Click here to load reader

HONORE BALZAC ILTJZIT PIERDI - pierdute... · PDF file 2017-03-28 · Iluzii pierdute 1l atelier. Fostul breslag, atAt de nepisitor altidati fafd de viitorul lui, ajunsese acum foarte

  • View
    11

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of HONORE BALZAC ILTJZIT PIERDI - pierdute... · PDF file 2017-03-28 · Iluzii...

  • HONORE DE BALZAC

    ILTJZIT PIERDI.JTE

    TRADUCERE DIN LIMBA FRANCEZA DINU ALBULESCU

    **

  • PARTEA INTAI

    CEI DOI POETI

  • Pe wemea cind incepe povestirea de fa[i, nici presa lui Stan- hope, nici sulurile de distribuit cerneali nu funclionau inci in micile tipografii din provincie. Degi specialitatea sa illinea in legituri cu tipografiile din Paris, oragul Angoul6me se slujea tot de teascuri de lemn - de unde vine expresia gem teascurile, astizi fbri aplicafie. Tipografiile inapoiate de acolo foloseau inci qomoioagele de piele date cu cerneali, cu care unul dintre presari tampona caracterele. Placa mobili, unde se aqazdforma plini de litere, peste care se aplic[ apoi coala de hirtie, era tot de piatri qi indreptilea denumirea de marmurd. Rapidele prese mecanice de azi ne-au flcut si dim pdni intr-atita uitirii acest mecanism, ciruia ii datorim - cu toate cusururile lui - minu- natele cirli ale editorilor Elzevir, Plantin, Aldi 9i Didot, incit suntem nevoifi a folosi gi noi denumirile vechilor unelte cirora

    |6r6me-Nicolas S6chard le purta o dragoste superstifioasi, de-

    oarece igi au rolul lor in aceast[ lungi qi - poate - neinsemnati povestire.

    Acest S6chard, pe vremuri, flcuse parte din breasla tescui-

    torilor sau preslrilor, clrora zelariile zic ur;i. Miqcirile de du- te-vino, intrucAtva asemi.nltoare cu ale urgilor in cuqcl, 9i pe care le fac preslrii umblind de la cerneali la presi 9i de la presi la cerneali, le-au atras de buni seami aceasti porecli. La rdn- dul 1or, ur;ii Le-au zis zelarllot maimufe, din pricina vegnicei indeletniciri a acestora de a scotoci prin cele o suti cincizeci qi

  • 10 Honord de Balzac

    doui de cisule spre a-qi lua literele de care au nevoie. Prlpidul din 1793 il gisegte pe S6chard in vArst[ de aproape cincizeci de ani si insurat. Astfel ci, fiind gi in virsti gi cisitorit, scipi de mobilizarea cea mare la care furl supugi mai tofi lucritorii. BdtrAnul tescuitor se trezi singur in tipografia al cirei patron * sau fraierul, cum i se mai zice - murise tocmai atunci, l[sdnd o viduvl fbri copii. intreprinderea se vizu amenin[ati de o apro- piati ruini: ursul, rimas singur, nu era in stare si se preschimbe in maimufi, deoarece, tipograf fiind, nu stiuse vreodati nici si scrie, nici si citeasci. Firi a tine seama de acest lucru, un reprezentant al poporului, gribit si rlspindeasc[ faimoasele decrete ale Convenfiunii, il investi pe tescuitor cu brevetul de megter-tipograf rechizifiondndu-i totodatd gi tipografia. Dupi ce primi brevetul cel primejdios, ceti(eanul S6chard o despi- gubi pe viduva patronului sdu aducAndu-i economiile neves- tc-sii, cu carc pliti la jurnltate de pre{ utilajul tipografiei. pdni aici luscsc ugor. Acuma insi, trebuia sd tipdreasci ftri greqeali qri firrir intirziere decretele republicane. in aceasti grea situa- {ic, f6r6me-Nicolas S6chard avu norocul si dea peste un no- bil marsiliez care nu voia nici si emigreze ca si nu-si piardi mogiile, nici si iasi la lumind ca si nu-qi piardi capul, si care nu-gi putea cAgtiga piinea decAt gisindu-gi vreo indeletnicire. Domnul conte de Maucombe imbrici asadar siriciciosul ha- lat al unui gef de atelier de provincie; culese, citi gi corecti el insugi decretele care prevedeau pedeapsa cu moartea pentru cetifenii care-i ascundeau pe nobili. Ursul, ajunsfraier le tipl- rea gi le didea la afigat; gi amdndoi scipari teferi qi nevitimafi. in 1795, dupi ce trecu vartejul Terorii, Nicolas S6chard fu silit si-si caute un alt factotum, care si-i fie zefar, corector qi gef de atelier. Un abate, ajuns mai pe urmi episcop sub Restaura(ie qi care refuza pe atunci si presteze jurimdntul, il inlocui pe con- tele de Maucombe pdni in ziua in care primul consul restabili religia catolici. Contele gi episcopul se intAlniri mai tArziu pe aceeaqi banci in Camera pairilor. Daci in 1802 |6r6me-Nicolas S6chard nu gtia sd citeasci gi si scrie mai bine decdt in 1793, strAnsese in schimb destui binigori ca si-qi poati pliti un gef de

  • Iluzii pierdute 1l atelier. Fostul breslag, atAt de nepisitor altidati fafd de viitorul lui, ajunsese acum foarte temut de maimulele qi urSii sii. Zgdr- cenia incepe de unde inceteazi siricia. in ziua in care fostul presar intrevizu posibilitatea de a face avere, interesul trezi ln el o agerime negustoreasci lacomi, binuitoare qi pdtrunzitoare. Cu practica lui indelungati, ii didea mdna si ia in derddere te- oria. Ajunsese si aprecieze din ochi prelul unei pagini sau al unei coli, dupi soiul de caractere folosite. Le explica clienlilor sii, care nu se pricepeau in ale tipografiei, ci literele aldine cos- tau mai scump decAt cele de rhnd; iar cind era vorba de cele de rdnd, spwea ci erau mai greu de m6nuit. Nepricepdnd nimic din munca tipografici numitd cules, ii era atit de teamdL si nu se ingele, incit nu incheia niciodatl decit invoielile in care el avea partea leului. Dacizelarlilucrau cu ora, nu-i slibea o clipi din ochi. Cum afla de vreun fabricant de hirtie strimtorat, ii cumpira marfa pe nimica toati gi o biga inmagazia lui. Astfel c[, inci de pe atunci, pusese mAna gi pe casa in care era adipos- titi tipografia din vremi imemoriale. Avu parte de tot soiul de noroace: rimase viLduv qi nu avu decdt un fiu; il didu la liceul din oraq, nu atALt ca si-l scoatl invilat, cAt ca si-gi pregiteasci un urmag; se purta aspru ca si prelungeasci durata autoritifii pirintegti asupra Iui. De aceea, in zilele libere, il punea si stea la casi, spunindu-i ci trebuie si inve{e cum se cAgtigi banul, spre a putea la rindu-i, odati qi odatd, siJ rlspliteascd: pe s[rmanu-i pirinte, care se strdmtora ca si-l creasci pe el. La plecarea aba- telui, Sdchard il numi gef de atelier pe unul dintre cei patru ze-

    lari pe care viitorul episcop i-l recomandase a fi cel mai cinstit qi mai destoinic. in felul acesta, omul nostru putea sA se descurce pdni in momentul cAnd fiul siu avea si preia conducerea in- treprinderii, care urma a se miri trecind in mAini mai tinere 9i mai pricepute. David S6chard fu un elev strilucit la liceul din Angouldme. DeEi era sn urs care fbcuse avere fbri inv[lituri qi fbri educafie gi disprefuia nespus gtiinfa, bitrinul S6chard igi trimise fiul la Paris pentru studii mai inalte in ale tipografiei; insi il povifui atAt de stiruitor si adune bani mul1i intr-un loc c[ruia elii zicea,,raiul lucritorilor", atrigAndu-i atentia s[ nu se

  • 12 Honord de Balzac bizuie pe punga lui tit6ne-slu, incdt desigur ci socotea gederea fiului siu infarainfelepciunii drept un mijloc de a-gi atinge lelul viefii. invnfind meseria, David igi desivdrgise in acelagi timp qi educafia la Paris. $eful de atelier de la tipografia Didot ajunse astfel un savant. Citre sfdrgitul anului 1819, David Sdchard pirisi Parisul fbri a-l fi costat nici un ban pe taici-siu, care il chema inapoi ca si-i predea conducerea afacerilor.

    Tipografia lui Nicolas S6chard scotea pe atunci singurul ziar de anunfuri judiciare existent in acel departament, de{inind tot- odati gi exclusivitatea lucririlor prefecturii gi ale episcopiei, trei surse stragnice de venituri pentru un om tanlr gi intreprinzitor.

    Chiar in vremea aceea, fra{ii Cointet, fabricanfi de hArtie, cumpiraseri de la prefectura din Angouldme cel de-al doilea brevet de tipograf. Bitr6nul S6chard se complicuse pdni atunci intr-o desivdrgiti inactivitate, fiind ajutat la aceasta gi de crizele militare care, in timpul imperiului, inibugiseri orice avAnt in- dustrial. Aceasta fusese pricina pentru care nu pusese el mAna pe brevet. Zglrcenia lui deveni ins6 una dintre ca.uzele ce du- seri de ripi vechea tipografie. AflAnd vestea, betrand S6chard se bucuri ci lupta ce avea si izbucneasci intre intreprinderea lui qi fralii Cointet urma si fie dusi de fiul seu, nu de el. ,,Pe mine m-ar fi ripus", igi zise el; ,,insi un tAnir crescut la domnii Didot o s-o scoati la capit." Septuagenarul tdnjea dupi vremea cAnd avea si triiasci ftri nici o bitaie de cap.

    Daci in arta tipografici inalti avea puline cunogtinte, trecea in schimb drept foarte priceput intr-o artl pe care lucrltorii au botezat-o cl haz befiografie, arti prea-prefuiti de divinul au- tor al lui Pantagruel, dar a cirei cultivare, cu atita inverqunare urmiriti de societilile zise de temperan{d, e din zi in zi mai pirisiti. |6r6me-Nicolas S6chard, credincios sorlii pe care i-o hirizise numele, era inzestrat cu o sete nepotoliti. Nevasti-sa ingridise cit qi cum putuse aceast[ patimi pentru strugurele tescuit, inclinare atdt de fireasci la urgi, incdt domnul de Cha- teaubriand a remarcat-o pdni 9i la adevira[ii urqi din America; dar filosofii au observat ci obiceiurile din tinerete revin cu

  • Iluzii pierdute t3 mai multi putere la bitrineqe. S6chard confirma aceasti lege moral[: cu cAt imbitrAnea, cu atAt li plicea mai mult biutura. Patima ii lisa pe chipul lui de urs semne care ii dideau o inft- ligare originali: nasul luase mirimea gi forma unui A majuscul de corpul tipografic maxim, obrajii brdzdafi de vine seminau cu unele franze de viti pline de umflituri vinete ori viginii, gi adesea albe la mijloc; pirea o trufb uriagl infbgurati in vile de toamni. Ascungi sub doui sprincene groase ca doui tufiquri in- clrcate de zbpadd,, ochii mici, cenugii, in care strilucea viclenia zgdrcenieice ucidea totul in el, pAni Ei dragostea pirinteasc[, igi pistrau chiar gi la befie istefimea. Capul plegurr, dar pe de ldturi cu pir, cirunt gi cre! inc[, i[i amintea de cilugirii cordelieri din Povestirile lui La Fontaine. Era scurt gi pAntecos ca un opai! de pe wemuri care consuml mai mult untdelemn decAt fitil; cici excesele de orice soi imping trupul pe calea spre care e predis- pus din nagtere: ca gi invifitura multi, belia il ingragi pe cel gras Ei 1l slibegte pe cel slab. f6rdme-Nicolas S6chard purta de treizecide ani faimosul tric