HORMONIIHORMONIIIIII

Sistemul neuroendocrin Sistemul neuroendocrin hipotalamo-hipofizarhipotalamo-hipofizar

Hipotalamusul este “placa turnantă” Hipotalamusul este “placa turnantă” dintre SNC şi sistemul endocrin hipofizardintre SNC şi sistemul endocrin hipofizar

Hormonii hipotalamici – Hormonii hipotalamici – neurohormoniineurohormonii – – sunt sintetizaţi prioritar în neuronii sunt sintetizaţi prioritar în neuronii hipotalamici hipotalamici

1.1. neuronii magnocelulari – produc hormonii neuronii magnocelulari – produc hormonii neurohipofizari: vasopresină şi oxitocină;neurohipofizari: vasopresină şi oxitocină;

2.2. neuronii parvicelulari - produc neuronii parvicelulari - produc neurohormonii hipofizotropi: liberine şi neurohormonii hipofizotropi: liberine şi statinestatine

3.3. neuronii dopaminergici – produc dopamina.neuronii dopaminergici – produc dopamina.

Neurohormonii hipofizotropiNeurohormonii hipofizotropi

Hipotalamusul controlează Hipotalamusul controlează activitatea hipofizară prin activitatea hipofizară prin intermediul a intermediul a 2 2 tipuri de tipuri de HH::

HH activatori – liberinele (liberine- activatori – liberinele (liberine-releasing)releasing)

HH inhibitori – statinele sau inhibitori – statinele sau inhibinele (inhibiting).inhibinele (inhibiting).

Hormonii hipotalamo-Hormonii hipotalamo-hipofizarihipofizari

TRHTRH GnRHGnRH GHRHGHRH GIHGIH CRHCRH PRH PRH PIHPIH ADHADH OxOxiitocintocinaa

TSHTSH Gonadotropinele FSH & Gonadotropinele FSH &

LHLH GH GH (STH)(STH)

ACTHACTH PRLPRL

Tireoliberina (TRH)Tireoliberina (TRH) – thyreotropin-releasing hormone – – thyreotropin-releasing hormone – este un tripeptid (Glu-His-Pro) ce stimulează eliberarea de este un tripeptid (Glu-His-Pro) ce stimulează eliberarea de TSH şi secreţia prolactinei (PRL) şi gonadotropinelor.TSH şi secreţia prolactinei (PRL) şi gonadotropinelor.

Somatoliberina (GRH)Somatoliberina (GRH) – growth-releasing hormone – – growth-releasing hormone –polipeptid din 44 aminoacizi. Determină eliberarea de GH, polipeptid din 44 aminoacizi. Determină eliberarea de GH, neavând nici un efect asupra glicemiei, concentraţiei neavând nici un efect asupra glicemiei, concentraţiei somatostatinei sau a hormonilor intestinali. somatostatinei sau a hormonilor intestinali.

Corticoliberina (CRH)Corticoliberina (CRH) – corticotropin –releasing-hormone – corticotropin –releasing-hormone –format din 41 aminoacizi şi determină la nivel hipofizar –format din 41 aminoacizi şi determină la nivel hipofizar producţia de ACTH şi a altor peptide derivate din POMC.producţia de ACTH şi a altor peptide derivate din POMC.

Gonadoliberina (GnRH )Gonadoliberina (GnRH ) – gonadotropin –releasing- – gonadotropin –releasing-hormone – este un decapeptid ce stimulează secreţia FSH şi hormone – este un decapeptid ce stimulează secreţia FSH şi LH.LH.

Prolactoliberina (PRH)Prolactoliberina (PRH) – prolactin –releasing hormone – – prolactin –releasing hormone – stimulează secreţia şi eliberarea PRL din celulele lactotrofe stimulează secreţia şi eliberarea PRL din celulele lactotrofe adenohipofizare.adenohipofizare.

Somatostatina (GIH)Somatostatina (GIH) – growth hormone inhibiting – growth hormone inhibiting hormone - este un tetradecapeptid (14 aminoacizi. Are hormone - este un tetradecapeptid (14 aminoacizi. Are acţiune inhibirorie asupra secreţiei GH (STH), TSH cât şi acţiune inhibirorie asupra secreţiei GH (STH), TSH cât şi asupra insulinei, glucagonului, gastrinei, colecistochininei, asupra insulinei, glucagonului, gastrinei, colecistochininei, reninei.reninei.

Prolactostatina (PIH)Prolactostatina (PIH) –prolactin inhibiting hormone – –prolactin inhibiting hormone – dopamină ce inhibă secreţia de PRL şi TSH.dopamină ce inhibă secreţia de PRL şi TSH.

Hormonii Hormonii adenohipofizariadenohipofizari Hormonii adenohipofizari sunt Hormonii adenohipofizari sunt

secretaţi de lobul anterior al hipofizei secretaţi de lobul anterior al hipofizei (adenohipofiza) şi se referă la hormonii (adenohipofiza) şi se referă la hormonii tropi. tropi.

Rolul: Rolul: stimulează secreţia stimulează secreţia hormonilor periferici.hormonilor periferici.

Structura: Structura: sunt proteinopeptidicisunt proteinopeptidici Reglarea: Reglarea: H hipotalamusuluiH hipotalamusului prin retrocontrolprin retrocontrolMecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano membrano

intracelularintracelular

Hormonii adenohipofizari:Hormonii adenohipofizari: Clasificarea:Clasificarea:1.1. Famila corticotropinei:Famila corticotropinei: peptide peptide

derivate din pro-opiomelanocortină: derivate din pro-opiomelanocortină: ACTH, ACTH, ββ lipotropina, MSH, un lipotropina, MSH, un fragment N terminal, peptid de fragment N terminal, peptid de legăturălegătură

2.2. Familia H somatomamotropi:Familia H somatomamotropi: STH, STH, prolactina, lactogenul placentarprolactina, lactogenul placentar

3.3. H glicoproteici:H glicoproteici: gonadotropinele gonadotropinele (LH, FSH) şi TSH(LH, FSH) şi TSH

Famila corticotropineiFamila corticotropinei ACTHACTH – 3 – 399 AA AA BiosinteBiosinteza: POMC--- za: POMC--- un fragment N un fragment N

terminal, peptid de legătură,terminal, peptid de legătură, ACTH, ACTH, ββ lipotropina (care e scindat mai lipotropina (care e scindat mai departe în departe în γγ lipotropină lipotropină şi şi ββ endorfină, endorfină, ultima inactivată prin acetilare). ultima inactivată prin acetilare).

ββ endorfina activă rezultă prin endorfina activă rezultă prin prelucrarea POMC în hipotalamus. prelucrarea POMC în hipotalamus.

Din ACTH se formează Din ACTH se formează αα-MSH şi din -MSH şi din γγ--LPH se formează LPH se formează ββ- MSH.- MSH.

Reglarea:Reglarea: corticoliberină + corticoliberină + c% mare de cortizol – negativc% mare de cortizol – negativ bioritm diurnbioritm diurn Rolul: Rolul: 1.1. controlează dezvoltarea cortexului controlează dezvoltarea cortexului

adrenalelor şi sinteza de steroiziadrenalelor şi sinteza de steroizi2.2. Activează transformarea Col în Activează transformarea Col în

pregnenalonăpregnenalonăÎn ţesuturile extrasuprarenaliene În ţesuturile extrasuprarenaliene 1.1. activează lipoliza în ţesutul adiposactivează lipoliza în ţesutul adipos2.2. Facilitează captarea Gl şi AA în muschiFacilitează captarea Gl şi AA în muschi3.3. Stimulează secreţia de insulină Stimulează secreţia de insulină

Familia H Familia H somatomamotropisomatomamotropi

STH (GH)STH (GH) – 191 AA – 191 AA

Transport:Transport: circulă în plasmă circulă în plasmă unit de proteinele sale de unit de proteinele sale de transport- transport-

GH-BP şi îşi exercită efectul prin GH-BP şi îşi exercită efectul prin intermediul somatomedinelor intermediul somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), factori de (SM- IGF1 şi IGF2), factori de creştere de tip insulinic –IGF creştere de tip insulinic –IGF (insulin-like growth factors).(insulin-like growth factors).

Reglarea secreţiei de GHPrin intermediul altor Prin intermediul altor

hormonihormoni

Axul hipotalamohipofizar: Axul hipotalamohipofizar: dublu control prin sinteza de dublu control prin sinteza de GRHşi GIHşi mecanism de GRHşi GIHşi mecanism de feed back:feed back:

ROLUL: ROLUL:

1.1. Controlează creşterea postnatală, Controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi ţesuturilor dezvoltarea scheletului şi ţesuturilor moimoi

2.2. Reglează metabolismul glucidic, Reglează metabolismul glucidic, lipidic şi proteiclipidic şi proteic

Metabolismul proteic:Metabolismul proteic: stimulează stimulează sinteza P şi încetineşte degradarea lor- sinteza P şi încetineşte degradarea lor- anabolicanabolic

Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic: măreşte c% Gl măreşte c% Gl prin: micşorarea utilizării periferice a ei, prin: micşorarea utilizării periferice a ei, inhibă glicoliza şi creşte gluconeogeneza - inhibă glicoliza şi creşte gluconeogeneza - diabetogendiabetogen

Metabolismul lipidicMetabolismul lipidic – este deplasat – este deplasat spre mobilizarea Tg de rezervă, creşte spre mobilizarea Tg de rezervă, creşte lipoliza şi nivelul AG din sânge.lipoliza şi nivelul AG din sânge.

Metabolismul mineralMetabolismul mineral:: creşte retenţia creşte retenţia ionilor de Ca, P, Mgionilor de Ca, P, Mg

PATOLOGIAPATOLOGIA NanismNanism GiGiggantismantism AcromegAcromegaliealie

Creşterea excesivă Creşterea excesivă dar armonioasă în dar armonioasă în înălţime (peste 2 m) – înălţime (peste 2 m) – gigantismgigantism

Fără disproporţii Fără disproporţii scheletice cu scheletice cu dezvoltare dezvoltare corespunzătoare a corespunzătoare a ţesuturilor moiţesuturilor moi

Nanism hipofizarNanism hipofizar hiposecrehiposecreţţie de STH ie de STH îîn n

perioada copilperioada copilăărieiriei Clinic:Clinic: vîrsta taliei < vîrsta vîrsta taliei < vîrsta

cronologicăcronologică înălţime < 3DS faţă de înălţime < 3DS faţă de

mediemedie ritm de creştere < 3 cm pe ritm de creştere < 3 cm pe

anan antropometric armonios, antropometric armonios,

proporţionalproporţional dezvoltare pshicdezvoltare pshicăă normal normalăă

Se dezvoltă după închiderea Se dezvoltă după închiderea cartilajelor de creşterecartilajelor de creştere

Creşterea disproporţională a Creşterea disproporţională a oaselor (în lăţime şi grosime), a oaselor (în lăţime şi grosime), a ţesuturilor moi, a organelor ţesuturilor moi, a organelor interne, cu mâini şi picioare late, interne, cu mâini şi picioare late, arcade sprâncenoase proeminente, arcade sprâncenoase proeminente, piramida nazală masivă, mandibula piramida nazală masivă, mandibula proiectată anterior, toracele cu proiectată anterior, toracele cu aspect de dublă cocoaşă.aspect de dublă cocoaşă.

Proliferarea ţesutului conjunctiv, Proliferarea ţesutului conjunctiv, proliferarea cartilajului articularproliferarea cartilajului articular

Creşterea c% de P, Ca, sintezei de Creşterea c% de P, Ca, sintezei de proteină; AGL, cetogenezei, proteină; AGL, cetogenezei, glicemieiglicemiei

ProlactinaProlactina 199 AA199 AA Reglarea:Reglarea: hipotalamus hipotalamus Stimulatori:Stimulatori: estrogenii, contraceptivele estrogenii, contraceptivele

perorale, hipoglicemia, starea de stres, efort perorale, hipoglicemia, starea de stres, efort fizic, graviditateafizic, graviditatea

Inhibitori Inhibitori – dopamina, Gn RH – associated – dopamina, Gn RH – associated peptide (GAP- neuropeptid)peptide (GAP- neuropeptid)

Rolul:Rolul:1.1. Acţionează asupra glandei mamare controlând Acţionează asupra glandei mamare controlând

iniţierea şi întreţinerea lactaţiei iniţierea şi întreţinerea lactaţiei 2.2. în timpul gestaţiei – (estrogenii, în timpul gestaţiei – (estrogenii,

progesteronul, h placentar somatomamotrop) progesteronul, h placentar somatomamotrop) – dezvoltarea sînilor şi a aparatului secretor– dezvoltarea sînilor şi a aparatului secretor

3.3. După naştere – acţiune lactogenăDupă naştere – acţiune lactogenă

H hipofizari glicoproteiciH hipofizari glicoproteici Structură:Structură: au structură dimerică au structură dimerică αβαβ Subunitatea Subunitatea αα – 96 AA (este identică la – 96 AA (este identică la

toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice legate de Arglegate de Arg

Subunitatea Subunitatea ββ - diferă de la un H la - diferă de la un H la altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – 110 AA; cuprinde 2 unităţi 110 AA; cuprinde 2 unităţi oligozaharidice oligozaharidice

Subunitatea Subunitatea ββ – posedă activitate – posedă activitate biologică, dar capacitatea de fixare cu biologică, dar capacitatea de fixare cu R – aparţine dimerului R – aparţine dimerului αβαβ

TSHTSH Reglarea:Reglarea: hipotalamus - prin TRH hipotalamus - prin TRH

retroinhibiţie feedback (T3 şi T4)retroinhibiţie feedback (T3 şi T4)

secreţia e inhibată de secreţia e inhibată de somatostatinăsomatostatină

Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano- membrano-intracelular (AMPc) intracelular (AMPc)

Acţiuni: Acţiuni: stimulează sinteza şi secreţia T3 şi stimulează sinteza şi secreţia T3 şi

T4T4 efect trofic asupra glandei tiroideefect trofic asupra glandei tiroide

GonadotropineleGonadotropinele Controlează funcţia glandelor sexualeControlează funcţia glandelor sexuale FSH la femeie:FSH la femeie: promovează dezvoltarea promovează dezvoltarea

foliculelor ovarieni, prepară foliculul pentru foliculelor ovarieni, prepară foliculul pentru ovulaţie şi mediază eliberarea de estrogeniovulaţie şi mediază eliberarea de estrogeni

FSH la bărbaţi:FSH la bărbaţi: acţionează asupra celulelor acţionează asupra celulelor Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei transportoare de testosteronă, promovează transportoare de testosteronă, promovează spermatogenezaspermatogeneza

LH – la femei:LH – la femei: promovează sinteza de estrogeni şi promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă, iniţiază ovulaţiade progesteronă, iniţiază ovulaţia

LH la bărbaţi:LH la bărbaţi: stimulează producţia de stimulează producţia de testosteronă de către celulele intersteţialetestosteronă de către celulele intersteţiale

H neurohipofizariH neurohipofizari1.1. VasopresinaVasopresina2.2. OxitocinaOxitocina Structura:Structura: 9 AA şi diferă între ei prin 2 9 AA şi diferă între ei prin 2

AA (peptide bazice)AA (peptide bazice) Sinteza:Sinteza: se sintetizează în hipotalamus se sintetizează în hipotalamus

(V- în nucleul supraoptic, O – în nucleul (V- în nucleul supraoptic, O – în nucleul paraventricular sub forma unor paraventricular sub forma unor precursori (V+neurofizina II şi O precursori (V+neurofizina II şi O +neurofizina I)+neurofizina I)

H cu neurofizina specifică sunt H cu neurofizina specifică sunt transportaţi transportaţi în lungul axonilor şi în lungul axonilor şi depozitaţi în terminaţiile nervoase din depozitaţi în terminaţiile nervoase din neurohipofiză neurohipofiză

OxitocinaOxitocina

Stimulează secreţia, contracţia Stimulează secreţia, contracţia celulelor mioepiteliale, ce înconjoară celulelor mioepiteliale, ce înconjoară alveolele mamarealveolele mamare

Acţiune contractilă asupra Acţiune contractilă asupra musculaturii netede din utermusculaturii netede din uter

Stimulată de estrogeniStimulată de estrogeni Progesterona – inhibă receptivitatea Progesterona – inhibă receptivitatea

uterului la oxitocinăuterului la oxitocină

VasopresinaVasopresina Acţiuni: - participă la homeostazia Acţiuni: - participă la homeostazia

osmolalităţii şi a volumului fluidului osmolalităţii şi a volumului fluidului extracelular prin reglarea eliminării renale de extracelular prin reglarea eliminării renale de apă. apă.

antidiuretică -antidiuretică - acţionează asupra acţionează asupra epiteliului tubilor contorţi distali şi colectori epiteliului tubilor contorţi distali şi colectori ai rinichilor crescînd fluxul transcelular de ai rinichilor crescînd fluxul transcelular de H2O din lumen în fluidul extracelular H2O din lumen în fluidul extracelular

creşte permeabilitatea pentru apă a creşte permeabilitatea pentru apă a membranei luminale a epiteliului tubular membranei luminale a epiteliului tubular determinînd conservarea apei.determinînd conservarea apei.

intervine în producerea senzaţiei de seteintervine în producerea senzaţiei de sete diminuează secreţiile digestivediminuează secreţiile digestive scade secreţia sudoralăscade secreţia sudorală efect vasoconstrictor (în doze mari)efect vasoconstrictor (în doze mari)

Reglarea: secreţia ADHReglarea: secreţia ADH - - este este activată de:activată de:

• creşterea osmolarităţii plasmei creşterea osmolarităţii plasmei (hemoconcentrare) (hemoconcentrare)

• scăderea volumului fluidului extracelular scăderea volumului fluidului extracelular sesizate de osmoreceptorii hipotalamici şi de sesizate de osmoreceptorii hipotalamici şi de baroreceptorii sistemului circulator (aortei, baroreceptorii sistemului circulator (aortei, carotidieni, pulmonari) şi volumoreceptorii carotidieni, pulmonari) şi volumoreceptorii atriilor şi venelor.atriilor şi venelor.

, ,

În insuficienţa de vasopresină se dezvoltă În insuficienţa de vasopresină se dezvoltă afecţiunea afecţiunea diabetul insipiddiabetul insipid. .

Cauze: lezarea sistemului supraoptic Cauze: lezarea sistemului supraoptic (traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - (traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - scăderea secreţiei de vasopresină sau scăderea secreţiei de vasopresină sau hormon antidiuretic ( ADH ) hormon antidiuretic ( ADH )

se manifestă clinic prin:se manifestă clinic prin: poliurie hipoosmolară ( densitate < poliurie hipoosmolară ( densitate <

1005, osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se 1005, osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se elimină de la 4 pînă 10 litri de urină elimină de la 4 pînă 10 litri de urină în 24 ore. în 24 ore.

polidipsie compensatoare ( prin polidipsie compensatoare ( prin stimularea centrului setei).stimularea centrului setei).

deshidrataredeshidratare Preparatele de vasopresină lichidează Preparatele de vasopresină lichidează

simptoamele afecţiunii.simptoamele afecţiunii.

ParathormonulParathormonul –PTH –PTH (paratiroidian)(paratiroidian) StructuraStructura:: polipeptid polipeptid unicatenar-unicatenar- 84 AA 84 AA

Biosinteză: Biosinteză:

1.1. În ribosomi:În ribosomi: pre-pro-PTH (115 AA) pre-pro-PTH (115 AA)

2.2. În cisternele RE:În cisternele RE: pre-pro-PTH – 25AA---- pre-pro-PTH – 25AA---- proPTH (90AA) proPTH (90AA)

3.3. În aparatul Golgi:În aparatul Golgi: proPTH – 6 AA --- proPTH – 6 AA --- PTH (84AA)PTH (84AA)

PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm constant, independent de c% Ca constant, independent de c% Ca extracelularextracelular

Reglarea:Reglarea: se reglează la nivelul se reglează la nivelul degradării intraglandulare, degradării intraglandulare, dependentă de c% Ca:dependentă de c% Ca:

1.1. Creşterea Ca în sânge – accelerează Creşterea Ca în sânge – accelerează degradarea PTHdegradarea PTH

2.2. micşorarea calciemiei – diminuează micşorarea calciemiei – diminuează degradarea PTH şi stimulează degradarea PTH şi stimulează eliberarea luieliberarea lui

Metabolism:Metabolism: T1/2 scurt. Degradarea T1/2 scurt. Degradarea PTH are loc în ficat.PTH are loc în ficat.

Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano- membrano-intracelular (AMPc)intracelular (AMPc)

Acţiunile PTHAcţiunile PTH creşterea c% de Ca şi micşorarea ccreşterea c% de Ca şi micşorarea c

% de P% de P Paratirina exercită acţiune asupra Paratirina exercită acţiune asupra

metabolismului fosfo-calcic prin metabolismului fosfo-calcic prin intermediul vitaminei D.intermediul vitaminei D.

Ţesuturi ţintă:Ţesuturi ţintă:

1.1. Ţesutul ososŢesutul osos

2.2. RinichiulRinichiul

3.3. intestinulintestinul

În os:În os: PTH acţionează asupra diferenţierii şi PTH acţionează asupra diferenţierii şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelor avînd ca rezultat:osteocitelor avînd ca rezultat:

1.1. resorbţia osului, resorbţia osului,

2.2. degradarea matricei organicedegradarea matricei organice

3.3. solubilizarea substanţei mineralesolubilizarea substanţei minerale

eliberarea Ca şi P în fluidul eliberarea Ca şi P în fluidul extracelularextracelular

La nivel renal:La nivel renal:

1.1. creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg

2.2. inhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCOinhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCO33

3.3. Micşorează excreţia H; NH4Micşorează excreţia H; NH4

hipercalciemie, hipofosfatemie, hipercalciemie, hipofosfatemie, hiperfosfaturiehiperfosfaturie

În intestin: În intestin: PTH PTH promovează promovează absorbţia Ca absorbţia Ca indirect: indirect:

prin stimularea prin stimularea

11αα-hidroxilazei -hidroxilazei renale care renale care transformă 25-transformă 25-hidroxi D3 hidroxi D3 inactiv în 1,25 inactiv în 1,25 dihidroxi D3 dihidroxi D3 activactiv

Tulburările funcţiei glandelor paratiroide.

Hipofuncţia (hipoparatiroidismul)Hipofuncţia (hipoparatiroidismul) se se manifestă prin:manifestă prin:

1. excitabilitate crescută a sistemului 1. excitabilitate crescută a sistemului neuromuscular (neuromuscular (convulsii musculareconvulsii musculare). Cauza ). Cauza este conţinutul scăzut de Ca2+ în sînge şi este conţinutul scăzut de Ca2+ în sînge şi lichidul intercelular. lichidul intercelular.

2. Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul 2. Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul extracelular facilitează depolarizarea extracelular facilitează depolarizarea membranelor, provocată de curentul de Na+ membranelor, provocată de curentul de Na+ îndreptat spre interiorul celulei şi măreşte îndreptat spre interiorul celulei şi măreşte excitabilitatea celulelor nervoase şi excitabilitatea celulelor nervoase şi musculare.musculare.

3. Aceste efecte pot fi înlăturate prin 3. Aceste efecte pot fi înlăturate prin administrarea Ca2+, paratirinei şi vitaminei administrarea Ca2+, paratirinei şi vitaminei D.D.

Hiperfuncţia Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul)(hiperparatiroidismul)

apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau în cazul utilizării îndelungate incorecte a în cazul utilizării îndelungate incorecte a preparatului de paratirină. preparatului de paratirină.

PrimarăPrimară –determinată de adenom sau hiperplazie –determinată de adenom sau hiperplazie

SecundarăSecundară – sd malabsorbţiei – ca o reacţie – sd malabsorbţiei – ca o reacţie compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, provocată de tulburarea proceselor de absorbţie provocată de tulburarea proceselor de absorbţie – c% de Ca – normală sau scăzută, pe cînd a P – – c% de Ca – normală sau scăzută, pe cînd a P – crescut (forma renală) sau scăzut în forma crescut (forma renală) sau scăzut în forma intestinalăintestinală

are loc mobilizarea masivă a are loc mobilizarea masivă a depozitelor endogene de Ca din oase depozitelor endogene de Ca din oase pînă la resorbţia unor zone osoase - pînă la resorbţia unor zone osoase - uşor apar fracturi spontane ale uşor apar fracturi spontane ale oaselor (dureri, fracturi, deformări oaselor (dureri, fracturi, deformări osoase). osoase).

În sînge creşte C% Ca2+ şi fosfaţilor. În sînge creşte C% Ca2+ şi fosfaţilor. Calciu se depune în organele interne Calciu se depune în organele interne

şi ţesuturi ceea ce duce la şi ţesuturi ceea ce duce la calcifierea calcifierea vaselorvaselor, rinichilor - , rinichilor - nefrolitiazanefrolitiaza şi mai şi mai rar rar nefrocalcinozănefrocalcinoză

CalcitoninaCalcitonina Produsă de celulele C adiacente celulelor Produsă de celulele C adiacente celulelor

foliculare ale tiroideifoliculare ale tiroidei StructuraStructura: polipeptid din 32 AA: polipeptid din 32 AA T1/2T1/2- 5 minute- 5 minute ReglareaReglarea - stimulatori ai secreţiei de calcitonină: - stimulatori ai secreţiei de calcitonină: 1.1. creşterea c% de Ca în sânge mai mult de creşterea c% de Ca în sânge mai mult de

2,5mmol/l2,5mmol/l2.2. Catecolaminele (R – Catecolaminele (R – ββ adrenergici) adrenergici)3.3. GastrinaGastrina4.4. ColecistochininaColecistochinina5.5. glucagonul glucagonul

CalcitoninaCalcitonina Efectul biologicEfectul biologic: micşorarea nivelului de : micşorarea nivelului de

Ca şi P în sîngeCa şi P în sînge La nivelul osului:La nivelul osului:1.1. inhibă resorbţia osoasă inhibă resorbţia osoasă 2.2. favorizează translocarea fosfatului din favorizează translocarea fosfatului din

lichidul extracelular în fluidul periosteal şi lichidul extracelular în fluidul periosteal şi în celulele osoaseîn celulele osoase

CTCT stimulează formarea de os prin: stimulează formarea de os prin: creşterea absorbţiei de calciucreşterea absorbţiei de calciu depunere de calciu în osdepunere de calciu în os reducerea mobilizării calciului reducerea mobilizării calciului

Efectele renaleEfectele renale: : 1.efect nul sau redus1.efect nul sau redus 2. în doze farmacologice, creşte 2. în doze farmacologice, creşte

eliminarea de Ca, P, Na, K, uraţieliminarea de Ca, P, Na, K, uraţi 3. În doze fiziologice, scade excreţia 3. În doze fiziologice, scade excreţia

de Ca şi oxiprolinăde Ca şi oxiprolină Efectele asupra tractului Efectele asupra tractului

gastrointestinalgastrointestinal: : în doze mari creşte absorbţia de Caîn doze mari creşte absorbţia de Ca în doze mici, scade absorbţia de Caîn doze mici, scade absorbţia de Ca

Tulburările secreţiei de CTTulburările secreţiei de CT

Hipercalcitoninemii: Hipercalcitoninemii: fiziologică: creşteri moderate şi fiziologică: creşteri moderate şi

tranzitorii în sarcină, lactaţie.tranzitorii în sarcină, lactaţie. patologică: creşterea excesivă a CT patologică: creşterea excesivă a CT

în carcinomul medular tiroidianîn carcinomul medular tiroidian Hipocalcitoninemiile:Hipocalcitoninemiile:

osteoporozele postmenopauzale.osteoporozele postmenopauzale.

Hormonii tiroidieniHormonii tiroidieni

Sunt Sunt derivaţi ai derivaţi ai AA:AA:

1.1. T3- T3- triiodtironinatriiodtironina

2.2. T4- tiroxina, T4- tiroxina, tetraiodtironitetraiodtironinana

Etapele sintezeiEtapele sintezei

1.1. Biosinteza tireoglobulineiBiosinteza tireoglobulinei – glicoproteină – glicoproteină (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) compusă din 4 subunităţi, codificate de compusă din 4 subunităţi, codificate de diverse ARNm.diverse ARNm.

La toate etapele sintezei, pînă la secreţie La toate etapele sintezei, pînă la secreţie –are loc glicozilarea TG – necesară pentru –are loc glicozilarea TG – necesară pentru formarea structurii terţiale şi cuaternare a formarea structurii terţiale şi cuaternare a Tg. Tg.

După sinteză catenele se împachetează şi După sinteză catenele se împachetează şi secretate în coloid. secretate în coloid.

SintezaSinteza

2. 2. captarea ionilor de iodură din plasmă captarea ionilor de iodură din plasmă I pătrunde în organism sub formă de ioni I pătrunde în organism sub formă de ioni

de iodură (alimente, apă, sare de de iodură (alimente, apă, sare de bucătărie)bucătărie)

Captarea din plasmă se realizează prin 2 Captarea din plasmă se realizează prin 2 mecanisme active energodependente:mecanisme active energodependente:

1.1. E situat pe membrana capilară, captează E situat pe membrana capilară, captează I din plasmă şi îl transferă în citozolul I din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei tiroidienecelulei tiroidiene

2.2. E situat pe membrana apicală, transferă I E situat pe membrana apicală, transferă I în spaţiul coloidalîn spaţiul coloidal

3. 3. Organificarea iodului:Organificarea iodului:Constă în oxidarea iodului Constă în oxidarea iodului (tireoperoxidazei) şi iodurarea unor (tireoperoxidazei) şi iodurarea unor

resturi tirozil din tireoglobulinăresturi tirozil din tireoglobulină - + +- + +I +HI +H22OO22 +2H-------I +2H +2H-------I +2H22OOPrin iodurarea resturilor de tirozil se obţin Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin

mono- sau diiod- tirozinemono- sau diiod- tirozine (MIT sau DIT)(MIT sau DIT)4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu 4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu

formarea de T3 şi T4 (părţi componente a formarea de T3 şi T4 (părţi componente a tireoglobulinei)tireoglobulinei)

MIT+DIT=T3MIT+DIT=T3DIT+DIT=T4DIT+DIT=T4

5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge: 5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge:

Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în membrana apicală (internalizarea TG), membrana apicală (internalizarea TG), fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge. TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge.

Transportul:Transportul: A. Legaţi de proteine:A. Legaţi de proteine:

1.1. Globulina tiroxinoliantă – 75%Globulina tiroxinoliantă – 75%

2.2. Prealbumina -15%Prealbumina -15%

3.3. Albumina – 10%Albumina – 10% B. liberi:B. liberi: FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% T1/2 T3T1/2 T3= 2 zile= 2 zile T1/2 T4T1/2 T4 = 6-7 zile = 6-7 zile

Biosinteza şi secreţia Biosinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni.hormonilor tiroidieni.

Se realizează în cîteva etape:

1.Sinteza Tireoglobulinei2. Caprtarea Ionilor de iodură din plasmă3.Organificarea Iodului

4. Iodurarea resturilor de Tir5.Condensarea cu formarea Iodtironinelor6.Secreţia prin

endocitoză

7.Hidroliza tireoglobulinei

Membrana bazală

2900AA-110 Tir

Reglarea secreţieiReglarea secreţiei

Axul hipotalamo-hipofizar – TSHAxul hipotalamo-hipofizar – TSH mecanism de autoreglare mecanism de autoreglare

(autocontrol)(autocontrol) – la deficit de I, creşte – la deficit de I, creşte captarea I din plasmă şi secretă mai captarea I din plasmă şi secretă mai mult T3mult T3

Mecanism intratiroidicMecanism intratiroidic::Surplusul de iodură inhibă sinteza şi Surplusul de iodură inhibă sinteza şi

secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-Chaikoff)Chaikoff)

Mecanismul TMecanismul T33 şi T şi T44

Celulele ţintă se află Celulele ţintă se află În toate organele – prioritar În toate organele – prioritar

înîn Receptorii pentru T3 şi T4 Receptorii pentru T3 şi T4

se găsesc în nucleuse găsesc în nucleu Deci mecanismul este Deci mecanismul este

cirozolic nuclear- cirozolic nuclear- facilitează transcripţia facilitează transcripţia ARNm pentru un şir de ARNm pentru un şir de enzime: Naenzime: Na++KK++ATP azei, ATP azei, (utilizează 45% de E), (utilizează 45% de E), GlicerolfosfatDH, malic GlicerolfosfatDH, malic enzima, enzima,

Acţiunile biologiceAcţiunile biologice La nivel nuclear – produc creşterea sintezei La nivel nuclear – produc creşterea sintezei

de ARN m – sinteza de proteine - de ARN m – sinteza de proteine - stimulează creşterea şi diferenţierea stimulează creşterea şi diferenţierea celularăcelulară

La nivelul membranei plasmatice –La nivelul membranei plasmatice –stimulează Na-K-ATP-azastimulează Na-K-ATP-aza

Activează Activează enzimele de O/R din mitocondrii, enzimele de O/R din mitocondrii, cresc numărul de mitocondrii, cresc în cresc numărul de mitocondrii, cresc în dimensiuni cristeledimensiuni cristele

Controlul metabolismului oxidativ, Controlul metabolismului oxidativ, proceselor de ardere prin care se obţin ATP proceselor de ardere prin care se obţin ATP şi căldură – şi căldură – acţiune calorigenăacţiune calorigenă

Creşte viteza metabolismului bazalCreşte viteza metabolismului bazal::a.a. Diminuează rezervele energetice lipidice şi Diminuează rezervele energetice lipidice şi

glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos şi glicogenoliza în ficatşi glicogenoliza în ficat

b.b. Intensifică catabolismul proteinelorIntensifică catabolismul proteinelor

Variaţii patologiceVariaţii patologice

Producerea h tiroidieni în exces - Producerea h tiroidieni în exces - hipertireoidiilehipertireoidiile

Deficitul secreţiei h Deficitul secreţiei h tiroidieni – tiroidieni – hipotireoidiilehipotireoidiile

Deficitul congenital Deficitul congenital de HT de HT - cretinism- cretinism

Deficitul secreţiei Deficitul secreţiei HT la adulţi - HT la adulţi - mixidemmixidem

HipertireoidiileHipertireoidiile HT în exces determină:HT în exces determină: Metabolismul proteicMetabolismul proteic: intensifică catabolismul : intensifică catabolismul

proteinelor (BA negativ) proteinelor (BA negativ) Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: intensifică lipoliza – intensifică lipoliza –

mobilizarea depozitelor adipoase – creşte c% de mobilizarea depozitelor adipoase – creşte c% de AGL şi scade nivelul Col ( creşte metabolizarea şi AGL şi scade nivelul Col ( creşte metabolizarea şi eliminarea lui biliară).eliminarea lui biliară).

Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic:1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la 1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la

catecolamine – creşte glicogenoliza şi catecolamine – creşte glicogenoliza şi gluconeogeneza –gluconeogeneza – scăderea toleranţei la glucoză scăderea toleranţei la glucoză – hiperglicemia– hiperglicemia

2. Accelerează metabolizarea insulinei2. Accelerează metabolizarea insulinei3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina exogenă3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina exogenă

HipertireoidiileHipertireoidiile H tiroidieni în exces:H tiroidieni în exces: scăderea în greutate - scăderea în greutate - intensifică lipoliza – intensifică lipoliza –

mobilizarea depozitelor adipoase mobilizarea depozitelor adipoase atrofia muscularăatrofia musculară - intensificarea catabolismului - intensificarea catabolismului

proteinelor (BA negativ) – apare incapacitatea proteinelor (BA negativ) – apare incapacitatea muşchiului de a fosforila creatina, eliberarea E muşchiului de a fosforila creatina, eliberarea E lisosomale musculare. Defectul de fosforilare lisosomale musculare. Defectul de fosforilare explică explică slăbiciunea şi oboseala muscularăslăbiciunea şi oboseala musculară

Modificările tegumentelor, pielii: Modificările tegumentelor, pielii: pielea – catifelată, pielea – catifelată, caldă, transpiratăcaldă, transpirată (datorată vasodilataţiei cutanate (datorată vasodilataţiei cutanate şi termogenezei indusă de HT).şi termogenezei indusă de HT).

creşte t corpului - creşte t corpului - decuplarea FO decuplarea FO Exoftalm – Exoftalm – hipertrofia şi deformarea muşchilor hipertrofia şi deformarea muşchilor

extraoculari extraoculari

HipertireoidiileHipertireoidiile Modificări la nivelul cordului: Modificări la nivelul cordului: tahicardia, tahicardia,

creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă scăzură faţă de necesarul de O al scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăderea forţei de contracţie a ţesuturilor), scăderea forţei de contracţie a miocardului - miocardului - în exces HT au acţiune în exces HT au acţiune cardiostimulatoare directă:cresc AMPc în cardiostimulatoare directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R cardiaci miocard, cresc nr R cardiaci ββ adrenergici, adrenergici, inhibă MOA ţ cardiac – în rezultat creşte inhibă MOA ţ cardiac – în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la catecolamine sensibilitatea ţesutului la catecolamine

Modificările digestive: Modificările digestive: mărirea apetituluimărirea apetitului (creşterea consumului de O2 şi decuplării (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) şi FO) şi hipermotilitatea gastrointestinalăhipermotilitatea gastrointestinală (creşterii tonusului sistemic vegetativ (creşterii tonusului sistemic vegetativ parasimpatic) parasimpatic)

Modificări ale SNC: Modificări ale SNC: labilitate emoţională, labilitate emoţională, nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al extremităţilor - extremităţilor - determinate de creşterea determinate de creşterea sensibilităţii ţesutului nervos la catecolaminesensibilităţii ţesutului nervos la catecolamine

HipertireoidiileHipertireoidiile Modificările sistemului hematopoetic:Modificările sistemului hematopoetic: cresc masa cresc masa

de hematii de hematii (accelerează disocierea O din HbO2 prin (accelerează disocierea O din HbO2 prin creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade activitatea pompei de sodiu din eritrocite)activitatea pompei de sodiu din eritrocite). Scad . Scad numărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelornumărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelor

Funcţia de reproducere: Funcţia de reproducere: HT determină creşterea c% HT determină creşterea c% plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali (testosteronul şi estrogenilor) – (testosteronul şi estrogenilor) – creşte nivelul seric creşte nivelul seric al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor liberiliberi ca urmare a măririi conversiei testosteronului ca urmare a măririi conversiei testosteronului în estradiol şi a androstendionului în estronă .în estradiol şi a androstendionului în estronă .

Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la stimularea cu gonadoliberină - stimularea cu gonadoliberină - creşte LH şi FSH creşte LH şi FSH plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi creşterea infertilităţii creşterea infertilităţii

LABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşoratLABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşorat

Cea mai folosită clasificare a etiologiei Cea mai folosită clasificare a etiologiei hipotiroidismului este aceea în funcţie de hipotiroidismului este aceea în funcţie de „etajul” afectat din axul hipotalamo-„etajul” afectat din axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian, anume:hipofizo-tiroidian, anume:

- hipotiroidism primar în afecţiuni ale - hipotiroidism primar în afecţiuni ale tiroidei;tiroidei;

- hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale - hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale hipofizei;hipofizei;

- hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale - hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale hipotalamusului;hipotalamusului;

- hipotiroidism prin rezistenţă periferică - hipotiroidism prin rezistenţă periferică la acţiunea hormonilor tiroidieni.la acţiunea hormonilor tiroidieni.

CretinismCretinism Deficitul congenital de HT determină:Deficitul congenital de HT determină: Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de

osificare, nediferenţierea osoasă – osificare, nediferenţierea osoasă – creşterea liniară încetinită, membrele creşterea liniară încetinită, membrele disproporţionat de scurte faţă de trunchi disproporţionat de scurte faţă de trunchi şi capul mare.şi capul mare.

reţinerea dezvoltării psihice -reţinerea dezvoltării psihice - caracter caracter infantil al creierului, hipoplazia infantil al creierului, hipoplazia neuronilor, întîrzierea mielinizării şi neuronilor, întîrzierea mielinizării şi reducerea vascularizaţiei.reducerea vascularizaţiei.

În normăÎn normă timp de 48 ore după naştere timp de 48 ore după naştere TSH scade până la normă; TSH scade până la normă; în cretinismîn cretinism – – rămîne în c% marirămîne în c% mari

HipotireoidiileHipotireoidiile Edem mucinos cu infiltraţia tegumentelorEdem mucinos cu infiltraţia tegumentelor – –

acumularea mucopolizaharidelor, acidului acumularea mucopolizaharidelor, acidului hialuronic şi condroitinsulfatului B în dermhialuronic şi condroitinsulfatului B în derm

Creştere în greutate-Creştere în greutate- infiltratul cu infiltratul cu mucopolizaharide din ţesut determină mucopolizaharide din ţesut determină retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al bolnavuluibolnavului

Tegumente reciTegumente reci (vasoconstricţia cutanată, (vasoconstricţia cutanată, scăderea fluxului sanguin şi consumului de scăderea fluxului sanguin şi consumului de O2), O2), uscate, descuamarea accelerată a pielii uscate, descuamarea accelerată a pielii şi hipercheratozăşi hipercheratoză (reducerea secreţiei (reducerea secreţiei glandelor sudoripare şi sebacee), glandelor sudoripare şi sebacee), de o de o culoare palid-carotenicăculoare palid-carotenică (lipsa transformării (lipsa transformării carotenului în vitamina A). carotenului în vitamina A).

HipotireoidiileHipotireoidiile BradicardieBradicardie – deficitul de HT determină şi – deficitul de HT determină şi

micşorarea numărului de R micşorarea numărului de R ββ ai miocardului – ai miocardului – secundar scade debitul cardiac şi a alurii secundar scade debitul cardiac şi a alurii ventriculareventriculare

Din partea SNC: Din partea SNC: scade capacitatea intelectuală, scade capacitatea intelectuală, diminuă memoria recentă, apar defecte de diminuă memoria recentă, apar defecte de vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.

Aparatul reproducător: suferă o involuţie a Aparatul reproducător: suferă o involuţie a caracterelor sexuale primare şi secundare: caracterelor sexuale primare şi secundare: atrofie atrofie testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, oligospermie, tulburări menstruale, avorturi oligospermie, tulburări menstruale, avorturi frecvente.frecvente.

HipotireoidiileHipotireoidiile Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: creşte nivelul seric creşte nivelul seric

al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se modifică sau puţin scăzută.modifică sau puţin scăzută.

Sinteza şi metabolizarea proteinelorSinteza şi metabolizarea proteinelor sunt sunt încetinite încetinite

Scade rata absorbţiei Scade rata absorbţiei glucozei glucozei din din intestin şi e împedicată intrarea Gl în intestin şi e împedicată intrarea Gl în ţesuturi; degradarea insulinei este ţesuturi; degradarea insulinei este încetinităîncetinită LABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- măritLABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- mărit

PancreasulPancreasul

Numele Numele celulelorcelulelor

ProductProductuull

% % din nr din nr de celulede celule

RolulRolul

Celule Celule betabeta

Insulina si a si amilinaamilina

50-80%50-80% Scad c% Scad c% GlGl

Celule Celule alfaalfa

Glucagon 15-25%15-25% cresccresc c% c% GlGl

Celule Celule deltadelta

Somatostatinaa

3-10%3-10% Inhiba Inhiba secreţia de secreţia de I,G, STH, I,G, STH, HCHCll, , gastrinăgastrină

Celule PPCelule PP PolipeptidPolipeptidulul pancreatipancreaticc

1%1% Cresc Cresc secreţia de secreţia de I, pepsină, I, pepsină, HCHCll

InsulinaInsulina

Structura: Structura: 51 AA51 AA

Lanţul A- Lanţul A-

21 AA21 AA Lanţul B – Lanţul B –

30 AA30 AA

C peptideProinsulinInsulinaMW

O endopeptidază Ca2+-dependentă

Lanţul A

PC2(PC3)

PC3Lanţul B

1- Insulina se sintetizează în formă inactivă - preproinsulină

2- În RE «signalele peptidazelor» clivează preproinsulina pînă la proinsulină (86 AA).

3- Proinsulina este transferată spre aparatul Golgi. sub acţiunea endo – şi carboxipeptidazei proinsulina trece în insulină şi peptidul C.

Peptidul C se găseşte în sînge în cantităţi echimolare cu insulina (alcătuit din 31 AA)

Peptidul C scade odată cu scăderea I circulante şi creşte în timpul perioadelor de remisiune a diabetului.

BiosintezaBiosinteza

GIP:peptidul gastro-intestinal/ acţiune anticipată

Celulele beta

secreţia de insulină

GastrinaGIPSecretina

GlucagonCelulele alfa

Glicemia

AA (Arg, Liz)

SomatostatinaCelulele delta

–

–

Adrenalina plasmatică

Activitate parasimpatică

Activitate simpatică

–

glicemia

–

Stimulare/ inhibiţie de secreţieRReglarea secreţiei eglarea secreţiei hormonilor pancreaticihormonilor pancreatici..

MMetabolismetabolismulul Insulin Insulineiei SeSe se secretcretăă in in circulacirculaţţiiaa portal portalăă 50% 50% sese degrad degradeeaazăză îîn n ficatficat 50% 50% sese degrada degradazăză îîn n alte ţealte ţesusuturi turi

şişi rinichirinichi Pătrunde în celulele pentru Pătrunde în celulele pentru

degradadegradarea erea enznziimaticmatică prin ă prin endocendocitoză itoză mediatmediată ă ddee receptor receptorii

T1/2T1/2: 3 - 5 min.: 3 - 5 min. CirculCirculă că caa monomemonomer liberr liber

MMecanismecanismul deul de ac acţţiiuunnee al al InsulinInsulineiei::

R a– suprafaţa externă:

subunitatea conţine situsul de fixare pentru insulină

subunitatea posedă activitate tirozin kinazică

membranmembranaa citocitoplasmaplasmaticătică

SSemnalul transmis de către Remnalul transmis de către R InsulinInsulinicic

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

Insulina se fixează la subunitate şi activează domeniul protein kinazic al subunităţii

InsulinInsulin

autofosforilarea subunităţii

GLUT4

GLUT4

Cascadă de fosforilări ale altor substrate

activitatea Tyr kinazică

Răspunsul biologic – a.activarea inositol 3-P; b.↓c% AMPc (activează PDE)c.Activarea unor factori de transcriere

Translocarea transportorului de Glucoză spre membrana citoplasmatică

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

InsulinInsulin

GLUT4

fosforilarea MAP kinazelor (Trh, Tyr)/ nucleu / activeaza f

de transcr.

MAPK MAPK + +

ATPATP

MAPKMAPKPOPO44

Reglarea transcripţiei

Sunteza proteinei, proliferarea şi diferenţierea

Insulin se fixează la subunitate reglînd activitatea subunităţii

autofosforilarea subunităţii

fosforilarea altor substrate (Ras; Raf 1)

activitatea tyr kinazelor/

Transmiterea Transmiterea ssemnalului de către emnalului de către

InsulinInsulinăă

e.g. expresia

GLUT proteinei

Efectele insulinei în interiorul nucleului constau în activarea unor factori de transcriere care induc exprimarea genelor pentru transportori sau enzime cheie în reglarea metabolismului

Genele induse de acţiunea I codifică următoarele proteine:

transportorii de glucoză – GLUT 4 glucokinaza piruvat-kinaza şi fosfo-fructo-kinaza LPL

EffectEffecteleele insulin insulineiei: molecular : molecular şişi celularcelular

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

InsulinInsulin

GLUT4

glycogen glycogen ssiintantazeizei

protein protein ffososffataatazeizei-1-1

ffososffororiilalazaza kinakinazelorzelor

ffososffororiilalazeze

++

++

--

--

Depositul de

Glicogen

Insulina se fixează la a subunitate, care reglează activitatea b subunităţii

autofosforilarea subunităţii

fosforilarea altor substrate

activitatea tyr kinazelor

Activarea protein fosfotazelor

SignalSignalul transmis de ul transmis de receptorreceptorulul InsulinInsulinicic

..R fosforilat fosforilează şi activează R fosforilat fosforilează şi activează IRS-1 şi îl transformă în IRS-1-P IRS-1 şi îl transformă în IRS-1-P (insulin-receptor-substrate-1)(insulin-receptor-substrate-1)

IRS_1-P fosforilează o PK care IRS_1-P fosforilează o PK care declanşează o cascadă de fosforilări declanşează o cascadă de fosforilări asupra altor PK citoplasmaticeasupra altor PK citoplasmatice

Ultima fosforilare activează protein Ultima fosforilare activează protein fosfotazelefosfotazele

Proteinele defosforilate sunt: Proteinele defosforilate sunt: glicogen-sintaza; piruvat kinaza; glicogen-sintaza; piruvat kinaza; PDH; acetil Co A carboxilaza; PDH; acetil Co A carboxilaza; HMGCoA reductaza:HMGCoA reductaza:

DIABETUL ZAHARATDefiniţie

Diabetul zaharat este un sindrom metabolic caracterizat prin hiperglicemie cronică determinată de scăderea absolută sau relativă (insulinorezistenţă) a secreţiei de insulină .

În paralel cu tulburările metabolismului glucidic apar şi perturbări ale metabolismului protidic, lipidic şi hidroelectrolitic.

Alterările Alterările metabolismului glucidicmetabolismului glucidic

hiperglicemia:hiperglicemia:

a. Micşorarea transportului de a. Micşorarea transportului de glucoză în ţesuturiglucoză în ţesuturi

b. Mărirea gluconeogenezeib. Mărirea gluconeogenezei

c. Activarea glicogenolizei şi c. Activarea glicogenolizei şi inhibarea glicogenezeiinhibarea glicogenezei

Glucozuria – micşorarea Glucozuria – micşorarea reabsorbţiei Glreabsorbţiei Gl

Alterările Alterările metabolismului lipidic:metabolismului lipidic:

Lipogeneza inhibată (lipsa Lipogeneza inhibată (lipsa NADPH+H)NADPH+H)

Lipoliza activatăLipoliza activată Sporeşte Sporeşte ββ oxidarea AGL – oxidarea AGL –

supraproducţie de Acetil-CoA – supraproducţie de Acetil-CoA – cetogeneză şi sintezei de Colcetogeneză şi sintezei de Col

Alterările Alterările metabolismului proteic:metabolismului proteic: Scăderea pătrunderii AA în ţesutul Scăderea pătrunderii AA în ţesutul

muscular şi creşterea captării lor în muscular şi creşterea captării lor în ficatficat

Micşorarea sintezei de proteine ( CPP)Micşorarea sintezei de proteine ( CPP) Creşterea catabolismului protreicCreşterea catabolismului protreic Metabolizarea AA prin DO –cu Metabolizarea AA prin DO –cu

formarea de cetoacizi (piruvat) – formarea de cetoacizi (piruvat) – gluconeogenezeigluconeogenezei

Creşterea ureogenezei – mărirea c% de Creşterea ureogenezei – mărirea c% de ureeuree

Glicarea proteinelorGlicarea proteinelor

DDeficieneficienţa ţa de de IInsulinnsulină duce la:ă duce la: HHiiperglpergliicemicemiee Se activeazăSe activează lipol lipoliza- creşte nivelul AGL; iza- creşte nivelul AGL;

Tg, VLDL, Tg, VLDL, LDL; decre LDL; decreşteşte HDL HDL Cetoacidoză - creşte Cetoacidoză - creşte conversiconversia AG la corpi a AG la corpi

cetonicicetonici ( (acetonă, a.acetonă, a.acetoacetic acetoacetic şişi --hhiidroxdroxiibutbutiiric)ric)

Glicarea proteinelor – Hb A1C Glicarea proteinelor – Hb A1C DDiureiurezaza oosmoticsmoticăă,, plasma hplasma hiiperosmolaritperosmolaritateate, , dehdehiidradrataretare, h, hiipovolemia, polpovolemia, poliidipsiadipsia DepleDepleţia deţia de K K++ intracelular intracelular şi circularşi circular

Peptid din 29 AA (PM= 3450 da)

2- Glucagonul : hormon hiperglicemiant

50% din glucagon este degradat în ficat.

T1/2= 3 min

Sinteza glucagonului

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH

PREPROGLUCAGON (160 aa)

GRPP

Celulele

+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP

RE

Glucagon

fragment major de proglucagon

Glucagon

GRPP-glicentina

PROCESINGUL în INTESTIN

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH

PREPROGLUCAGON (160 aa)

GRPP

Enterocite

+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP

Passage dans le REG

Glucagon

GlucagonGRPP

Glicentine

GLP-II+ +GLP-I

Celulele duodenale

OxintomodulinGRPP

Stimulează secreţie insulinei

D- Reglarea secreţiei de glucagon

CCK : colecistokinina

Celule alfa

secreţia de glucagon

CCKgastrina

Glicemie

Glicemie

–

Insulina

SomatostatinaSecretina, AGL, acetoacetatul

–

–

Agoniştii b adrenergici

Agoniştii alfa adrenergici

-

AA (gluco-)

0,1 ng/ml

Interacţiuni la nivel de pancreasMecanisme paracrine

Cellules

Celulele

Celulelesomastostatina

glucagon

insulina

amilina

(-)

(-)

(+)

(+)(-)

Mecanismul de acţiune al glucagonului- membrano citozolic

R

G

AC

ATP

Adenilat ciclaza

AMPc

Protein kinazele AMPc dependente

AMPc

Glucozo 1-P Glicogen

Glicogen sintaza

Glucagon

Insulină

Insulină

Glucagon

–

–

Eliberare de

glucoză

Forma de

stocare a glucozei

Fosforilaza

Glucose Glucose 6-P

Glucokinaza/hexokinaza

Glucozo-6-fosfataza

Glucagon

Insulină

Insulină

Glucagon

–

–

Eliberare de

glucoză

utilizare de

glucoză

3- Somatostatina : hormon hiperglicemiant

- peptidă de 14 aa

- Posedă acţiune paracrină inhibitorie asupra secreţiei de hormoni hipofizari, pancreatici şi a sistemului gastro-intestinal

4- Polipeptidul pancreatic

- Produs de celule PP mai abundente la capul pancreasului-Secreţia creşte după masă, dar nu seamănă a fi implicat în metabolismul glucidelor.Controlează funcţionarea sistemului gastro-intestinal, secreţia exocrină a pancreasului.

5- Amilina sau IAPP

Polipeptidă de 37 AA. Sintetizat de celulele B a pancreasului, sete secretat cu

insulina.

Depuneri amiloide destrug arhitectura normală a însulelor

hiperglicemia favorizează formarea ei

Rolul fiziologic normal puţin cunoscut

medulosuprarenalamedulosuprarenala CCortexortexul ul

Zona GlomerulZona Glomerularăară Zona FaciculatZona Faciculatăă Zona ReticulaZona ReticulatătăCortex

Medulla

H medulosuprarenaliH medulosuprarenali

HHormonii ormonii medulosuprarenalienimedulosuprarenalieni

Adrenalina- AAdrenalina- A Noradrenalina- NANoradrenalina- NA Structura: TyrStructura: Tyr Sinteză:Sinteză:

BiosintezaBiosinteza

Depozitarea şi reglareaDepozitarea şi reglarea Depozitate în granule - cromafine (în Depozitate în granule - cromafine (în

complexul ce include CA, cromogranina A, Mg, complexul ce include CA, cromogranina A, Mg, Ca şi ATP)Ca şi ATP)

Reglarea:Reglarea: prin stimulare nervoasă a medularei prin stimulare nervoasă a medularei (semnal pentru eliberare – (semnal pentru eliberare – acetilcolinaacetilcolina), ), dependentă de influxul ionilor de Ca- dependentă de influxul ionilor de Ca- conţinutul granulelor cromafine este eliberat în conţinutul granulelor cromafine este eliberat în sânge – în c% mai mari A, mai mici NAsânge – în c% mai mari A, mai mici NA

↑↑ sinteza CA – ACTH, glucocorticoizii (stres)sinteza CA – ACTH, glucocorticoizii (stres) Hipoglicemia şi nicotina – Hipoglicemia şi nicotina – ↑↑ eliberarea A eliberarea A Obturarea arterei carotide – Obturarea arterei carotide – ↑↑ eliberarea NA eliberarea NA

Metabolizmul şi Metabolizmul şi inactivarea CA inactivarea CA

Are loc în:1. interiorul neuronului2. celulele efectoare, după efectul biologic3. ficat şi rinichi (T1/2=30 secunde) Catabolismul are loc sub acţiunea a 2 E:

Catecol-orto-metil-transferazei (COMT) MAO (E a membranei interne a MC)- Cu++ sub influienţa ambelor E se formează - acidul

vanilmandelic eliminat renal şi unii intermediari:metanefrina şi normetanefrina (cu urina)

Mecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMembrano citozolicMembrano citozolic

α1-receptorii adrenergici au afinitate pentru NA şi Aau afinitate pentru NA şi A (mai mare (mai mare

pentru NA)pentru NA) Efecte: Efecte: a.a. -contracţia-contracţia musculaturii netede: vase, musculaturii netede: vase,

uter, pupilă (muşchi radiari)uter, pupilă (muşchi radiari)b.b. celule hepaticecelule hepatice - - ↑ ↑ GlicemiaGlicemia Mecanism de acţiune:Mecanism de acţiune: α1receptorii α1receptorii sunt sunt

cuplaţi cu Gqcuplaţi cu Gq - - activareaactivarea fosfolipazei C fosfolipazei C (PLC)(PLC)::

a.a. IP3IP3 - - creşterea Ca++creşterea Ca++ citosoliccitosolic prin prin mobilizarea lui din mobilizarea lui din RERE

b.b. DAG stimuleazăDAG stimulează protein kinazaCprotein kinazaC (PKC) (PKC) determină fosforilareadetermină fosforilarea proteinlor ţintăproteinlor ţintă

α1-blocant:α1-blocant: PRAZOSINPRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici au afinitate pentru ambele au afinitate pentru ambele

catecolamine NA şi Acatecolamine NA şi A Efecte:

Contracţia musculaturii netede: vase, intestin

pe glandele sudoripare ↑transudaţia Mecanism de acţiune: α2 receptorii

sunt cuplaţi cu Proteina Gi - inhibă adenilciclaza - ↓AMPc intracelular

α2-blocant: YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A Efecte:

predomină în miocard + pe proprietăţile inimii Hepatocit- ↑ glicogenoliza, gluconeogeneza - ↑

glicemia ţesut adipos - ↑ lipoliza

Mecanism de acţiune: sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenilatciclaza - ↑ AMPc.

β1-blocant: METOPROLOL β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab

Efecte: predomină în musculatura netedă -relaxare vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD Bronşii -BD uter intestin

Mecanism de acţiune: sunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenilatciclaza - ↑ AMPc.

β2-blocant: BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun)

Efecte: termogenic, anti-obezitate, antidiabetic.

au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β2-receptorilor).

Efecte:Efecte:1.1. adaptarea organismului la agresiuni interene, adaptarea organismului la agresiuni interene,

externe, fizice sau psihice (frig, stres,emoţii, externe, fizice sau psihice (frig, stres,emoţii, hipogkicemie)hipogkicemie)

2.2. A A – dilatarea vaselor– dilatarea vaselor

3.3. Creşterea consumului de O şi a producţiei de Creşterea consumului de O şi a producţiei de căldurăcăldură

4.4. A în muşchii scheletici – activează A în muşchii scheletici – activează glicogenoliza; în ficat – creşte glicogenoliza şi glicogenoliza; în ficat – creşte glicogenoliza şi glucogluconeoneogeneza; în ţesut adipos – creşte geneza; în ţesut adipos – creşte lipolizalipoliza

5.5. Creează o situaţie pasivă de tensionareCreează o situaţie pasivă de tensionare

NANA- provoacă constricţia vaselor- provoacă constricţia vaselor, ,

Generează agresieGenerează agresie

Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina).noradrenalina).

1. 1.

Feocromocitomul.Feocromocitomul.

este o tumoeste o tumoaarree benignă secretantă benignă secretantă de CA, care sede CA, care se manifestă prinmanifestă prin::

1.1. HTA permanentă, însoţită de HTA permanentă, însoţită de hiperhidroză (transpiraţiihiperhidroză (transpiraţii intense), intense),

2.2. tahicardie, aritmii cardiacetahicardie, aritmii cardiace

3.3. paloare, paloare,

4.4. poliurie.poliurie.

H corticosuprarenaliH corticosuprarenali

StructuraStructura

Mecanism de acţiune Citozolic nuclear Transport: în sânge circulă legaţi de

proteine: GC - transcortina-75%; serumalbumina-

15% Aldo – se leagă de serumalbumină (40%) Sunt metabolizaţi prin hidrogenarea dublei

legături de la C4; a grupării cetonice de la C3 şi conjugaţi cu acid glucuronic. Se elimină prin urină sub formă de 17-cetosteroizi (10%).

Reglarea secreţiei GCReglarea secreţiei GC

1.1. axul hipotalamo-hipofizar- ACTHaxul hipotalamo-hipofizar- ACTH

2.2. Stresul, emoţiileStresul, emoţiile

3.3. Ritm circadianRitm circadian

Reglarea secreţiei AldoReglarea secreţiei Aldo

1. Variaţiile ionilor de Na şi K:↑[K+]plasmatic ↑secreţia ALDO

↑excreţia K+↓[Na+] plasmatic ↑secreţia ALDO

↑reabsorbţiaNa+2. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

↑eliberării de ALDO este stimulată Ag. II şi Ag. III

3) ACTH - efect minor

1) Efecte metabolice ale GC a) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia

prin: - ↑ absorbţia intestinală a glucozei, - ↑ neoglucogeneza hepatică - ↑ cantitatea de

glucoză - ↑ glicogenoliza produsă de adrenalină şi

glucagon -↓ utilizarea întracelulară a glucozei (↓

afinitatea receptorilor pentru insulină, în special muşchi şi adipocit) de unde secundar ↑glicemia – diabet steroid

1) Efecte metabolice ale GC

b)Metabolismul proteic: În ţesuturile periferice – rol catabolic :

↑catabolismul şi ↓anabolismul proteic - bilanţ azotat negativ (atrofie musculară).

În ficat: - efect anabolic asupra P şi AN ↑ captarea AA folosiţi pentru:

Neoglucogeneză Sinteza de proteine plasmatice

c)Metabolismul lipidic:

- GC cresc lipoliza la nivelul ţesutului adipos:

Lipide →AGL→corpi cetonici →Energie În organele centrale (faţă, trunchi,abdomen) –

favorizează depunerea de grăsimi. important: în inaniţie sau stres, GC schimbă

metabolismul energetic de pe utilizarea glucidelor→pe utilizarea lipidelor - rezervarea glucozei.

d)Metabolismul hidromineral:

GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)

↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)

↑demineralizarea osoasă (efect advers)

Favorizează pierderile de Ca şi P din oaseFavorizează pierderile de Ca şi P din oase – – prin inhibarea creşterii matricei colagenice a prin inhibarea creşterii matricei colagenice a osului, inhibarea osteoblastelor – osteoporoza osului, inhibarea osteoblastelor – osteoporoza şi calciuriaşi calciuria

Rol antiinflamatorRol antiinflamator – inhibă sinteza şi secreţia – inhibă sinteza şi secreţia PgPg

Rol în răspunsul imun-Rol în răspunsul imun- provoacă liza ţesutului provoacă liza ţesutului limfatic, modificând imunitatea celulară şi limfatic, modificând imunitatea celulară şi scad producţia de anticorpiscad producţia de anticorpi

AcţiuneAcţiune antiproliferativă - iantiproliferativă - inhibă procesele de nhibă procesele de formare a substanţelor de tip histaminic şi formare a substanţelor de tip histaminic şi serotoninic – prin scăderea numărului de serotoninic – prin scăderea numărului de mitoze celularemitoze celulare

Efect permisiv -Efect permisiv - facilitează acţiunea altor H: facilitează acţiunea altor H: CA, glucagonul, adrenalina, insulinaCA, glucagonul, adrenalina, insulina

Efectele hormonilor mineralocorticoizi

1. Menţinerea homeostaziei hidrice şi electrolitice2. controlul volemiei, TA, echilibrului Na+-K+3. rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-saving

hormone). lipsa ALDO duce la moarte prin şoc în 3 zile -2

săptămâni. Ţesutul ţintă: rinichiul, la nivelul căruia

determină retenţia ionilor de Na şi eliminarea celor de H, K, NH4

↑Reabsorbţia pasivă de Cl-şi HCO3- Retenţia sodiului – antrenează şi retenţia de apă.

Efecte renale:

acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD şi TC): ↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+:

la polul apical: ↑permeabilitatea pentru Na+şi K+ la polul bazal: ↑activitatea pompei Na+/K+

↑Reabsorbţia pasivă de Cl-şi HCO3- Secundar ↑reabsorbţia de apă ↑secreţia de H+,NH4+, Ca2+, Mg2+

Astfel ALDO intervine în menţinerea : TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic echilibrul acido-bazic

2. Efecte extrarenale:

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:

Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei - sudaţie ↑cu NaCl↓

rol în adaptarea la cald.

3. Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+

PatologiaPatologia

A. tulburA. tulburăări congenitale ri congenitale -- datorate datorate unor perturbări enzimatice la unor perturbări enzimatice la nivelul biosintezeinivelul biosintezei

B. Tulburări dobândite – se B. Tulburări dobândite – se manifestă prin hipo- sau hiperfuncţia manifestă prin hipo- sau hiperfuncţia corticosuprarenaleicorticosuprarenalei

tulburtulburăări congenitaleri congenitale 1. Lipsa 3 beta DH (pregnenalonei în 1. Lipsa 3 beta DH (pregnenalonei în

progesteron) – disfuncţia corticosuprarenalei progesteron) – disfuncţia corticosuprarenalei şi a gonadelor, având consecinţă tulburări şi a gonadelor, având consecinţă tulburări psihosomatice grave, nedezvoltarea glandelor psihosomatice grave, nedezvoltarea glandelor sexuale.sexuale.

Lipsa 21-hidroxilazei – secreţie excesivă de Lipsa 21-hidroxilazei – secreţie excesivă de androgeni, cu apariţia fenomenelor de androgeni, cu apariţia fenomenelor de virilizare la bărbaţi şi masculinizare la femeivirilizare la bărbaţi şi masculinizare la femei

Lipsa 11-hidroxilazei – hipersecreţie de Lipsa 11-hidroxilazei – hipersecreţie de aldosteron şi HTAaldosteron şi HTA

Lipsa 18-hidroxilazei – scăderea sintezei de Lipsa 18-hidroxilazei – scăderea sintezei de Aldo, concomitent cu creşterea celorlalţi HAldo, concomitent cu creşterea celorlalţi H

Deficitul de 17-hidroxilază – sinteza crescută Deficitul de 17-hidroxilază – sinteza crescută de Aldo cu apariţia aldosteronismului primar.de Aldo cu apariţia aldosteronismului primar.

Tulburări dobânditeTulburări dobândite Hipofuncţia corticosuprarenalei – boala Hipofuncţia corticosuprarenalei – boala

AddisonAddison hiposecrehiposecreţţie de mineralocorticoizi (aldosteron)ie de mineralocorticoizi (aldosteron) Pierderi excesive de Na, Cl- dehidratarePierderi excesive de Na, Cl- dehidratare hipotensiune arterialhipotensiune arterialăă , hiperpotasemie, hiperpotasemie Hipoglicemie, tulburări cardiaceHipoglicemie, tulburări cardiace slslăăbirea forbirea forţţei musculareei musculare hiperpigmentare tegumentarhiperpigmentare tegumentarăă generalizat generalizatăă

a tegumentelor a tegumentelor şşi mucoaselor, mai evidenti mucoaselor, mai evidentăă la la plici plici şşi pe cicatrici i pe cicatrici

anorexie, vanorexie, vomăomă, diaree, sc, diaree, scăădere dere îîn greutate, n greutate, transpiratranspiraţţiiii

Hiperfuncţia - Hiperfuncţia - Sindromul Sindromul CushingCushing

caracterizatcaracterizatăă prin hipersecre prin hipersecreţţie de ie de glucocorticoizi (cortizol)glucocorticoizi (cortizol)

HiperglicemieHiperglicemie GlucozurieGlucozurie Retenţie de Na, Cl, H2O cu apariţia de edemeRetenţie de Na, Cl, H2O cu apariţia de edeme HTAHTA obezitate, cu depozitarea grobezitate, cu depozitarea grăăsimii simii pe faţă, gât, pe faţă, gât,

trunchi - trunchi - facies “in luna plina”facies “in luna plina” piele subpiele subţţire, cu vergeturi violacee, hirsutism, ire, cu vergeturi violacee, hirsutism,

acnee, amenoree acnee, amenoree slslăăbiciune muscularbiciune muscularăă, osteoporoz, osteoporozăă

Hormonii sexualiHormonii sexuali MasculiniMasculini:: C19, se sintetizează în C19, se sintetizează în

celulele Leydig din testicule:celulele Leydig din testicule:1.1. testosteronultestosteronul2.2. DihidrotestosteronulDihidrotestosteronul Feminini: C18 steroizi, ciclul A – Feminini: C18 steroizi, ciclul A –

aromatic; lipseşte CH3 din poziţia 10; aromatic; lipseşte CH3 din poziţia 10; în poziţia 3 – gr. OH:în poziţia 3 – gr. OH:

Estrogeni: estrona, estradiolul, Estrogeni: estrona, estradiolul, estriolulestriolul

H Progestageni- progesterona H Progestageni- progesterona (secretată de corpul galben şi (secretată de corpul galben şi placentă în ultima perioadă a sarcinii)placentă în ultima perioadă a sarcinii)

Hormonii sexualiHormonii sexuali

BiosintezăBiosinteză

HormonHormonii ii SteroiSteroizizi Mechanism de acţiune

(extracellular)

(intracellular)

(intranuclear)

proteineefecte Intracelulare

extracellular effects

transcripţietranslaţie

dimerizaţia

DNA

Rolul H sexuali masculini:Rolul H sexuali masculini:

Rol în diferenţierea celularăRol în diferenţierea celulară Rol în spermatogenezăRol în spermatogeneză Contribuie la dezvoltarea Contribuie la dezvoltarea

caracterelor sexuale secundare şi a caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţicomportamentului la bărbaţi

Rol anabolizant, concretizat în Rol anabolizant, concretizat în dezvoltarea scheletului şi a dezvoltarea scheletului şi a muşchilormuşchilor

Rolul estrogenilorRolul estrogenilor Estrogenii asigură decurgerea următoarelor Estrogenii asigură decurgerea următoarelor

pocese:pocese:

1.1. dezvoltarea organelor sferei genitale.dezvoltarea organelor sferei genitale.

2.2. dezvoltarea caracterilor secundare (dezvoltarea dezvoltarea caracterilor secundare (dezvoltarea cartilajelor laringenului, formarea timbrului cartilajelor laringenului, formarea timbrului vocii, dezvoltarea glandelor mamare).vocii, dezvoltarea glandelor mamare).

3.3. apariţia instinctul sexual.apariţia instinctul sexual.

4.4. desfăşurarea sarcinii şi procesului de naşteredesfăşurarea sarcinii şi procesului de naştere

5.5. Rol anabolizant (slab) asupra oaselor şi Rol anabolizant (slab) asupra oaselor şi cartilagiilorcartilagiilor

6.6. Efect vasodilatator periferic şi de disipare a Efect vasodilatator periferic şi de disipare a energiei caloriceenergiei calorice

Progesterona – efecte:Progesterona – efecte:

1.1. Reduce acţiunea estrogenilor în Reduce acţiunea estrogenilor în proliferarea epiteliului vaginal şi uterinproliferarea epiteliului vaginal şi uterin

2.2. Măresc funcţia secretorie a epiteliului Măresc funcţia secretorie a epiteliului uterin în vederea implantării ovulului uterin în vederea implantării ovulului fecundatfecundat

3.3. Reduc motilitatea uteruluiReduc motilitatea uterului4.4. Stimulează dezvoltarea glandelor Stimulează dezvoltarea glandelor

mamare în vederea lactaţieimamare în vederea lactaţiei5.5. Micşorează fluxul sanguin perifericMicşorează fluxul sanguin periferic6.6. Scad disiparea călduriiScad disiparea căldurii

Hormonii sexuali Hormonii sexuali femininifeminini

Ciclul ovarian este constituit din 3 faze: foliculară; Ciclul ovarian este constituit din 3 faze: foliculară; luteală; involuţia corpului galben.luteală; involuţia corpului galben.

Follitropina provoacă dezvoltarea foliculilor Follitropina provoacă dezvoltarea foliculilor ovarieni. Celulele folicului la o anumă etapă de ovarieni. Celulele folicului la o anumă etapă de dezvoltare încep să secrete estrogenii. Estrogenul dezvoltare încep să secrete estrogenii. Estrogenul principal este estradiolul şi estridiolul.principal este estradiolul şi estridiolul.

Excreţia estrogenilor inhibă secreţia folitropinei şi Excreţia estrogenilor inhibă secreţia folitropinei şi stimulează secreţa lutropinei. Lutropina împreuna cu stimulează secreţa lutropinei. Lutropina împreuna cu folitropina provoacă ovulaţia. Ovulul este condus folitropina provoacă ovulaţia. Ovulul este condus spre mucoasa ulterului, iar în locul folicului rupt se spre mucoasa ulterului, iar în locul folicului rupt se formează corpul galben.formează corpul galben.

Lutropina stimulează dezvoltarea corpului galben şi Lutropina stimulează dezvoltarea corpului galben şi la secreţia progesteronului.la secreţia progesteronului.

apariţia instinctul sexual.apariţia instinctul sexual. desfăşurarea sarcinii şi procesului de naştere.desfăşurarea sarcinii şi procesului de naştere.

lutealăutealăfolicularăfoliculară involuţia involuţia corpului corpului galbengalben

Figure 14-22 Target Tissues for Figure 14-22 Target Tissues for Endocrine HormonesEndocrine Hormones