ART. 5 omadr 246/2008

    (1) Pentru acordarea plăţii unice pe suprafaţă pentru pajiştile comunale utilizate pentru păşunat sau producerea de fân necesar creşterii animalelor, documentele solicitate sunt cele prevăzute la art. 4; la acestea, după caz, se anexează următoarele documente doveditoare:

    a) adeverinţă eliberată de consiliul local din care să reiasă poziţia din Registrul agricol şi numărul de animale, pe specii şi categorii;

    b) copie a facturii de valorificare a fânului recoltat de pe suprafaţa de păşune sau copie a documentelor care atestă efectuarea lucrărilor de întreţinere a păşunii.

    (2) Consiliile locale pot atribui spre folosinţă pajiştile comunale prin contract de arendare, contract de concesionare, contract de administrare, contract de închiriere crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice, precum şi formelor asociative ale crescătorilor de animale, legal constituite, care desfăşoară activităţi de creştere a animalelor, conform Legii zootehniei nr. 72/2002. Arendatorul, concedentul şi/sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru terenul arendat, concesionat şi/sau închiriat.

    (3) În cazul utilizării pajiştilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cererea de plată prin reprezentantul legal şi face dovada evidenţei fiecărui producător agricol, a animalelor acestuia şi a suprafeţei agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere.

    (4) Forma asociativă legal constituită trebuie să deţină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi şi să îşi asume responsabilitatea atât asupra cerinţelor care condiţionează plăţile, cât şi asupra distribuirii plăţilor către membrii săi.

    (5) Membrii formei asociative nu pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul SAPS pentru suprafeţele pentru care şi-au dat acceptul de a aplica prin intermediul formei asociative.

 (6) În cazul pajiştilor comunale, dovada utilizării suprafeţelor de păşune se face pe baza contractelor de păşunat dintre fermieri şi consiliile locale, în calitate de administratori ai pajiştilor comunale, din care trebuie să reiasă suprafaţa utilizată pentru păşunat.

    (7) Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru pajiştile comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfăşoare propria activitate agricolă, pentru respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006.

Art. 5. Omadr 118/2009

(1) Pentru acordarea plăţii unice pe suprafaţă pentru păşunile comunale utilizate pentru păscut sau producerea de fân necesar creşterii animalelor, documentele solicitate sunt cele prevăzute la art. 4; la acestea se anexează următoarele documente:

a) copie a cardului exploataţiei conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 83/2008 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a Programului acţiunilor privind identificarea şi înregistrarea porcinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi a Programului acţiunilor privind identificarea şi înregistrarea bovinelor;

b) copie a documentelor care atestă efectuarea lucrărilor pe păşune şi/sau declaraţie pe propria răspundere, după caz:

- păşunatul cu animalele, cosire a fânului;

- regenerări (însămânţări şi supraînsămânţări);

- administrare de fertilizanţi şi amendamente;

- lucrări de curăţare şi altele asemenea.

(2) Consiliile locale pot atribui spre folosinţă păşunile comunale prin contract de arendare, contract de concesionare, contract de administrare, contract de închiriere crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice, precum şi formelor asociative ale crescătorilor de animale, legal constituite, a căror activitate este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE). Arendatorul, concedentul şi/sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru terenul arendat, concesionat şi/sau închiriat.

(3) În cazul utilizării păşunilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cererea de plată prin reprezentantul legal şi face dovada evidenţei fiecărui proprietar de exploataţie cu o copie după cardul exploataţiei şi a suprafeţei agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere.

(4) Forma asociativă legal constituită trebuie să deţină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi şi să îşi asume responsabilitatea atât asupra cerinţelor care condiţionează plăţile, cât şi asupra distribuirii plăţilor către membrii săi.

(5) Membrii formei asociative nu pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul SAPS pentru suprafeţele pentru care şi-au dat acceptul de a aplica prin intermediul formei asociative.

(6) În cazul păşunilor comunale, dovada utilizării suprafeţelor de păşune se face pe baza contractelor de păşunat dintre fermieri şi consiliile locale, în calitate de administratori ai păşunilor comunale, din care trebuie să reiasă suprafaţa utilizată pentru păşunat.

(7) Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru păşunile permanente comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfăşoare 

propria activitate agricolă, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006."

Art 5 omadr 67/2011

(1) Pentru acordarea plăţii unice pe suprafaţă pentru păşunile comunale utilizate pentru păscut sau producerea de fân necesar creşterii animalelor, documentele solicitate sunt cele prevăzute la art. 4; la acestea se anexează următoarele documente:

a) copie a cardului exploataţiei conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 83/2008 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a Programului acţiunilor privind identificarea şi înregistrarea porcinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi a Programului acţiunilor privind identificarea şi înregistrarea bovinelor;

b) copie a documentelor care atestă efectuarea lucrărilor pe păşune şi/sau declaraţie pe propria răspundere, după caz:

- păşunatul cu animalele, cosire a fânului;

- regenerări (însămânţări şi supraînsămânţări);

- administrare de fertilizanţi şi amendamente;

- lucrări de curăţare şi altele asemenea.

(2) Consiliile locale pot atribui spre folosinţă păşunile comunale prin contract de arendare, contract de concesionare, contract de administrare, contract de închiriere crescătorilor de animale persoane fizice sau juridice, precum şi formelor asociative ale crescătorilor de animale, legal constituite, a căror activitate este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE). Arendatorul, concedentul şi/sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru terenul arendat, concesionat şi/sau închiriat.

(3) În cazul utilizării păşunilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cererea de plată prin reprezentantul legal şi face dovada evidenţei fiecărui proprietar de exploataţie cu o copie după cardul exploataţiei şi a suprafeţei agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere.

(4) Forma asociativă legal constituită trebuie să deţină acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi şi să îşi asume responsabilitatea atât asupra cerinţelor care condiţionează plăţile, cât şi asupra distribuirii plăţilor către membrii săi.

(5) Membrii formei asociative nu pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul SAPS pentru suprafeţele pentru care şi-au dat acceptul de a aplica prin intermediul formei asociative.

(6) În cazul păşunilor comunale, dovada utilizării suprafeţelor de păşune se face pe baza contractelor de păşunat dintre fermieri şi consiliile locale, în calitate de administratori ai păşunilor comunale, din care trebuie să reiasă suprafaţa utilizată pentru păşunat.

(7) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plata pentru pajistile permanente aflate in proprietatea/administrarea unitatilor administrativ-teritoriale pentru care nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere sau pe care nu pasuneaza animalele altor fermieri, iar pe aceste terenuri trebuie sa desfasoare propria activitate agricola, cu respectarea conditiilor de eligibilitate prevazute la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2006

(8) Suprafetele pentru care consiliile locale depun cerere de plata si care nu sunt utilizate in scopuri productive trebuie sa fie cuprinse intr-un plan tehnic de intretinere si imbunatatire in scopul respectarii bunelor conditii agricole si de mediu. (9) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, depun la A.P.I.A., in copie, urmatoarele documentele justificative:

a)planul tehnic de intretinere si imbunatatire a pajistilor; b)procese-verbale de receptie a lucrarilor prevazute in planul tehnic. (10) Consiliile locale depun la A.P.I.A., pe langa documentele mentionate, si o situatie, in conformitate cu datele inscrise in registrul agricol, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

a)suprafata totala, pe categorii de folosinta, pe care o detine unitatea administrativ-teritoriala, din care:

– suprafetele agricole proprii care nu sunt utilizate in scopuri productive; – suprafetele repartizate pentru pasunat, utilizate de catre detinatorii de animale, persoane fizice/juridice, pentru care au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, cu titlu gratuit, intelegeri verbale. b)numarul de animale pe specii aflate in proprietatea primariei; c)suprafata totala de pajisti existente pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, exclusiv suprafetele de pajisti detinute de unitatea administrativ-teritoriala; d)efectivul de animale, al detinatorilor din unitatea administrativ-teritoriala si terenul pe care pasuneaza acestea. (11) Consiliile locale, potrivit prevederilor alin. (10), stabilesc suprafetele pentru care depun cererea de plata. (12) Consiliile locale sunt responsabile de realitatea datelor inscrise in documentele prevazute la alin. (8)-(11), in conformitate cu prevederile legale in vigoare. (13) Orice modificare intervenita asupra situatiei existente la data depunerii documentelor se comunica la A.P.I.A. in termen de 10 zile lucratoare de la producerea acesteia, insotita de documente justificative.

.

art. 5 omadr 31/2013

(1) Dovada dreptului de folosinta a pajistilor permanente comunale, conform art. 7 alin. (1) lit. f) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2006, aprobata cu modificari si completari prin legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare, se face pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a contractelor de concesiune sau de inchiriere incheiate intre consiliile locale si crescatorii de animale, din care sa reiasa suprafata fololsita, iar dovada utilizarii pajistilor se face pe baza adeverintei eliberate de primarie conform inscrisurilor din registrul agricol. Orice contract incheiat inainte de intrarea in vigoare a prezentului ordin, avand ca obiect utilizarea pajistilor comunale, continua sa isi produca efectele pana la data incetarii de drept. (2) Pentru acordaea platii unice pe suprafata pentru pajistile permanente comunale utilizate pentru pasunatul animalelor sau producerea de furaje, pe langa documentele prevazute la alin. (1), se anexeaza urmatoarele: a) copie a cardului exploatatiei conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor si bovinelor, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 40/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz; b) copie a registrului activitatilor desfasurate pe pajistile permanente, completat la zi, potrivit modelului aprobat de A.P.I.A., in conformitate cu prevederile pct. IV – GAEC 7 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor nr. 30/147/2010 pentru aprobarea bunelor conditii agricole si de mediu in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Consiliile locale, in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice cu animale inscrise in Registrul national al exploatatiilor, incheie contracte de concesiune ori de inchiriere pentru suprafete de pajisti permanente comunale disponibile. Concedentul/Proprietarul nu beneficiaza de plati directe pentru terenul concesionat si/sau inchiriat in conditiile legii. (4) In cazul utilizarii pasunilor comunale de catre o forma asociativa legal constituita, aceasta poate depune cererea de plata prin reprezentantul legal si face dovada evidentei fiecarui proprietar de exploatatie cu o copie dupa cardul exploatatiei si a suprafetei agricole care revine fiecarui membru pentru utilizare, printr-o lista nominala anexata la cerere, care trebuie sa cuprinda si acceptul fiecarui membru pentru a solicita aceste plati, in conformitate cu actul constitutiv si/sau statutul asociatiei, asumandu-si responsabilitatea asupra cerintelor care conditioneaza platile." 

5. La articolul 5, alineatul (6) se abroga. 

6. La articolul 5, alineatele (7) si (10) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: "(7) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plata numai pentru pajistile permanente detinute de acestea pentru care nu au fost incheiate contracte de concesiune sau de inchiriere ori pe care nu pasuneaza animalele fermierilor, cu respectarea conditiilor de eligibilitate prevazute la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare.  (8) Suprafetele pentru care consiliile locale depun cerere de plata si care nu sunt utilizate in scopuri productive trebuie sa fie cuprinse intr-un plan tehnic de intretinere si imbunatatire in scopul respectarii bunelor conditii agricole si de mediu. (9) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, depun la A.P.I.A., in copie, urmatoarele documentele justificative:

a)planul tehnic de intretinere si imbunatatire a pajistilor; b)procese-verbale de receptie a lucrarilor prevazute in planul tehnic....... 

(10) Consiliile locale depun la A.P.I.A., pe langa documentele mentionate, si o situatie, in conformitate cu datele inscrise in registrul agricol, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: a) suprafata totala de pajisti permanente detinuta de consiliul local, din care: suprafetele de pajisti atribuite spre folosinta in conditiile prevazute la alin. (3) si suprafetele care nu sunt utilizate in scopuri productive; b) efectivul de animale, pe specii, al persoanelor care utilizeaza pajisti permanente comunale in conditiile prevazute la alin. (3); c) efectivul de animale, pe specii, aflat in proprietatea consiliului local, dupa caz." 

(11) Consiliile locale, potrivit prevederilor alin. (10), stabilesc suprafetele pentru care depun cererea de plata. (12) Consiliile locale sunt responsabile de realitatea datelor inscrise in documentele prevazute la alin. (8)-(11), in conformitate cu prevederile legale in vigoare. (13) Orice modificare intervenita asupra situatiei existente la data depunerii documentelor se comunica la A.P.I.A. in termen de 10 zile lucratoare de la producerea acesteia, insotita de documente justificative.

.art 5 omadr 272/2014

(1) Dovada dreptului de folosinta a pajistilor permanente comunale, conform art. 7 alin. (1) lit. f) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2006, aprobata cu modificari si completari prin legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare, se face pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a contractelor de concesiune sau de inchiriere incheiate intre consiliile locale si crescatorii de animale, din care sa reiasa suprafata fololsita, iar dovada utilizarii pajistilor se face pe baza adeverintei eliberate de primarie conform inscrisurilor din registrul agricol. Orice contract incheiat inainte de intrarea in vigoare a prezentului ordin, avand ca obiect utilizarea pajistilor comunale, continua sa isi produca efectele pana la data incetarii de drept. 

(2) Pentru acordaea platii unice pe suprafata pentru pajistile permanente comunale utilizate pentru pasunatul animalelor sau producerea de furaje, pe langa documentele prevazute la alin.(1), se anexeaza urmatoarele: a) copie a cardului exploatatiei conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor si bovinelor, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 40/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz; (3) Consiliile locale, in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice cu animale inscrise in Registrul national al exploatatiilor, incheie contracte de concesiune ori de inchiriere pentru suprafete de pajisti permanente comunale disponibile. Concedentul/Proprietarul nu beneficiaza de plati directe pentru terenul concesionat si/sau inchiriat in conditiile legii. (4) In cazul utilizarii pasunilor comunale de catre o forma asociativa legal constituita, aceasta poate depune cererea de plata prin reprezentantul legal si face dovada evidentei fiecarui proprietar de exploatatie cu o copie dupa cardul exploatatiei si a suprafetei agricole care revine fiecarui membru pentru utilizare, printr-o lista nominala anexata la cerere, care trebuie sa cuprinda si acceptul fiecarui membru pentru a solicita aceste plati, in conformitate cu actul constitutiv si/sau statutul asociatiei, asumandu-si responsabilitatea asupra cerintelor care conditioneaza platile." 

5. La articolul 5, alineatul (6) se abroga. 

6. La articolul 5, alineatele (7) si (10) se modifica si vor avea urmatorul cuprins: "(7) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plata numai pentru pajistile permanente detinute de acestea pentru care nu au fost incheiate contracte de concesiune sau de inchiriere ori pe care nu pasuneaza animalele fermierilor, cu respectarea conditiilor de eligibilitate prevazute la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare.  (8) Suprafetele pentru care consiliile locale depun cerere de plata si care nu sunt utilizate in scopuri productive trebuie sa fie cuprinse intr-un plan tehnic de intretinere si imbunatatire in scopul respectarii

bunelor conditii agricole si de mediu. (9) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, depun la A.P.I.A., in copie, urmatoarele documentele justificative:

a)planul tehnic de intretinere si imbunatatire a pajistilor; b)procese-verbale de receptie a lucrarilor prevazute in planul tehnic....... 

(10) Consiliile locale depun la A.P.I.A., pe langa documentele mentionate, si o situatie, in conformitate cu datele inscrise in registrul agricol, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: a) suprafata totala de pajisti permanente detinuta de consiliul local, din care: suprafetele de pajisti atribuite spre folosinta in conditiile prevazute la alin. (3) si suprafetele care nu sunt utilizate in scopuri productive; b) efectivul de animale, pe specii, al persoanelor care utilizeaza pajisti permanente comunale in conditiile prevazute la alin. (3); c) efectivul de animale, pe specii, aflat in proprietatea consiliului local, dupa caz." 

(11) Consiliile locale, potrivit prevederilor alin. (10), stabilesc suprafetele pentru care depun cererea de plata. (12) Consiliile locale sunt responsabile de realitatea datelor inscrise in documentele prevazute la alin. (8)-(11), in conformitate cu prevederile legale in vigoare. (13) Orice modificare intervenita asupra situatiei existente la data depunerii documentelor se comunica la A.P.I.A. in termen de 10 zile lucratoare de la producerea acesteia, insotita de documente justificative.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a noua)

15 octombrie 2014(*)

„Trimitere preliminară – Politica agricolă comună – Scheme de sprijin – Punere în aplicare a schemelor de sprijin în noile state membre – Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – Articolul

143ba – Regulamentul (CE) nr. 73/2009 – Articolul 126 – Plată separată pentru zahăr – Decuplarea acestei plăți de producție – Noțiunea «criterii adoptate de statele membre în cauză

în 2006 și 2007» – Perioadă reprezentativă”

În cauza C-561/13,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Obvodní soud pro Prahu 1 (Republica Cehă), prin decizia din 30 mai 2013, primită de Curte la 29 octombrie 2013, în procedura

Hoštická a.s.,

Jaroslav Haškovec,

Zemědělské družstvo Senice na Hané

împotriva

Česká republika – Ministerstvo zemědělství,

CURTEA (Camera a noua),

compusă din doamna K. Jürimäe (raportor), președinte de cameră, domnul M. Safjan și doamna A. Prechal, judecători,

avocat general: domnul P. Cruz Villalón,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

luând în considerare observațiile prezentate:

–        pentru guvernul ceh, de M. Smolek, de J. Vláčil și de J. Vitáková, în calitate de agenți;

–        pentru Comisia Europeană, de P. Ondrůšek și de P. Rossi, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 126 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, p. 16).

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Hoštická a.s., domnul Haškovec și Zemědělské družstvo Senice na Hané à Česká republika, pe de o parte, și Česká republika – Ministerstvo zemědělství (Republica Cehă – Ministerul Agriculturii), pe de altă parte, cu privire la cererea acestora de reparare a unui prejudiciu suferit ca urmare a modalităților de acordare a plății separate pentru zahăr (denumită în continuare „PSZ”) prevăzute de dreptul ceh.

 Cadrul juridic

 Dreptul Uniunii

 Regulamentul nr. 1782/2003

3        Textul articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, p. 1, și rectificare în JO L 94, p. 70, Ediție specială, 03/vol. 49, p. 177, rectificare în Ediție specială, 03/vol. 76, p. 291, și în JO 2009, L 96, p. 39), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 319/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 (JO L 58, p. 32), prin Regulamentul (CE) nr. 2011/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 (JO L 384, p. 1) și prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 (JO L 384, p. 8, denumit în continuare „Regulamentul nr. 1782/2003”), prevede:

„[…]

–        normele comune care reglementează plățile directe aferente schemelor de sprijin de venit din cadrul politicii agricole comune […],

–        un ajutor de venit acordat agricultorilor (denumit în continuare «schema de plată unică»),

–        un ajutor de venit simplificat și tranzitoriu destinat agricultorilor din noile state membre (denumit în continuare «schema de plată unică pe suprafață») [traducere neoficială],

[…]”

4        Articolul 2 literele (d) și (g) din acest regulament definește următoarele noțiuni:

„(d)      «plată directă»: o plată acordată direct agricultorilor în cadrul uneia dintre schemele de sprijin pentru venit enumerate în anexa I;

[…]

(g)      «noi state membre»: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia”.

5        Articolul 143ba din Regulamentul nr. 1782/2003 a fost inserat prin articolul 1 punctul 17 din Regulamentul nr. 319/2006 și a fost modificat prin articolul 1 punctul 2 din Regulamentul nr. 2011/2006, precum și prin articolul 1 punctul 17 din Regulamentul nr. 2012/2006. Acest articol 143ba, care este intitulat „Plată separată pentru zahăr”, prevede:

„(1)      Prin derogare de la articolul 143b, noile state membre care aplică schema de plăți unice pe suprafață pot decide, până la 30 aprilie 2006, să acorde, pentru anii 2006-2010, o plată separată pentru zahăr agricultorilor eligibili în temeiul schemei de plăți unice pe suprafață. Această plată se acordă pentru o perioadă reprezentativă – care poate fi diferită pentru fiecare produs – dintr-unul sau din mai mulți dintre anii de comercializare 2004/2005, 2005/2006 și 2006/2007, care urmează a fi stabilită de statele membre înainte de 30 aprilie 2006 pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, precum:

–        cantitățile de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare care fac obiectul contractelor de furnizare încheiate în conformitate cu articolul 19 din [Regulamentul nr. 1260/2001] sau cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 [al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (JO L 58, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 7, p. 77)], după caz,

–        cantitățile de zahăr sau de sirop de inulină produse în conformitate cu [Regulamentul nr. 1260/2001] sau cu [Regulamentul nr. 318/2006], după caz,

–        numărul mediu de hectare destinate cultivării de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr sau de cicoare, utilizate pentru producerea zahărului sau a siropului de inulină și care fac obiectul contractelor de furnizare încheiate în conformitate cu articolul 19 din [Regulamentul nr. 1260/2001] sau cu articolul 6 din [Regulamentul nr. 318/2006], după caz.

[…]”

6        Rândul din anexa I la Regulamentul nr. 1782/2003 referitor la „Sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare utilizate pentru producția de zahăr sau de sirop de inulină” are următorul cuprins:

Sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare utilizate pentru producția de zahăr sau de sirop de inulină

Titlul IV capitolul 10e din prezentul regulament […] Titlul IVa articolul 143ba din prezentul regulament

Plăți decuplate

 Regulamentul nr. 319/2006

7        Considerentele (1), (2), (4), (7) și (9) ale Regulamentului nr. 319/2006 au următorul cuprins:

„(1) Regulamentul [nr. 318/2006] prevede o reformă importantă a organizării comune a piețelor din sectorul zahărului. Măsurile introduse de regulamentul în cauză includ o reducere semnificativă, în trei etape, a prețului de sprijin instituțional al zahărului comunitar.

(2)      Ca urmare a reducerii susținerii pieței zahărului, trebuie mărit sprijinul pe venit acordat agricultorilor. Nivelul global al plății ar trebui să evolueze în paralel cu reducerea progresivă a măsurilor de susținere a pieței.

[…]

(4)      Pentru a îndeplini obiectivele care definesc reforma politicii agricole comune, sprijinul acordat pentru sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare utilizat pentru producția de zahăr sau de sirop de inulină trebuie decuplat și integrat într-o schemă de plăți unice.

[…]

(7)      Nivelul sprijinului pe venit individual trebuie calculat pe baza sprijinului de care a beneficiat agricultorul în contextul organizării comune a pieței zahărului în decursul unuia sau mai multor ani de comercializare care urmează să fie stabiliți de statele membre.

[…]

(9)      Plantatorii de sfeclă de zahăr și de cicoare din noile state membre au beneficiat, de la aderare, de o susținere a prețurilor în temeiul [Regulamentului nr. 1260/2001]. În consecință, plata pentru zahăr și pentru componentele zahăr și cicoare din schema de plăți unice nu ar trebui să facă obiectul aplicării majorărilor stabilite în calendarul prevăzut la articolul 143a din [Regulamentul nr. 1782/2003]. Din aceleași motive, statele membre care aplică schema de plăți unice pe suprafață ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a acorda sprijinul rezultat din reforma în sectorul zahărului sub forma unei plăți directe și distincte în afara regimului în cauză.”

 Regulamentul nr. 73/2009

8        Regulamentul nr. 1782/2003 a fost abrogat și înlocuit de Regulamentul nr. 73/2009.

9        Considerentul (2) al Regulamentului nr. 73/2009 are următorul cuprins:

„Experiența dobândită în urma punerii în aplicare a [Regulamentului nr. 1782/2003] arată în mod special că anumite elemente ale mecanismului de ajutor ar trebui modificate. În special, decuplarea ajutorului direct ar trebui extinsă și funcționarea schemei de plată unică ar trebui simplificată. […]”

10      Potrivit articolului 1 din acesta, regulamentul menționat stabilește:

„[…]

(a)      normele comune care reglementează plățile directe;

(b)      o schemă de sprijin pentru venit acordată agricultorilor (denumită în continuare «schema de plată unică»);

(c)      o schemă de sprijin pentru venit simplificată și tranzitorie pentru agricultorii din noile state membre astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (g) (denumită în continuare «schema de plată unică pe suprafață»);

[…]”

11      Articolul 2 literele (d) și (g) din acest regulament este redactat în termeni identici cu aceeași dispoziție din Regulamentul nr. 1782/2003.

12      Articolul 126 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009, intitulat „Plăți separate pentru zahăr”, prevede:

„În cazul în care un nou stat membru și-a exercitat dreptul prevăzut la articolul 143ba din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acesta acordă o plată separată pentru zahăr agricultorilor eligibili conform schemei de plată unică pe suprafață. Plata respectivă se acordă pe baza criteriilor adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007.”

13      Rândul din anexa I la același regulament referitor la „Sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare folosite pentru producerea zahărului sau a siropului de inulină” are următorul cuprins:

Sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare folosite pentru producerea zahărului sau a siropului de inulină

Articolul 126 din prezentul regulament

Plăți decuplate

 Dreptul ceh

14      Regulamentul guvernamental nr. 45/2007, în versiunea în vigoare la 1 ianuarie 2010, definește condițiile privind acordarea PSZ.

15      Articolul 2 din Regulamentul guvernamental nr. 45/2007, intitulat „Solicitantul plății pentru zahăr”, are următorul cuprins:

„(1)      Plata pentru zahăr pentru un an calendaristic poate fi solicitată potrivit prezentului regulament de o persoană fizică sau juridică care

a)      cultivă un teren agricol înscris pe numele său în registrul de exploatare a terenurilor agricole potrivit statutului utilizatorului […],

b)      a încheiat pentru anul de comercializare 2005/2006 un contract de livrare de sfeclă de zahăr A și de sfeclă de zahăr B cu un producător de zahăr care este stabilit în Republica Cehă și care a obținut în anul de comercializare 2005/2006 cote de producție individuale pentru zahăr A și cote de producție individuale pentru zahăr B […],

c)      depune la Fond o cerere de acordare a plății unice pe suprafață pentru anul calendaristic cu privire la care solicită plata pentru zahăr,

[…]”

16      Articolul 4 din acest regulament guvernamental, intitulat „Acordarea plății pentru zahăr”, prevede:

„(1)      Fondul acordă solicitantului plata pentru zahăr aferentă anului calendaristic în cauză pentru cantitatea de sfeclă de zahăr convenită cu producătorul de zahăr în contractul încheiat pentru anul de comercializare 2005/2006 privind livrarea de sfeclă de zahăr A și de sfeclă de zahăr B destinată producerii de zahăr A și de zahăr B, calculată la un conținut de zahăr de 16 %.

(2)      Valoarea plății pentru zahăr la o tonă de trestie de zahăr pentru anul calendaristic în cauză se calculează prin raportare la cuantumul total al plății pentru zahăr stabilite pentru anul calendaristic în cauză în conformitate cu reglementarea direct aplicabilă a Comunităților Europene și la cantitatea totală de sfeclă de zahăr destinată producerii de zahăr A și de zahăr B convenită cu producătorii de zahăr în contractele privind livrarea de zahăr A și de zahăr B încheiate pentru anul de comercializare 2005/2006, calculată la un conținut de zahăr de 16 %.

[…]”

 Situația de fapt din litigiul principal și întrebările preliminare

17      Reclamanții din litigiul principal cultivă sfeclă de zahăr în scopul vânzării acesteia către producătorii de zahăr. Ei au primit de la Ministerstvo zemědělství o PSZ în aplicarea Regulamentului guvernamental nr. 45/2007, care stabilește condițiile pentru acordarea acestei plăți cultivatorilor de sfeclă de zahăr.

18      Reclamanții din litigiul principal au sesizat instanța de trimitere cu o cerere de reparare a unui prejudiciu suferit ca urmare a aplicării normelor de acordare a PSZ, astfel cum sunt prevăzute de acest regulament guvernamental, pentru motivul că normele respective sunt contrare dispozițiilor pertinente din dreptul Uniunii, și anume articolului 126 din Regulamentul nr. 73/2009.

19      Ei contestă în special cuantumul plății primite ca PSZ, pentru motivul că acesta a fost calculat pentru o perioadă reprezentativă eronată, și anume anul de comercializare 2005/2006. În opinia lor, în temeiul articolului 126 din Regulamentul nr. 73/2009, PSZ ar fi trebuit să fie acordată pe baza unei perioade de referință actuale, și anume anul de comercializare care a precedat anul acordării acestei plăți.

20      Reclamanții din litigiul principal apreciază că, deși articolul 126 din Regulamentul nr. 73/2009 prevede că PSZ se acordă pe baza criteriilor adoptate în anii 2006 și 2007, legiuitorul Uniunii prevede doar criteriile care au fost stabilite de un stat membru în aplicarea articolului 143ba din Regulamentul nr. 1782/2003 pentru a calcula cuantumul plății, și anume suprafața exploatată, volumul de producție sau o combinație între cele două. Articolul 126 din Regulamentul nr. 73/2009 nu ar indica nicidecum că se impune în egală măsură să se utilizeze aceeași perioadă reprezentativă pentru acordarea ajutoarelor referitoare la fiecare an de comercializare. Reclamanții susțin că Regulamentul nr. 73/2009 operează în mod sistematic o distincție între „criterii” și „perioadă reprezentativă”, după cum arată, cu titlu de exemplu, articolele 128 și 129 din regulamentul menționat. Ei apreciază că interpretarea lor se impune ca urmare a necesității de a nu opera o discriminare între producători.

21      Pârâta din litigiul principal arată că PSZ este o plată decuplată de producție. Astfel, contrar celor arătate de reclamanții din litigiul principal, PSZ nu ar trebui să fie calculată în funcție de producția actuală de sfeclă de zahăr și acordată doar agricultorilor care continuă să o producă pe aceasta din urmă. Această distincție între plata cuplată și plata decuplată ar fi efectuată în mod clar prin Regulamentul nr. 73/2009. Reforma pieței zahărului, care a început în cursul anului 2006, ar avea drept scop menținerea producției de sfeclă de zahăr la nivelul existent, iar nu stimularea creșterii acesteia. Prin urmare, utilizarea unor date de producție actuale nu ar fi necesară. În plus, articolul 126 din Regulamentul nr. 73/2009 ar urmări instaurarea unei plăți decuplate de producție. Astfel, având în vedere nu doar termenii, ci și obiectivul acestei dispoziții, noțiunea „criterii adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007” ar îngloba ansamblul modalităților de repartizare și de acordare a PSZ stabilite la articolul 143ba alineatul (1) din Regulamentul nr. 1782/2003, și anume atât noțiunea „perioadă reprezentativă”, cât și noțiunea „criterii obiective și nediscriminatorii”.

22      În aceste împrejurări, Obvodní soud pro Prahu 1 a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      Articolul 126 din [Regulamentul nr. 73/2009] trebuie interpretat în sensul că plata separată pentru zahăr este o plată decuplată?

2)      Articolul 126 alineatul (1) din [Regulamentul nr. 73/2009] trebuie interpretat în sensul că «criteriile adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007» includ perioada reprezentativă stabilită de statul membru la momentul respectiv în temeiul articolului 143ba alineatul (1) din [Regulamentul nr. 1782/2003]?”

 Cu privire la întrebările preliminare

23      Prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 126 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009 trebuie interpretat în sensul că noțiunea „criterii adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007” include și anul de comercializare pe care aceste state membre trebuiau să îl aleagă anterior datei de 30 aprilie 2006 ca perioadă reprezentativă pentru acordarea PSZ, în temeiul articolului 143ba alineatul (1) din Regulamentul nr. 1782/2003.

24      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că Regulamentul nr. 1782/2003 stabilește printre altele, potrivit articolului 1 din acesta, norme comune care reglementează plățile directe aferente schemelor de sprijin de venit din cadrul politicii agricole comune, un ajutor de venit acordat agricultorilor, și anume schema de plată unică, precum și un ajutor de venit simplificat și tranzitoriu destinat agricultorilor din noile state membre care au aderat la Uniunea Europeană în anii 2004 și 2007, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 litera (g) din acest regulament (denumite în continuare „noile state membre”), și anume schema de plată unică pe suprafață. Conform articolelor 143a și 143b din regulamentul menționat, plățile directe sau, dacă este cazul, schema de plată unică pe suprafață sunt introduse progresiv în aceste noi state membre (a se vedea în acest sens Hotărârea Bábolna, C-115/10, EU:C:2011:376, punctele 33 și 34, precum și Ordonanța Brunovskis, C-650/11, EU:C:2013:7, punctul 15).

25      Potrivit articolului 143ba alineatul (1) din regulamentul menționat, noile state membre care au ales să aplice schema de plăți unice pe suprafață dispuneau de posibilitatea de a decide, „până la 30 aprilie 2006”, să acorde o PSZ agricultorilor eligibili în temeiul acestei scheme.

26      În consecință, Regulamentul nr. 1782/2003 acordă acestor state membre o anumită marjă de apreciere pentru acordarea PSZ în cadrul reformei politicii agricole comune. Cu toate acestea, în exercitarea puterii lor de apreciere, statele membre menționate trebuie să respecte două condiții. În primul rând, această plată trebuie să fie subordonată aplicării de către aceleași state membre a unor criterii obiective și nediscriminatorii (a se vedea în acest sens Hotărârea Uzonyi, C-133/09, EU:C:2010:563, punctul 29). În al doilea rând, noile state membre trebuiau de asemenea să stabilească, anterior datei de 30 aprilie 2006, perioada sau perioadele reprezentative care trebuie luate în considerare pentru acordarea plății menționate dintre anii de comercializare enumerați la articolul 143ba alineatul (1) din acest regulament, și anume anii 2004/2005, 2005/2006 și 2006/2007.

27      În temeiul articolului 126 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009, aceste noi state membre, care și-au exercitat dreptul de acordare a PSZ în aplicarea articolului 143ba alineatul (1) din Regulamentul nr. 1782/2003, continuă să acorde respectiva plată.

28      În această privință, este necesar să se constate că, spre deosebire de această din urmă dispoziție, articolul 126 din Regulamentul nr. 73/2009 se limitează să arate că PSZ este acordată pe baza „criteriilor adoptate […] în 2006 și 2007” de aceste state membre, fără ca textul articolului respectiv să menționeze expres perioada reprezentativă care trebuie luată în considerare.

29      Or, potrivit unei jurisprudențe constante, în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor dreptului Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acestora, ci și de obiectivele urmărite

de reglementarea din care fac parte și de contextul lor (Hotărârea Maatschap Schonewille-Prins, C-45/05, EU:C:2007:296, punctul 30 și jurisprudența citată).

30      În ceea ce privește, mai întâi, obiectivul urmărit prin Regulamentul nr. 1782/2003, Curtea a statuat deja că acesta urmărea să permită trecerea progresivă de la sprijinirea producției la sprijinirea producătorului, printre altele prin introducerea unui sistem de ajutor de venit separat pe fiecare exploatație agricolă (a se vedea în acest sens Hotărârea Panellinios Syndesmos Viomichanion Metapoiisis Kapnou, C-373/11, EU:C:2013:567, punctul 17). Din considerentul (2) al Regulamentului nr. 73/2009 reiese că acesta din urmă urmărește același obiectiv.

31      În continuare, trebuie adăugat că, astfel cum se arată în considerentul (1) al Regulamentului nr. 319/2006, legiuitorul Uniunii a inițiat în cursul anului 2006 o reformă importantă a organizării comune a piețelor din sectorul zahărului. Aceasta reformă a constat printre altele într-o reducere semnificativă a prețului de sprijin instituțional al zahărului comunitar.

32      În ceea ce privește PSZ, care a fost instituită prin Regulamentul nr. 319/2006, finalitatea acesteia, astfel cum reiese din considerentele (2) și (9) ale regulamentului menționat, este de a compensa pierderile de venit, care decurg din reforma organizării comune a piețelor în sectorul zahărului, ale plantatorilor de sfeclă de zahăr și de cicoare din noile state membre care au beneficiat, de la aderare, de o susținere a prețurilor în cadrul acestei organizări comune a pieței. În aceste împrejurări, trebuie să se considere că articolul 143ba din Regulamentul nr. 1782/2003 și articolul 126 din Regulamentul nr. 73/2009 au ca obiectiv susținerea agricultorilor care au beneficiat de măsurile de sprijin de pe piața zahărului anterior reformei survenite în cursul anului 2006.

33      În plus, reiese din considerentul (7) al Regulamentului nr. 319/2006 că nivelul sprijinului pe venit individual trebuie calculat pe baza sprijinului de care a beneficiat agricultorul în contextul organizării comune a pieței zahărului în decursul unuia sau mai multor ani de comercializare care trebuie să fie stabiliți chiar de statele membre.

34      În acest scop, articolul 143ba alineatul (1) din Regulamentul nr. 1782/2003 menționează explicit anii de comercializare 2004/2005, 2005/2006 și 2006/2007 ca perioadele dintre care statele membre puteau să aleagă pentru a stabili perioada de referință pentru acordarea PSZ. În plus, astfel cum arată în mod întemeiat Comisia Europeană în observațiile sale, această perioadă reprezentativă trebuia să fie stabilită în mod definitiv de statul membru în cauză anterior datei de 30 aprilie 2006.

35      În această privință, se impune a constata că anii de comercializare menționați sunt reprezentativi pentru o perioadă în care agricultorii beneficiau de prețul de sprijin instituțional al zahărului comunitar.

36      În sfârșit, în ceea ce privește contextul în care se înscrie articolul 126 din Regulamentul nr. 73/2009, este necesar să se constate că din anexa I la Regulamentul nr. 1782/2003 și la Regulamentul nr. 73/2009 reiese cu claritate că PSZ este un ajutor de venit destinat agricultorilor din noile state membre care este acordat cu titlu de „plăți decuplate”. Or, în lumina obiectivului amintit la punctul 30 din prezenta hotărâre, astfel de plăți trebuie să fie înțelese ca desemnând plăți al căror cuantum este independent de producția reală a agricultorului. Această situație se regăsește tocmai atunci când cuantumul PSZ este calculat pe baza producției dintr-o perioadă istorică dată sau pe baza suprafețelor destinate culturii de sfeclă de zahăr utilizată pentru producerea zahărului într-o astfel de perioadă.

37      În aceste condiții, articolul 126 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009 nu poate fi interpretat în sensul că vizează, pentru acordarea PSZ, o perioadă reprezentativă care să nu fie unul dintre anii de comercializare enumerați la articolul 143ba alineatul (1) din Regulamentul nr. 1782/2003 și care trebuia să fie aleasă anterior datei de 30 aprilie 2006 în mod definitiv de statul membru în cauză în aplicarea acestei dispoziții.

38      Având în vedere tot ceea ce precedă, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că articolul 126 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009 trebuie interpretat în sensul că noțiunea „criterii adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007” include anul de comercializare pe care aceste state membre trebuiau să îl aleagă anterior datei de 30 aprilie 2006 ca perioadă reprezentativă pentru acordarea PSZ, în temeiul articolului 143ba alineatul (1) din Regulamentul nr. 1782/2003.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

39      Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

Articolul 126 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 trebuie interpretat în sensul că noțiunea „criterii adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007” include anul de comercializare pe care aceste state membre trebuiau să îl aleagă anterior datei de 30 aprilie 2006 ca perioadă reprezentativă pentru acordarea plății separate pentru zahăr, în temeiul articolului 143ba alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 319/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006, prin Regulamentul (CE) nr. 2011/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 și prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006.

Semnături

* Limba de procedură: ceha.