q

HOTTJL CINSTITPOVESTIRI

TRADUCERE.DEWN,LYGHUI

F. M. DOSTOIEVSKI

Editura MondoRoBueureEti

F. M, Dostoieuski

Mititelul afl5, cd bdie[ii Ei fetele aur fost copii ca giel. Unii muriserd de foame, alfii inghetraseid, altiimuriseri de bdtii, ai[ii cd nu avuseserd cdutare.

$i toti erau acum aici, to[i erau ingeri, to[i erau traChristos, care le intindea m6inile Ei-i binecuv6nta pe eigi pe sirmaneh lor mame... Mamele std.teau de o parte;recunogteau pe bdie$i Si pe fetele lor, ii sirutiu, legtergeau lacrimile de pe ochi gi-i implorau sd nupldngd, cdci aici era atAt de bine...

A doua zi, s-a gdsit pe dupd lemne cadavrulmicufului inghefat.

707t

VrrT*'"r"

Pom de Crdciun gi nunt5 / b

Nopti senine / l7

Ho[ul cinstit I 47

Crdciun I 65

Descrlerea CIP a BlbHotecll NaSonale a RomfinlelDostoevsld, Fedor lrlthaitovich

Hotul clnsdt gt alte povestld/ Feodor MihailoviciDostoievski; trad.: WillyGhul. - Bucuregti : MondoRo,20l8

ISBN 978-606-695-096-1

I. Ghul, Willy (trad.)821.161.1

Coperta: Daniel Tutunel

Departament Difuzaretel. 021-21I.25.00mail: comenzi @grarnar.ro

14 A n/.gralnar.ro

Hotul cinstit - pouestiri

Ponn de Cr&ciun gi nuntfi

Zilele astea am fost tra o nuntd..., dar nu! mai binesd vd povestesc despre un pom de Crdciun. Nunta afost grozav de frumoas5; mi-a pldcut peste mdsurd demult, dar, intfi.rnplarea cealaltS. a fost gi mai frumoasi.Nu gtiu cum se face c5, atunci cdnd am v6zut nunta,miam adus aminte de pomul de Crdciun. Lucrul s-a

intdmplat aqa. Sunt vreo cinci ani de atunci; am fostpoftit in aiunul Anului Nou, la un bal de copii. Acelacare m-a poftit era un personai prea bine cunosctlt inlumea afacerilor cornerciale - lume ce-gi avea rela[iile,cunogtinlele gi intrigile €i, aga inc6t $-ar fi pr.rtut

presupune cd acest bal de copii era pentru pdrin[i un

F. M. Dastoieuski

pretext de a se strAnge laolaltS o rnul[ime de negustoriEi de a vorbi despre tot felul de lucruri interesante, intr-un chip cu totul nevinovat gi intArnplstor. Eram strdin,nu aveiun daraveri negustoreEti gi din pricina aceasta,n-am prea fost supdrat de nimeni, foatd seara.

Mai venise un dorrn, care, pe cAt mi se pireamie, nu cunostea nici farnilia, nici nu era in legdturicomercialS cu caputr tamiliei. Mi-a atras aten[ia inainteacelorlalti.

Era un bdrbat inalt, slab, prea cumsecade lainfd[iEare Ei bine imbrdcat.

Se vedea c$t de colo cd nu era la locul lui inmiilocul acestei sdrbdtori de familie; cdnd se retrdgeain weun col[, se putea vedea cd inceta sd zAmbeascd Eicd spr6ncenele-i negre Ei groase se lncruntau. in afaride gazdd, nu rnai cunogtea pe nimeni. Din nligcdrile luise putea vedea cdt de mult i se urdse gi totuEi iucdp6n-la sfSrgit, pe cAt putu mai bine, rolul unLli orn veselgi fericit. Mai pe urmd urrnd a{lai c5 era din provincie Eicd venise tn capitald pentru nu-gtiu ce afacereincurcat5. Stdp6nul casei, cdruia-i adusese o scrisoarede recomanda[ie, nu-l proteja din cale afard de mult,dar din polite[e il pofti Ia balul de copii. Nu era loc decArtl, nu:i oferea nimeni [igdri, nimeni nu sta de vorbScu el. Poate ci lumea-'l cunoEtea dupd pene, ce fel de,,pasd.re" era,

In afard de aceastd figurd, care in felul ei luaparte la bucuria familialS a gazdei, irni mai pldcu un alt

6

Hotul cinstit - poaestiri

domn, care era insd cu totul deosebit de cel dintAi.Asta, aa. il chema lulian &4astakowici. Cum te uitai la el,putea-i vedea cd era unul dintne musa{irii de frunte.Stdpdnul gi stdpdna casei se tot invArteau pe l6ngd el, iificeau curte Ei-i prezentau pe to[i rnusafirii; pe el insinu-l prezentau nimdnuia.

Cand lulian Mastakowici spuse, cd arareori gi-apetrecut wemea intr-un chip atAt de plScut, surprinsei olacrimi in ochii gazdei. Md cuprinse un sentiment deteami in prezen[a unui om atdt de deosebit; dupd cem-am sdturat privind la iocurile copiilor md retrdseiintr-un rnic salonaE gol, in care era pavilionul de flori alstip6nei casei" Copiii fuseserd din cale afard de dragutigi cu toate indemnurile guvernantelor gi ale mamelor,nu voiau cu niciun chip s5 fie la fel cu cei mari. Cet aiclipi din ochi, iefuiserd tot pomul de Crdciun pdnd Iacea din urmd bomboand gi rupseserd jumdtate diniucdrii, inainte d-a fi gtiut rndcar, a cui era cutare saucutare jucdrie.

Cu deosebire atrdgdtor gdsii pe un bdiefaE buclatgi cu ochii negri, care tot timpul md lua la ochi cupuEca-i de lernn gi voia sd rnd ucidd. Aten[ia tuturorainsd, era indreptatd asupra unei feti[e de vreounsprezece ani, frumqrasd ca un ingeraE, sim[itoare,palidi gi cu ochii mari, plini de suflet. Copiii osupSraser5, gi, din aceastd pricind, veni Ei ea in salonulin care m5 aflam eu Ei se ocupd de pdpuga ei. Cu multrespect igi ardtau musafirii, unii altora, pe un fuicar

F. M, Dastoietshi

bogat - tatdl feti[ei. Unul fdcu observa[ia cd, de peacum, fata are trei sute de rnii de ruble zestre. CAnd mdintorsei la aceastd obsenvafie, spre a privi grupul in carese discuta acest lucru, zdrii pe lulian Mastakowici care,cu mAinile Ia spate gi cu capul plecat pu[in intr-o parte,sta la pindi Ei asculta. Eu, pe de altd parte, nu puteamadmira indeaiuns Eiretenia gazdei, in ceea ce priveaimpirfirea cadourilor. Fetei cu zestre de trei sute de miide ruble, i se dete pSpuEa cea mai bogatS. Apoi urmarS.cadouri in linie descresc5ndS, dupd rangul pSrin[iloracestor copii fericiti. Ultimul copil, un bdiat de weozece ani, slab, mic, cu pistrui gi pdrul rogu, nu prirnidecAt o micd c5rfulie cu povegti, in care se vorbeadespre m5re[ia naturii, despre lacrirni induiog5toare gi

altele, fdri poze, ba chiar fSrd vignetd. Bdiatul, fiulguvemantei, o vdduvS sirmand, era intimidat gi fricos"Purta o hdinu[d siricdcioasd" Chnd i se dete cdrticica,se invArtea cu priviri pline de dor, in iurul celorlaltejucdrii; ar fi voit grozaiv sd se ioace cu ceilal[i copii, darnu indrdznea, se vedea cd-gi in[elege situa[ia. imi placemult sd md uit la copii. Observai cd jucdriile celorlal{icopii atrigeau grozav pe bdiatul cu p5rul rosu - se uitala cei ce se jucau gl incepea sd glurneascd cu ei; unuibdiat gras cu batista plin5 cu prdjituri ii dete singurulmdr ce-l avea, pe un altul il duse in cArcd gi toateacestea, nurnai ca sd nu-l goneascd de Ia teatru. Dupdcdteva rninute veni un bdiat rnic gi obraznic inspre elgi-l lud la bdtaie. Copilul nu indriznea sd plAngS" Atunci

8

llotul cinstit - pouestiri

veni guvernanta, mama lui, gi-i porunci sd nu-i superepe ceilalti copii. Bliatul se furiqd de acolo gi se duse inacelagi salon in care era Ei feti[a. Se aqezd l6ngd ea Eiamdndoi erau foarte ocupafi cu pre[ioasa p5puE5.

Eram aproape de o jum5tate de ceas inpavilionul de iederd gi cAt pe aci si adorm. Pe cAndascultam cu jumitate de ureche la conversafiabdiatului cu p6rul rogu gi a fetei cu trei sute de rnii deruble, conversa[ie ce se invdrtea exclusiv in jurulpdpugii, il vSzui deodatd pe lulian Mastakowici ci intriin salon. Se folosi de o ceartd intre copii, pentru a sefuriga din salon. Din locul meu de observa[ie nupierdusern din vedere faptul cd fdcuse cunogtin[d cutatdl fetei gi-l incurcase intr-o convorbire foarteinteresantd. Sta pe gdnduri, ca un om care socotegteceva pe degete.

- Trei sute... trei sute>>, gopti el. - Unsprezece...doispre-zece... treisprezece gi a$a mai departe.

$asesprezece * cinci ani! Sd presupunem 4la sut5... 12,

de cinci ori - 60, ei, pe acegti 60... si zicem, in cinci anifac - paty sute. Hm! da.". dar nu-i dd pungaEul cu patrula sut5. Asta ia opl sau chiar gi zece la suti. Ei! cincisute, sE zicem cinci sute de rnii cel pu[in, asta-i sigur;restul s6-l dea pe fleacuri, hmm>...

Termind considerafiile sale igi sufl5 nasul Ei voiasd pdrdseascd odaia, c6nd zSri pe fatd gi se opri locu^lui.Pe mine nu md vSzu cici eram ascuns dupd flori. Imipdru cd tremurd. de enervare; fie cE era socoteala ce-o

F. M. Dostoieushi

fdcuse mai adineaori, fie cA era altceva, tn sf6rgit, iqifreca mdinile gi nu se putea opri in loc. Aceastd stare seurcd pAnd la extrern; in cele din urrnd izbuti sd stealocului Ei s5 arunce o privire plind de hotdrire asupraviitoarei mirese. Voia si inainteze; privi in jurul sdu gi

apoi, ca Ei cum ar avea congtiin[a neimpicatd, se migcdpe vArful picioarelor gi se apropie de fat5. Ii zAmbi, seaplec5 spre ea gi o sSrutd pe cap.

Fata, Iuati pe neagteptate, scoase un [ipdt degroazA.

- Ce faci aici, copilul meu? Eopti el, privind injuru-i gi mAngAind-o pe fatd pe obraz.

- I\e jucirn.

- Oh;cu Ssta? Iulian Mastahowici se uitd urAt labdiat.

- Sufle[elul meu, ar trebui sd te duci in salon,zise el privind c6tre bdiat.

Acesta tdcu Si-l privi cx..r ochii rnari. IulianI\{astakowici privi in iuru-i cu bigare de seamS gi seplecd din nou spre feti[d.

- Dar ce ai acolo, o pipuEicd, feti[a mea?intrebS el.

- O pipugicd, rdspunse fetila; vorbea incet Ei cuteamd gi fruntea i se incre[ea pe cAnd vorbea.

- O pdpugic5... gi qtii din ce e fdcuti pipugica d-tale? r'

" Nu gtiu, rdspunse ea Ei mai incet Ei ISsdcdpEorul in ios.

10

Holul cinstit - pouegl!ry

- Ei, din cArpe, drSgutd. Tu, bSiete, du-te insalon Ia camarazi, strigd lulian Mastakowici uit&ndu-secu severitate la bdiat.

Bdiatul gi fata se supdrard, se 'luard de mdnd gi

nu voiau sd se despartd.

- $i gtii d-ta, pentru ce [i s-a diruit pipuEicaasta? intreb5 lulian Mastakowici, coborAnd vocea.

* Nu gtiu.Fiindc6 toatd sdptdmAna ai fost un copil

curninte.Dupd aceastd sfodare, se pdrea cd pe lulian

Mastakowici l-a apucat ame[eala; vocea-i tremura; privicu bdgare de seamd in juru-i ca sd vazi dacd in afardde bdiat, nu mai era altcineva care sd. asculte.

- $i o sd md iubegti, drdgu[5, dacd oi veni invizitd la pdrin[ii d-tale?

Voia s-o mai sdrute odat5 pe fatd; bdiatul cupdrul ro$u, vdzAnd cd feti[a era c6t p-aci sd pl6ng5, oapuci Ei mai tare de rnAini Ei de rnila ei, incepu sdplAngd Ei etr. Iulian Mastakowici se infurie.

- IeEi afarS! afar6! afarS! se rdsti el la biiat. insalon! marS, la camarazii tdi.

- Nu, domnule, nu e nevoie; du-te dumneatamai bine, spuse fetifa. Las6-l in pace! las5-l!

in clipa aceea trecu cineva pe la ugd. IulianMastakowici tresdri gigi ind[d fdptura-i rndrea[d.

Mai mult incd decAt lulian Mastakowici, se

sperie biiatul; l6sd pe fatS gi, mergdnd de-a lungul

1t