8/8/2019 Hronicul si Cantecul

1/2

1.Scrisa intre 10 noiembrie 1945 si inceputul lui iulie 1946, Hronicul si Cantecul

Varstelor reprezinta pentru literatura romana ceea ce reprezinta pentru Goethe si pentru

literatura germana celebra sa lucrare cu caracter autobiografic : Aus meinem Leben .George Ivascu afirma ca : Hronicul releva totodata un Blaga prozator liric,

dincolo de prozatorul ideologic din scrierile sale teoretice . p1p17px

In farmecul original al Hronicului... cititorii vor descoprii ei insisi dincolo deelemental documentar-biografic pe poetul dintotdeauna. Lucrare cu un pronuntat caracter

biografic Hronicului...se deschide cu fabuloasa lume a copilariei. Blaga patrunde in

profunzimea amintirilor, dar cauta in zadar urmele absentei cuvantului, pe care acumprivind cu maturitate nu o poate intelege.

Copilaria autorului a fost dominata de absenta cuvantului, pe care insusi poetul o

explica ,acum, ca fiind o prelungire a unei stari embrionare dincolo de firesc sau o

nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant.Desi fiinta vie, copilul Blaga de atunci inca mai dorea stagnarea in pantecele mamei,

asemanate cu un scut protector, de lumea care urma sa il izbeasca. Pentru el pasirea in

viata o insemna cuvantul, dar frica frica era stapana sufletului infantil, astfel prefera sa

aspire la mutenie. Desi , intelegea tot ce i se spunea, copilul tacea, ci doar executa, fiindel insusi un prizonier al muteniei, prizonier pentru ca isi dorea asta, dar putea oricand

sa paraseasca sfera captivitatii, insa frica de lume isi spunea intotdeauna cuvantul.Teama pe care mama copilului o simte, o determina sa il duca la doctor. De acum urma

sa se afle adevarul de aceea poetul afirma : Nu mai era nimic de spus . Mama copilului

urma sa afle adevarul : Lucian putea sa vorbeasca, dar se temea sa faca. Pana acum a

preferat sa se creada ca este mut, dar doctorul va spulbera orice teama a mamei.Ajungand acasa femeia incearca sa-si convinga odrasla ca vor cunoaste rusinea daca nu

va incepe a vorbi, insa stradaniile acesteia au fost in zadar, caci cuvantul nu voia sa se

aleaga numaidecat. Ca rasplata pentru protectia oferita de mama, Lucian se vede nevoitsa vorbeasca, dominat si acum de un aspru sentiment de frica. Ii era rusine si teama.

Cauta un sprijin, cauta un paravan intre el si cuvant si de sub strasina degetelor si apalmei incepe a vorbi . Inca incerca sa se apere de lumea cuvantului ca si cum s-ar diaparat sa nu ia in primire pacatul originar. Vorbea intocmai ca oamenii locului cu cuvinte

dialectale.

Ultimul copil al Anei si al lui Isidor Blaga, Lucian de acum incepea sa paseasca pecararile vietii. Privea viata ca o lupta pe care doar daca esti cu adevarat puternic poti sa

razbati. Autorul isi aminteste de cea mai lunga fraza alcatuita dintr-o pura intamplare cu

soda si berea.

Pe parcursul intregii copilarii Blaga traieste pe fondul rural si arhaic, deoarece,permanentele liricii lui Lucian Blaga isi trag radacinile cele mai adanci din solul satului

romanesc, de unde ii vin ispitele miturilor populare, interpretate personal si intregite de

fantezia sa. Astfel poetul prozator Blaga descrie casa parinteasca asa cum o stie el si cumsi-o aminteste, ca o cladire veche, masiva in stilul celorlalte case din sat.

Fiind mediul copilariei sale, locul unde a invatat sa vorbeasca, sa gandeasca , Blaga se

leaga de orice amanunt, fiecare avand o semnificatie mai mult sau mai putin importanta.Alcatuieste un arbore genealogic al familiei Blaga precizandu-l pe Simion Blaga -;preot

in sat-.

Casa amintirilor este mai veche decat insusi poetul, care intelege ca si stramosii sai au

avut amintiri legate de locul acesta.

8/8/2019 Hronicul si Cantecul

2/2

Uriasul castan din gradinita este considerat de Blaga un protector al familiei, un duh

ocrotitor si care a slujit neamul Blaga de-a lungul timpului. Sufletul copacului se stinge o

data cu sufletul lui Isidor Blaga. In asa zisul salon de lux, au ramas vii in amintireapoetului cele doua dulapuri cu usi ce luceau in jocuri ca de apa si o comoda Biedermeier,

pe care un ceas auriu canta cand este tras melodii vieneze inspirand astfel aerul clasic

al timpului si sugerand tipul familiei adaptate vremii.Copilaria lui Blaga este formata din mai multe parti care cuprind ineputurile cuvantului,

descrierea casei parintesti si un rol important parintii.

Cuvintele mama si tata sunt scrise cu litera majuscula sugerandu-se astfelsentimentele de venerare, de respect, de admiratie, multumindu-le pentru viata pe care i-

au facut-o drept dar.

Descrierea tata ;ui se rezuma doar la aspiratiile sale : un pasionat al cartilor, devotat

bisericii si satului, uitand de propria gospodarie pentru alte fumuri ale satului.Din pasiunea pentru carti se desprinde totodata dorinta de cunoastere, preotul fiind un om

cu carte.

Mama este pentru poet fiinta primara, aducatoare de viata si de speranta, mereu iubitoare,

fara scoal, dar cu instincte materne foarte bine dezvoltate.Ana Blaga este tipul femeii mature, intreprinzatoare , egoista, insa egoista doar din

dragoste pentru familie ,caci femeia nu se gandeste decat la familie si niciodata asupra eiinsisi.

Asemanata cu o fiinta mareata, fara de pacat, puternica precum o stanca in marea

involburata si in acelasi timp o fire blanda, o zana coborata din taramul basmelor pentru

a-i fi alaturi, este imaginea mamei iubitoare, ocrotitoare.Mihai Dragan e de parere ca Hronicul lui Blaga este nu numai un document, ci mai

ales un cantec al varstelor fara comparatie , de o poezie fermecatoare care destrama

uneori datele biografice si sobrietatea observatiilor si le transforma in pagini vibrante depoem.

Opera de compozitie restransa, deliberat organizata, aceasta autobiografie literara

rememoreaza momentele importante ale copilariei si adolescentei scriitorului cu tendintade a surprinde nuantat evolutia unui spirit multilateral inzestra, in imprejurimile istorice

agitate si contradictorii ale acestui secol. Mihai Dragan insista asupra calitatii literare a

rememorarii. Lucian Blaga nu-si descrie viata launtrica la modul sentimental, cuinflorituri romantice, ci cu o oarecare detasare, care-l fereste de precipitari, ducandu-l

spre o atitudine oarecum obiectiva, de prozator analist care desprinde gesturile si

semnificatiile mari din meditatii lucide asupra miscarilor psihice mai greu detectabile.

Coborarea in zonele adanci ale sufletului, prin evitarea amanuntelor nesemnificative,surprinderea zbaterilor interioare specifice unui proces exemplar de formare a unei

constiinte e o creatie inalta de prozator care ajunge sa sublimeze metaforic propria

experienta de viata, ca si Goethe in Poezie si adevar , intr-un mare simbol al deveniriiunei personalitati .

Raicu Diana