I

MARI( TWAIN

Aventurile luiHuckleberry Finn

Ttaducete de hlanica lvIawlat/tiPre fald. de Laciat PicE

EDITURA CARTEX 2(]()O

https://www.libris.ro/aventurile-lui-huckleberry-finn-mark-twain-CAR978-973-104-871-0--p13304611.html

Coperta: Dona PopescuTehnor€dactor: Ecsterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romini€iTWAIN, MARKAventurilb lui Huckleberry Finn / Mark Twain. ; trad. de:Monica Manolachi; pref:: Lucian Pricop. - Ed. a 3-a. - Bucuregti:Cartex 2000,201s

rsBN 978-973-104-871-0

I. Manolachi, Monica (trad.)Il. Pricop, Lucian (pref.)

821.1I I

Pentru courenzi qi infonnafii, vi rugdm sA ne contactafi la:

o Tel/fax: 021 / 323 .4 I .30; 021 /323 .00 .7 6o Tel: 0745.069.898 ; 0729.95 1.7 63. www.edihrracartex.roo e-mail: comenzi@edituracartex.roo e-mail: comanda.cartex@gmail.como O.P 4, C.P 184, Bucureqti

CUPRINS

PRIMA EPOPEE A SUDULUI AMERiCAN

Mark Twain ajunsese la finele secolului al XIXlea cel maicunoscut american, astfel inc6t apariliile lui publice mobilizauinteresul general. A fost tipograf, pilot de vapor pe Mississippi, a

cdutat argint in Nevada; era ateu, pbtruns totugi de valorile morale

ale familiei. $i-a pierdut toate economiile in falimentul unei binci,

transformindu-l intr-un fewent contestatar al sistemului bancar inultimii sdi ani de viald devenise depresiv, dar ti-a pistrat intactumorul.

Aventurile lrti Huckleberry Finn,acesl roman care s-l bucuralpi se bucurd inci de interesul publicului, pare scris in joaci. Aveminsi, fEri indoiald, prima epopee autenticd a sudului american qi,cu siguranfd, cea mai cunoscutd, de un umor extraordinar qi de o

profunzime a observaliei experimentatl mult mai tirziu de adep{iircalismulu i.

Povestea este simpld. Huck Finn, micul vagabond al ord;elului

sudist de pe malul fluviului, a fost adoptat de o viduvd cumsecade,ceea ce gtim din Tbm Sawyer. Are un disconfofi explicit in relalie

cu sislemul etlucalional. pe care incearci sd-l evire. in privinlainrerdicliei de a fuma. Huck ajunge ia in{elegere cu vdduva care-l

adoptase pentru a-l ,,civiliza", sd mai aprindd cAte o pip6, dal pe

ascuns. Sora vbduvei, in schimb, e persoana autoritar6 care-l facepe Huck s6 disprelljiasce fundamental viala,,cilivizati" qi ,,regulileei idioate".

CAPITOLUL 1

-aveli culn sd gtili -cine sunt daci n-afi citit cartea inti-tulatd Aventurile lui Tom Sawyert, dal n-are a face.Cartea a fost scrisd de domnul Mark Twain 5i tot ce

spune el acolo eite in mar€ pafie adevlrat. Le-a mai tras el de pirpe ici, pe colo - ei, doar aqa, un pic, nu nrult - dar, in mare, tot- cespune el acolo e adevdrat. Cui nu i se intempli sd mai gi mintidin cAnd in cAnd? A,.poate doar nrihrgii Polly, viduvei sau, cineqtic, poate- lui Mary'?.

Pdi da, in carte era vorba gi de Polly, rnihrga lui Tom, gi deMary qi de viduva Douglas qi, dupd cum spuneam, in alarf, deunele lucnrri puse de la el, cartea spune adevdrul adev[rat.

Povestea aceea se incheia cam a;a: Tom Ei cu mine am gisitbanii ascunqi de tdlhari in peqteri qi ne-am irnbogi{it. Ne-am alesficcare cu cdte qase mii de dolari, toli in rnoncde din aur. DacI iipuneai glimadd, erau uo munte de bani. Dupi aia, judecitorulThatcher i-a luat $i i-a pus si cloceascl dobdndi, cite ud dolar pezi, $i asta pe tot anul. Ce mai, o grimadi de bani, cu care nu maiptiai ce si faci. Vlduva Douglas m-a infiat, jurindu-sc si faci dinmine,,un om livilizat", dar imi venea tare greu sA stau tot timpulnumai in casi. Ea erz foarte la locul ei qi nemaipomenit de tipicardin tot ce lEcea. De-aia, cAnd n-anr mai putut rdbda, am $ters-olrurnuqel. Mi-am pus zdren{ele alea vechi gi m-am rnutat iar in

I lloman publicat dc Mark Twain in 1876, ai cirui croi sunt Tom Sawyet fil-luckleberry Finn.

I Pcrsonaje din romanrl Aventurile lui Tbth Sdwyer .

l3

poloboc, bucuros ci eram de capul meu. Dar Tom Sawyer m-acautat $i mi-a dat de qtire cd avea de gdnd si puni pe roate o bandl

de ho!i, in care aq fi putut intra qi eu, doar dacl m-aq fi intors lavdduvd qi m-aE fi ficut bdiat de treab6. Aqa cE m-am intors.

Cun nr-a v6zut veduva, a inceput si boceasci qi mi-a spuscd mi-s o biate oaie raEciti qi nrulte altele de felul 5sta, dar fErdnici o rdutate din partea ei. Dupd asta, rni-a dat ial haine din alea

noi, in care transpirarn leoarci qi mi sinr{eam de parcd eram inchingi. Pe umd a inceput iar vechea poveste. Cum suna clopo(elulpentnr cini, trebuia sd vii flrd intdrziere. Dupi ce te agezai larnasi, nu puteai si incepi sl rniniuci imediat, ci trebuia sA aqteptip6nd ce viduva blagoslovea bucatele cu birbia in piept, des,i nuprea le lipsea mai nimic, atata doar cd fiecare fel fusesc gitit inalti oall. Daci le pui pe toate intr-o strachinl, e altceva, fiindclse arnestcci intre elc, se fac mai zemoase ;i iese totul mai gustos.

Dupi cind, vdduva iqi scotea carlea gi incepea sd mI discd-leascl despre Moise qi cogulelul de papurir, iar eu ardeam denerdbdare si aflu cc s-a mai intimplat cu el, dar cdnd am aflat cdMoise rdposase de hirhit, de multi vreme, nu m-aln mai sinchisitde el, pentru ci, fie vorba intre noi, nu prea md dau in vint dupd5$tia mo4i.

intr-o zi, cdnd am vrut sd trag Ei eu din pip5, am zis si-i cervoie viduvei. Dal ti-ai gdsit!... Zicea cd nu-i frumos, ci-i un obiceigrosolan qi c-ar trebui sdnrd las de fumat cu totul Dar a$a mergetreaba cu unii oameni. Se apucd sd vorbeascd aiurea despre niqte

lucruri de care nici mlcar n-au habar'! Vdduva tot bodoginea deMoise, un ins care nici mdcar nu era rudd cu ea qi care, fiindcdmurise, nu mai putea fi de nici un folos nirndnui, nu? in schirnb,mA scotea inhxna vinovat de o treaba care, olice s-ar zice, tot ebuni la ceva. Unde n.rai pui ci qi ea trdgea hrtun pe nas, dar pasde cornentai ceva, bineinfeles. Ea cici avea dreptul.

'O legendi bibl icI povestegte ci Moise, dupi ce a fost ndscut, a fostpus intr-uncosulel, ciruia i s-a dat drumul pe fluviul egiptean Nil. Cosuletul 5i copilul aufost gdsili de fiica faraonului.

l4

Sori-sa, domniqoera Watson, o fati bdtr.ini cu ochelari pe nasqi cam sldbdnoagi, venitd de cdteva zile si stea la ea, mi incolfiapoi cu un abecedar. Mi chinui ea aga cam vreun ceas, pind cinda potolit-o viduva. Ajunsesem la capdtul rbbddrilor Dupd aceea,m-am plictisit de moarte o ori intreagd, simteam ci innebunesc.Domniqoara Watson md cicilea tot timpul: ,,Huckleberry, ia-!ipicioarele de-acolo", ,,Huckleberry, nu mai sta in halul dla decoco$at, stai drept". Nici nu trecea un minut gi incepea iar:,,Huck1eberry, nu mai cdsca gi nu te mai intinde aqa. De ce nu-!idai silinla si te porli qi tu mai ca lumea?" Dar cdnd a inceput s5-mivorbeascd despre iad, i-am spus cinstit cd imi doream sI fiu qi eupe acolo. Asta a cam scos-o din papuci, chiar daci eu nici n-ospusesem din rdutate. Nu voiam decAt si plec. Oriunde, numai siplec in altl parte. Voiam o schimbare, de orice fe1. Mi-a spusatunci ci nu era frumos si-i vorbesc aga, cd ea n-ar fi zis niciodatiuna ca asta qi cI, in ce o privea, avea si facl totul ca si ajungd inrai. Cdt despre mine, gindindu-mi cd nu-i mare scofald sa md ducacolo unde o si vinb ;i ea, m-am hotlrit se nu mi streduiesc catugicle pulin s-o insolesc. Dar bineinleles cd nu i-am spus-o, fiindcis-ar fi aprins qi mai tare, ceea ce n-ar fi dus la nimic bun.

$i, uite-aga, ii tot dldea inainte cu raiul, cici, daci se pomea,nu mai puteai s-o opregti. Zicea cd in rai omul n-are altd treabidecdt si se plimbe toatd ziulica de colo-colo Si sd cente la harpe$i asta tot timpul. Nu prea mi se pirea mie cine gtie ce, dar nui-am spus nimic. N-am intrebat-o decdt daci Tom Sawyer ar puteanimeri gi el in rai. Nici vorb5, mi-a rdspuns gi atunci m-am bucuratlbarte tare in sinea mea. Nu de alta, dar chiar asta voiam, si fiuimpreund cu Torn.

Domnigoara Watson m-a tot bStut la cap, p6nd m-au ajunsoboseala gi stinghereala. La pulin timp, au fost chemali in casl 9inegrii, iar dupd rugdciune toatl lumea s-a dus la culcare. M-amdus sus in odaia mea cu un capit de lumdnare in mdnd. Am pus-ope masi, m-am a$ezat pe un scaun de l0ngd fereastrd ;i amincercat sd md g6ndesc la ceva vesel, dar degeaba. Mi simleam0tat de stingher, incat mai c-aq fi vrut sA mor. Stelele strdluceaupc cer, iar fir-rnzigul copacilor fremita cu o jale nemaipomenitd.

Am auzit in depirtale lipltul unei bufnile, bocind pesemne pecineva care murise. Pc unnl o ciovici inccpu si ciriie s,i un ciinesd urle, scmn cd cincva era pe moarte. Iar ventul tot incerca si-mi

$opteascl ceva la urcche ;i, cum nu pricepeam ce-mi spunea, mitreccau fiori rcci. Apoi se auzi dinspre pidure zgomotul pe careJstimesc strigoii cind vor sai ne spuni ce au ei pe suflet qi nu sepot face inlelcgi gi, negdsindu-qi tihnd in mormint, sunt nevoili siblintuie qi si se tinguic in fiecare noapte. Eram a$a de abitut qide infricoqat, incdt tare mi-ag fi dorit sI am pe cineva alituri demine. Pe urmi, un piianjcn incepu sd mi se tdriie pe umdr, dari-arn fdcut vint gi a picat tarnan in flacira lum6nirii. PanA s-apuceu sI mi mi;c, se gi mistuise. Nu era nevoie s6-mi mai spunicincva, cici qtiam cI nu-i a bunl qi cd o sd-mi aduci nenorocire.Din pricina asta m-a cuprins un tremurici, de era cdt pe ce sd-micadi hainele de pe mine.

M-anr ridicat, am dat trei ture in jurul scaunului qi mi-amficut cruce de fiecarc dat[. DupI asta, mi-am legat cu alI o quvilide pir, ca si rrl plzeasci de vriijitoare. Nu prea credeam eu inchestia asta. VrIji de felul Ista are rost sd le faci daci ai pierdut opotcoavi gdsiti, pe care voiai s-o atimi deasupra uqii intr-un cui,dar nu auzisem pe nimcni pnnd atunci sI spunA cI poli si alungiin fclul acesta glinionul dc a fi omorAt un pdianjen.

M-am a$ezat din nou, tremurind ca varga 9i mi-am aprinslulcaua sir furnez qi eu ca omul. VIduva n-ar fi avut curn sd-qi deaseama, acurn ci toati casa era cuprinsd de o liniqte mormlntald'Apoi, dupi ceva timp, am auzit in depdrtare, undeva in orag,douisprczcce bitii de ceas, bang-bang-bang, dupl care s-a ficutial liniste, o liniqte mai aclincd decit inainte. Dar nu dupd multdvremc, am auzit trosnind o creangi in intuneric, undeva printrecopaci. Ceva se miqca pe acolo. Am rimas nemiqcat, trdgnnd cuurechcn. Cu greu arn desluqit un mieunat, undeva jos. Grozav!...Am rnieunat gi eu inceti;or de tot, am stins luminarea 9i am slritde pc fereastrd pc acoperiqul gopronului. De-acolo m-am l6sat injos la pirndnt Ei lr-arn furigat pe burli printre copaci. Fireqte ciTom Sawyer era acolo ;i mi aEtepta.

l6 l7

CAPITOLUL2

m pomit tiptil pe o potecl pierduti printre copaci spremarginea gridinii viduvei, aplecdndu-ne ca si nu nezgdriem capul de crengi. Taman c6nd treceam pe lAngd

bucitdrie, m-am impiedicat de o riddcind qi am ficut zgomot.Nc-am ghemuit la pimint, lindndu-ne risuflarea. Jim, negrul celmare al domnigoarei Watson, stitea in pragul bucitiriei. il vedeamdestul de bine, fiindcd in spatele lui palpaia o lumini. S-a ridicat

$i, intinzindu-gi gdtul, a ascultat cam un minut, dupi care a strigat:

- Care-i acolo?...A mai tras pu{in cu urechea, dupd care a luat-o tiptil Ei s-a

oprit chiar intre noi doi. Mai ce puteam slJ atingem cu mdna. Amrlmas a$a nu $tiu cdte minute, liri sb scoatem nici un sunet, 9i petleasupra mai eram $i foarte aproape unul de altul. Md apucase ornincdrime pe la gleznd, dar n-aveam curaj s6 mi scarpin. Dupilsta a inceput si mi minince gi urechea, apoi spinarea, tamanintre umeri. Simleam ci mor dacd nu md scarpin. De-atuncirni-am dat seama in mai multe rAnduri cd, dacd egti intr-o com-panie mai simrndicoasa sau la vreo inmormanlarc oli dcci vrcisir dormi cdnd nu prea !i-e somn, vasdzici dacd e;ti undeva underru ar trebui sd te scarpini, tocmai atunci te apucd mdncirimeaintr-o mie de locuri deodatd.

Dupi un timp, Jim spuse:

- Hei, care eqti? Unde egti, m5?... S6-rni sari ochii daci n-amimzit ceva. Aha, qtie Jim ce-i de fdcut: sti aici pind o s-audi iar.

Aqa ci se a;ezi pe plmint, intre noi doi. Se rezemi cu spatelede un trunchi de copac qi-;i intinse picioarele, de cat pe-aci sA mAatingd la picior incepu sd md mdndnce nasul aga de tare, ci-midddurd lacrimile. Dar tot nu m-am scdrpinat. Apoi m6nclrimeatrecu in nlri qi de-acolo mai departe. Nu mai qtiam ce sd fac sirdmdn nemigcat. Chinul dsta a linut vreo saqe, qapte minute, darmie rni s-a pirut mult mai mult. De-acum mi mAnca in vreounsprezece locuri deodatd. Simleam ci nu mai puteam ribda nicimScarun minut, dar am strdns din dinfi qi m-am hotdrat sdincerc.Chiar atunci Jim incepu si rbsufle greu, dupi care incepu sdsforiiie. Parcd mi se luase o piatrd de pe inimi!...

Tom imi fbcu semn, un fel de quierat printre dinli, qi incepu-rdm sd ne tirAm am6ndoi de-a buqilea. Dupd ce ne depirtarimvreo trei-patru metri, Tom se opri gi-rni gopti c6 ar fi distractivsdJ legirn pe Jim de copac. Dar am zis nu. Dacd se trezea? Ar filicut tdrdboi qi atunci s-ar fi bigat de seamt ce nu mai eram incasd. Pe urmd, Torn mai spuse cd n-are destule lumAniri qi cd s-arduce in bucltirie si mai ia vreo citeva. I-am zis ci n-are rost sdincerce. Dacd se trezea Jim gi venea dupd noi? Dar Tom zicea cdface sd incercdm, aga ci ne-am furiqat in bucdtdrie qi am pus m6nape trei lum6niri, pentru care Tom 15sd pe masd un bdnu! de cinciccnli. Apoi am ieqit arnAndoi, iar pe mine me treceau toateniduqelile. Dar 1i-ai gisitl... Tom sd plece aga qor? No... fineamo4il se se tarasci p6nd la Jirn, ca s5-i maijoace un renghi. Poatefiindcd erarn singur, iar injur era atita liniqte, dar mie mi s-a plruttare lungd a$teptarea.

Dupi ce s-a intors Tom, am luat-o pe potecd, de-a lungllgardului ce imprejmuia gridina, qi am ajuns incet-incet in cre$-tetul dealului povamit, de peste drum de casd. Tom imi povesticum ii luase pdldria de pe capul lui Jim qi i-o agdlase de o craci,undeva deasupra lui. Jim se miqcase un pic, dar nu se trezise. Adoua zi, Jim avea si se laude cI-l fermecaserd nis,te vrdjitoarecare-l incdlecaseri Ei cutreieraserd cu el prin tot satul, aducdnduJdupi aceea la loc sub copac gi lisAndu-i pdliria atdrnati de ocreang6, ca si-i arate cu cine ar..usese de-a face. Dupd incd o zi,

l8i9

Jim avea sI spuni ci de fapt vrdjitoarele i se urcaserd in cdrcd qi-lcildriseri pdni hdt deparle, pini in sud, spre New Orleans. De lao zi la alta, Jim tot lungea cilitoria, ajungAnd pu(in cite pu{in sdspund ci vrdjitoarele il purtaserd prin toati. lumea, ci-l sleiserd deputeri;i-i invineliseri spinarea. Jim era tare mAndm de ce pifise,inc6t nici nu se mai uita la ceilalli negri. Neglii din implejurimiveneau .s6-i asculte istoria qi nu era altul mai vestit ca el in totfinutul. Negrii venili de depafte rAmaneau cu gurile cdscate, mdsu-rindu-l cu privirea din cap pdn6-n picioare ca pe nu Etiu cetninunilie. Negrii istia stau mereu pe intuneric in bucdtlrie, langdIbcul din vatrd, gi sporovdiesc despre vrdjitoare. Ori de cite orivrcunul din ei incerca si spunl ceva, d6ndu-qi aele ci ar sti tot,.lim ii tdia vorba:

- Hm! Ce Qtii tu de vrijitoare?Iar negrul acela licea feJe-f'ele qi n-avea decAt sI se aseze

rundeva, rnai in spate. Jim nu se despAr,tea niciodati de bdnu{ulitccla de cinci cenli, pe care gi-l legase cu o sibricic.i in jr"rrulgiitului. Zicea cd-i un talisman pe cate chiar diavolul insusi i-ltliduse, spundndu-i cd poate lecui cu el pe oricine gi cd poatechcrna vrljitoarele ori de cAte ori voia dacS-i qoptea talismanuluiniqte vorbulile anume. Dar nu spunea niciodatd caLe erau acelevorbulile. Negri din tot linutul veneau la el ;i-i diruiau tot cerrvcau la ei, numai qi numai si le arate mdcar o datd bdnutul acelarlc cinci cenli. Dar se tbreau sdl ating6, qtiind cI firsese in minarliavolului insuEi. De cdnd il vdzusc pc diavol si 1'uscsc cdldrit dcvriijitoare, Jim nu mai era dcloc bun de muncI.

Ca sd revin, cind am ajuns cu Tom pe culmca dcalului, ne-atlrlluncat privirea in urmi, splc satul din vale, undc scdntciau vrcolrci-patru luminile, pesemnc acolo r"rnde elau oamcni bolnavi.l)casupra noastri, stelclc striluceau ca niciodatd, ialjos, pe l6nga$ll, $eryuia Uuviul, lat dc vrco mild, grozav de liniqtit si lndret.('trm coboram noi dealul, ne-am intilnit cu Joc Harper, Benl{ogcrs qi alli ciliva bdieli, ascunEi in tdbiclria veche. Apoi amrlczlcgat o barcl si-am luat-o la vale pc fluviu, vreo doui milc qi

jumdtate, pdnb cind am ajuns la qtirbitura cea mare din coastadealului, unde am tras la mal.

Ne-am dus spre un pilc de tul'e, unde Tom ne-a pus pe toii sijurdm c-o sd pistrim taina, dupi care ne-a arltat o vigduri incoasta dealului, pe unde tuliqurile se indeseau. Am aprins lumd-

narile Ei ne-am tarat pe brdnci in vdgdund, cale de cam doul sute

de metri, pand am dat de larg. Tom incepu sd cerceteze pe unde

puteam trece qi curind se viri sub un perete in care n-ai 1l zis cIera o crdpiturd. Ne-am tirAt gi noi dupi el pdni am ajuns infi'unfel de chilie igrasioasd gi rece. Aici ne-am oprit.

- Acum, incepu Tom, o sd infiinlIm o bandi de ho!i, careo sd se cheme ,,Banda lui Torn Sawyer". To{i cei care vor sdintre in bandl tre' sd jure credinlS $i sI semneze jurlmAntu' cusdngele lor'.

Fiindcd toli voiau, Tom scoase din buzunar o hartie pe carescrisese dejajur ndntul qi incepu si ni-l citeascd. Zicea cam aqa:Fiecare bdiat trebuia sd fie credincios bandei qi se nu-i tridezesecretele niciodati. Dacd cineva ii Ibcea vreur rdu unuia dintrernembrii bandei, oricare dintre bdieli putea primi ordin sd-l omoare

pe ticalos cu tamilie cu tot $i trebuia sA se supunA, neav6nd voie

sd mindnce, nici sd doarmi pini nu-i omora pe tofi qi nu le crestape piept o cruce, care era qi semnul bandei. Nimeni din afarabandei nu putea lblosi semnul acesta, iar

- Nu qtiu. Aqa se face, am citit prin cdrfi. $i se inlelege cd Einoi tre' si fbcem la fel.

- Da' cum putern sa facem chestia asta, daci nu gtim desprece-i vorba?

- La naiba, nu vd e clar ci-i obligatoriu? Nu v-am spus ci-ica la carte? Nu cumva vreli si faceli altfel decdt cum scrie la carte,ca sA amestecali voi treburile?

- Uqor de zis, Tom Sawyer, da' cum naiba si fie riscumpiraliindivizii dqtia, dacd nu qtim despre ce-i vorba? Asta aq vrea siqtiu. Ia spune, tu ce crezi ci este?

Habar n-am. S-ar putea si insemne c6-i linem prizonieripdn[ mor

Aqa mai merge, nu-i r5u. De ce n-ai zis aqa de la buninceput? ii linem prizonieri pdnl ce-i riscumpdri moartea. Nutla'ci pdnd atunci or si ne cam otrlveasce viala, or sd ne haleascdtoat[ mencarea qi or si incerce mereu sd-qi ia tdlpiqila.

- Las-o mai moale, Ben Rogers! Cum si fugi daci sunt pizilide-un gardian, gata sd tragd-n ei dacd miqci un deget'l

- Un gardian?... Asta-i prea naSpa. Adicd cineva si stea aicitoati noaptea, fira si inchidl ochii, ca si-i pizeasci?... Ceprostie!... N-ar fi mai bine sd pui m6na pe-un ciomag gi si-irdsculltperi irnediat cum apar?

Nu, fiindcd n-am gdsit scris nicdieri chestia asta. ia ascultd,

Ben Rogels, ai de gind sI faci cum scrie la carte oli ba? Ce, i1iinchipui cI dia care au scris cdr{ile nu qtiu ce-i binc sd faci gi cenu? Sau crezi cumva ci poli sd-i inveli tu?... Te inqeli, fraiere!...Nu, frate, o sd-i rlscumpirdm curn scrie la cafte.

- Bine, fie cum spui. Io unu' zic cI-i o tampcnie. Ia spune,omorAm qi fcrnei'/

Ascult5, Ben Rogers, dac-aq fi novice aga cum eqti tu, aqticca chitic. Curn si omori fcmeile? Ce idee! Nirneni n-a citit princi{i aga ceva. Le aduci in pe;tcrd qi te po4i cu ele ca cu ou', citse poatc de fi'umos. $i incetu'cu incetu'faci sd le cazi cu tlonc,iar ele nici n-or si vrea sI se mai intoarcd acasi.

- Daci aqa std treaba, nu mai am nimic de spus, da' sI qtii cdnu-i cine gtie ce. in cur6nd peqtera asta o s[ geam5 de femei;i delot felu' de tipi care or sA a$tepte sd fie rdscumpdrali, aga incitnici n-o si mai fie loc pentru noi, tilharii. Da'di-i inainte. Io nutrai am nimic de zis.

in wemea asta, pe pugtiul de Tommy Barnes il luase somnul.('iind il heziri, era atdt de speriat, incdt incepu si bizAie, spunAndcr1 vrea acasd la mdmica lui ;i cd nici nu voia sd se faci bandit.A;a ci incepurd sd facd bdqcllie de el, spunindu-i cd-i un sugaci.l)c necaz, piticul ne ameninlI ci o sd dea in vileag toate secretele.lrtsi Tom ii puse cinci cenli in palmd. ca sd-;i lind gura. dupdcrrrc ne spuse ci era timpul si plecdm si c6 sdptdmdna viitoarertvcam si ne int6lnim din nou, ca si jefuim pe careva gi siornordm nigte inqi.

Ben Rogers spuse cd nu poate pleca de-acasi decAt duminica,tt;u cI era mai bine si incepem duminica urmitoare. Toli ceilallilirlri de pirere cd nu se cidea sd sivdrgim asemenea fapte tocrnairlrrrninica, ceea ce mai clarificd situalia. A rimas stabilit sd neirr(iilnim clt rnai curAnd, ca si hotdrSm o zi de atac. Apoi; dupdr'c l-irrn ales pe Tom Sawyer cdpitan qi pe Joe Harper aghiotantullrrrntlei, ne-am dus pe la casele noastre.

M-am cilirat pe acoperiqul gopronului si m-am strecurat pelctcastrd in camera rnea, tocmai cAnd se lumina de ziud. Hainelentolr: cele noi erau soioase qi pline de noroi, iar eu eram nrpt deoboscalS..