Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe%quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Expoziție fotogra&că dedicatăReginei Maria

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

„Regina Maria, am-basador irezistibil al is-toriei și artei populareromânești” - acesta estetitlul unei expoziții fo-tografice itinerante ceva poposi la Montreal înzilele de 11 și 12 oc-tombrie. COMUNITATE ►► PPaagg.. 3

SSSS IIII SSSS TTTT EEEE MMMM UUUU LLLL PPPP OOOO LLLL IIII TTTT IIII CCCCȘȘȘȘ IIII FFFF IIII NNNN AAAA NNNN ȚȚȚȚAAAA RRRR EEEE AAAAPPPPAAAA RRRR TTTT IIII DDDD EEEE LLLLOOOO RRRR ÎÎÎÎ NNNN QQQQ UUUU EEEE BBBB EEEE CCCC

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 218 ■ 7 septembrie 2018

DAN GHI�ESCU: „COMUNITATEA ROMÂNĂ E PREA TÂNĂRĂ!”

COMUNITATE ► Pag. 2

Corupția noastră cea de toatezileleDacă în orice stat allumii există acte decorupție, în Româniaexistă corupție. Pare a-celași lucru dar nu este,căci această afirmațieînseamnă că în Româ-nia dimensiunea ei esteendemică.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

OPINII & ANALIZE ► Pag. 7

► Pag. 4, 5

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

Corina Luca: Când ați pășit pentru primaoară pe pământ canadian și care au fostimpresiile la început?Dan Ghițescu: Am ajuns la Montreal însecolul trecut, adică cu aproape 50 de aniîn urmă. Era pe la sfârșitul lunii aprilie și laParis ningea; o zăpadă de primăvară cufulgi care se topeau înainte de a atingepământul. Totuși ningea... Aici, nici urmăde zăpadă. Străzile erau pline de oamenicare se plimbau cu mânecile suflecate. Mi-am zis: Ce minciună, ce calomnie despreiernile canadiene! În primăvara anului ur-mător, abia îmi dezgropam mașina dinnămeți...

CL: Care a fost primul dvs. contact cu co-munitatea de limbă română și cine v-aacordat primul ajutor?DG: La câteva zile de la sosire, am avutprimul contact cu comunitatea română. În-cepuse Săptămâna Mare și am căutat peharta orașului biserica românească. Era ladoi pași de unde ne aflam noi... pe hartă.În realitate am mers mai bine de-un ceas.La biserică, minunată atmosferă neaoșromânească, toți vorbeau englezește.

CL: Care sunt trei lucruri realizate dedvs. în Canada de care sunteți mândru?DG: Mândru e mult spus... S-a întâmplat

să fim împreună în același timp mai mulțiprofesioniști ai scenei: Mircea Șeptilici,Septimiu Sever, Grigore Pogonat, Gh.Popovici-Poenaru, Adina Poenaru, Gra-țiela Albini, Erastia Peretz, Marieta Luca.Cu ajutorul lor am pus pe picioare singurulteatru profesionist din afara frontierelornaționale: Micul Teatru Românesc. Cu elam făcut spectacole în marile orașe cana-diene și americane cu importante comu-nități românești și în Israel. Pe aceleașirute, Micul Teatru Românesc a organizatturnee cu invitați de prestigiu: Radu Beli-gan, Carmen Stănescu, Mișu Fotino,Damian Crâșmaru, Mircea Crișan, TamaraBuciuceanu, Mia Braia, Jean Constantin șimulți alții.

Am înjghebat o familie de care suntmândru și fericit, dar meritul meu e doarparțial, și aș adăuga și faptul că am fostprezent pe ecranele de televiziune aproapezilnic (Télé-Québec) timp 21 de ani.

CL: Dacă ar fi să aduceți trei critici co-munității române din Montreal, care ar fiacestea? DG: Trei critici? Una singură, aceea care ise poate aduce oricărei comunități ro-mânești din diasporă: e prea tânără! Grecii,italienii cutreieră lumea de o sută de ani,evreii de vreo două mii. Conviețuireaprintre străini se învață cu timpul, cu tim-pul-istorie, nu cu timpul-viață. Când o vomdeprinde, o să vorbim mai frumos despremeleagurile noastre.

CL: Care ar fi trei sugestii (urări) pe carele-ați adresa comunității noastre?DG: Cu modestie, trei sugestii: Să nu neuităm limba și s-o transmitem copiilor șinepoților; să pricepem că o singură um-brelă mare ne-ar putea proteja ființanațională mai bine decât zece umbrelemici; să fim convinși că Eminescu, Cara-giale, Enescu, Brâncuși sunt mai românidecât sarmalele, musacaua și ciorba.

Corina Luca este de profesie farmacist, cuo pasiune pentru scris și pictat. Ea estepreședinta Asociației Culturale Române șisecretară de redacție la revista Candela.

Dan Ghițescu: „Comunitatea română eprea tânără!”

În acest an al Centenarului Unirii, maimulte asociații de limba română dinMontreal au decis să sărbătorească îm-preună acest eveniment istoric, orga-nizând o serie de conferințe șievenimente și creând o Medalie a Cente-narului specifică comunității noastre. Iatăasociațiile participante: Asociația Cultu-rală Română, Comunitatea Moldovenilordin Quebec, Asociația Română dinCanada, Comunitatea Română din Mon-térégie, Asociația Scriitorilor de LimbaRomână din Quebec, Cenaclul literarEminescu, Asociația Canadiană a Scriito-rilor Români, Asociația Artizana, Asoci-ația Dor, Academia Educativă dinMontreal, revista Pici Voinici, AsociațiaTricolor, Asociația Românilor din Laval. Medalia Centenarului este menită săomagieze acei români-canadieni careprin activitățile lor contribuie la bunareputație a comunității, se remarcă în so-cietatea canadiană și promovează culturaromână. Medalia a fost creată de artistulgrafician Iulian Gherștoagă. Ea este ro-tundă, de culoare aurie, fiind prevăzutăcu o panglică roșie. Medalia înfățișeazălogo-ul Centenarului specific Montrealu-lui, cu conturul României Mari, frunzade arțar și inscripția „Centenarul Unirii1918-2018, Montréal, Canada”. Medalia Centenarului a fost și va fi de-cernată pe parcursul acestui an, iar ziarulAccent Montreal vă va prezenta o seriede interviuri cu câteva din personalitățilerecompensate cu această medalie jubi-liară. În această ediție: Dan Ghițescu,regizor, realizator de programe de tele-viziune, director de teatru și scriitor.

Repere biograficeNăscut la București la 18 octombrie1931, Dan Ghițescu a absolvit în 1954Institutul de Teatru și Film și a profesatmai mulți ani ca regizor în teatre dinBucurești, Baia Mare, Galați, Brașov,precum și la radio și televiziune. În ace-lași timp, s-a făcut cunoscut și ca scri-itor, ziarist, realizator tv, scenarist,autor de scheciuri, piese scurte şi ver-suri pentru diverși compozitori. În 1969 a părăsit România şi după unscurt sejur în Franţa, s-a stabilit la Mon-treal. Aici a fost, timp de 21 de ani(1970-1991), realizator de programe laTélé-Québec. Totodată, fiind și un cola-borator al presei românești din diasporadar și a unor publicații de limbafranceză (1970-1990), Dan Ghițescu asemnat numeroase cronici, reportaje șianalize de politică internațională. În anii ‘80 a înființat la Montreal și adirijat Micul Teatru Românesc, caretimp de mai bine de un deceniu a oferitspectacole comunităților românești dinAmerica de Nord și din Israel și care sepoate mândri că a fost primul teatruprofesional românesc apărut în afarafrontierelor țării.După 1990 a publicat în România șaseromane: „Praful și pulberea”, EdituraRomcart, 1992, „ZodiaCameleonului”, Editura Du Style,1997, „La răsărit apune soarele”, Edi-tura Du Style, 2002, „Noaptea nuaparține nimănui”, Editura Universi-tară, „Omul care vine din est”, EdituraMaşina de scris, 2012, „Timpul carene-a rămas”, Editura Palimpset, 2017. În 2014, la Paris, a apărut la EdituraDescartes romanul „L’Homme qui ve-nait de l’Est”, traducerea în franceză aromanului „Omul care vine din est”.Dan Ghițescu este membru al UniuniiScriitorilor din România, al UniuniiZiariștilor Profesioniști din România șial Union des écrivaines et des écrivainsquébécois.

Dan Ghițescu

FOTO: Anatol Ciobanu.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

În acest an al Centenarului, Montrealulse află pe lista celor câtorva orașe din afarahotarelor țării în care va poposi o expozițiededicată Reginei Maria, unul dintre celemai importante simboluri ale RomânieiMari.

Intitulată „Regina Maria, ambasadorirezistibil al istoriei și artei populareromânești” expoziția este una de fotografieistorică, cu două registre principale: ReginaMaria și arta populară românească, șiRegina Maria, ambasador al istoriei și arteiromânești, cu accent pe vizita sa în SUA și

Canada din anul 1926. Expoziția își pro-pune să promoveze frumusețea și bogățiatradițiilor și a artei populare româneștiplecând de la mândria și pasiunea cu careRegina Maria le-a promovat, atât prinactivitatea sa politică, cât și prin operaculturală.

Pe lângă expoziția de fotografie, în celedouă zile dedicate evenimentului vor avealoc, tot la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, ateliere de artă populară - în-condeiat de ouă, crestături în lemn, cusut deie și țesături tradiționale, pictură de icoane

- ateliere de colorat pentru copii pe planșecopiate după desenele din cărțile RegineiMaria și pe replici după litografii și cărțipoștale românești din perioada interbelică,precum și lecturi din cărțile de poveștipentru copii scrise de regină.

„Regina Maria, ambasador irezistibilal istoriei și artei populare românești” esteun proiect realizat de Muzeul Județean deIstorie Brașov și Asociația Forums, cu spri-jin guvernamental, grație unei finanțăriicâștigate în urma unui concurs de proiectepe tematica Centenarului. Expoziția a fostprezentată în mai multe orașe din România,iar luna aceasta, pe 21-23 septembrie, vaajunge și la Dublin, în Irlanda. Va urmaMontrealul în octombrie și apoi Washing-ton D.C., SUA.

Documentaristul expoziției și directorulMuzeului de Istorie din Brașov, istoriculNicolae Pepene, va fi prezent la Montrealîn zilele de 11 și 12 octombrie, alături de

Irina Margareta Nistor, cea care va citi șicomenta poveștile reginei, Rodica Tișcă,meșter popular cusut ie și țesături tra-diționale din zona Bran, Dana Pepene, artistpopular încondeiat ouă (expoziții personalela Paris și Bruxelles) și Georgiana Gămălie,artist popular crestături în lemn și picturăde icoane, restaurator de obiecte depatrimoniu, manager al Muzeului CetățiiFeldioara.

La Montreal, curatorul expoziției esteAlexandru Vîrtej, specialist în muzeologieși chargé de projet la Primăria Montrealu-lui, iar coordonatorul evenimentului esteAla Mîndîcanu, președinta ComunitățiiMoldovenilor din Quebec.

Proiectul nu se adresează doar mon-trealezilor de origine română, expozițiaavând textele și în limba franceză. Intreaeste liberă. Vom reveni în numărul viitor cudetalii despre programul expoziției și al ate-lierelor. ACCENT MONTREAL

Regina Maria, ambasador irezistibil al istorieiși artei populare românești

EXPOZI�IE | FOTOGRAFIE | ATELIERE | ARTĂ POPULARĂ

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

În zilele de 11 și 12 octombrie, Sala Mare a Centruluicomunitar 6767 Côte-des-Neiges va găzdui un evenimentdeosebit pentru comunitatea noastră: o expoziție de fotografiesosită din România dedicată Reginei Maria.

►

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • calina.bala@balalegal.ca

Regina Maria îmbrăcată în port popular românesc.

Vineri 7 septembie 2018Vineri 7 septembie 2018 ■ PAG. 4PAG. 444 OPINII & ANALIZE

ALEGERI PROVINCIALE

SIMONA POGONATsimona.pogonat@accentmontreal.com

SISTEMUL POLITICDemocrația quebecheză

este una reprezentativă, par-lamentară, de tip britanic.Prin urmare, pentru a-și exer-sa atribuțiile, puterea execu-

tivă trebuie să se bucure de încredereaParlamentului. Acesta este format din de-putați, aleși în fiecare din cele 125 de cir-cumscripții electorale ale provinciei. Rolulparlamentului este de a adopta (sau res-pinge) proiecte de legi și de a veghea laaplicarea lor, precum și de a încadra acti-vitățile guvernului.

Guvernul este format de partidul care laalegeri câștigă numărul cel mai mare de fo-tolii parlamentare. Formal, primul ministrueste desemnat de locotenentul-guvernator

al Quebecului (șeful statului, cu rol sim-bolic și protocolar), însă în fapt el este alesde populație, printr-o majoritate de deputațidin partidul pe care îl conduce. Partidul carela alegeri iese pe locul doi în termeni de fo-tolii parlamentare devine Opoziția oficială.

Dacă o majoritate de deputați nu maiacordă încredere guvernului, aceasta poatefi obligat să demisioneze, situație în careparlamentul se dizolvă și noi alegeri ge-nerale au loc. Acest risc există în special însituație de guvern minoritar și s-a întâmplatde două ori în istoria Quebecului, în 1878,în timpul guvernării unui partid numit Par-tidul liberal egalitar, condus de Henri-Gus-tave Joly de Lotbinière, și în 2007, atuncicând la putere se afla Partidul liberal dinQuebec și Jean Charest era prim-ministru.Spre deosebire de Parlamentul canadian,Assemblée nationale din Quebec prevede înregulamentele sale în mod explicit circum-

stanțele în care își poate retrage încredereaacordată guvernului

Alegerile de anul acesta sunt primelecare au loc la dată fixă, i.e. în prima zi deluni a lui octombrie, la fiecare patru ani,potrivit proiectului de lege introdus de Gu-vernul Marois în noiembrie 2012 și adoptatîn iunie 2013. La nivel federal, începând cu2009, proiectul de lege C-16 stipulează căalegerile generale au loc în a treia zi de lunidin luna octombrie, în al patrulea an de laalegerile precedente - excepție făcând, ca șila nivel provincial, situațiile în care sunt de-clanșate alegeri anticipate.

FINAN�AREA PARTIDELOR POLITICELegea quebecheză a finanțării partide-

lor politice (ca și cea canadiană, de altfel) afost mereu considerată printre cele mai ri-guroase din lume, un model demn de urmat:interzicerea donațiilor din partea compani-

ilor, limitarea cheltuielilor electorale,plafoane de donații mai mici decât în ma-joritatea țărilor lumii.

Totuși, subiectul finanțării partidelorpolitice a fost de mare actualitate acumcâțiva ani în Quebec, atunci când revelațiilepresei și anchetele ce au urmat au scos laiveală practici care au mers mult mai de-parte decât depășirea plafonului de donațiide către anumite persoane sau a donațiilorfăcute de companii prin practica „împru-muturilor de nume” (prête-nom). Dez-văluirile ce au zguduit Quebecul - fraude,corupție, cârdășie între politic și economic,între aleși și firme private - au pus sub sem-nul întrebării practicile și moravurilepolitice de aici, lucru ce a dus mai apoi laadoptarea unor legi menite să defineascăîntr-un mod mult mai strict cadrul legal alfinanțării partidelor. Deși nici PQ nu a fostscutit, PLQ sub Jean Charest a fost dedeparte subiectul celor mai multe alegații șiscandaluri, solidificând în rândul opinieipublice impresia de corupție larg răspândităși trafic de influență.

Schimbările operate asupra Legii fi-nanțării partidelor politice au avut ca scopeliminarea zonelor gri și stabilirea unorplafoane și controale și mai severe privinddonațiile și cheltuielile. Atât liberalii în2010, cât și PQ în 2012 au introdus proiectede lege menite să reformeze cadrul fi-nanțării politice în Quebec, adoptat în 1977de către guvernul René Lévesque.

Așadar, la ora actuală, doar persoanelefizice pot face donații candidaților și for-mațiunilor politice (bani sau bunuri și ser-vicii), regulă ce nu a fost modificată denoile legi adoptate. Doar calitatea de elector(cetățenie și vârstă, deci) permite acest gest,spre deosebire de nivelul federal unde șirezidenții permanenți, și minorii pot facedonații politice. Companiile, sindicatele,grupurile de presiune de orice fel nu audreptul să contribuie la pușculițele partide-lor, iar această decizie salutară a fost luatăacum patru decenii.

Toate donațiile trebuie însoțite de o„fișă de donație”, o declarație semnată decătre donator prin care acesta declară că

Sistemul politic și �nanțareaSuntem într-o nouă campanie electorală, prilej pentru a vă prezenta câteva puncte de reper

privind sistemul politic și electoral quebechez. Ne vom opri mai ales asupra regulilor definanțare a partidelor politice, subiect care aici în Quebec a stat la baza a numeroase scan-daluri de corupție și coluziune.

►

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă'i cu mine,plătesc o vacan'ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă'i cumine plătesc notarul!

Salonul albastru al Parlamentului quebechez, unde se vor instala noii deputați aleși la 1 octombrie.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

gestul său este unul voluntar, fără compen-sare sau rambursare. Suma maximă anualăpe care o persoană o poate da unui partidpolitic sau unui candidat independent este de100$, cu mențiunea că în perioada alegerilorgenerale sau parțiale o contribuție adiționalăde 100$ este, de asemenea, permisă. Înaintede 1 ianuarie 2013 plafonul anual se ridicala 1,000$; și mai înainte, până la 31 decem-brie 2010, acesta putea atinge un maxim de3,000$.

Toate donațiile care depășesc 50$, dar șicele mai mici de această sumă făcute princec, debit preautorizat sau carte de credit tre-buie să treacă pe la DGE (Direction généraledes Élections), spre verificare. Tot ce de-pășește 50$ nu mai poate fi donat sub formăde cash - înainte limita era de 100$ și res-pectiv 200$.

Toate donațiile sunt publice, în sensul căpe site-ul DGE sunt accesibile numele dona-torului, orașul și codul poștal al domiciliuluisău, suma oferită și în folosul cui a fost fă-cută (partid, deputat independent, candidatindependent), în maxim 30 de zile lucrătoaredupă încasarea donației.

Până acum cinci ani, donatorii beneficiaude un credit de impozit, făcând practic acestedonații o formă de finanțare publică indi-rectă. Acest credit a fost abolit odată cu mo-

dificările intrate în vigoare în 2013.În același timp, pentru a compensa

scăderea veniturilor partidelor politice da-torată limitării donațiilor private, statul que-bechez a mărit finanțarea lor publică. Astfel,dacă un partid primește 20,000$ în donațiipe durata unui an, DGE îi va vărsa o sumăsuplimentară de 2,50$ pentru fiecare dolarprimit. Apoi, pentru fiecare tranșă de200,000$ strânși din donații, statul va da 1$pe dolar primit. Atunci când sunt declanșatealegeri generale, partidele au dreptul la încăo dată pe atât, adică alți 2,50$ pentru fiecaredolar din primii 20,000$ strânși, și 1$ pen-tru fiecare dolar primit până la 200,000$.

În 2017, un total de 1,157,016.48$ a fostdat partidelor politice quebecheze sub formaacestui venit numit de appariement. Princi-palele formațiuni politice provinciale - PLQ,CAQ, PQ și QS - au primit fiecare câte250,000$.

Acest nou tip de finanțare publică nu aînlocuit alocația anuală pe care statul o varsăpartidelor în funcție de rezultatele lor elec-torale, i.e. de procentajul voturilor valideobținute la ultimele alegeri. În perioadă elec-torală, această alocație este la rândul ei su-plimentată. Pentru 2017, suma totală aacestei alocații s-a ridicat la 9,379,184.42$,PLQ fiind partidul care a primit cel mai mult- 3,908,745.58$, urmat de PQ -

2,389,466.29$, CAQ - 2,170,316.13$ și QS- 718,815.32$.

Nu doar veniturile din surse private alepartidelor politice au fost restricționate, ci șicheltuielile lor electorale. De la 11,8 mi-lioane de dolari cât erau permise până în2010 s-a trecut la opt milioane, pentru ca laalegerile din 1 octombrie a.c. suma maximăpermisă în cheltuieli pentru o formațiunepolitică să fie de 4,250,508,33$. Acestmaxim poate fi atins numai dacă un partidare candidați desemnați în toate cele 125 decircumscripții ale provinciei, căci el repre-zintă rezultatul înmulțirii numărului total deelectori ai Quebecului (6,160,157 la ora ac-tuală) cu limita maximă admisibilă de chel-tuieli pe elector, care este de 0,69 cenți(indexabilă la fiecare 1 aprilie, funcție de in-dicele mediu al prețurilor de consum stabilitde Statistique Canada).

AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJEToate aceste modificări succesive aduse

Legii finanțării partidelor politice au produso schimbare majoră privind sursele de fi-nanțare politică în Quebec. Potrivit ÉlectionsQuébec, dacă în 2006 partidele erau finanțateîn proporție de 85% de către electori, astăziele au ca principală sursă de venit - peste70% - statul.

Se poate spune că noul sistem răspundefoarte bine nevoii de transparență și asanarea moravurilor politice, acutizată dedezvăluirile Comisiei Charbonneau. Asigu-rarea de către stat a unei baze financiare pre-cum și limitarea cheltuielilor electoralecorespunde unui principiu de echitate, con-ferind tuturor candidaților șanse egale de a fialeși.

Totuși, această egalizare a șanselor se ra-portează doar la partidele reprezentate dejaîn parlamentul provincial. Noile formațiunipolitice sunt penalizate, căci limitarea do-națiilor face ca finanțarea lor, exclusiv înbaza contribuțiilor din partea electorilor, săfie foarte dificilă. Altfel spus, cu cât pon-derea finanțării publice este mai mare, cuatât ea se poate transforma în factor de statusquo. Acesta este însă prețul necesar la ora ac-tuală în Quebec pentru a combate corupțiace a măcinat atâta timp finanțarea partidelorpolitice.

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

ALEGERI PROVINCIALE

RAUL DUDNICNoi Românii TV

Orice poate fispus pe platfor-mele media șioricine poate a-junge în vârfulpiramidei când

vântul bate în direcție favorabilă.Dacă personaje precum Trump sauFord sau mai la est Dragnea și Dăn-cilă, mai ales Dăncilă, ajung să de-cidă direct soarta a zeci de milioanede capete și indirect a sute de mi-lioane, oricare dintre domniile voas-tre, dragi cititori, sunteți potențialiprezidențiabili sau prim-ministeri-abili.

Poate ați remarcat că aproapenicăieri în lume nu se mai poartălupta între stânga și dreapta, întreconservatori și social-democrați sauliberali. Este desuet și ineficient aurma o platformă ideologică clădităîn sute de ani când aceasta nu maiare priză la populație. Este mult maisimplu să angajezi o armată detineri statisticieni, computeriști, se-toși de bani și flămânzi de oareșicepopularitate care să ia pulsul„boborului”. Vrea poporul zid, îiclădim unul. Poate vrea poporulbere la un dolar și benzină cu 10cenți mai ieftină? S-a făcut! Salariimărite și pensii așijderea? Nicioproblemă.

Ce au toate astea de-a face cu odoctrină de partid? Absolut nimic.Toate se pot încadra simplu într-onouă doctrină: populismul primitiv.Vorba unui revoluționar bănățean:„mesele mă vor.”

Raul Dudnic este realizatorul emisi-unii TV NOI ROMÂNII, difuzată întoată Canada pe canalul OMNI 1 (4Rogers și 206/1206 Bell), în fiecareduminică la ora 11:30 am, luni la12.00 pm și joi la ora 7.00 am.

OOrriiccee,,oorriicciinnee……

REFLEC II CANADEZE

partidelor în Quebec

Suma maximă anuală pe care o persoană o poate dona unui partid politic sau unui candidatindependent este de 100$.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 6PAG. 666 ȘTIRI & ANALIZE

ALEGERI PROVINCIALE

Record de femei candidate la scrutinul dinaceastă toamnă. Trei dintre ele sunt românce

Pentru prima oară în istoria Quebecului,numărul femeilor aflate pe listele celorpatru partide reprezentate deja la Assam-blée nationale atinge „zona paritară”, adicăpeste 40% din numărul total al candidaților.Două dintre acestea, Québec solidaire șiCoalition avenir Québec, afișează 52% decandidaturi feminine. Dacă pentru QSaceasta nu este o ceva neobișnuit, căci încăde la înființarea partidului solidarii auprezentat cel puțin tot atâtea femei candidatca și bărbați, pentru CAQ cifra reprezintăun progres considerabil față de alegerile din2014, când echipa sa număra doar 28 defemei, adică 23%.

Urmează liberalii cu o prezență femi-nină de 43% printre candidații propuși, șiParti québécois, foarte aproape de „zonaparitară”, dar nu chiar - 39%.

Considerând aceste procentaje, la 1 oc-tombrie este posibil ca un alt nou record să

fie stabilit: cel mai mare număr de femeideputat în Parlamentul provincial.

Printre ele s-ar putea număra și cele treicandidate de origine română.

MARCELINA JUGUREANU ÎN SANGUINET,DIN PARTEA PLQ

Născută în România, candidata liberalăîn circumscripția Sanguinet a ajuns în Que-bec, împreună cu familia, la vârsta de 12ani. Licențiată în business management laHEC Montréal, cu o diplomă în marketingaplicat de la Institut de Leadership en Ges-tion, ea a confondat în 2013 Systèmes AgroMJ, o companie de software industrial.Până la declanșarea campaniei electorale eaa sumat postul de Directoare, Strategie deAfaceri la compania Gravité Média.

În 2014 a devenit președinta AsociațieiPLQ din Sanguinet, iar în 2015, ca membrăîn comitetul de dezvoltare al Camerei de

comerț Royal-Roussillon, a participat lamisiunea comercială Mexic-Columbia,condusă de primul ministru PhilippeCouillard. În martie 2016 ea a fost omagiatăîn Parlamentul de la Quebec de către depu-tatul circumscripției La Prairie, RichardMerlini, pentru eforturile sale în dez-voltarea economică a regiunii unde trăieșteși își desfășoară activitatea. Fostă rezidentăpână nu de mult în orașul Saint-Constant,Marcelina Jugureanu locuiește în prezent înDelson și este mamă a trei copii.

Potrivit declarațiilor sale din momentulinvestiturii, alegerea de a reprezenta PLQ afost motivată de faptul că acest partid a fostmereu la înălțime în a reprezenta și apărainteresele Quebecului.

ADRIANA DUDAȘ ÎN FABRE, DIN PARTEACAQ

Adriana Dudaș, candidată pentru Coali-

tion Avenir Québec în circumscripția Fabre,este licențiată în sociologie și comunicații(baccalaureat și maîtrise), cu un doctorat înștiințe politice. A lucrat ca asistent de cer-cetare, analist politic, lector la Université deMontréal și asistent parlamentar. Timp demai mulți ani a gestionat propriile sale afa-ceri (Marché St-Sulpice și Buffet express).

A publicat mai multe lucrări („La cari-cature de presse dans la construction de laculture politique”) și articole în diverse re-viste de specialitate (precum Revue canadi-enne de science politique sau Politique etSociétés), unul din subiectele sale de interesfiind lupta împotriva sărăciei.

Căsătorită și mamă a unui băiețel deșapte ani, Adriana Dudaș a ales Coalitionavenir Québec deoarece acest partid „puneîn prim-plan integritatea și responsabili-tatea”.

BIANCA BOZSODI ÎN LAVAL-DES-RAPIDES, DIN PARTEA CITOYENS AUPOUVOIR DU QUÉBEC

De peste două decenii în Canada,Bianca Bozsodi candidează pe listele unuipartid mic, înființat acum șapte ani, care nueste reprezentat în momentul de față în Par-lament. Citoyens au pouvoir du Québec(numit înainte Parti des Sans Parti)militează pentru democrație directă șiafirmă că este liber de orice constrângerepartizană și ideologică. Bianca Bozsodi areînsă experiență în politica activă, pe post deconsilieră municipală în mica localitatePike River din Montérégie. Cu o diplomăîn Business Administration de la Universi-tatea McGill, ea lucrează în domeniul con-strucțiilor exersând o meserie non-tradițională pentru femei. Este mama uneifetițe de șase ani, care reprezintă motivațiaei pentru implicarea în politică.

ACCENT MONTREAL

Pentru prima oară în istoria Quebecului, numărul total de femei candidate depășește 45%.Printre acestea, și trei candidate de origine română: Marcelina Jugureanu (PLQ), Adriana Dudaș(CAQ) și Bianca Bozsodi (Citoyens au pouvoir du Québec).

►

PPLLQQ,, CCAAQQ,, PPQQ șșii QQSS:: ssttaattiissttiiccii șșii ssoonnddaajjeeCare este profilul candidaților la aceste

alegeri provinciale? Am văzut că la douădintre aceste partide, Québec solidaire șiCoalition avenir Québec, mai mult de jumă-tate dintre candidați sunt femei. Dar undesunt cei mai mulți tineri pe liste? Și sprecare dintre cele patru formațiuni se în-dreaptă mai mult intențiile de vot ale tine-rilor? Care partid este campion la donații?Și care dintre ele conduce în sondaje? Iatăcâteva întrebări la care vom încerca sărăspundem.

Dar mai întâi un portret global al celorcare se luptă pentru votul dumneavoastră la1 octombrie: vârsta medie: 46 de ani; pro-porția de femei: 45%; părinți: 71%; dețină-tori ai unei diplome universitare: 81%;proprietari: 76%; active imobiliare, valoare

medie: 468,000$.Partidul cu cei mai tineri candidați este

Québec solidaire, unde vârsta medie a aces-tora atinge 41 de ani; partidul cu cei mai învârstă candidați este CAQ. Aici media devârstă este de 49 de ani. PLQ și PQ înre-gistrează ambele o medie de vârstă de 48 deani. Pentru ansamblul populației din Que-bec, media se situează la 42 de ani.

Ce înseamnă aceste cifre? Faptul căpentru prima oară în ultimii 50 de ani tineriiși cei din generația X vor avea mai multăgreutate la urne ca baby-boomers. Ca faptdivers, la precedentele alegeri, în 2014,CAQ prezenta listele cu cei mai tineri can-didați (44 de ani în medie), urmat imediatde QS (45 de ani). PLQ deținea acum patruani recordul privind cei mai în vârstă can-

didați, cu o medie de 51 de ani.Potrivit celui mai recent sondaj dat pu-

blicității, condus de Léger pentru Le Devoirși The Gazette între 24 și 28 august (primasăptămână de campanie electorală), Coali-tion avenir Québec se menține în fruntea in-tențiilor de vot ale populației. Astfel, dupărepartizarea indecișilor (38%), CAQ recol-tează 37%, PLQ 32%, PQ 19 % și QS 8 %.În zilele premergătoare declanșăriialegerilor (18-21 august), un alt sondaj deopinie, realizat de firma Ipsos pentru LaPresse, indica un avans de 7% în favoareaCAQ, intențiile de vot stabilindu-se astfel:CAQ 36%, PLQ 29%, PQ 18%, QS 11%.

În ceea ce privește tinerii (18-34 ani),sondajul Léger arată că aceștia sunt atrașicel mai mult de PLQ (35%), urmat de CAQ

(26%), PQ (16 %) și QS (8%).Deși conduce în sondaje de câteva luni

bune, CAQ este partidul cu cele mai slabeperformanțe atunci când vine vorba de astrânge donații din partea populației. Așacum arată o anchetă Radio-Canada, din ia-nuarie 2015 și până la începutul campanieielectorale, CAQ a recoltat suma de1,129,000$, mai puțin chiar și decât Québecsolidaire (1,129,000$) care în legislaturaprecedentă a avut doar trei reprezentanți. Înfruntea clasamentului se află Parti québé-cois cu 3,434,000$, urmat de PLQ cu3,289,000$. Explicația ar sta în faptul căavând costuri fixe mici, finanțarea popularănu face parte din prioritățile CAQ, spre de-osebire de PQ, unde costurile fixe sunt multmai mari. ACCENT MONTREAL

Adriana Dudaș Bianca BozsodiMarcelina Jugureanu

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

TEODOR BURGHELEAinfo@accentmontreal.com

Dacă în aproape orice stat al lumii exis-tă acte de corupție (lucru vechi de cândlumea, nu spun nimic nou), în Româniaexistă corupție. Pare același lucru dar nueste. Afirmația „în România existăcorupție” înseamnă pentru mine că acestfenomen are în România o dimensiuneendemică ori, dacă doriți, dimensiunea unuicancer metastazat la aproape toate organelesocietății.

Am urmărit recent o dezbatere privindcorupția. Fiindcă am găsit subiectul maimult decât oportun, am decis să mă alăturdiscuției propunându-vă mai jos câteva rân-duri - nu vreau să fiu pretențios și să lenumesc „reflecții”, ar fi poate prea mult.

Pentru moment voi accepta drept ade-vărată afirmația „în România existăcorupție”, cu sensul pe care l-am indicatmai sus. Rog deci pe comentatorii fervențiși motivați să se abțină de la îmi demonstracontrariul. Ceea ce vreau să abordez este oîntrebare elementară: de unde aceastăcorupție endemică? Și de când?

Dacă e vorba de corupție, este clar, tre-buie să fie vorba de politicieni: un grup depersoane cu moravuri „îndoielnice” (înmarea lor majoritate, să nu generalizăm), cene fac pe toți de baftă cu actele lor repro-babile de corupție. Această explicație sunăsimplu și, dacă lucrurile ar fi într-adevăratât de simple, poate s-ar rezolva cumva.Problema este că fenomenul generalizat decorupție nu se limitează doar la politicieni.Ei reprezintă doar vârful icebergului.

Pentru a înțelege acest lucru, fac încă oremarcă trivială. Marea majoritate a politi-cienilor au fost la începutul carierei lorpolitice persoane de rând. Că mine, că dvs.,ca mulți alții - vreo 19 milioane astăzi, fi-indcă vreo trei patru au emigrat deja. Politi-cienii români au fost într-o „viațăanterioară” medici, cadre didactice, in-gineri, maiștri. Unii au avut chiar și profe-

sii oarecum mai „liberale” sau „exotice”:prezentatori TV (d-na Firea), bișnițari (dl.Becali cel cu oile și cu frică de Dumnezeu,nu vărul său „mafiotul”), poeți (Păunescu),poeți închipuiți fără un dram de talent(Vadim Tudor) etc. Alții, fără absolut niciomeserie declarată, pentru simplul motiv cănu le-a plăcut școală și nu au învățat să con-juge verbul „a fi” până la patruzeci de ani:Marian Vanghelie, acum într-o odihnă binemeritată după o carieră politică fulminantă.

Deci dacă politicienii printre caremișună marii corupți provin din popor, în-trebarea următoare este când s-au „îndulcit”ei la borcanul cu dulceață? Imediat după în-ceperea carierei politice? Un pic după? Darcât de după? Și cum au învățat tainele aces-tui nelăudabil mod de viață? Acestea suntîntrebările. Dacă înțelegem când s-a metas-tazat problema, putem încerca un tratament(sperăm nu unul paliativ): chimioterapie,radio terapie, intervenție chirurgicală, trata-ment naturist cu ciuboțica cucului sau, dacănimic nu merge, măcar o moliftă a Sfântu-lui Vasile și câteva acatiste.

Teza mea este că ingredientele princi-pale ei le-au deprins în sânul societății. Cumult înainte de a deveni politicieni. Simt căîntind prea mult coarda și îmi voi atragecritici vehemente. Dar asta este. Așadar nueste vorba doar de vârful icebergului -politicienii. Politicienii nu sunt ființeextraterestre, teleportate la București și prinîmprejurimi de klingonieni: ei suntreprezentanții noștri. Matematic vorbind, eireprezintă o clasă de echivalență ce descrieîn mod statistic moravurile maselor în ace-lași mod în care fracția 1/2 este același lucrucu 2/4, cu 3/6 cu 4/8 etc. (în algebră sespune că 1/2 este o clasă de echivalență).

Politicienii cristalizează la nivelul celmai înalt al piramidei sociale ceva ce mareamajoritate a alegătorului are deja grefat înfibra lui internă de mulți ani (încă o dată,afirmația este una statistică). Așa se explică

că vin unii pleacă alții, dar faptele decorupție rămân și se perpetuează. Mă temdeci că problema este mult mai profundă;problema suntem, statistic vorbind, NOI.

Dar care „NOI”? Cei de astăzi, cei deieri, cei de alaltăieri? Pe „noi” cei de astăzinu îi mai cunosc în mod direct - am părăsitRomânia în 1998. Dar îi cunosc foarte binepe „noi” cei de dinainte de 1998. Deci săvorbim despre NOI.

În anii 1997-1998 eram profesor deliceu. Un sfert dintre părinții copiilor dinclasă veneau după ore să „discute” cu mine.„Adică, știți, d-le profesor, fata mea dă laDrept, poate o lăsați mai ușor cu probabi-litățile… și eu am să fiu atent cu dvs.” Maipăstrez încă un carnețel cu numele/ profesiatuturor ofertanților: doar un singur consilierlocal proaspăt privatizat; în rest medici, in-gineri, chiar și simpli muncitori. Toți aveauo ofertă pentru mine…

Între 1993 și 1997 eram student. Ce vre-muri, tinerele vlăstare ale țării, speranțațării! Doar că aproximativ o treime dinaceste fragede vlăstare erau deja buruieni întoată regulă: copiau cu nerușinare la exame-ne (bineînțeles, se organiza un „protocol”cu țigări și cafea pentru ca profesorul să fie„înțelegător”). Profesorii universitari aveauîn proporție de 90% o listă de prețuri: exa-men de semestru de analiză matematică -200 de dolari (americani), examen de an -500 de dolari etc. Pentru amuzament per-sonal, am compilat în anii studenției uncarnețel și cu prețurile fiecărui dascăl…Nici acești profesori nu erau politicieni.

La medic mita era la ordinea zilei. Lapopă, la fel. Până și la un amărât de ghișeude la prefectură se venea cu „atenția”. Erauaceștia politicieni? Nu. Nici pe departe.

Dar să lăsăm în urmă perioada de „ieri”post 1989 și să mai facem un salt în timp,înainte de 1989. Exista sau nu corupție înrândul maselor? Cred că știți cu toții

răspunsul. Tot ce putea fi săltat dintr-o fa-brică se sălta, după care se schimba cu alteproduse săltate de alții, dar tot inexistentepe piață. Adică funcționa trocul: ciordeaitrei rulmenți, îi schimbai pe un kil de caș-caval, tot ciordit și el. Iar despre muncă, știțizicala: „Timpul trece, leafa merge, noi cudrag muncim”.

Iată deci că nici înainte de 1989 mareamasă a populației nu a fost ferită de can-cerul corupției, nici în perioada comunistănu stăteam prea bine la capitolul moralitatecolectivă.

Poate mai înainte? Poate perioada inter-belică? Nici vorbă. Scandalurile de corupțiede la curtea lui Carol al II-lea și mita mas-cată în pierdere la poker cu Auschnitt,Malaxa, Urdăreanu etc. erau cunoscute detoată lumea.

Și iată cum din dezamăgire în dezamă-gire ne apropriem de zorii Statului Român.Să ne întoarcem la „Republica de laPloiești”, la anii lui Caragiale? Tot corupție,și tot generalizată. Și pornea tot de jos însus, nu de sus în jos.

Mi-am epuizat analiza… OK, am săritperioada fanariotă. Dorește cineva dovezică acea societate era coruptă până în mă-duvă? Ca să nu lungesc prea mult articolul,va propun să vizionați filmul Aferim deRadu Jude.

Înainte de perioada fanariotă, lucruriledevin mult mai puțin clare din lipsă dedovezi istorice suficiente. Oricum, indiciiexistă. Tronurile se cumpărau de la ÎnaltaPoartă, cuvinte precum „bacșiș”, „peșcheș”își făceau intrarea în limba română, iardomnitorii se schimbau probabil cu cea maimare frecvența în Europa. Scrierile luiMiron Costin evocă în mod repetitiv tră-darea, cele ale lui Cantemir evocă în ter-meni de loc flatanți un popor iliterat,guraliv, băutor și inconsecvent. Deși înde-părtată, această istorie apare glorioasă doarîn filmele lui Sergiu Nicolaescu.

Corupția noastră cea de toate zilele: deastăzi, de ieri, de alaltăieri

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 UTILE

Noutăți în domeniul imigrației la nivelfederal și provincialANCA TISMĂNARIUConsultant în imigrație

GUVERNUL CANADIANAMELIOREAZĂ PROCE-SUL DE PRIMIRE ȘIPROCESARE A CERERI-LOR DE PARENAJ PEN-TRU PĂRIN�I ȘI BUNICI

Pe 20 august, ministrul ImigrațieiAhmed Hussein a anunțat că guvernul cana-dian va accepta în 2019 până la 20,000 decereri de parenaj pentru părinți și bunici.Ministrul a luat această decizie în urmaconstatării interesului manifestat pentruacest program (Parents and GrandparentsProgram). Precizăm, de asemenea, că mi-nisterul a redus numărul cererilor careașteaptă să fie procesate de la 167.000 lacirca 26.000 în iunie 2018.

Pentru 2018, Immigration, Refugeesand Citizenship Canada (IRCC) a prevăzutsă trimită o nouă rundă de invitații celorcare și-au manifestat interesul să-și spon-sorizeze părinții în perioada 2 ianuarie - 1februarie 2018. Invitațiile suplimentare vorfi trimise aplicanților selectați printr-un pro-ces aleatoriu, ca și până acum. Sponsoriicare primesc invitația au la dispoziție 60 dezile de la data primirii acesteia pentru atrimite o aplicație completă.

CANADA CERE VERIFICĂRI BIOMETRICEÎncepând cu 31 iulie, Canada cere am-

prentele digitale și o fotografie celor carefac o cerere pentru a obține o viză de turist,un permis de muncă sau studii, rezidențapermanentă sau statutul de refugiat, și careprovin din Europa, Orientul Mijlociu șiAfrica.

Verificarea biometrică este folosită înmomentul cererii vizei, dar și la intrarea înCanada. Cu aceste date personale agenții deimigrație pot verifica identitatea persoaneiși dacă aceasta are antecedente criminalesau a comis fapte considerate infracțiuni deimigrația canadiană.

Cetățenii români care vor să vizitezeCanada și care posedă un pașaport elec-tronic și au obținut autorizația electronicăde călătorie (Autorisation de voyage elec-tronique - AVE /Electronic Travel Authori-zation - eTA) nu au nevoie de verificarebiometrică. Cei care nu au un pașaport elec-tronic trebuie să aplice pentru viză de in-trare. În acest caz este indicat cademersurile să fie făcute din timp pentruobținerea vizei și efectuarea verificării bio-metrice.

Toți călătorii care sosesc în Canada șiau vârste cuprinse între 14 și 79 de ani tre-buie să furnizeze aceste informații biome-trice, cu excepția celor care cer statutul de

refugiat, pentru care nu există limită supe-rioară de vârstă.

Operațiunea de furnizare a amprentelornu durează mult și costă 85 de dolari cana-dieni pentru o persoană sau 170$ pentru ofamilie care aplică împreună. Opt dintremarile aeroporturi canadiene sunt echipatecu chioșcuri de autoverificare unde am-prentele și fotografiile sunt confirmate, iarcălătorii fac o declarație pe ecran (on-screendeclaration). La celelalte aeroporturi și înpunctele de frontieră terestre verificareaamprentelor va fi la latitudinea agenților dela Canada Border Services Agency. În cazulcelor care sunt în afara Canadei și aplicăpentru prima dată pentru viză, informațiilebiometrice vor fi furnizate la un AuthorizedVisa Application Centre (VAC).

Concret, procedura se derulează în felulurmător: se face aplicația pentru viză, on-line sau prin poștă, după care persoana res-pectivă primește o înștiințare prin care i secere verificarea biometrică și plata taxei de85$. După trimiterea chitanței (upload îndosarul online), aceasta va obține oscrisoare cu instrucțiuni speciale de laIRCC cu care trebuie să se prezinte la celmai apropiat VAC. Pentru compatrioțiinoștri care se află în România, link-ul VACdin București este disponibil pe site-ulwww.vfsglobal.ca.

NOU PROGRAM DE IMIGRARE ÎN QUEBECINSPIRAT DE EXPRESS ENTRY

Un nou program de imigrare a intrat învigoare în Quebec începând cu data de 2august. Acesta este dedicat lucrătorilor ca-lificați și se inspiră din Express Entry exis-tent în sistemul federal. Programul estebazat pe un sistem de clasare a declarațiilorde interes (Système de classement pour lesdéclarations d’intérêt /Expression of Inte-rest ranking system) și ia în considerare,printre alți factori, experiența profesionalăacumulată în SUA. Sistemul de imigrațiedin Quebec devine astfel singurul dinCanada care ține cont de acest element.

Lucrătorii calificați care vor să intre pepiața muncii din Quebec și își construiescun profil în noua Expression of InterestBank sunt împărțiți în două grupuri: unulpentru cei care au o ofertă de lucru în Que-bec sau trăiesc deja aici și îndeplinesc oserie de alte criterii specifice, și altul pentrucei care trăiesc în afara provinciei.

Noi detalii vor fi furnizate în privințaacestui program în cursul lunii septembrie.Vom reveni deci asupra subiectului.

Anca Tismănariu este consultant în imi-grație, membru ICCRC/CRCIC, OIQ r.Informații suplimentare la: 514-489-2769|agti_recrutement@sympatico.ca.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti

• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 10PAG. 101010

Alteţa Sa Regală Principesa MariaAlexandra Victoria s-a născut la 29 oc-tombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatulKent din Anglia. Principesa Maria a fostfiica lui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei,Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce deEdinburgh (1844-1900), care refuzase, în1863, Tronul Greciei, şi a Marii DuceseMaria Alexandrovna a Rusiei (1853-1920).Astfel, Principesa Maria era nepoată aReginei Victoria a Marii Britanii (1819-1901) şi a Țarului Alexandru al II-lea alRusiei (1818-1881). La 10 ianuarie 1893s-a măritat cu Principele Moştenitor alRomâniei, Ferdinand, cu care a avut şasecopii. Prin căsătoria cu catolicul Ferdinand,Maria a pierdut locul din Linia de Succe-siune la Coroana Marii Britanii. Acelașilucru urma să se petreacă în anul 1948 cuRegele Mihai. A fost Regina României întreanii 1914 şi 1927. A murit la 18 iulie 1938,la Sinaia.

După o copilărie petrecută în Anglia, înmijlocul naturii din comitatul Kent, dupăvizite la Curtea ţarului, bunicul său, dar şi înMalta, unde a petrecut clipe frumoase îm-preună cu Principele George, viitorul RegeGeorge al V-lea al Marii Britanii şi Irlandei,Maria a venit în ţara ei de adopţie în 1893,ca soţie a Principelui Moştenitor Ferdinand.Calităţile ei remarcabile au transformat-orepede într-o figură publică de primămărime, iar naturaleţea sa i-a cucerit peromâni. La venirea în ţară, George Coşbucîi închina o poezie în care îi ura să devină

un „al doilea soare“ pentru România. In-teligentă, frumoasă, plină de curaj şi dehotărâre, viitoarea regină participă de la în-ceput la viaţa culturală românească şi îşileagă numele de multe proiecte sociale șiculturale.

În anul venirii sale, 1893, a luat fiinţăSocietatea „Domniţa Maria”, care avea săcultive arta populară. Un deceniu maitârziu, în anul 1904, Principesa Maria a or-ganizat, în parcul Cotroceni, spectacole decaritate, în beneficiul unui orfelinat. Unuldintre spectacole, Visul unei domniţe, a fostregizat de Alexandru Davila, actori amatorifiind Maria şi copiii ei, Carol şi Elisabeta.

Maria devine regină în 1914. Unită prinlegături de sânge cu Anglia şi Rusia şi con-vinsă că Anglia nu va fi învinsă niciodată, asusţinut necesitatea alierii României cu An-tanta, în vederea recuperării provinciilorromâneşti aflate sub stăpânire austro-ungară. Rolul său de sfătuitor al RegeluiFerdinand a atârnat greu în decizia acestuiade a intra în război împotriva patriei sale deorigine, iar Regina a pledat cauza Românieiîn corespondenţa cu verii ei primari, RegeleGeorge al V-lea al Marii Britanii şi ȚarulNicolae al II-lea al Rusiei.

Primul Război Mondial o transformă înerou naţional. Participă activ pe front, în-curajează răniţii şi soldaţii din cele maifierbinţi puncte de luptă, nu se teme degloanţe, nici de epidemii, de tifosul exan-tematic sau gripa spaniolă, de răni sau de

sărăcie. Maria sfârşeşte prin a fi supranu-mită „Mama Regina”, „Mama răniţilor” şi„Regina-soldat” (ea a şi fost comandantonorific al Regimentului 4 Roşiori, care i-apurtat numele şi a cărui uniformă a îmbră-cat-o, fiind şi o iscusită călăreaţă). A înfi-inţat organizaţia „Regina Maria”, care adezvoltat o reţea de spitale în Moldova şiserviciul de ambulanţă. Nu numai că nus-a temut, dar a privit apropierea de poporulsău ca pe un privilegiu pe care alte capeteîncoronate nu îl aveau.

După război, Regina vizitează Franţa şiMarea Britanie, fiind trimisă de Rege şisusţinută de clasa politică, pentru a pledacauza ţării la Conferinţa de Pace de la Paris.Oricărui om politic român i-ar fi fost im-posibil să egaleze bunul nume al Reginei înlume şi puterea ei de convingere. Iar Româ-nia avea nevoie de cei mai buni emisari pelângă puterile victorioase, spre a obţine re-cunoaşterea visului istoric al românilor:România Mare. Deşi neoficiale, viziteleReginei aduc multă simpatie cauzeiromâneşti. La Paris, la 8 martie 1919, dupădejunul cu Raymond Poincaré, PreşedinteleFranţei, este invitată să treacă în revistăgarda de onoare de la Palatul Elysée, oonoare ce nu i se mai făcuse niciodată pânăatunci unei regine prin căsătorie. În aceeaşizi este primită oficial ca membru corespon-dent al Academiei de Arte Frumoase dinParis, singura femeie printre bărbaţii aces-tei instituţii.

Vizita sa la prim-ministrul francezClemenceau (7 martie 1919), a devenit le-gendară. Într-o epocă în care implicarea fe-meilor în politică sau societate nu prea erapreţuită, Regina Maria a cutezat să îi cearăomului de stat francez ajutorul pentrurevenirea la România, după Primul RăzboiMondial, a Transilvaniei până la Tisa şi aBanatului, în întregimea lui. Este evocat unschimb de replici, pe care nimeni nu-l poatetotuşi confirma. Clémenceau, supranumit„Tigrul”, i-ar fi spus: „Madame, ceea cecereţi este partea leului!“ La care ReginaMaria ar fi răspuns, fără ezitare: „Este ceeace leoaica cere tigrului!”

Alte personalităţi pe care Regina Mariale-a întâlnit la Paris au fost PreşedinteleStatelor Unite ale Americii, Woodrow Wil-son (10-11 aprilie 1919), Herbert Hoover,

Lloyd George (prim-ministrul Marii Bri-tanii), Mareşalul Foch, Aristide Briand,Eleftherios Venizelos, Arthur Balfour, SirRobert Cecil, Anne de Noailles. La Londras-a întâlnit cu vărul său, Regele George alV-lea.

Talentul Reginei Maria în politica ex-ternă nu a fost folosit însă numai lareprezentarea ţării, ci şi în încercarea con-solidării statutului de putere regională aRomâniei, prin facilitarea construirii uneireţele de alianţe dinastice: PrincipeleMoştenitor Carol s-a căsătorit cu PrincipesaElena a Greciei, Principesa Elisabeta s-amăritat cu Regele George al II-lea al Gre-ciei, Principesa Maria, cu Regele Alexan-dru I al Iugoslaviei, iar Principesa Ileana,cu Arhiducele Anton al Austriei (după ce seîncercase căsătoria ei cu ţarul Boris al III-lea al Bulgariei și cu moştenitorul TronuluiSpaniei). Regina şi-a dorit şi o căsătorie aPrincipelui Nicolae cu fiica Regelui Italiei,dar proiectul nu s-a realizat. În urma aces-tor alianţe matrimoniale ale Casei Regalea României, Regina Maria a fost supranu-mită „Soacra Balcanilor. Regina s-a con-fruntat însă şi cu soarta tragică a rudelor eidin dinastiile rusă, austriacă şi germană,care şi-au pierdut tronurile, statele şi uneorichiar vieţile.

Farmecul şi distincţia înnăscute o trans-formă pe Regină într-o stea mondială. Princelebritatea ei, Regina Maria face cunos-cută România în întreaga lume. Vizita înStatele Unite ale Americii, din 18 octombrie- 24 noiembrie 1926, în compania copiilorei, Ileana şi Nicolae, reprezintă apogeulpopularităţii sale și, de fapt, apogeul popu-larităţii unui reprezentant al Statului românîn lume.

Peste tot în Statele Unite, Regina şisuita au fost primite de oficialităţi, dar şi demulţimi entuziaste. Ne e aproape imposibilsă ne imaginăm astăzi cât de iubită eraRegina Maria şi cât de mult bine făcea eaRomâniei, prin chipul strălucitor pe carei-l oferea. Pentru mulţi americani, eveni-mentul vizitei Reginei României a fost unulcare i-a marcat pentru totdeauna. S-a scrismult despre acea vizită, chiar după ce tre-cuseră ani buni.

Regina Maria, cel mai

FILE DE ISTORIE

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara%i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara%i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita%lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op%ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Foto stânga: Mandy, Fotograful Curţii Regale, edit. Am. Horowitz. Foto dreapta: A. Cheva-lier, edit. Librăriei Socec & Co.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111

Regina Maria a vizitat, printre altele:New York (unde a fost întâmpinată, pe 18octombrie 1926, de primarul James J.Walker care i-a oferit cheia oraşului, de no-tabili şi de o mulţime entuziastă), Washing-ton, DC (la 19 octombrie 1926, preşedinteleStatelor Unite ale Americii a primit-o peRegină la Casa Albă şi i-a întors vizita,mergând la Legaţia României; seara,preşedintele a oferit o recepţie în cinsteaReginei Maria), Philadelphia (unde a par-ticipat la Expoziţia Internaţională, la 21 oc-tombrie 1926), Brooklyn (în 23 octombrie afost primită de preşedintele Camerei deComerţ), Buffalo (25 octombrie; aici i seînchină o odă, care conţine versuri precum:„From coast to coast and sea to sea/ OurCountry welcomes Queen Marie/ The flagsof nation, city, state/ Salute the noble, trueand great (...) We give our hearts to Queen

Marie“), Portland - Oregon (3 noiembrie1926), Denver (10 noiembrie), Indianapo-lis (17 noiembrie), Chicago, Ohio, Minne-apolis, Seattle, Kansas City, Maryhill (undea inaugurat un muzeu care păstrează şiacum obiecte ce i-au aparţinut Reginei) etc.

Unii comentatori au vorbit de „frisonulregalist” pe care vizita Reginei Maria l-aprovocat în Statele Unite. Regina însăși aconsiderat că uneori pompa a fost exage-rată. Poate tocmai de aceea a declarat că şi-ar fi dorit ca, la o viitoare vizită, săreuşească şi ea să vadă America şi nu doarsă fie văzută de către aceasta.

În cadrul călătoriei peste Ocean, Reginaa vizitat şi Canada. A trebuit să-şi scurtezecălătoria şi să se întoarcă în ţară, din cauzaînrăutăţirii stării de sănătate a Regelui Fer-dinand.

Vizita în America a Reginei Maria

rămâne un exemplu de diplomaţie regală şipoate sluji de încurajare sau model ori decâte ori ne simţim marginali ori provinciali.Pentru americanii din 1926, Regina Maria aRomâniei venea dintr-un „centru” simbolic,din care americanii îşi doreau să facă parte.

La începutul cărţii sale autobiografice,„Povestea vieţii mele”, Regina a ales, camotto, o sintagmă a lui Nietzsche: „Carac-terul este destin.” În „Capitole târzii dinviaţa mea”, nota: „Este un sentiment măreţacela de a fi copleşitor de viu şi de a fi pur-tat mai departe pe aripile entuziasmului tău,iar ceilalţi să fie traşi după tine.”

Regina Maria îşi încheia memoriile re-latând momentul depunerii jurământului decătre Ferdinand I, care devenise Rege înurma morţii unchiului său, Carol I. După ju-rământ, Regele a fost aclamat, apoi a fost

aclamată şi Regina: „Şi ne privirăm faţă înfaţă, poporul meu şi eu. Acesta a fost ceasulmeu, un ceas ce n-a fost dat multor fiinţe pelume, căci în acel ceas, scumpii mei româninu aclamau numai o idee, o tradiţie sau unsimbol, ci aclamau şi o fiinţă pe careajunseseră s-o înţeleagă. Străina venită depeste mări nu mai era străină. Era a lor...”

Fragment din cartea „Susține cu a ta mânăCoroana Română” de Margareta aRomâniei și Radu al României, Editura Li-tera, 2017. Sursa: www.familiaregala.ro.

bun ambasador al RomânieiFILE DE ISTORIE

Alături de Ferdinand la încoronarea de la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922.

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

gabrielsimon@remax.net

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

Regina Maria și Principesa Ileana la Mon-treal. Foto: Ville de Montréal, Gestion dedecuments et archives.

Vizita la MontrealÎn 1926, Regina Maria a decis să între-prindă un turneu nord-american, înStatele Unite și Canada, împreună cuPrincipele Nicolae și cu PrincipesaIleana. La finalul vizitei, „Țara RegineiMaria”, cum ajunsese România să fiecunoscută, se putea baza pe prieteniaAmericii.În toamna acelui an, regina a ajuns și laMontreal, fiind prima suverană euro-peană în funcție care a venit în Quebec.Cu această ocazie, regina a dăruit oicoană cu dedicație Bisericii OrtodoxeRomâne Buna Vestire, care fusese fon-dată în anul 1918. Mulți români cred că în urma acesteivizite Chemin Reine Marie, o stradă im-portantă în Montreal, a fost numită astfelîn onoarea Reginei Maria a României.Din păcate, nu este așa. Chemin ReineMarie și-a căpătat numele în 1910, înonoarea lui Mary of Teck, care a devenitregină în 1910, când soțul său, George V,a fost încoronat rege al Marii Britanii.Acel George de care Maria a României afost îndrăgostită în tinerețe.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

www.accentmontreal.com

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Genele care reglează visele

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

De ce visăm? Este oîntrebare la care încănu s-a dat un răspunsconvingător Coșma-ruri sau vise frumoase,din care parcă nu amdori să ne mai trezim,ne însoțesc noapte de

noapte. De multe ori nu ne aminim ce amvisat, dar asta nu înseamnă că nu visăm.Mai mult, se crede că visăm de mai multeori pe noapte - practic de fiecare dată cândsuntem în așa-numita fază REM (RapidEye Movement) a somnului.

Fiecare persoană are pe parcursul uneinopți între trei și cinci perioade de somnREM. Ele apar la intervale de o oră, douăși variază ca durată. Un episod de somnREM poate ține de la câteva minute la ooră. Din durata totală a somnului, aproxi-mativ 20% reprezintă stadiul REM.

Somnul REM este caracterizat deprezența unor unde electromagneticerapide și de joasă tensiune ale creierului,care pot fi detectate în urma unei ence-falograme, dar și de schimbări fiziologiceprecum relaxarea mușchilor, bătăi neregu-late ale inimii, ritm de respirație accelerat.Somnul est deci un proces complicat, încare se alternează diverse faze, de la unsomn superficial la un somn profund. În

special în faza REM, cea profundă, seconsideră că se consolidează memoria,creierul lucrând atunci în mod intens șigenerând visele. În faza REM ochii semișcă în mod rapid, de unde și numeleacestui tip de somn, ca și cum ar urmăriceea ce visăm.

Ce reglează alternanța între fazelede somn REM și celelalte, de somn mailiniștit? Există studii care au identificatacetilcolina, un neurotransmițător, caavând un rol important în declanșareafazelor de somn REM. Ele nu au reușitînsă să determine cine este responsabil custabilirea nivelului acestui neurotrans-mițător.

Cine reglează deci cantitatea acestuineurotransmițător și receptorii săi? Laaceastă întrebare a încercat să dea unrăspuns un grup de cercetători japonezi dela Riken Center for Biosystems DynamicsResearch și de la Universitatea din Tokyo.Rezultatele studiului lor au fost publicaterecent în revista Cell Reports.

Cercetatorii japonezi au efectuat ex-perimente asupra șoarecilor de laborator,cu ajutorul cărora au reușit să identificedouă gene, Chrm1 și Chrm2, care ar fi res-ponsabile cu instrucțiunile pentru produ-cerea receptorilor neurotransmițătoruluiacetilcolină la nivelul creierului. Ei auconstatat că dacă gena Chrm1 esteabsentă, se observă o reducere a cantității

de somn REM. Dacă Chrm2 este ceaabsentă, se reduce cantitatea de somn carenu este REM, însă și somnul REM suferă,întrucât este mai fragmentat. Când ambelegene, Chrm1 și Chrm2, sunt absente, fazaREM a somnului dispare complet, lucruce i-a convins pe oamenii de știință de im-portanța acestor gene în reglarea somnu-lui REM.

Cercetătorii au observat că șoareciirămâneau activi și plini de energie chiar șiatunci când fazele de somn REM lipseau.Un rezultat care a stârnit mirare, deoarecese crede că faza REM este fundamentalăîn consolidarea memoriei și că are un rolesențial și în alte aspecte biologice ale or-ganismului. Cum este deci posibil cașoarecii să nu aibă probleme în lipsasomnului REM? Ce se întâmplă încazul nostru, al oamenilor? Sunt ace-leași gene responsabile de vise și desomnul REM? Care este rolul acesteifaze a somnului, cea în care visăm?

Cercetătorii japonezi, alături de alțiidin întreaga lume, vor efectua noi studiiprin care să se apropie de răspunsul la în-trebarea legată de rolul viselor în viațanoastră.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Roma, Italia) şi colaborator Scientia.ro.

GENETICĂ

Un grup de cercetători japonezi a descoperit două gene care reglează fazele de somn REM- cele în care, se crede, visăm. Descoperirea a fost făcută prin studii asupra șoarecilor dela-borator, care însă, chiar și atunci când nu aveau faze de somn REM, rămâneau la fel deactivi și plini de energie, ceea ce i-a mirat pe cercetători făcându-i să se întrebe care este defapt rolul somnului REM.

►

Etapele somnuluiSomnul este structurat în mai multeetape, care au fost identificate abia înanii ’50. Creierul nostru organizeazăsomnul în 4 etape diferite, care se repetăciclic la fiecare circa 90 de minute.Prima etapă este cea de somn non-REMuşor, superficial, numit N1 sau NREM1,din care, dacă ne trezim brusc, este posi-bil să nu ne dăm seama că am dormit.Somnul NREM1 este cunoscut dreptstarea de somnolență și ușoară amețealădinainte de adormire, în care mușchiisunt încă destul de activi, iar ochii seînchid și se deschid din când în când.Durează între 1- 7 minute, iar undelecelebrale specifice acestei etape sunt un-dele theta.În a doua etapă, somnul non-REM N2sau NREM2, pot fi detectate undelecerebrale specifice somnului, căci esteprima fază propriu-zisă de somn. Bătăileinimii şi respiraţia sunt regulate, iar tem-peratura corpului scade. Durează între10 și 25 de minute și, pe lângă undeletheta, apar și cele sigma.Somnul non-REM numit N3 sauNREM3 este un somn profund, cu undejoase - undele delta. În această etapă ten-siunea arterială scade, respiraţia este mailentă, muşchii se relaxează şi este pe-rioada în care organismul se reface, seîncarcă de energie şi ţesuturile se vin-decă. Sunt eliberaţi hormonii, inclusivhormonul de creştere, care este esenţialpentru dezvoltarea copiilor. Dureazăîntre 20 și 40 de minute, durata fiind maimare în primele cicluri de somn,scăzând ulterior. NREM3 este singurulstadiu de somn non-REM în care potapărea visele, dar nu sunt la fel de in-tense și numeroase ca în somnul REM.Tot în acest stadiu pot apărea parasomni-ile - vorbitul în somn, somnambulismul,coșmarurile etc.După somnul N3, corpul intră din nouîntr-o etapă de somn N2, care dureazăîntre 5 și 10 minute.Ultima etapă este cea a somnului REM,care se instalează după aproximativ 85-90 de minute de la adormire și în careapar mişcări rapide ale ochilor subpleoapele închise. În acest momentcreierul este la fel de activ ca atuncicând suntem în stare de veghe. Acum seformează cele mai multe și mai insu-flețite vise. Respirația devine neregulatăși superficială și apar unde cerebralejoase, aleatorii, rapide. În primul ciclu,somnul REM poate dura între 1 și 5minute, după care durata crește la urmă-toarele cicluri. Cea mai lungă etapă desomn REM are loc dimineața, la finalulcelui de-al doilea ciclu de somn.Somnul non-REM și REM continuă săalterneze în ordinea prezentată mai suspe toată durata somnului.

Care este rolul somnului REM, fază a somunul în care visăm?

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 IMPRESII DE CĂLĂTORIE

CARMEN FIRANinfo@accentmontreal.com

Stau întinsă pe un patde lemn, cu douăprosoape sub cap, îmbră-cată într-o pijama debumbac largă, în ai căreipantaloni ar mai încăpeatrei ca mine. Aştept ten-

sionată. Femei delicate foşnesc pe cori-doare în fuste lungi de mătase colorată şicu orhidee în păr. Se mişcă repede, cupalmele împreunate şi capul plecat, zâm-bind continuu. Misterioase. Dacă aş fiştiut ce îmi pregăteau!

Pe culoare apar umbre de bărbaţi saufemei în papuci şi haine de pânză ca alemele şi dispar repede după vreo perdeaalbă sau într-una din camerele asemenicelei în care aştept de ceva timp. Aerulcondiţionat îmi bate în frunte şi vaporiaromaţi de ierburi arse învăluie camerasimplă, unde în curând o thailandeză micăva intra desculţă, tot cu capul plecat, înpantaloni negri şi bluză de culoareaorhideelor purpurii. S-ar presupune să fiurelaxată, odată ce mă aflu într-o spa demasaj la care visam de mult. Masajul thai-landez, rezultatul unei şcoli de tradiţiedatând din secolul 16, îmbinând reflexo-logia cu presopunctura, a devenit aproapeo datorie pentru oricine ajunge în Ţara

Zâmbetelor, unde cuvântul fericire - dinnimic - e folosit chiar mai mult decât înAmerica, specializată în fericire - dinorice.

Femeia se urcă în pat lângă mine, îmiia tălpile în palme, OK, madame? Îmi des-face apoi cu dexteritate picioarele şi îşipropteşte talpa în axila mea dreaptă imo-bilizându-mă. De parcă ar fi ştiut că aşcam fi vrut să fug. Deschid ochii îngrozităşi dau de zâmbetul ei senin şi de orhideeadin păr care acum îmi place mai puţin.Timp de două ore mă voi afla în mâinileei. Şi nu doar. Va folosi degetele, pumnii,coatele, genunchi, călcâiele. Îmi apasăfiecare centimetru, îmi răsuceşte mâinile,şi cu mişcări agile se strecoară pe submine sau mi se urcă pur şi simplu pe spate.Totul uşor pentru ea, ca un balet. Dedurere nu mai simt nimic. Aproape adorm.Nu e însă o idee prea bună. Micuţa thai-landeză iese din cameră şi se întoarce cu opungă îndesată cu ierburi înfăşurate înprosoape subţiri din care ies vaporifierbinţi. Cu măciulia asta încinsă îmi vaapăsa din nou fiecare centimetru, din tălpipână în creştet. Mă ia ameţeala. De câteori deschid ochii speriată de ce idei va maiavea maseuza mea, îi văd zâmbetul im-perturbabil şi mi-o imaginez ca pe opasăre tropicală ciugulind din trupul meulipsit de apărare. OK, madame? În fine,

termină impetuos, legănându-se pe umeriimei, împletindu-mi mâinile şi picioareleşi sucindu-mi gâtul.

Dacă la început o thailandeză m-aspălat meticulos pe picioare, la sfârşit altaîmi dă un ceai fierbinte care nu-mi place,dar îl beau fericită că am scăpat, şi îistrecor în palmă bacşişul pe care şi-l punediscret într-un portofel brodat. Poate că înloc de masajul tradiţional pe care l-am co-mandat din lipsă de imaginaţie, care ştiamcă îmbină elemente de medicină chinezăcu yoga, trebuia să fi ales una din multelevariante moderne afişate în „meniu”: cuuleiuri, cu ierburi, cu pietre, cu peşti, total,complet? Oricum, am avut masaj, ampaşaportul intrării în ţară.

Refăcută nervos şi bine bătută, cuvânătăi care îmi vor aminti mult timp derăsfăţul thailandez (bănuiesc că bărbaţii autotuşi alte senzaţii sau au parte de alt tipde tratament, odată ce se recomandă ca înThailanda să nu te duci cu soţia) sunt gatasa iau Bangkokul în piept! Nu prea ştiuînsă de unde să încep şi unde ar trebui sămă duc, dornică să cad pur şi simplu înclişeul turistic văzut în filme al unui oraşvibrant, senzual, decadent, cu pieţe pluti-toare, cu cartierele luminilor roşii, cucazanele de supă aburită pe marginea tro-tuarelor ca în reportajele lui Anthony

Bourdain. Lui nu îi era teamă să mănânceîn stradă din vasele de tablă pe care fe-meile le spală într-un lighean în faţa ta.Dar în afară de câteva tarabe tradiţionalecu peşte sărat, uscat sau lâncezind pe gră-tar, lângă hotel e doar un 7 Eleven şi unmall pe tip american cu mărfuri chinezeştica o ironie a globalizării. Că Europa seplânge de standardizare şi de invaziaamericanismului ori că în America totul emade in China mi se pare deja mai puţingrav decât colonizarea şi devalorizarea tu-turor civilizaţiilor şi culturilor vechi decătre imitaţiile chinezeşti autentice. Şi re-volta mea e abia la început.

În săptămânile când am umblat prinsudul Asiei, din Thailanda şi Burma, pânăîn Laos şi Cambodgia, ochiul ne-a fost su-focat în permanenţă de mormane de adi-daşi, tricouri şi tot felul de mărfurichinezeşti de 99 de cenţi depozitate încantităţi nesfârşite peste tot, chiar şi undete-ai aştepta mai puţin. Bazaruri de zi şide noapte, pieţele din jurul templelor bu-diste ori din sate mici unde băştinaşii vândbroaşte, viermi, şerpi, şobolani, porci mis-treţi, manguste, animale din junglă orifructe tropicale, sunt şi ele pline dechinezării oferind un spectacol jalnic aldegradării oricăror tradiţii, insinuării înculturile autentice şi anulării lor prin imi-taţii grosolane. Mătasea, bumbacul şipashmina cambodgiană sunt poliester,jadul şi rubinele thailandeze sunt sticlă,fildeşul şi lemnul sunt plastic. Artizanii şimeşteşugarii locului nu mai au nicioşansă, odată ce totul e contrafăcut şi vân-dut pe nimic sub etichete false chinezeşti.

Ies pe stradă şi în afară de mirosul decanal şi de peşte uscat la soare, nimic dinaromele Indochinei din imaginaţia mea oridin peliculele cu James Bond. Bangkok eun oraş cenuşiu, dar cu maşini viu colo-rate, taxiuri roz, tuk-tuk-uri zgomotoasedin care iese fum înecăcios, autobuze cuscene boliwoodiene, reclame agăţate pestetot în care din loc în loc chipurile regeluişi reginei (din tinereţe) zâmbesc printremănunchiuri uriaşe din fire, sârme, cabluride telegraf şi electricitate, atârnând calianele deasupra trotuarelor. Despre rege,numai de bine … (deşi cultul personalităţiiera evident), în schimb regina, mai puţinsimpatizată, era bombănită de băştinaşi,bănuită că ar fi tras tot felul de sfori prinpartidele politice şi că nu ar fi fost străinănici de unele acte de corupţie…

Imperii de orez (I)

Voyages TamDANIELDANIEL● Bilete directde la companiile aeriene● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Wat Phra Kaew, considerat „cel mai sfânt” templu budist din Thailanda.

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 IMPRESII DE CĂLĂTORIE

- BangkokThailanda, pe vechiul ei nume Siam,

care în sanscrită înseamnă întunecat saubrunet, nu a fost niciodată colonie străină.După sfârşitul monarhiei absolute în 1932,au urmat 60 de ani de dictatură militarăpână la instaurarea unui sistem democraticguvernamental. Dacă vorbeşti însă cu unthailandez, cu tot respectul pentru rege con-siderat binecuvântat de divinitate, îţi vaspune că Thailanda este „aproape” demo-crată, iar mişcările antiguvernamentale deacum câțiva ani spun chiar mai mult. Şi to-tuşi, pe de-o parte un şir lung de regi Ramaai dinastiei Chakri (acum al zecelea!), pe dealtă parte credinţa budistă, au ţinut-o cumvape linia de plutire. O ţară aşezată, săracă darcurată, departe de şocul pe care îl poateprovoca India, cu oameni cuminţi, munci-tori şi răbdători, calmi şi împăcaţi, nu am-biţioşi ori disperaţi, nici delăsători. O ţarănormală, în care tema fiecărei zile estesupravieţuirea, fără ostentaţie ori fatalism.Dacă în India în ciuda faptului că totul e în-văluit în praf, mizerie şi sărăcie, oameniisunt îmbrăcaţi în culori vibrante, în Thai-landa curăţenia maschează bine austeritateaeconomică iar oamenii se îmbracă simplu,în culori terne.

Şi spre deosebire de multe ţări din Asia,strada are o tonalitate calmă, fără stridenţede niciun fel. Nimeni nu strigă, nu are uncomportament exagerat, nici chiar în pieţenu auzi vociferări din partea ţăranilor carear vrea să atragă cumpărători lăudându-şimarfa, nu eşti agresat şi nici hăituit devânzători ori cerşetori. În public thailan-dezii sunt reţinuţi şi discreţi, civilizaţi şi dis-ciplinaţi, nici guralivi nici insistenţi,respectându-şi tradiţia cu reguli de conduităpentru viaţa privată şi cea socială. Salutulconstă în împreunarea mâinilor, aplecareacapului şi un zâmbet. Să baţi pe cineva pespate, să gesticulezi sau să-ţi arăţi afecţi-unea zgomotos sunt semne de impoliteţe.Capul este considerat şi la propriu şi la fi-gurat partea superioară a trupului. Să atingicapul cuiva ori să arăţi spre oameni sau lu-cruri cu piciorul sunt de-a dreptul apucăturigrosolane. Iar când intri în casa unui thai-landez, trebuie să-ţi scoţi pantofii la uşă.

Limba thailandeză - cu 36 de vocale! -este şi ea mai puţin aspră, tonală, analiticăşi muzicală, bazată pe inflexiuni şi into-naţii, incluzând cuvinte din sanscrită, palişi limba veche a kmerilor. Se vorbeşte încet,se zâmbeşte mult şi multe îşi au răspunsulîn tăcere. În jur de 85 la sută din locuitoriiThailandei sunt budişti sau urmează formeale filosofiei budiste a moderaţiei şi liniei

de mijloc, fără excese, fără rai şi iad, fărăzei şi fără lumea de apoi. Şi totuşi budismulthailandez este un amestec ciudat de super-stiţii cu hinduism, cu reguli adaptate dinmers la modernitatea şi urgenţa zilei, inclu-siv cele ale călugărilor din templele izolateîn munţi. Prosperitatea unei aşezări sau co-munităţi se judecă după mărimea şi bogăţiatemplului, ambele legate în special de di-mensiunile statuii poleite a lui Buddha.Unele pot avea culori ţipătoare, după stan-dardele noastre estetice, sunt bătute înoglinzi colorate, dominate de auriu şi por-tocaliu.

Dar cele mai impresionante temple suntcele din Bangkok, construcţii opulente carese întind pe mari suprafeţe, reunind ocolecţie de monumente şi clădiri magnificdecorate: Wat Phra Kaew, considerat „celmai sfânt” templu budist din Thailanda,ridicat pentru celebrul Buddha de jad pecare regii l-au mutat dintr-o capitală în altaşi l-au îmbrăcat în costume de vară, de iarnăsau de ploaie, şi Wat Pho care adăposteşteun uriaş Buddha culcat, imposibil de fo-tografiat de la cap la tălpi. Degetele luiBuddha sunt toate egale, amintind că toţi artrebui trataţi egal, tot o ironie în lumea asi-atică a marilor discrepanţe.

Şi Bangkokul este un oraş inegal, alcontradicţiilor şi extremelor, cu cartiereelegante şi străzi insalubre, cu forfotă de zişi febră de noapte, şi probabil că m-ar fi im-presionat mai mult dacă nu aş fi fost înainteîn India care poate anula orice surpriză ul-terioară şi bate orice concurenţă în materiede şoc vizual, olfactiv, senzorial. Aglome-raţia din Bangkok nu mai înseamnă marelucru după ce ai fost de exemplu în Jaipur

unde dacă arunci un ac, va cădea cu sigu-ranţă în capul unui om, unei vaci, unui ele-fant, unei maimuţe, pe vreo motocicletă sauricşă. Poluarea în schimb ţine bine pasul.Mulţi localnici poartă măşti. Toată Asiatrăieşte cu mâna la gură.

Bangkok, capitala Tailandei din 1768,(după ce regatul Ayutthaya a fost incendiatde birmani), are în limba thai cel mai lungnume cu putinţă, semnificând: Oraşul în-gerilor, Marele oraş, Reşedinţa lui Buddhade Smarald, Oraşul impregnat de ZeulIndra, Marea Capitală a lumii dăruită cunouă pietre preţioase, Oraşul fericitabundând într-un enorm Palat Regal careseamănă cu grădina raiului unde domneştezeul reîncarnat, Oraşul dăruit de ZeulIndra şi construit de Zeul Vishanukarn.

Îţi poţi petrece o după amiază întreagăhoinărind prin parcul Palatului Regal dinBangkok, un complex de clădiri monumen-tale şi temple sfinte, cu grădini de orhidee şicopaci pitici tunşi decorativ, intersectându-te cu turişti - în special nemţi sau ruşi - oricu călugări budişti înfăşuraţi în pânzele lorportocalii, vişinii sau galbene. Femeile,măicuţe îmbrăcate în pânze albe, sunt ac-ceptate în puţine temple, şi doar ca săgătească călugărilor fără să aibă însă voiesă le atingă bolul în care în fiecaredimineaţă adună de la credincioşi mâncaresau bani. Practic călugării budişti trăiescdoar din donaţii, astfel îşi strâng bani pen-tru studii, cărţi, mâncare, şi mai nou, com-putere sau celulare. Iar credincioşii îirăsfaţă. Nu prea vezi călugări slabi în Thai-landa.

Ziua unui monk are un acelaşi ritual: se

scoală foarte devreme, îşi iau un bol marede ceramică şi pleacă în oraş şi în pieţe să îlumple, au obligaţia să se întoarcă la ora 8înapoi în templu, iau micul dejun din ce auadunat, apoi meditează, incantează, studi-ază, iar după ora 12 când iau prânzul, numai au voie să atingă nici mâncare nici apăpână a doua zi. Băieţii pot deveni monk dela 11 ani şi pentru mulţi statutul de călugărbudist este până la urmă o opţiune de asupravieţui. Pot să aleagă să fie monk pen-tru o lună sau pentru câţiva ani, dar odatăalegerea făcută, nu-şi pot părăsi statutulînainte de termen.

Contradicţiile Thailandei aveam să ledescopăr treptat, cu extremele ei deveniteforme acceptate de rezistenţă într-o lumesupraaglomerată, dură, unde lupta celormulţi se duce pentru un bol de orez de treiori pe zi. De-a lungul istoriei, Ţara zâm-betelor, a orhideelor sau fericirii, a fostscena unor lupte sângeroase, a traficului dedroguri şi prostituţiei, a dezastrelor natu-rale. Și totuşi, când rosteşti Thailanda, că aifost sau nu acolo, vizualizezi un spaţiu caldşi blând, flori plutitoare, arome de curry şilapte de cocos, plaje însorite şi vegetaţieluxuriantă, fructe tropicale şi elefanţitrecând alene prin junglă, câmpuri de orezşi pălării de soare ale ţăranilor lucrând şi azicu mâna pământul care nu se lasă uşor îm-blânzit.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi SUA.Cărţile sale pot fi comandate pe site-ul:carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Templul Wat Pho care adăposteşte un uriaş Budha culcat, imposibil de fotografiat de la cap la tălpi.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționeazăwww.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Somnul și îngrășatul

Știați că oamenii mor mai repede dacăsunt privați de somn decât de mâncare?Somnul este esențial pentru bunafuncționare și longevitatea organismuluinostru. Fără un somn adecvat, organismuldevine vulnerabil: sistemul imunitar seșubrezește, riscul apariției de boli cardiacecrește, la fel ca și rezistența la insulină, iaractivitatea cerebrală se încetinește. Nu înultimul rând, lipsa cronică de somn face cahormonii care reglează apetitul să o ia raznaiar metabolismul să încetinească, modificăricare afectează sănătatea și duc și la în-grășare.

LEGĂTURA DINTRE SOMN ȘI DIETĂ:MÂNCATUL ÎN EXCES

Legătura dintre somn și dietă este una

cât se poate de simplă: privarea organismu-lui de somn afectează funcționarea normalăa metabolismului; astfel, rata arderilormetabolice va fi redusă, rezultând creștereaîn greutate. Procesul exact prin care abili-tatea de a scădea în greutate este influențatăde lipsa somnului este corelat cu „hormoniide noapte”. În acest proces, baza o repre-zintă doi hormoni: grelina și leptina.■ Grelina este hormonul responsabil desenzația de foame. Grelina atenționeazăorganismul că are nevoie de hrană, iar însituația în care organismul este obosit, acesthormon se găsește în cantități crescute fațăde normal.■ Leptina este hormonul responsabil desenzația de sațietate. Leptina dictează or-ganismului să încheie procesul de hrănire,

iar pe fondul lipsei de somn, cantitateaacestui hormon scade. Așadar, lipsa som-nului alterează producţia de hormoni regu-latori ai apetitului, crescând cantitatea degrelină, hormonul asociat senzaţiei defoame, şi diminuând concentraţia de lep-tină, hormonul asociat senzaţiei de saţietate.

LEGĂTURA DINTRE SOMN ȘI DIETĂ:ALEGERI ALIMENTARE NESĂNĂTOASE

Privarea de somn are o influenţă nega-tivă nu doar asupra dorinței de a mâncamai mult, ci şi asupra alegerilor ali-mentare pe care le facem. Aceastadeoarece, potrivit unui studiu întreprins laUniversitatea Uppsala din Suedia și publi-cat în 2013 în revista Obesity, somnul in-suficient ne face să consumăm alimentegrase şi dulci, mai bogate în calorii. Apor-tul caloric în cazul unui somn insuficientar consta într-un plus de 300-900 decalorii faţă de aportul zilnic caloric core-spunzând persoanelor care dorm suficient.

Faptul că după o noapte lipsită de somnsuntem mult mai predispuși să optăm pen-tru o categorie nesănătoasă de alimentedecât pentru una sănătoasă a fost confir-mat și de un studiu realizat de către oechipă de cercetători de la UC Berkely. Cuajutorul rezonanței magnetice funcționale,sau fMRI (procedură ce măsoară activi-tatea cerebrală detectând modificările deflux sanguin), oamenii de știință au exa-minat regiunile creierului responsabilepentru alegerile alimentare. Aceștia au ob-servat că zona creierului responsabilă dedecizii complexe a devenit mai ineficientăîn cazul privării de somn, în timp ce struc-turile primare ale creierului care con-trolează motivația și dorințele au devenitmai eficiente. Acest lucru s-a tradus prinfaptul că subiecții lipsiți de somn au optatpentru junk-food în detrimentul hraneisănătoase.

Așadar, o reducere a activității cere-brale, combinată cu creșterea dorințelor,explică de ce oamenii care dorm mai puținau mai multe șanse să devină suprapon-derali sau chiar obezi.

CÂT AR TREBUI SĂ DORMIM?În medie, un adult are nevoie de 7.5 ore

de somn de calitate pe noapte; o jumătatede oră în plus nu va ajuta la scăderea îngreutate, însă un program de somn reduscu 30 de minute va avea cu siguranță con-secințe negative asupra siluetei.

Faptul că dormim nu este întot-deauna suficient; important este cumdormim. Unele persoane, deși dorm 7-8ore, nu au parte de un somn de calitate, caurmare a unor dureri sau diferite tulburăride somn. Efectul acestui somn perturbateste același ca în cazul unui somn insufi-cient, de doar 4 ore pe noapte.

În această situație, îmbunătățireaigienei somnului este esențială. Câtevasfaturi practice: evitați mesele copioaseînainte de culcare și alimentele care vă potprovoca tulburări digestive - în mod sigurnu puteți dormi cu arsuri, crampe și senza-ția de balonare; nu beți cafea (sau băuturicofeinizate) cu cel puțin șase ore înainte deculcare; nu faceți exerciții fizice aproapede ora culcării pentru că acestea cresc tem-peratura corpului făcând somnul mai difi-cil; încercați să vă treziți în fiecaredimineață la aceeași oră.

În situațiile în care - deși programul desomn este suficient - imediat după trezireapare senzația de oboseală iar aceasta per-sistă pe tot parcursul zilei, nu întârziați săconsultați medicul.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

De multe ori, acumularea de kilograme nu pare a avea o explicațielogică: renunțăm la dulciuri, mâncăm mai multe fructe și legume,facem sport însă excesul de greutate nu dispare. Acest lucru s-ar puteadatora lipsei de somn. Din ce în ce mai multe studii indică faptul căsomnul perturbat sau insuficient ne dă peste cap metabolismul şi nepredispune la obezitate.

►

Print și online

Atunci când organismul este privat de somn și este lipsit de energie, creierul solicită diferitealimente care să-i ofere o stare de confort. Rezultatul imediat este că organismul va aveaabilitatea de a lupta împotriva oboselii. Rezultatul pe termen lung este însă o creștere îngreutate, ca urmare a alegerilor alimentare nepotrivite.

1717

Familie care locuiește în Laval, caută d-năserioasă, nefumătoare, îndemânatică și iu-bitoare de copii pentru îngrijirea unei fetițede 4 ani, la timp parțial, 2-3 zile pe săp-tămână și ajutor la treburile casnice(curățenie, spălat, gătit etc.), începând culuna septembrie 2018, pentru o perioadăde aprox. un an. Ne puteti contacta la:telcianca@yahoo.ca. Rugăm seriozitate.

Caut ajutor de constructor și construc-tori pentru costrucție de casă și amenajăriexterioare. Tel: 514-231-2090 sau 514-649- 6920.

Companie de transport caută șofer incor-porat clasa 1. Candidatul trebuie să aibăpermisul de conducere valabil, 3 ani de ex-periență, pașaport valabil, cazier judiciaralb, minim 3 puncte de inaptitudine pier-dute, engleză nivel funcțional. Oferimcamion Volvo 2018 nou, cu transmisie au-tomată, trailer nou 2019 dry box, plata de0,54$ milă pentru tot milajul, plata săp-tămânală, pickup/delivery 30$ fiecare,timp de asteptare 20$/oră după 2 ore, lay-over 100$, bonus milaj 200$ după 10.000mile. Contact: 438-491-9630.

Compania de mutări DOMUS angajeazășoferi clasa a V-a. Salariu foarte bun.Contact: Robert, 514-915-4588.

Firma Rak & Rak, architectes caută urgento persoană pentru postul de tehnician(ă)în arhitectură cu experiență de minim 5ani într-un birou de arhitect și o bunăcunoaștere a Autocad și Revit, 2D și 3D +randiu. 514-731-0099 | alex@rak.ca.

Companie de TRANSPORT de VRACangajează la timp plin (zi/noapte, cu saufără experiență): Mecanic de camion,plata în funcție de experiență, de la20$/oră până la 30$/oră. Garaj în Mirabel,Laval și Montreal; Șofer local clasa 1 și3, în transport vrac, camione recente cutransmisie automată și manuală, salariu de22$/oră angajat și 24$/oră incorporat.Căutăm persone serioase și competente.Contact: Liviu | liviu@klmainville.com |514-816-1576.

Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.

Companie de transport angajează șoferide camion cu experiență de minim 2 anisau cu CFTR pentru USA și Canada.Salariu între 55 și 60 cenți pe milă înfuncție de experiență. Tel: 438-391-5810.

Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată în cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obliga-

torii în electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la:tania@rfmtl.com (biroul de resurseumane).

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.

Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: sdcvicompte@gmail.com.

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un bloc de 64 apartamente(condo). Persoanele interesate pot trimiteCV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Contabilitate pentru toate categoriile de în-treprideri. Declarații TPS/TVQ, salarii,impozite la sfârșit de an, analiză contabilă.Calitate și prețuri exceptionale. 438-931-5510 | irinaenachi@yahoo.com.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zona DesLaurentides/St-Martin, atmosferă calmă,familială, ideal pentru o persoană singură,

liniștită și nefumătoare. 495$/lună. Mo-bilă, electricitate, căldură, apă caldă in-cluse. Sunați la 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil. Conciergeromân. Chirii de la 650$/lună, bail de 12luni. Tel: 450-465-9360.

Româncă, cetățean canadian, blondă, ochialbaștri, secretară, caut domn nefumător,vârsta până în 48 de ani, pentru o relațieserioasă. Telefon: 514-256-4624, dupăorele 20.00.

Bărbat înalt, prezentabil, 42 ani, serviciustabil la guvern, iubitor de frumos, călă-torii, muzică, literatură, arte, cinema șimulte altele doresc cunoștință cu odoamnă cu vârsta între 30 și 49 ani, cu saufără obligații, pentru o relație bazată pe co-municare, tandrețe, respect și pasiunicomune. Trimite-mi un email la adresa:mihai.calinescu18@gmail.com.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecareduminică şi de sărbători mari la orele10:30 a.m. Adresa bisericii este: 1690 Ave-nue De l'Église, Montreal, H4E 1G5.www.sfnicolaemtl.com.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe:duminica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730.

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org.

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eu-stache, J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097. www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: IoanFelicean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile la info@accentmontreal.com.Nu se primesc anunțuri prin telefon.

IMOBILIARE

50.00

SERVICIIMATRIMONIALE

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

RRoommâânniiaa,, llooccuull II îînn ccllaassaammeennttuull ppeennaațțiiuunnii llaa CCEE ddeettiinneerreett llaa ccaannoottaajj

România a ocupat locul 1 în clasamentul pe naţiunila Campionatele Europene de tineret la canotaj (Under23), desfăşurate în 1 şi 2 septembrie la Brest (Belarus), cuopt medalii de aur, informează Federaţia Română deCanotaj citată de Agerpres.

Delegaţia României, care a participat la 13 probe, afost urmată în ierarhie de Grecia (5 aur, 1 argint, 1 bronz)şi Germania (4 aur, 3 bronz).

Dintre cele opt clasări pe cea mai înaltă poziţie a podi-umului, trei au fost la feminin şi cinci la masculin. Iatăprobele la care echipajele româneşti au obţinut medaliilede aur:FEMININDublu vâsle - Larisa Elena Roşu, Nicoleta Ancuţa Bod-narPatru rame - Mădălina Hegheş, Amalia Bereş, CristinaGeorgiana Popescu, Roxana ParaşcanuPatru vâsle - Elena Logofătu, Georgiana Vasile, Nico-leta Paşcanu, Simona Geanina Radis

MASCULINSimplu - Mihai ChiruţăDublu rame - Dumitru Alexandru Ciobîcă, Florin SorinLehaciPatru plus unu - Alexandru Chioseaua, Mugurel VasileSemciuc, Gheorghe Robert Dedu, Constantin CristiHîrgău, Adrian MunteanuPatru rame - Mihai Vasile Ţigănescu, Cosmin Pascari,Ştefan Constantin Berariu, Ciprian HucOpt plus unu - Andrei Alexandru Tănasă, MarianCireaşă, Alexandru Chioseaua, Nicu Iulian Chelaru, Bog-dan Sabin Baitoc, Mugurel Vasile Semciuc, GheorgheRobert Dedu, Constantin Cristi Hîrgău, Adrian Munteanu

Au obţinut locul 4 echipajele feminine de dublu rame(Mădălina Caşu, Geanina Dumitriţa Juncănariu) şi optplus unu (Monica Andron, Raluca Dinulescu, AndreeaPopa, Ioana Mădălina Moroşan, Maria Magdalena Rusu,Vasilica Alexandra Rusu, Andreea Budeanu, RoxanaAnghel, Victoria Ştefania Petreanu).

În total, 31 de sportivi români s-au clasat pe podiu-mul de premiere.

Preşedinta Federaţiei Române de Canotaj, ElisabetaLipă, a declarat că România se poate baza pe aceşti tinerisportivi la Jocurile Olimpice din 2020.

MATEI MAXIMinfo@accentmontreal.com

Pe 30 august 2018, ul-timele două echipe declub care reprezentaufotbalul românesc peplan european, au fosteliminate din com-

petiția UEFA Europa League: CFRCluj - F91 Dudelange 0-2 în de-plasare și 2-3 în retur la Cluj; FCSB- Rapid Viena 1-3 în tur și 2-1 înretur la București.

După ce a câștigat campionatulRomâniei, CFR Cluj a reușit „per-formanța” ca în perioada estivală să-și piardă antrenorul (Dan Petrescu)și să-și schimbe patronul echipei.Noul patron, Marian Băgăcean, dupăce a cumpărat acțiunile controlate deArpad Paszkany, a făcut schimbăriîn structura administrativă a clubu-

lui, ocazie cu care l-a înlocuit și peantrenorul care i-a luat locul lui DanPetrescu, Iordănescu Jr., cu AntonioConceicao.

Se pare că aceste modificări ad-ministrative n-au avut un impactpozitiv pentru jucătorii echipei,deoarece în dubla de baraj pentrugrupele Europa League, CFR Cluj areușit contraperformanța să piardăcalificarea în mod rușinos împotrivacampioanei Luxemburgului.

La tragerea la sorți de la Monaco,F91 Dudelange a căzut în grupa F,alături de Olimpiacos FC, AC Milanși Real Betis.

FCS București, club deținut de15 ani de cunoscutul Gigi Becali, apierdut surpinzător și în mod neme-ritat calificarea. După meciul tur maipuțin reușit de la Viena, echipaantrenată de Nicolae Dică nu a lăsat

în prima repriză din meciul de la Bu-curești nicio șansă austriecilor.FCSB-iștii au jucat bine și au intratla pauză cu scorul de 2-0, la careerau practic calificați.

În a doua repriză bucureștenii auînceput puternic și au ratat o ocaziemare prin atacantul Harlem Gno-here. Dar cum în fotbal ocaziile serăzbună, în minutul 62 tânărul por-tar Andrei Vlad, supranumit în țarăși Messi al portarilor, greșește la orespingere și îl forțează indirect peMihai Bălașa să-și înscrie un auto-gol.

După acest moment austriecii aureușit să mențină tabela de marcaj lascorul de 2-1, calificându-se în gru-pele Europa League.

La tragerea la sorți de la Monaco,Rapid Viena a căzut în grupa G, ală-turi de Villarreal, Spartak Moskva șiGlasgow Rangers.

CANOTAJ FOTBAL

Parcurs încheiat în UEFA Europa League pentruechipele românești

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Specialiști: AncaTISMĂNARIU (imigrație), Șerban TISMĂNARIU(juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Sport: Matei MAXIM; Redactor şef:Dan GEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

FCSB și CFR Cluj au ratat calificarea în faza grupelor din Europa League.

Vineri 7 septembrie 2018Vineri 7 septembrie 2018 ■ PAG. 19PAG. 19

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

SSPPEECCIIAALL „„BBAACCKK TTOO SSCCHHOOOOLL””

•CCeellee mmaaii bbuunnee mmeezzeelluurrii ppeennttrruu ssaannvviissuurrii ssii mmaannccaarree

ggaattiittaa ppeennttrruu pprraannzz•Cea mai mare varietate demezeluri si preparate de casa:peste 70 de produse artizanale

•Sarmale, Salata beuf, Ciorba deburta, Salata de vinete, Icre,

Chiftele proaspete

•Produse fara gluten

•Produse afumate natural cu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

BBoorroommiirrSSppeecciiaall BBrroossssaarrdd

222299999999$$$$

MMaallaaii

BBrraannzzaa ddee vvaaccii

PPaarriizzeerr

ZZaaccuussccaaRRaauurreennii

TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell

CCeeaaffaaaaffuummaattaa

HHaallvvaaiinn vvrraacc

PPaassttrraammaaddee ppoorrcc

DDoommnneessttii

GGuussttuull TTrraaddiittiieeii

BBrraannzzaa ddeebbuurrdduuff

SSaallaammddee vvaarraa

JJaammbboonnffeelliiaatt

HHOORROOSSCCOOPP HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19aprilie)Sănătate: Energia ta fizicăeste la limita superioară.

Dragoste: Vei trăi clipe excelente în com-pania partenerului, dar n-ar fi exclus să aiocazia unei aventuri. Personalitatea ta puter-nică şi vulcanică face ca acestea să fie mereula un pas de tine. Financiar: Este posibil săai un câştig financiar prin intermediul servi-ciului.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Mare atenţie,căci s-ar putea să ai pro-bleme cu sistemul circula-

tor. Dragoste: Eşti mai afectuos şi maisensibil în această perioadă, ceea ce te poateajuta să-ţi consolidezi relaţia cu fiinţa iubită.Financiar: Posibil să primeşti nişte sumepromise încă de luna trecută, care din di-verse motive, nu a ajuns la tine la timp.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Iei o decizie princare starea ta de sănătate valua o întorsătură pozitivă.

Dragoste: Prin ceea ce faceţi unul pentrualtul daţi consistenţă relaţiei voastre, ceeace vă inspiră încredere pe termen lung.Financiar: Între perioada de vară și Sărbă-tori ar fi bine să reduci cheltuielile.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Eşti deosebit deagitat în această perioadă.

Cuplat cu caracterul tău introvertit, acestlucru îţi poate afecta negativ sănătatea.Dragoste: Suspiciunile tale sunt neînte-meiate, aşa că n-are rost să le aduci în dis-cuţie. Financiar: Banii sunt suportul multorevenimente fericite, deci gândeşte-te cumsă-i foloseşti pentru a-ţi oferi şi ţie şi celordragi o bucurie.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Proiectele pe carele ai în plan îţi dau o anumită

nelinişte care poate genera neplăceri pefond nervos şi implicit la stomac.Dragoste: Dacă eşti într-o relaţie, aceastava fi mai tensionată. Financiar: Chiar dacămai ai de aşteptat, nu dispera, lucrurileevoluează încet, dar sigur.

FECIOARĂ (23 august - 22septembrie)Sănătate: Aplicate corect,tratamentele naturiste se pot

dovedi eficiente în această perioadă.Dragoste: În plan sentimental nu ai de ce teplânge, căci relaţia cu persoana iubităfuncţionează cât se poate de bine. Finan-ciar: Pe termen scurt se întrevăd destuleprobleme cauzate de lipsa banilor.

BALANŢĂ (23 septembrie - 22octombrie)Sănătate: Starea de sănătateeste mai bună decât în ul-

timele luni. Dragoste: E luna ta în amor,deci profită din plin de evenimente fru-moase care îţi sunt doar ţie oferite. Finan-ciar: Te simţi cu un pic mai bogat ca ieri,ceea ce îţi dă încredere că se poate şi maibine de atât.

SCORPION (23 oct. - 21 noi,)Sănătate: Sănătatea depindemult şi de cheful tău de viaţă.Dragoste: Elementul sur-

priză apare brusc între tine şi partener şi dăpeste cap toate planurile, deci nu te aven-tura în direcţii riscante. Financiar: Te afliprintre cei privilegiați, pentru că se poatevorbi de sume mai mari, de investiţii de-osebite, de afaceri prospere.

SĂGETĂTOR (22 noiem-brie - 21 decembrie)Sănătate: Nu ai problemedeosebite care să afecteze

sănătatea. Dragoste: Eşti cam instabil dinpunct de vedere sentimental şi acest lucru îţipoate aduce neplăceri în viitorul apropiat.Financiar: Vei avea ocazia să semnezi uncontract avantajos, ceea ce ţi-ar putea aduceun câştig suplimentar.

CAPRICORN (22 decembrie- 19 ianuarie)Sănătate: Puterea ta deconcentrare nu este foarte

mare. Jonglezi cu prea multe lucruri deo-dată iar excesul de activităţi intelectuale nueste indicat în această perioadă. Dragoste:Fii mai atent la detalii, ascultă mai mult cespune celălalt şi arată-i ce simţi pentru el.Financiar: Un proiect pe care îl credeai re-zolvat se va dovedi nefinalizat.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb)Sănătate: Eşti într-o formăexcelentă, ţi se citeşte pechip sănătatea şi frumuseţea,

încât lumea te va remarca acum cu alţi ochi,cu un soi de admiraţie şi atracţie. Dragoste:Trăieşti momente romantice şi fericite ală-turi de persoana iubită. Financiar: De cevacâştiguri vei avea parte la începutul inter-valului.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Încearcă să-ţiimpui şi să păstrezi un regim

de viaţă mai echilibrat. Dragoste: Chiardacă vor exista şi unele mici neînţelegeri, elese vor rezolva fără a tensiona relaţiile dintretine şi fiinţa iubită. Financiar: Succesul tăuva depinde de stabilirea cât mai rapidă a uneiordini de priorităţi.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

1919 DIVERTISMENT

Ciupercimarinate

880 ml

Ciupercimarinate

580 ml888899999999499$$$$$ buc

2222//// 444499999999289$

$$$$ buc

2222////

Suc Allegria

2l2222 1111$$$$500ml

$$$$

99999999

Miciproaspeti

$$$$

888811116666 lb

Ceafade porc

3333$$$$

11117777lb

8888$$$$

11118888lb

Ulei de floareasoarelui ILIOS

3L7777 22229999$$$$

Cabanosi proaspeti

File de basa

4444$$$$

55555555lbFile de pastrav

9999$$$$

99999999lb

$$$$

Faina albaRobin Hood

4444999999992.5kg

33339999

Iaurt clasicLiberte

2222 44449999$$$$

750gr

ParizerBalkani, Barilo’s

$$$$

999900005555 lb

Unt in vrac

lb4444 99999999

$$$$

Pufuleti Gusto

85 gr1111 22229999

$$$$

Bere Peroni

8888 99999999++++ttttxxxx6x250 ml

$$$$

Bere Grolsch

4444 99999999++++ttttxxxx12x330 ml

$$$$1111

de la

Aluat foietaj

2222 99999999$$$$

Penne Zite

0000$$$$

99999999500 gr