I := l?.$ n

I .. l= :.:-.::::.-:B:.1 llzrv *,@ de cot axttnicreaav e * o

FqlK&xaa {iars&as e}a-XX ataxae

Flori din hirtiecfeponxtn

Oraeiea, 28tz

Cuprins.rq Kleuz GmbH,

I,11.''rtbH. Germania

.rir-o bazi" cle date

-r -icordul ecliturii.,-l,.rL care au cerut

:, iclitura,

:-lr1:i.

Prcfatd Maci 12

14

rc18

20))

Materiale qi unelte

Tehnici debazd

Plciorul-cocoguluiLelele

BujoriGaroafe

Copicel de trandafiriFlori qi buchete din hdrtie creponatl Inlma cle rozeBrdndu;e CriniNarcise Craciunile

6

8

10

2i28

30

t,

)t

Ptefatd,Hirtia creponata a fost inventata de RichardLenk in 1916. El a infilnlat o fabrica pentruconfeclionarea hlirtiei in Kappelrodeck, fabrl-ca ce ii poarta in prezent numele.Mult tlmp hlirtia creponata a lost folosita doar1a impachetat, dar mai tirziu s-a descoperit ca

este un material care poate fi intrebuinlat infoarte multe modurl.Datorlti structurii sa1e, hArtla creponati" este

un material ideal pentru conleclionarea deflor1.

In aceasta carte e prezentat modul de lucrupentru confeqionarea de lalele, crini, narcisegi multe alte flori din hirtie. Descrierea pagilorde lucru este detaliata, astfel incit plna gi ince-pitorii in 1ucru1 manual ii pot urma cu ugurin-

fii. Florile reai^izate pot constitui cadouri delica-te sau decoraliuni diverse.Dupi insuglrea metodei de lucru se pot punein practica gi propriile idei.Spor 1a munci cu bucuriel

Autoarea

SArma poate fi de orlce culoate, deoarece nuva fi vizibila, ea fiind infiqurati in hArtie crepo-natl. Frunzele mici se ataqeazd cu ati in 1oc desirma. Daca se doregte oblinerea unei flori cuo tinuta stabi1l, se va lucra cu beqe de frlgiruiavAnd diametrul de 3 mm gi lungimea de 20 cm.

Codip frunzelol mai mari se intaregte cu $nurdin hiirtie de culoare potrlvita. pentru a pllteafi ataqati corespunzator. Le nevoie, se poate

utlliza gi slirmi infiqurati in hirtie (A 2 mm).

Pentru lipire se folosegte lipici universal sau

hobby, care dupa uscare devine transparent.

UnelteUrmatoarele unelte se intrebuinfeaza 1a confec-

lionarea tuturor modelelor, de aceea nu se \rormenfiona la liecare descriere:<.<- Foarfecii<<<- Lipici hobby<<" Bif de frigarui pentru aplicarea aracetului< Cleqte pentru taierea sdrmei< Cleqte patent pentru modelarea sirmei<.<- Pensuli pentrlr apiicalea llpiciului<<< Cirpi umeda sau prosop de hlirtie umed.

Materiale gi unelteHdrtie creponatiHartia creponate este

un tip de hArtie cu o

structufi ridata, nere-gulati. Daci este privi-ta de aproape i se vadfoarte blne cutele,increliturile. in comerlse gisesc hdrtii crepo-nate de doua tipuri -normale gi decor -intr-o varietate foartemare de culori. in apa,

hArtia creponati igipierde culoarea gi forma. Aceasti propdetatepoate li utilizate gi spre folosul nostru, de exem-

plu pentru vopsire. obflninclu-se nuanle deculori foarte speclale. Hirtia creponata de tipdecor se folosegte pentru decorarea meselorfestir,e sau la impachetarea buchetelor de flori.

Alte materialePentru tulpiniie florilor se lolosegte slrmaA 0,8-I mm, iar pentru modelarea cupei flori-1or slrma de diametru mai mic (0.3-0.5 mm). pentru indepartarea surplusului de lipici

Tehnici de bazd,

intinderea hArtieiHdrtia creponata se poate intinde intr-o singu-ra direcfie.

Se line hartia in n-iiini astfel inciit cutele sa fieparalele cu mliinile noastre.Din hArtia creponata intinsa se pot confecflonapetale qi frunze foarte aratoase.

Decuparea frunzelorSe pot decupa mai multe frunze deodata(maxim 6 bucn!). Pentru aceasta se vaplia hdrtia in atitea stratlrri cAte frunzedorim si obqinem (atengie 1a direcliacutelor!), dupi" czLre se aqaz'i peste hirtiegablonul ;i se decupe azi fr:unzele.Pentru a impieclica alunecarea hlrtiilor,ele se prind cu o agrafi de birou.

infdqurarea tutpinii1 Din capitul su1u1r.ri de hArtie creponatayerde se taie o fa;ie lati de 8-10 mm.2 Capitul flgiei se lipegte sub cupa florii(peste porliunea legati cu sirmi),3 Cu o mlna se risucegte bipl de frigaruiinceq cu grlja, iar cu cealalta se line hirtia,avlnd grlji ca aceasta sa se infigoare cit maistrins. in flnal se lipegte capatul fltqiei.

Confec{ionarea qnurului din hdrtieI Dintr-un capit a1 sulului de hirtie crepona-ta de culoare adecvata se taie o f/lgie de 1.5 cm1a1ime. Se line strlins fliqia de hArtie ia aproxi-mativ 6 cm de capat, intre degetul mare ;i celaratator.2 Cu degetul mare qi ce1 aratator de 1a cealal-

ta mina se risucegte hirtia intr-o singura direc-tic. prnn 5e ohtine un Inur. Apoi se muti mana

,ffi**",****

11

.ir haltie creponati-. Je 8-10 mm.:sie sub cupa florii, :u -sarma).:sie batul de frigirui-.--rita se tine hArtla,,-. :e infi$oare cit maic crpitr-rl fiqiei.

rrului din hArtie,ului de hdrtie crepona->e taie o fAgle de 1,5 cmsia de h2rtie 1a aproxi-ire degetul mare gl ce1

.-e1 aritator de 1a cealal-

,rtia intr-o singura direc-nr-rr, Apoi se muti mAna

din nou 1a 6 cm de capiitr-r1 qnurului oblinut gi

se continue riisuclrea. Se lucreaza in acest modin continuare, pina se risuceste toata fAgia dehArtie.

intirirea ner\,'urilor qi a peduncululuiPentru a da o lorma corespunzritoare fiunzei,trebuie intirite pedunculul (codila) gi nerluri-le. Pentru aceasta se taie o bucati din qnurulde hiirtie de aceeagi lunglme qi de aceeagi

culoare cu cea a frunzel. Se aplici pu{1n lipicipe linia mediana a frunzei, apoi se intinde pes-

te ea qnurul de hirtie. Se lasd la uscat.

Colorareafiopsif eaHArtia creponati se vopse$te cu vopsea acrili-

ci. Atenlie ca pensula si nu fie prea imbibatain api sau in vopsea! Cu cit pensula este maiumedi, cu atit pata c1e vopsea va fi mai mare.

Cel mai bine este sa se facii mai intlii o probipe resturl de hllrtie creponad,

P ilstrat ea culorii hdrtiei creponateHArtia creponati este sensiblli 1a luminir. Dacaeste expusi 1a soare timp indelungat ea se

decoloreazd, igi pierde din taria culorii. Pentrua evita acest inconvenient, floarea gata confec-

lionate se pulverlzeaza cu lac de pir. Pulveriza-torul se flne 1a distanla potriviti, pentrl] ca ume-zeala si nu ajunga direct pe hirtie gi sa o piite-ze. Sub efectul lacului de par, frunzele se vorapleca uqor. Cind se pulverizeazl,, florile se 1inpe orizontala. Lacul se usuca repede, iar ulteri-or, daci e nevoie, forma florii se poate ajusta,

td'

,tN.;:+:.,:.!,

::.:t:, ..t:

'.:''55'

(< Hartia creponati nu se pliazimai mult de gase ori, altfel nuse mai poate decupa gi margini-le se vor franiura;

r' Daci nu avem agrafe de biror.r

la indemdni, se folosesc cleme;

<<- $ablonul se poate copia pe hAr-

tie cu creionul sau cu carioca;

< Daci florile vor fi agezate intr-oYazI, pentflr confecfionarea tul-pinii se folosegte sirmi, deoare-

ce aceasta se poate modela,dind florii o formi apropiatide cea naturall;

< in loc de vas se pot folosi paha-

re de iaurt sau cutii de smintd-nd, care se umplu cu nisip, cupietricele sau chiar cu ghips.

-**-=*

BrinduQe

'< Hartie creponata galbena, mov,liliachie, rogie, albastra gi alba

<<* Sirml, A 0,35 mm<<- Bete de frig:irui (Z J mm.20 cm

,,t,,, <<-- Snur de hArtle r''erde-inchis

1 Pentru confecflonarea staminelor se taieo ldgie de hirtie galbeni (.1 x 2,5 cm) care se

cresteazl pe lungime pAna 1a jumatatea leiimii.astlel incit si se oblini 6 parli ega1e. Acesrea

se rasucesc pe rind.2 Se taie biqul de lrigarul la 15 cm. Capitulbag-r1ui se unge cu 1lpici, dupii care se prindepe e1 capatul llgiei galbene. astfel ca flrelerasucite si i1 depageasci, Apol se rasuceqte

fAgia de hlirtie galbeni| lipind gl celiilalt capatin final. Se aranjeaza firele risucite, acestea

fiind staminele florii.3 Pentru conf'eclionarea petalelor se tale qase

liqii de hirtle de 10 x J 6p din hArtia crepona-

ti de cr:loare corespunzatoare. Cutele trebuiesa fie perpencliculare pe lungimea fiiqiei.Fiecare figie se resuce$te de doul ori pe mlj-loc, dupa care se phazS,in doui. Rasuclrea vada forma specifica a marginilor petalei. de ace-

ea se indoaie uqor inspre interior, iar rnijloculpetalei se trage inspre exterior, dlindu-i o for-mi uqor bombata. Ce1i1a1t capiit a1 petalei se

rasuceqte.Jir Trei petale se prind cu sirmi, la distanteegale intre ele. pe capitr"rl balului de frigarulCelelalte trei petale se prlnd intre ele.5 Baq-r1 c1e frigarui, adici tulpina florii, se

infirsoali cu o fllqle de hArtle creponatl verdede 8-10 cm 1a1ime.

6 Pentru obtlnerea lrunzelor se taie doua-treiligil de hArtie de 15 x 10 mm, cutele fiind per-pendiculare pe lungime. Figia se indoale indoui pe lungime. dupa care se tale capetelepentru a obfne un virf ascltfit. Se desface

frunza in partea de jos gi se lipegte pe tulpinaf1ori1.

w@ffiw

i*-rrls

::aa:-:::=i.t )). .. . :.w