!.

l

:

iti

II

lIIt

iI

CORNEL ONACA

MARTORI $I MARTIRIdin temnitele comuniste

Edifia a III-a revilzutil qi adiugitl

Editura EvdokimosFunda{ia Profesor George Manu

2018

U

CUPRINS

ru

9. PENITENCIARUL SATU MARE....... .............16910. PENITENCIARUL CLUJ........ ,....17211. PENITENCIARUL ORADEA.. .,,..176_-R.e-jy_decarea

procesului............ .....1gg12. TNCHTSOAREAOCNELE MARI......... ...........2041 3. INCH|SoAREA - sprrAl vAcARE$Tr.............. .............208ELIBERAREA............. .......21114.PENlTENClARULTlMl9oARA'.............'POSTFATANoiA eiiicRAiiCn 242

ANEXE ForocRAFrcE . """""""'253255

Neaflim,i nmtiri dinmextraordinm,un veritabil El€dmlrhnisitor.despre o

multl ignoratiisarcruda realitate anogti, aufosttiinocenfei de a le

Cel mai

ori, spre perioade

dictatorial in careoameni un mod dea se expflma,ac{iunea indivirespectat intr-unde a gindi, liau dus latoate au undreptului omuluide a avea uninform6,

-

f,

10

$i in acest context

ARGUMENT

Am scris aceste ?nsemn[ri fird nici o urm[ de intenlie de a

,,face" literaturd. Dorinla mea cea mai vie este sd las iubililor meidescendenli o mdrhrrie asupra unei perioade grele din tinerelea mea,

tinerefe despre care, din pruden!6 - de ce n-a$ spune-o gi din delicatele

pentru a nu-i rdni pe cei dragi gi apropia{i - am vorbit prea pu[in.

in acelaqi timp md adresezlie, iubite cititorule tAndr sau

v0rstnic, cu rug[mintea sd-mi primeqti in inima ta aceste

destdinuiri tdrzli, ca, aldturdndu-le altor mdrturii cutremuritoaredespre gulagul romdnesc, despre inchisorile comuniste gi despre

suferinfele rominilor exterminali de... fralii lor romdni, sf, nuuifi nicic0nd de acele timpuri. $i poate, dincolo de suferintreleinimaginabile, va ajunge la tine o parte din inima mea rlnitd, darneinrditd qi fbri pic de urd qi de dorinJ[ de rdzbunare.

Pentru cd, aSa cum atdt de frumos ne-a invijat NicolaeSteinhardt ?n insolitul sdu jumal (al fericirii!), in detenlie, noi,cei atdt de tineri mai ales, am inv[[at de la cei vdrstnici, o elitda intelectualitalii romAneqti ce fEcea cinste oric[rei Academii, nudoar cum s[ rostim corect qi cu smerenie ,,Thtdl nostru", nu doarcum sd vorbim franfuzegte, nu doar s[ recit[m sute de poezii, nudoar sd inlelegem tainele simfoniilor lui Beethoven, nu doar...,nu doar..., ci qi cum sd ne purtdm in lume, cum sd ne linem tariin fa\a suferinlei, cum sd nu-i trdd[m pe frafii noqtri, intr-uncuvAnt, si rdmdnem oameni chiar qi atunci cdnd foamea,bdtaia qi

umilinlele puneau stdpflnire pe trupurile noastre gi pe nervii nogtri.

Vreau s[ se cunoascd de la mine ce mi s-a int6mplat, precumqi realitatea nemiloasd a anilor '50 qi ili cer sd inldturi eventualul

17

sentiment stanjenitor ce fi s-ar fi provocat intr-o situa{ie oarecare,pentru c[ nu am comis nimic de care s6 tejenezi,iaracoloindetenlie, unde am fost aruncat qi linut izolat,m-am comportat demn,corect, ireprogabil; a$a m-au caractenzatcei ?ndreptilifi s6 o fac[.

ConvieJuirea in promiscuitate de-a lungul perioadei dininchisoare, mi-a dat prilejul s[ descop[r fe{ele nevdzute aleomului, astfel cum erau ei dezbfica\i de mustrarea cugetului.

Acolo, in vdgduna hidoas[, eram stbpdnit de dorinleputemice pentru lucruri folositoare, cdutdnd cdt mai des sd m[ aflu?n preajma oamenilor cu trdsdturi qi manifestdri distinctive, de lacare sd invS{ qi s6-mi insuqesc principiile care lin de spirit gi intelect.

Cu asemenea oameni am petrecut in temnild cele maiin[lf[toare momente, oameni care au stdruit la formarea meamoral[ gi intelectuald.

$i lor, celor care ne-au invdlat atdtea lucruri folositoare,le inchin aceste mdrturii in semn de inaltd prefuire gi de veqnicdrecunoqtinfE. EvocAndu-i, sper din toatd inima s[ simt[,acolo unde sunt, in ?mp[rljia cea vegnic[ , toatd dragostea mea.

Fie ca aceste m5rturii sd insemne pentru noi totri o devizdspecificd a bldndului nostru neam: sd iertdm, dar sd nu uit[m!

Am fost incurajat in rcahzarea acestei cdr-fi de cdtreFlorica, sofia mea, care a cunoscut tot qirul de intdmpldri dinperioada plind de amdrSciune qi suferinJd; apoi de c[tre modelulmeu, inginer Ion Fotiade, care a citit manuscrisul inc[ din anii1990-1991, cdrora le port o pioasd aducere - aminte.

Tuturor prietenilor care prin indemnul lor au contribuitsd dau tiparului aceste memorii, care poate altfel ar fi r[masin sertarele mele, le exprim toatd gratitudinea mea, cu sinceremultrumiri!

P

Realizarile ulterimsreutalile, necazurile. oferaga-zigi semeni ai n-.ei. ne

care am fost obligat sa le s

mea prin via1d.

Am sidit;ieu rn p;i educat un copil. am consin dorinla de a ldsa cer a in

Am fost insa si inq

i- am considerat ca buni gi

dorit sd fac parte din ,-atqnu se fac remarcali cu tot (

sa schimb sau sf, indreptcrezut nicio clipi cd cele

dlinui, dar nici cd a rimirva schimba sau vindeca ri;

Pe parcursui anilorde mulfumire mim6nd o st

domneascd intre mine Iafecliunea pentru semeni

acestea, undeva in adincuiVeselia, adesea for

iar sufletul meu nu mai I

in permanen![ induntruldesigur drn cauza perioadr

18

Comel Onaca

int-o situalie oarecare,

sd te jenezi, iar acolo inm-am comportat demn,

i indreptS{ili sd o facd.

lungul perioadei dinfelele nev[zute ale

muskarea cugefului.stlpAnit de dorin{e

c6l mai des sd m[ aflui distinctive, de la

fmde spirit qi intelectin temni{6

""1" -uiit la formarea mea

lucruri folositoare,prefuire qi de veqnicd

toatii inima sd simtd,toatil dragostea mea.

pentru noi toli o devizddar sd nu uitdm!

acestei cdrfi de cltregirul de intdmpl[ri din; apoi de cdtre modelul

isul incd din anii- aminte.

I lor au contribuitaltfel ar fi rdmas

mea, cu slncere

Cornel Onaca

PROLOG

Realizdrile ulterioare oblinute in via!6 nu au compensatgreut[lile, necazurile, ofensele gi hjosirile provocate de unii,aSa-ziqi semeni ai mei, nedreptd{i de care am avut parte qi pe

care am fost obligat sd le suport in aceastd vremelnic[ trecere amea prin via[d.

Am sddit qi eu un pom, am intemeiat o familie, am crescutgi educatun copil, am construit o casd, m-am realizatprofesionalin dorinla de a 15sa ceva in urrna mea.

Am fost insd gi ingelat in viald de c[tre oameni pe carei- am considerat ca buni gi consecvenli cu idealurile noastre. Amdorit sd fac parte din categoria oamenilor merituoqi, chiar dacinu se fac remarcali cu tot dinadinsul; din nefericire nu am pututsd schimb sau sd indrept lucrurile a$a cum aq fl vnrt. Nu amo.u^fi nicio clipi cd cele stabilite prin forfi qi minciund vordlinui, dar nici cd a rdm6ne intr-o stare de indolen{6, de apatie,va schimba sau vindeca rdul lumii acesteia.

Pe parcursul aniloq am incercat sd afiqez o oarecare stare

&mulpmire mimdnd o statornicie in raporturile ce trebuiau sd'&nneasci intre mine qi restul oamenilor, ataqamentul qi

*qiunea pentru semenii mei au rdmas negtirbite. Cu toatecsfieA undeva in adAncul meu, eram ca un copac uscat.

Veselia, adesea for\atd,nutrezea in mine niciun resort,h sfletul meu nu mai tresdlta la niciun eveniment. PurtamL lumanen{5 in6untrul flinlei mele sentimentul de dezgust,ftiplr dincatzaperioadei de timp ce a erodat at6t de timpuriu

n\19

i!

{{

qi pentru totdeauna bucuria simpld a tinerelii mele mutilate.M-am intrebat de multe ori cum sd mi comporl qi s[

reac\ionez, incercdnd sd ies din carapacea interiorizdrii impuse.Tot de at6$ea ori imi apdreaaceeaqi imagine crispat[, urm[rit6 cuemolia gi fruntea plecat[ in fa{a suferinlei nedrepte, purtdnd pemai departe supliciul vinilor imaginare inventate cu cinism decomunismul ce a ap[rut in Rom6nia prin falsitate, aplicdnd prinmetodele qi procedeele folosite, cele mai barbare, mai despoticeqi mai samavolnice umilinle.

Cu toate acestea, ciudat, cei mai mulfi dintre cei care amsuferit nu simlim nicio urd fald de cdldii noqtri, ci doarmil[ creqtineascd pentru cei atdt de jos cdzu\i din condi{ia deoameni... qi poate, o mare, o infinitd tristefe.

Prin aceste insemniri doresc s[ aduc o contribulie, fie qimodest6, qi evident, ftrd nicio pretenlie 7iterafi.,Ia dezv[luireaadevdrului, realizdnd o parte din gdndurile peste timp ale celoratdt de grav frustrali qi badocoritri de cdtre cerberii credinciogi aicomunismului importat de la ruqi.

Iat[ de ce to{i, cei care am fost martorii qi deopotrivdmartirii odioaselor inscendri gi crime ale proceselor politice,avem datoria sd mdrturisim genera{iilor viitoare, sd qtie qi sd

lind minte, urmdrile unei ideologii care a avut drept scop:opresiunea, teroarea, nedreptatea, crima impotriva umanitdlii,culmindnd cu dezuman izar ea fl inf ei umane.

Noi vom putea ierta, sunt sigur, dar nu avem dreptul s[uit[m!

,d

coPILiRI { $L

Anii copilariei mele au I

loi iruri gi goluri sufletesti. a;ri dr

ru pus a^mprenta de iremec:abiliin toamna anului - a-l0-

primelor nedrePtdli intlPr:iteerperienla infrptuita cu t1 !fitunui demers oribil gi inrune;at iI

Am luat deci la i irsftpribegiei ca urrnare a Dic:aruhmultor familii de romdni. Obligrenun{And la toatd agoniseala Icdutdndu-qi pe alte meleaguri uaceste multe familii era ;i t-amil

simplu factor pogtal, care-si Bsosind cu trenul din cursa Buctu

dacd suntem Pregltili Pentru PleEra Cedarea .A,rdealului

Oradea, unde locuiam. sosise.

intr-o singuri noaPte I

copii pe care-i aveau gi-au adu

urmdnd ca a doua zi si Pdrlocurile unde triisem Pdn[ atu

copildriei addnc qi definitir riniincotro? Chiar dacd s-ar

ar fi fost tot o necunoscutd ;i tot t

md despdrfeam de Ghi{a \icualJi copii cu care zburdam in.jocu

I

c,"= ;l

H20

l tinerelii mele mutilate.t cum sd md comport qi sdpacea interiorizdrii impuse.nagine crispat[, urm6rit[ cuirinlei nedrepte, purt6nd peroe inventate cu cinism depin falsitate, aplicdnd prinrmai barbare, mai despotice

mi multri dintre cei care amde calaii nogtri, ci doartix cdzuli din condi{ia deEistele.rrf, aduc o contribu{ie, fle gi

Sie literard, la dezvdluireaSrrile peste timp ale celoricitre cerberii credinciosi ai

fret martorii qi deopotrivdre ale proceselor politice,liilor r.iitoare, sd qtie qi s6care a avut drept scop:

rima impotriva umanitdlii,mane.!f dar nu avem dreptul sd

Marlori qi martiri din temnrfele comuniste

COPIARTA SI ADOLESCENTA

Anii copildriei mele au fost plini de lipsuri 9i greut[{i, cu

lovituri gi goluri sufleteqti, ani de confruntlri, frr[ bucurii, care qi-

au pus amprenta de iremediabil6 tristele pe destinul meu.

in toamna anului 1940,la numai 9 ani, am fost martorulprimelor nedreptdfi infrptuite de semenii noqtri, penttu care

experienfa infrptuiti cu o parte din omenire constituia inceputulunui demers oribil qi intunecat indreptat impotriva oamenilor.

Am luat deci la vdrsta fragedi de numai 9 ani caleapribegiei ca urmare a Dictatului de la Viena, asist0nd la drama

multor familii de romAni. Obligate s[-gi plrdsesc[ locurile natale,

renun{And la toat[ agoniseala lor, zeci, sute de familii au pomitclutdndu-gi pe alte meleaguri un locgor pentru supraviefiire. Intreaceste multe familii era qi familia mea. Jin minte cum tat[l meu,

simplu factor poqtal, care-gi frcea serviciul pe vagonul de po;t[,sosind cu trenul din cursa Bucureqti-Oradea, a intrebat-o pe mama

dac[ suntem preg[ti{i pentru plecare.

Era Cedarea Ardealului qi termenul de pdr[sire a oragului

Oradea, unde locuiam, sosise.

intr-o singur[ noapte p[rinlii mei impreun[ cu cei treicopii pe care-i aveau gi-au adunat qi impachetat pulinele lucruri,urmAnd ca a doua zi sd, pdrdseascd casa unde ne nSscusem,

locurile unde triisem p6ni atunci, vecinii, cunosculii gi prietenii

copil[riei adAnc ai definitiv r[nite.incotro? Chiar dac[ s-ar fi vorbit despre acel loc, pentru mine

ar fi fost tot o necunoscut[ qi tot atilt de neimportant5. Important era cd

m[ desp[(eam de Ghit6, Nicu, Liviu, Sabin, Mimi, Viorica qi mullialli copii cu care zburdam injocurile noastre nesfirqite.

21

Cornel Cnaca

Cui ne vom destiinui de-acum inainte descoperirilezllnice? Cui vom povesti gi cine vor fi necunoscufii parteneri aijocurilor qi precupf,rilor noastre? Vor inlelege ei oare c5 noicredeam cu adevdrat in tot ceea ce frceam? Vor inielege oare c[jocul fbr[ acest crez nu-qi are rostul? Vom mai fi oare atdt de

apropiali unii de al{ii? Ne vom cluta, ne vom striga gi fluierapentru intAlnirile noastre spontane?

Incotro te indrepfi gi ce viitor te aqteaptd, copil5rie frrlgriji qi gAnduri?

De s[rbdtori, duminica, dar mai cu seamd la Cr[ciun gi laPaqti, imbr[cali uneori in haine noi, dar oricum intotdeauna curate,

impreund cu plrin{ii qi fraJii ne indreptam paqii spre biseric6, unde

intr-o pioqenie sfhnt[ ascultam muli oficierea slujbei religioase. MIuitam la mama qi la celelalte femei cAt trdiau qi cdt erau de p[trunsede cele propov[duite de sfinJii p[rin!i, dar mai ales cAt de sincersufereau ascult8nd suferinlele qi patimile sfinlilor.

Apoi, sear[ de sear[ eram inv[]a{i s[ ne rostim ingenunchi, cu glas tare, rugdciunea. Mama, negtiutoare de carte,

dorea s[ ne asculte citindu-i din c[rfile de religie gi de rugdciuni;qtia aproape pe de rost cdntecele religioase pe care le cdnta cu

mare evlavie. Nu fin minte s-o fi auzit vreodat[ mustr6ndu-ne cu

glas dugm[nos, iar la ndzbdtltle pe care le frceam, dojana ei era

parcd frcutl cu o mare durere lduntricd.C0nd r6m0neam singuri acasd, iar mama eru plecatd' la

cumpdrdturi, noi, cei trei frafi, aduceam in casa noastr[ qi al{icopii pentru a ne desfbqura jocurile zllnice, toate improvrza\nleminfii copil[reqti, folosind cele mai n[strugnice jocuri, coco]Andu-

ne pe garduri, prin pomi gi chiar pe acoperigul casei. Mama era

cea care ne lua apdrareain cazul pedepselor meritate, aplicate fbrlcru{are detata, care muncea din greu pentru intre{inerea familiei.

Totul apoi se uita, tot necazul trecea, pentru ca toful sd

reinceapS gi s[ continuie intr-o beatitudine, o dulce gi neasemuitd

nepbsare.Tat6l, exigent cu sine insuqi qi cu ceilal1i, dorea ca fiii lui

sd inve{e carte; ne urmlrea cu aten{ie nefiind impdcat cu gAndul ca

\ra

siualia noastri gcolard sa fie dindestulare materialS. Pentnr npinl reuqea s[ ne ofere cele ncrr

cind fratele meu cel mare motlu

catzaliPsei unei c[(i din letnltelul de ciut[ri Pentru gasirrcumplrati dintr-un anticari*serviciul cu vagonul Po;tal d€ rpedepsei Pentru cd nu Putea f,pentm un astfel de motir"

Noi, ceilalli fra1i. aYePt

verif,rc[rii carnetelor de note Ei r

carnetele qi caietele de tem"intimple in caz cd tatal ndnoastre qcolare.

Eu fiind al treilea dinrr

de cunoqtinlele celor mai mari t

inv[ldnd Pe de rost, cu mult tipoeziile qi lecturile Pretinse laiegulamentul qcolar. Ajuns hfoit deloc greu cu intrarea irepede, dovedind sdrguinflcaracteristicl virstei.

Din Punct de vederc

hainele Purtate de fralii mel' I

tablila qi Penarul, dar mai alc

lecturile anului de studiu' Diffacilita mult intrarea in rAn&

sprijinul, ajutorul qi ocrotirer

oarecum Privilegiat, bucrr

acceptindu-mf, in anturajul

secretele 1or.

Ahturi de casa @Marian - sora tat[lui - care Iinfieze unul dintre nePoli. Ea t