IAnul XIV Nr. 714 Duminic[ 27 noiembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Fructoboratul de calciu de laHypericum previne hipocalcemia

PAGINA 5

Satu Mare redescoper[ un mare pictor< Nyiri Zoltan

Impresii dintr-o toamn[a festivalurilor< IFeszt la Satu Mare, FestivalulInterna\ional de Teatru Clasic la Arad

PAGINA 10

Marți, 29 decembrie 2016, ora13.00, la Muzeul de Artă din P-ţaLibertăţii nr. 21, va avea loc vernisajulexpoziției temporare intitulată”Transilvania, Bucovina și Basarabiaîn perioada Marelui Război”. Proiectulexpozițional este organizat de MuzeulNațional de Istorie a României-București în colaborare cu Muzeul deIstorie a Moldovei-Chișinău,Universitatea ”Babeș-Bolyai” din ClujNapoca, Muzeul Bucovinei-Suceava,Muzeul Județean și Arhivele Naționale.Expoziția cuprinde fotografii șidocumente, multe dintre ele inedite,din colecții muzeale și arhivisticeromânești și străine, dar și din colecțiiparticulare. Luni și marți, între orele 10.00-14.00, elevele Colegiului Național”Ioan Slavici”, clasele cu profilpedagogic, coordonate de profesoaraAntonela Porumbăcean și elevii claseia IV-a a Școlii Gimnaziale „GrigoreMoisil”, sub îndrumarea doamneiînvăţătoare Laura Orăştenu, vorparticipa la un atelier de activitățipractice, în care vor confecționadiferite obiecte cu simbolurilenaționale ale României, dorindu-sereconstituirea atmosferei de sărbătoaredin casele românilor din preajma MariiUniri de la 1 Decembrie 1918.Momentele artistice vor fi susţinute deGeorge Negrea.

Formarea calculilor renali esteinfluen\at[ de alimenta\ie

PAGINA 8

Profesorul Nyiri Zoltan şi-a vernisat prima expoziţie personală de pictură luni, 21 noiembrie, la Galeriile de Artăale Uniunii Artiştilor Plastici din Satu Mare

Expozi\ie de Ziua Na\ional[ la Muzeul de Art[ Satu Mare

Luni și marți, Biblioteca JudețeanăSatu Mare organizează o serie deactivități reunite sub genericul „1Decembrie, Ziua tuturor românilor”,în parteneriat cu o serie de instituții șiasociații sătmărene. Manifestările vor fi găzduite de Salade lectură „Gheorghe Bulgăr”. Programul zilei de luni, 28noiembrie, debutează cu deschidereaexpoziției tematice de documente careilustrează Unirea de la 1918 . La ora17.00, Sala de lectură își va deschideporțile pentru a primi oaspeți de seamăcare doresc să participe la unemoționant spectacol artistic oferit deelevii Școlii Gimnaziale „GheorgheBulgăr” din Sanislău, Grupul folcloric„Nepoții Iancului de la Câmpie” dinlocalitatea Marna Nouă și CorulBisericii Ortodoxe din Sanislău,coordonați de bibliotecara NicoletaRoșu. Marți, 29 noiembrie, de la ora13.00, este rândul elevilor ȘcoliiGimnaziale “Ion Creangă” săsărbătorească Marea Unire laBibliotecă. Sub îndrumareaprofesorilor Nicoleta Câmpian și IoanRațiu, elevii au pregătit un programartistic dedicat evenimentului. După o scurtă prezentare intitulată„Drumul Unirii”, în Sala de lectură vorfi recitate versurile marilor noștri poeți<Mihai Eminescu, Alexei Mateevici,Nichita Stănescu și se vor intonacântece< Deșteaptă-te, române! , Unire,frați români! Clopotele reîntregirii.

Ioan Tipu S[l[janu ;i-a lansat“Caietul cu prieteni”

PAGINA 4

Blugii, o istorie de 500 de ani

PAGINA 9

Urbanistica ;i mineritulerau problemepresante ;i acum 80 de ani

Continuăm publicarea articolelordin revista ”Afirmarea”, anul I, numărul3, apărută în mai 1936 la Satu Mare,cu două materiale care se ocupă de do-menii încă sensibile la noi și în țară<amenajarea urbanistică și mineritul.

Articolul intitulat ”Urbanistica Săt-marului” este semnat de I. Crișanu șisemnalează o problemă perenă a ora-șului< discrepanța dintre centru și car-tiere. Tenta naționalistă reflectă spiritulepocii.

“Munții noștri aur poartă, noi cer-șim din poartă'n poartă!”, este motto-ul unui alt articolul semnat de LucianBretan și intitulat “Revendicări minie-re”.

PAGINA 3

Unul dintre cei mai mari pictori pe care `i are Satu Mare,care se poate ̀ nscrie pe linia unei bune, dar din p[cate, pierdutetradi\ii a artei s[tm[rene se nume;te Nyiri Zoltan. Este profesorla Liceul de Art[. A preg[tit sute de tineri, deveni\i arti;ti re-cunoscu\i `n lumea larg[. Nyiri Zoltan este tot at]t de retras,de onest pe c]t de dezinteresate sunt autorit[\ile locale fa\[ deart[, de arta adev[rat[. Nu-i place s[ ias[ `n fa\[, nu d[ dincoate, a;a cum se pare c[ nu le place s[ fac[ marilor arti;ti.Prive;te ;i el, precum al\i colegi de breasl[, pu\ini, din ce ̀ n cemai pu\ini, la fenomenul deja generalizat de promovare agre-siv[ a amatorismului, prostului gust, kitsch-ului.

Satu Mare, prin tradi\ie, nu a fost unul dintre ora;ele os-

pitaliere pentru arti;ti. :i nici nu d[ semne c[ va deveni un locc[utat de oameni de valoare. Stau dovad[ articolele scrise de-a lungul vremii `n pres[. Aurel Popp depl]ngea `nc[ din mo-mentul sosirii lui `n Satu Mare lipsa de aten\ie fa\[ de arta ;iartizanatul artistic. A ;i scris o c[rticic[ `n 1908 pe aceast[tem[. :i culmea, ironiei, a fost ascultat ;i chiar trimis cu oburs[ de doi ani `n Paris. Dup[ 1920, `n perioada interbelic[,lucrurile au stat, ̀ n general, ca ;i acum. Arti;tii au fost aprecia\i;i dispre\ui\i ̀ n hopuri. Sunt trata\i la fel chiar ;i dup[ moarte,operele lor z[c]nd undeva prin ni;te depozite igrasioase.

Continuare pagina 7

Luni ;i mar\i, spectacolela Bibliotec[

Bunicul preşedintelui ales al SUA,Donald Trump, a fost exilat printr-undecret regal prin care i se cerea săpărăsească statul german şi să nu mairevină niciodată în ţară. Istoricul Roland Paul a descoperit oscrisoare greu de clasificat, trimisă luiFriedrich Trump, bunicul de originegermană al lui Donald Trump, în anul1904. Prin intermediul scrisorii acestuiai se solicita să părăsească regatul Bavarieiîn cel mult opt săptămâni. Acestea eraurepresaliile pentru că nu şi-ar fi îndeplinitserviciul militar obligatoriu şi pentru cănu a înştiinţat autorităţile în privinţadatei la care a imigrat pentru prima datăîn SUA. Documentul a fost găsit în arhivelelocale ale regiunii Rhineland-Palatinate.

Friedrich Trump a părăsit Germaniapentru SUA în anul 1885, fără a îndepliniserviciul militar şi fără a notificaautorităţile în privinţa plecării sale. Deaceea autorităţile germane i-au respinsrepatrierea în 1905. Acesta a plecat dinGermania la vârsta de 16 ani, în căutarea

visului american. A lucrat ca bărbier înSUA, înainte de a deschide un restaurant,bar, şi chiar şi un bordel, mici afaceri carel-au îmbogăţit. El s-a întors în satul natul,Kallstadt în 1901, unde a cunoscut-o peviitoarea sa soţie, Elisabeth Christ. Ceidoi s-au căsătorit şi s-au mutat în NewYork, dar s-au reîntors în Kallstadt dup[doi ani, pentru că Elisabethei îi era dorde casă. Decretul regal emis ordonă”cetăţeanului american şi pensionaruluiFriedrich Trump” să părăsească statulgerman sau va fi deportat. FriedrichTrump i-a scris Prinţului Luitpoldimplorând să nu-l deporteze. Solicitareaacestuia a fost însă respinsă, cuplultrebuind să plece din Germania în NewYork, împreună cu fiica lor.

Bunicul lui Donald Trump, exilat din Germania printr-un decret regal

Donald ;i Friedrich Trump

2 Informa\ia de Duminic[/27 noiembrie 2016

Dorin Suciu şi-a început carie-ra de jurnalist în anul 1970 în ca-litate de comentator de politicăexternă la săptămânalul Lumea.A fost redactor la Radiodifuziu-nea Română, realizator de emi-siuni la Televiziunea Română, co-respondent de presă la Budapestaal Radiodifuziunii și TeleviziuniiRomâne, publicist-comentator alcotidianului Adevărul, redactor-șef al publicației Adevărul de Va-slui, director general executiv alAgenţiei Naţionale de PresăROMPRES-AGERPRES, mem-bru al Consiliului de Adminis-trație al Televiziunii Române.

O etap[ `n r[zboaiele politice ;i deimagine duse `mpotriva Rom]niei o re-prezint[ evenimentele de la T]rgu Mure;,martie 1990.

Suplimentul de cultur[ Informa\iade Duminic[ va publica `n urm[toarelenumere fragmente ale consemn[rilorcronicarului Dorin Suciu, referitoare latragicul ;i s]ngerosul martie 1990.

2. Cum un pseudo disident revizionist devine omul numărul doi în puterea provizorie a României

Cea mai virulentă acțiune politicăantiromânească înainte de 1989 a fostînsă instrumentarea așa-numitei Decla-rații de la Budapesta cu ocazia organizăriireînhumării, la 16 iunie 1989, a lui ImreNagy şi a altor victime ale revoluției un-gare din 1956. La manifestările come-morative, au luat parte mai mulți inte-lectuali unguri și români trăind în dias-poră, cea mai mare parte aparținând așa-numitului Grup de la Paris, care au for-mulat un Apel internaţional referitor laTransilvania. În acesta se arăta că< „Tran-silvania a fost şi este un spaţiu de com-plementaritate şi trebuie să devină unmodel de pluralism cultural şi religios.(…) Dreptul la o reprezentare politicăautonomă şi la autonomie culturală a fie-cărei naţiuni (sic!) trebuie garantat. (…)”

Prin Declarația de la Budapesta, stra-tegia guvernamentală ungară de reven-dicare a Transilvaniei intra în etapa for-mulării unor pretenţii afişate la nivel in-ternaţional, Ungaria nemaiavând nici unfel de reţinere faţă de eventuale acuze deamestec în treburile interne ale Româ-niei. (Corvin Lupu, România 1989 - Dela revolta populară la lovitura de stat, Si-biu, Techno Media 2010, p. 38.)

La mai puțin de o lună de la semnareaDeclarației de la Budapesta, la 8 iulie1989, a avut loc la Bucureşti întâlnirea lanivel înalt a statelor membre ale Trata-tului de la Varşovia. Cu această ocazie,într-o întrevedere bilaterală româno-ma-ghiară, intermediată de Mihail Gorba-ciov, conducerea ungară, reprezentată deRezsö Nyers, Miklos Németh şi GyulaHorn, a pretins că Transilvania nuaparţine de fapt României şi, expresisverbis, a ameninţat că va internaţionalizaproblema maghiarilor din România.

În august 1989, agenţi ai Departa-mentului Securităţii Statului infiltraţi încantonamente din Ungaria, au raportatprimele date în legătură cu pregătireaunor formaţiuni de gherilă urbană alecăror misiuni erau să acţioneze în Ro-mânia. Organizaţiile „România Liberă"(creată în septembrie 1987 de BrigadaRomânia a serviciului secret ungar -

AVO) şi Uniunea Mondială a RomânilorLiberi au fost paravanul sub care AVO aorganizat formaţiuni paramilitare pe carele-au instruit pentru „acţiuni viitoare degherilă urbană în România" într-o fostăcazarmă din Bicske, localitate aflată la40 km de Budapesta, spre Tatabánya.

Circa 400 de persoane erau antrenatede instructorii, în mare parte unguri ori-ginari din România, dar aceştia acţionaudoar ca intermediari ai unor servicii spe-ciale. (Gheorghe Rațiu, Raze de luminăpe cărări întunecate, ed. PACO, Bucu-rești, 1996, pp. 125-127, 142.)

Toate cele de mai sus se constituie în preliminarii la ceea ce urma să se întâmple la Târgu Mureş în martie 1990, dar nu numai aici, ci și la Satu Mare

Ne amintim – oare cum am putea ui-ta? – ce s-a întâmplat în acel sângeros șinebulos decembrie 1989. Cei mai mulțidintre noi au resimțit data de 22 decem-brie ca pe un fel de oră astrală a Româ-niei. Foarte puțini s-au gândit că ceea ces-a dovedit apoi a fi „diversiunea terori-știi”, pusă în operă la București, Sibiu,Brașov, Cluj-Napoca, Cugir, Otopeni (in-clusiv prin intermediul unor personajeexaltate, gen Teodor Brateș, care se ma-nifestau iresponsabil în studioul 4 al Te-leviziunii Române Libere) exprima in-tenția de a instrumenta un conflict armatîntre trupele MApN și cele ale Securității.

La fel, nu a existat percepția că dis-trugerea a 41 de sedii ale Miliției și Se-curității, sustragerea a 468 de arme și17.832 de cartușe, atrocitățile comiseimediat după 22 decembrie împotrivalucrătorilor din Securitate și Miliție laOdorheiu Secuiesc, Târgu-Secuiesc,Cristuru Secuiesc, Dealu, Zetea și altepeste 50 de localități din județele Har-ghita și Covasna, puteau declanșa unconflict interetnic.

În mod evident, combinarea celordouă componente putea amorsa un ve-ritabil război civil…

Rămâne de referință interviul dat Te-leviziunii Române Libere în primăvaraanului 1991 la Moscova de preşedinteleMihail Gorbaciov. (Interviul a fost rea-lizat de Felicia Meleșcanu care, pe bazaacestuia, a elaborat documentarul "Sin-dromul maltez", difuzat de TVR în de-cembrie 1994.) Înainte de a-i fi pusă pri-ma întrebare, Gorbaciov a transmis feli-citări poporului român şi conducerii salepentru performanţa de a fi evitat în anii1989-1990 două mari pericole< războiulcivil şi destrămarea României.

Există informații că intenția de a dez-membra România a apărut și pe fondulînţelegerilor dintre Statele Unite,U.R.S.S., Germania Federală și Franțadin anii 1988-1989 privind schimbareaconfiguraţiei central şi est-europene, prinîncălcarea suveranităţii unor state şi chiardivizarea lor (ceea ce s-a și întâmplat pes-te câțiva ani în cazul Iugoslaviei și Ceho-slovaciei).

Intenția s-a manifestat și la nivelulactivității unor servicii de spionaj, inclu-siv cele ale Ungariei și Iugoslaviei.

În decembrie 1989, scenariul provo-cării unui război civil care să ducă la des-trămarea României a eșuat, dar el a con-tinuat să opereze folosind alte căi și mij-loace< la 12 ianuarie 1990, a avut loc ac-țiunea „moarte pentru moarte” condusăde Dumitru Mazilu, la 28 ianuarie, lideriipartidelor istorice au somat ultimativ pu-terea provizorie să predea puterea, la 18februarie, în cursul unei manifestații stra-dale, a fost atacat și devastat sediul gu-vernului provizoriu, la 15 martie, cu oca-zia sărbătoririi zilei maghiarilor de pre-tutindeni, mii de persoane de cetățenieungară au trecut granița cu intenția de amanifesta la Satu Mare. Doar prezențade spirit a autorităților și reținerea locui-torilor români ai municipiului au împie-dicat ca situația să nu degenereze.

La 19-20 martie, după o lună de ten-siuni interetnice, au avut loc evenimen-tele dramatice de la Târgu-Mureș, soldatecu morți și răniți. Astăzi se contureazătot mai mult faptul că ceea ce s-a întâm-plat a avut ca scop reînființarea unei re-giuni autonome pe criterii etnice ca primpas spre autonomizarea Transilvaniei în

ideea unei eventuale ruperi a ei de Ro-mânia. Etapele acestei acțiuni au începutcu înființarea Uniunii Democratice aMaghiarilor din România, anunțată la28 ianuarie 1990, după înscrierea la Tri-bunalul Cluj Napoca. DocumentarulMAE ungar „1989 – A csodák éve Ma-gyarországon és Európában” – Anul mi-racolelor în Ungaria și în Europa, la p.98 consemnează că UDMR s-ar fi înfi-ințat la 25 decembrie 1989.

Într-o discuție pe care am avut-o cuscriitorul Hajdu Gyözö, acesta susține căședința de înființare a UDMR a avut locla data de 20 decembrie 1989 în casa dinBucurești a lui Domokos Géza și că IonIliescu știa de acest lucru. Deci înainte de căderea lui Ceaușescu pecare unii o știau și pe care se sconta…!

Tensiunile interetnice din Târgu-Mu-reș au fost amorsate de acțiunile pseudodisidentului Károly Király. Fost între1968–1972 prim-secretar PCR Covasna,membru al CC al PCR, membru supleantal CPE,, Károly Király își pierde funcțiileîn urma unui scandal sexual.

Marginalizat, este contactat de ser-viciile de informații ungare care reușescsă îi creeze o aură de oponent al regimu-lui Ceaușescu. În această calitate, Királyîncearcă să mondializeze problema Tran-silvaniei.

În 1981 adresează un memoriu atâtOrganizației Națiunilor Unite, cât și Con-ferinței de Pace și Securitate în Europade la Paris, în care se cerea înființareaRepublicii Socialiste Transilvania în ca-drul comunității statelor socialiste!

La data de 26 decembrie 1989 KárolyKirály elaborează – împreună cu alții -la Târgu-Mureş un document prin caresolicită autonomia maghiarilor din Tran-silvania, drepturi colective etc.

La 27 decembrie îi înmânează la Bu-curești lui Ion Iliescu documentul în lim-ba maghiară, iar acesta, care dorea/speracontrolul asupra comunității maghiareprin Király, îl numeşte, la 9 ianuarie 1990,pe fostul prim-secretar PCR Covasna,membru al CC al PCR și membru su-pleant al CPE, ca prim-vicepreşedinteleal CFSN, omul numărul doi în putereaprovizorie! În această calitate, Károly Ki-rály desfiinţează CFSN Târgu-Mureş (ca-re era constituit în consens la paritate în-tre români și maghiari) şi construieşteun nou CFSN format în majoritate de57% din maghiari. Mulți dintre ei aveaureputaţie iredentistă sau revizionistă. Îm-preună cu aceștia, Király va începe o seriede acțiuni, de la înființarea unor sindicatepe criterii etnice, la provocarea crizei se-parării școlilor, scindarea pe criterii et-nice a Universității de Medicină și Far-macie (UMF) și profanarea monumen-telor românești, totul culminând cu vio-lentele ciocniri din 20 martie 1990. Ceeace trebuie subliniat este că, în mod evi-dent, a existat o pasivitate, ca să nu spu-nem un dezinteres al autorităților de laBucureşti faţă de ce se întâmpla în Ar-deal.

Este contextul în care apare o struc-tură de autoapărare a românilor dinTransilvania, Vatra Românească, în alcărui document de constituire existăaceastă frază< „Constatând dezinteresulşi lipsa de atenţie pe care Bucureştiul oarată faţă de... ş.a.m.d., am hotărât să neorganizăm." , Virgil Măgureanu în dialogcu Alex Mihai Stoenescu, De la RegimulComunist la Regimul Iliescu, ed. RAO,2008, pp. 166-172.

(Continuare în edi\ia următoare)

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Alteţele Lor Regale PrincipesaMoștenitoare Margareta și Princi-pele Radu, însoțiți de PrincipesaMaria, vor lua parte la călătoriaanuală a Trenului Regal de 1 De-cembrie, pornind de la Gara Sinaiapână la Gara Sibiu.

Călătoria va începe în ziua de 30noiembrie şi se va încheia pe 1 Decem-brie.

Călătoria cu Trenul Regal din acestan este dedicată aniversării a 150 deani de la întemeierea Casei Regale aRomâniei și promulgării Constituțieidin 1866.

În Trenul Regal vor fi prezente Fa-miliile Regale ale Belgiei și Bulgariei.Invitații de onoare ai Custodelui Co-roanei vor fi Majestățile Lor Regele Si-meon al II-lea și Regina Margarita aibulgarilor, precum și Alteța Sa RegalăPrincipele Lorenz al Belgiei. În trenvor fi invitați elevi olimpici, profesori,personalități ale societății civile, auto-rități locale ale comunităților vizitateși jurnaliști.

Trenul Regal va sosi în Gara Re-gală din Sinaia miercuri, 30 noiembrie2016, la ora 15.47. Accesul publiculuiși al presei este liber. De asemenea, Tre-nul Regal va putea fi vizitat, în Garadin Sinaia, în aceeași zi, între orele16.30 – 18.30.

Trenul Regal va sosi, în dimineațade 1 decembrie 2016, în Gara dinBuşteni, la ora 10.36. A doua oprire vaavea loc în Gara din Predeal, la ora11.08. A treia oprire va avea loc în Garadin Braşov, la ora 12.02. A patra oprireva avea loc în Gara din Codlea, la ora12.42. A cincea oprire va avea loc înGara din Făgăraş, la ora 13.52.

Cu ocazia opririi la Gara din Fă-găraş, Familia Regală va vizita, în holulgării, expoziţia de fotografie „Casa Re-gală a României în imagini”, realizatăde artistul fotograf Daniel Angelescu.

A şasea oprire va avea loc în Garadin Avrig, la ora 15.23. Cu ocazia opri-rii la Gara din Avrig, Familia Regalăva vizita, în holul gării, expoziţia de fo-tografie aniversară a 125 de ani de lapunerea pietrei fundamentale a Găriidin Avrig şi deschiderea festivă a lu-crărilor de construcţie a căii ferate Si-biu-Avrig-Făgăraş-Braşov.

Ultima oprire a trenului, în ziuade 1 decembrie 2016, va fi în Gara dinSibiu, la ora 16.35. Accesul publiculuiși al presei este liber. Familia Regală valua parte, în seara de 1 decembrie, laconcertul dedicat Zilei Naţionale, laSala Thalia a Filarmonicii de Stat dinSibiu.

Trenul Regal c[l[tore;te pe ruta

Sinaia - Sibiu de 1 Decembrie

EVENIMENTExistă informații că intenția de a dezmembra România a apărut și pe fondul înţelegerilor dintre Statele Unite, U.R.S.S., Ger-

mania Federală și Franța din anii 1988-1989 privind schimbarea configuraţiei central şi est-europene, prin încălcarea suveranităţiiunor state şi chiar divizarea lor (ceea ce s-a și întâmplat peste câțiva ani în cazul Iugoslaviei și Cehoslovaciei).

Cronicarul Dorin Suciu, cel care a scris despre evenimentele din martie 1990

Cronicarul Dorin Suciu despre tragicul ;i s]ngerosul martie 1990 (II)

A fost director general executiv al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

27 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“Municipiul are o întindere relativ mare față de numărul populației. Centrul e îngrijit, iar car-

tierele periferice sunt cu totul neglijate. Când vom ajunge să avem și aci îmbunătățirile cu cari neplace să ne lăudăm, atunci vom putea spune în adevăr că urbanistica Sătmarului nu lasă nimic dedorit.”

Continuăm publicarea artico-lelor din revista ”Afirmarea”, anulI, numărul 3, apărută în mai 1936la Satu Mare, cu două materialecare se ocupă de domenii încăsensibile la noi și în țară< amena-jarea urbanistică și mineritul.

Articolul intitulat ”Urbanistica Săt-marului” este semnat de I. Crișanu șisemnalează o problemă perenă a ora-șului< discrepanța dintre centru și car-tiere. Tenta naționalistă reflectă spiri-tul epocii.

Progrese urbanistice

Acum câteva zile, am avut ocaziasă stăm de vorbă cu un cetățean dinBucurești, care nu ne-a mai văzut ora-șul nostru de aproape 17 ani. Acestași-a arătat mirarea cum Sătmarul s’aputut desvolta așa de mult în decursde un deceniu, devenind deodată,dintr’un târg urît și inestetic și murdar,un oraș cu aspect occidental și plăcutdin toate punctele de vedere. El a ră-mas surprins mai ales de desvoltareaurbanistică, arătând că sunt puțineorașe din Ardeal cari, - sub stăpânirearomânească, - să-și fi schimbat aspec-tul într’o așa măsură ca municipiulnostru.

O altă observație justă a făcut înceeace privește romanizarea orașului.Acum 10-15 ani, abia se auzia câte ovorbă românească pe străzile Sătma-rului, iar astăzi, ori unde mergi, auzivorbindu-se limba statului, chiar și decătre minoritari. Un fenomen îmbu-curător, ce arată că administrația ro-mânească a putut să spargă bloculcompact al minoritarilor, cari pe vre-muri erau stăpâni absoluți ai orașelornoastre din Transilvania.

Oraș bogat, locuitori săraci

Bazat pe aceste observații juste aleunui străin de orașul Satu-Mare, facemși noi câteva constatări obiective, fărăa avea intenția de a supăra.

În timpul erei maghiare, Sătmarula fost unul dintre cele mai bogate oraședin Ungaria. Cu toate acestea condu-cătorii de atunci nu s’au îngrijit ca săexploateze bogățiile existente și să facăunele îmbunătățiri urbanistice cari săschimbe întrucâtva aspectul urât alorașului. Sătmarul a rămas ani dearân-dul un mic oraș de provincie, murdarși noroios.

Au fost uitați și cetățenii, cari aurămas fără apeduct și canalizare, par-curi, trotuare, drumuri etc. Nu a exis-tat o politică de gospodărie orășăneas-că sau un plan serios pentru desvolta-rea și înfrumusețarea Sătmarului. Fo-știi conducători s’au mărginit să acu-muleze bogății pentru oraș, din caricetățenii nu au văzut nici un folos și

în urma cărora nu au avut parte de ni-cio binefacere.

Ungurii au dus o politică greșităîn gospodăria lor orășănească, - efec-tele căreia au fost resimțite mai multde cetățenii lipsiți de toate avantajelece trebuiau să existe într’un oraș cu opopulație de peste 50.000 de suflete.”Szatmar-Nemeti” unguresc a rămasun târgușor neînsemnat Câmpiei Ti-sei, fără nici o frumusețe ce să fi im-presionat vizitatorii rătăciți în prafulși noroiul străzilor.

După unire, orașul primind o con-ducere românească, - situația s’aschimbat în spre mai bine. Edilii ora-șului, - indiferent de coloritul lor po-litic, - au căutat să repare greșelile tre-cutului, făcând toate jertfele pentrucaSatu-Mare să devină un oraș frumosși atrăgător, - așa dupăcum recereauîmprejurările și necesitățile popula-ției.

Printr’o gospodărie binechibzuită,conducătorii primăriei au ajuns ca înscurt timp să facă adevărate minuni,realizând lucruri ce au schimbat cu to-tul aspectul orașului. S’au făcut par-curi, s’au reparat străzi, trotuare, ape-ductul, mai nou canalizarea etc.

Faptul că orașul a luat o desvoltareextraordinară, din punct de vedere ur-banistic, noi nu putem să observămîn măsura în care observă streinii carine cercetează. Dovadă observațiile vi-zitatorului de care am amintit mai sus.

Centru îngrijit,cartiere neglijate

Desigur această desvoltare e foartefrumoasă și nu putem decât să nemândrim cu ea. Succesele însă nu tre-bue să ne mulțumească< avem datoriasă continuăm calea începută, pentrua face din Satu-Mare un oraș cu ade-vărat modern și occidental. Primăriaa întocmit planul de sistematizare alorașului, planul de apeduct și de ca-nalizare etc. Ele nu trebuie să rămânălitere moarte, ci fapte și realizări ce săfie resimțite de întreaga populație aorașului.

Tot atunci, conducătorii orașului,de acum și cei cari vor urma în viitor,au datoria ca să-și îndrepte privirea șiînspre cartierele românești, mult ne-glijate față de centrul locuit de mino-ritari.

E o nedreptate ce trebue reparată.Românii din cartierele mărginașe plă-tesc și ei impozite și taxe comunale, înaceeași măsură ca și minoritarii dincentru. De ce nu s’ar putea bucuraatunci și dânșii în mică măsură de une-le binefaceri urbanistice, ca drumurile,trotuarele, apa potabilă etc.?

Municipiul are o întindere relativmare față de numărul populației. Cen-trul e îngrijit, iar cartierele perifericesunt cu totul neglijate. Când vom ajun-

ge să avem și aci îmbunătățirile cu carine place să ne lăudăm, atunci vom pu-tea spune în adevăr că urbanistica Săt-marului nu lasă nimic de dorit.

Și vom avea parte de recunoștințamiilor de români cari așteaptă de anide zile ca edilii primăriei să-și mai în-drepte privirea din când în când și spreaceste cartiere.

Mineritul, domeniu sensibilși pe atunci

“Munții noștri aur poartă, noi cer-șim din poartă'n poartă!”, iată motto-ul articolului semnat de Lucian Bretanși intitulat “Revendicări miniere”.

Suntem unul dintre cele mai fru-moase și mai bogate județe ale țării.Avem șesuri întinse cu lanuri de grâu>avem părți deluroase producătoare decucuruz, iar munții noștri aur poartă,ne dau lemne și iarbă grasă pentru vitede soiu. - Poamele noastre au un re-nume mondial și suntem poate singu-rul ținut care produce castane.

Întrebăm însă< Suntem noi oare or-ganizați în așa măsură, ca din toatăaceastă bogăție să iasă maximum defoloase pentru populația producătoarea acestui județ. Răspunsul este unuldintre cele mai triste.

Nici chiar în cea mai importantăși mai valoroasă ramură de producție,mineritul, nu suntem îndestul de bineinformați și nici organizați. Înțelegemsub minerit în primul rând pe aceimici proprietari mineri cari, în com-parație cu agricultura, ar corespundeproprietarilor mijlocii.

Lipsa de organizare și prin urmarelipsa de acțiune energică și utilă iesemai mult la iveală din prilejul legife-rărilor. De câteori se legiferează la noiîn materie minieră, mineritul din Ar-deal iese întotdeauna păgubit.

Industria petrolieră,favorizată la Bucure;ti

O conferință foarte instructivă ne-a fost dat nouă să ascultăm într’o re-centă ședință a Asociației Juriștilor de-la Baia-Mare, unde distinsul conferen-țiar, dl. advocat Vasile N. Florian delaSoc. ”Petroșani” expozitura locală, nunumai că a stabilit acest fapt, dar a stă-ruit și demonstrat și asupra genezeiacestui mare rău. Și - cu drept cuvânt- conferențiarul a stabilit două cauzeimportante în această materie<

1) Necunoașterea absolută a pro-blemei în Vechiul Regat. Acolo se cu-noaște o singură problemă cu caracterminier< petrolul. Totul se rezolvă prinurmare prin prizma intereselor socie-tăților petrolifere, fără a se ține contde caracterul distinct al metalelor șizăcămintelor metalice, ce constituebogăția Ardealului.

2) Al doilea motiv este indiferențamicilor proprietari de mine din Ardealîntru a se organiza și a acționa - uneorichiar și de a reacționa în solidar fațăde tot ce ar aduce atingere gravă inte-reselor lor rezultând fie din spirit despoliere și speculă, fie din cel al necu-noștinței de cauză.

Propuneri care ar fi utile;i în ziua de azi

Tot Domnia-Sa a propus și solu-țiuni, cari ar fi<

a) Descoperitorului unei mine săi se dea cea mai complectă libertate decercetare, fără nici o stângenire dinpartea proprietarului solului. Desco-perirea metalelor este un interes su-perior de stat, care trebue încurajat șinu stângenit.

b) În materie de acordarea permi-selor de explorare și al concesiunilor,capacitatea technică și financiară săfie predcis stabilită și în așa fel, ca săfie excluși speculanții, însă întru nimicsă nu fie stângeniți adevărații minieriși micii proprietari de mine>

c) În caz de retragere a concesiu-nilor sau invalidarea unora, să fie pedeplin apărate drepturile creditorilorși aceste drepturi să dobândească uncaracter real și ergo omnes>

d) Să se desființeze sistemul per-petuu al validărilor, ci toate drepturileminiere dobândite înainte de promul-garea legii din 1923 să fie validate dedrept și fără nici o procedură specia-lă.

La orice caz să se desființeze siste-mul a tot felul de decăderi și să se acor-de un nou termen de validare.

e) Să se facă o distincție bine de-terminată între recunoaștere și vali-

dare, iar în ce privește recunoaștereadrepturilor câștigate aceasta să se facăfără nici o condițiune.

f) În ce privește Registrele Miniere,să se recunoască în Ardeal obligatoriuRegulamentul de Carte Funciară pen-tru manipularea în aceste registre.

g) Reglementarea în mod uniforma Asociațiilor miniere pe axe (acții mi-niere) pentru întreaga țară și în fine

h) Reducerea taxelor și impozitelorpentru mineralele metalifere.

Toate aceste revendicări sunt nu-mai unele dintre cele mai principale,însă totuși suficiente pentru ca ocu-pându-ne cu asiduitate cu ele să atra-gem serioasă atențiune forurilor eco-nomice competente în stat.

Și de fapt aceasta este și ținta noas-tră reproducând aci acele câteva dezi-derate formulate doar în cadrul uneiconferințe strict profesionale și fărămultă publicitate.

Prin cele de mai sus, suntem siguri,nu mulți vor cunoaște problema pedeaîntregul a mineritului. Nici nu sepoate una ca aceasta.

Dar, tratându-se numai, ea va con-tribui mult, credem, la stimularea in-teresului obștesc și în special a celordin acest județ, cari vor afla marea tai-nă pe care poate au neglijat-o atâtavreme, și anume că ”Munții noștri aurpoartă!”

Ori aurul este cel mai prețios me-tal, care este expresiunea bogățieinoastre, care reprezintă forța noastrăfinanciară și care ne dirijează intere-sele noastre individuale și face dovadăde puterea noastră financiară și eco-nomică în conglomeratul internațio-nal economico-financiar.

Prin urmare, datoria noastră estesă nu-l neglijăm!

A consemnat V.A.

Urbanistica ;i mineritul erau

probleme presante ;iacum 80 de ani (III)

4 Informa\ia de Duminic[/27 noiembrie 2016

CENACLU

Prima şedinţă din luna noiembriea Cenaclului literar “Afirmarea”, l-aavut ca protagonist pe poetul şi edi-torul George Terziu, o persoană binecunoscută deja în peisajul culturalsătmărean.

Poetul, prozatorul, eseistul şi mainou, omul de televiziune George Ter-ziu, a dat glas unor poeme recente, care,după cum a mărturisit, ar urma să facăparte dintr-un viitor volum, aflat pemasa de lucru a celui menţionat.

Analizele pe text au fost pertinente,în marea lor majoritate fiind pozitive.Despre poemele citite în cadrul acesteireuniuni cenacliere au vorbit< GeorgeVulturescu, Gheorghe Cormoş, Clau-diu Govor, Liliana Lazăr Doboş, LiviaMărcan, Ioan Coriolan Aniţaş.

Iată o însumare prescurtată a luă-rilor de cuvânt. Poemele lui GeorgeTerziu constituie o bucurie pentru li-rica sătmăreană. Are un ton propriu,uşor persiflant, ceea ce este o calitate,uneori, foarte aproape de creaţia ba-coviană.

Unele poeme sunt lirice de facturăromantică. Poetul este în stare să trans-forme o întâmplare în poem. Uneleversuri ale sale sunt de-a dreptul splen-dide. S-a remarcat în mod special poe-zia „Poem cu Vădan”. Autorul îl invocăpe poetul şi prietenul Ion Vădan< „Ai

plecat Ioane, spre rime perfecte/Călă-toreşti departe acum/Mai ţii mintecând vorbeam despre vorbe? Şi neadânceam în istorii?”.

„Linia imaginară” este o altă poeziefrumoasă, care place< ”Pentru o doam-nă am oprit odată apele şi munţii/Amoprit poeţii şi criticii literari/Am opritcâinii să latre/Ea m-a lăsat să-i pup mâ-na/Care brusc s-a ofilit şi doamna a

murit curând”. Poetul are puterea înpoemele sale să se autopersifleze. Avemîn faţă o poezie colocvială, de bună fac-tură. Cu poezia lui George Terziu SatuMare s-a îmbogăţit considerabil.

Poeziile lui George Terziu au sub-stanţă, poetul are verbul lui, iar meta-forele sunt pătrunzătoare. Concluzia afost că a citit poezie în cenaclu un ade-vărat poet.

George Terziu este o adevărată sur-priză, una plăcută. Din unele poemerăzbate un ton de răzvrătit. Poeziilesunt pline de consistenţă. Autorul dăde înţeles că este solidar cu prietenii.Ideile dezvoltate în poemele citite curgminunat, dar unele versuri ar putea în-cepe cu literă mică.

A fost remarcată apoi ideea reîn-toarcerii autorului la copilărie. O seriede poeme dintre cele lecturate au uncaracter boem, prezintă chiar o pseu-donormalitate. Printre versuri trans-pare şi vorbitul în şoaptă.

S-a citit în parte o poezie rece. Poe-mele dau o senzaţie de nesiguranţă pre-cum aceea pe care o are un călător în-tr-o gară părăsită. Versurile exprimăun univers restrâns. Autorul are sarcinade a reciti poemele, a le şlefui, în vede-rea îmbunătăţirii lor. Sunt cuvinte caretrebuie chiar înlăturate, fiind inutile.

Ultimul cuvânt l-a avut autorul, celcare a mulţumit pentru recomandărileşi observaţiile făcute şi a promis că încartea pe care o va scoate, totul va fi lalocul lui.

În finalul întâlnirii cenacliere dis-cuţiile au continuat pe tema proiectelorpe care le are de dus la bun sfârşit ce-naclul, în primul rând elaborarea an-tologiei cenaclului, pentru care autoriiau fost rugaţi să predea textele pentrua fi remise editorului.

Iată că în cea de a doua şedinţădin luna noiembrie a cenaclului Li-terar “Afirmarea”, găzduită şi deaceastă dată de Cafeneau culturală“Poesis” din Satu Mare, poetul şiepigramistul Ioan Tipu Sălăjanu şi-a lansat cel de al doilea volum.

Dacă volumul de debut al acestuia s-a intitulat "Dulcea povară a cuvântului",fiind vorba despre poezie, iată că autorula recidivat, dar nu cu poezie. A adus înatenţie publică un alte gen literar - epi-grama. În volumul "Caietul cu prieteni",Ioan Tipu Sălăjanu, a inclus peste 150 deepigrame adresate colegilor de cenaclu,altor personalităţi culturale ale judeţului,dar şi unor scriitori care aflaţi în SatuMare şi-au prezentat parte din scrieri.După cum era de aşteptat, din cuprinsulacestui volum, nu lipsesc nici înţepăturiletrimise către o serie de oameni politicicunoscuţi şi recunoscuţi la nivel naţional,dar şi celor locali.

Reuniunea culturală care a adunat înspaţiul primitor al Cafenelei culturale"Poesis" din Satu Mare, a avut ca oaspeţinumeroşi scriitori sătmăreni, alte per-soane aflate în relaţii de prietenie cu sem-natarul volumului prezentat în cadrulunei şedinţe aparte a Cenaclului literar"Afirmarea", din Satu Mare.

Întâlnirea atipică a fost moderată depreşedintele cenaclului, Ioan CoriolanAniţaş, cel care şi-a exprimat de la înce-put convingerea că lansarea acestui tomo să aibă un caracter interactiv, lucru cares-a adeverit.

Despre Ioan Tipu Sălăjanu, au vorbitprof. univ. Alexandru Zotta, cel care sem-nează postfaţa cărţii, ;i George Vultures-cu, cel care a semnat prefa\a.

Cartea este o frumoasă realizare careîn interiorul său vizează mai mult neîm-

plinirile decât împlinirile celor care fi-gurează în ea. În esenţă, acest caiet cuepigrame reflectă marile transformăripetrecute în societatea noastră, autorultrăieşte prin ceea ce a scris şi momentede nostalgie.

Este îmbucurător faptul că în cadrulcenaclului sătmărean "Afirmarea" este şiun epigramist, deoarece epigrama este ospecie mai rară, care se memorează uşor,are structură umoristică, dar e şi plină

de contradicţii. Ioan Tipu Sălăjanu esteun spirit atent, surprinde cele ce se petrecîn jur, iar prin epigrame contribuie larealizarea solidarităţii în cadrul unei co-lectivităţi. Este evident pentru toată lu-mea că prezenţa unui epigramist nu poa-te decât să ne bucure. Satu Mare este maibogat cu un asemenea creator. În epigra-mele sale autorul surprinde esenţialul,înviorează spiritele şi duce la instalareabunei dispoziţii.

Epigrama, ca specie literară, trebuieprivită mai cu seriozitate. Ioan Tipu Să-lăjanu are un umor care nu răneşte, umorpe care-l culege din mediul lui înconju-rător, nu excelează în academisme. Umo-rul lui este forjat pe loc, cu efect imediatşi în public.

Cert este că fără această coloratură acatrenelor lui Ioan Tipu Sălăjanu viaţaliterar - culturală din Satu Mare ar puteapărea lălâie, ca un lac acoperit de scoro-

jeala mătăsii ţesute de ... broaşte. Epigra-mistul găseşte flacăra< suflă în tăciuniicărţilor din provincie şi însufleţeşte scân-teia - diversitate a vociilor, talente reale,vii, păpuşari, mânuitori de marionete darbântuiţi de ... geniu.

Deşi au plecat prea devreme dintrenoi - Ion Bala, Gh. Creţu, Salah Mahdi -rămân, prin aceste catrene vivante, figurivii.

Pe lângă cele câteva istorii sau anto-logii locale - cu care s-au învrednicit uniidintre noi, Ioan Tipu Sălăjanu ne oferă,prin portretele lui cu prietenii, o frizătăiată în frontoanele timpului cu iposta-zieri ale figurilor sătmărene, un panteonde o clipă a râsului eliberator care a datefervescenţă şi particularitate vieţii lite-rare din Sătmar.

După aceste momente de prezentarea autorului şi a lucrărilor sale, dialogurilecu oaspeţii au fost cât se poate de savu-roase. Şirul epigramelor fie ca răspunsla cele din volum, fie ca realizări sponta-ne, a fost deschis de Viorel Câmpeanu,un bun prieten şi colaborator al autoru-lui. Nu s-au abţinut de la a citi epigrame<Ovidiu T. Pop, Ioan Nistor, Aurel Pop,Voicu Şichet, Claudiu Govor, Ştefan Hai-duc, Ioan Coriolan Aniţaş ş.a.

Ultimul care a luat cuvântul la aceastăreuniune literară atipică, a fost autorulIoan Tipu Sălăjanu. El a mulţumit, în pri-mul rând, numeroşilor prieteni care l-auonorat cu prezenţa la lansarea acestuitom de factură inedită. Cum era firesc, aadresat mulţumiri inclusiv celor care l-au încurajat în acest demers literar.

După aceste aspecte protocolare,Ioan Tipu Sălăjanu a citit mai multe epi-grame, care cu siguranţă vor fi incluseîntr-un viitor volum, alături de cele scriseşi citite de prieteni pe parcursul lansăriicărţii. Atmosfera a fost una destinsă, darîn egală măsură, distinsă.

Poemele lui George Terziu constituie o bucurie pentru lirica s[tm[rean[

Ioan Ani\a;, George Vulturescu, Alexandru Zotta, Viorel C]mpean, Aurel Pop ;i Ioan Tipu S[l[janu, la lansarea de laCafeneaua Cultural[ Poesis

George Terziu al[turi de pre;edintele Cenaclului Afirmarea

Reuniunea culturală care a adunat în spaţiul primitor al Cafenelei culturale "Poesis" din SatuMare a avut ca oaspeţi numeroşi scriitori sătmăreni, alte persoane aflate în relaţii de prietenie cusemnatarul volumului prezentat în cadrul unei şedinţe aparte a Cenaclului literar "Afirmarea"din Satu Mare.

Ioan Tipu S[l[janu ;i-a lansat volumul de epigrame "Caietul cu prieteni"

Ea privea directEl privea în spateCineva ducea de mânăAlbumul cu metafore moarte

El bombăneaEa croşeta ordonatCineva scria pe un zidGânduri pentru altcineva

Cel din urm[ era un orbŞi nu ştia că cineva scrieAvea noţiunea de foşnetNu văzuse niciodată hârtie

Drumul mergea drept,De fapt, drumul mergeaCineva aprofunda esenţa pasuluiAltcineva nu în\elegea

Şi tot aşa întîmplarea întâmplăriiLucrurile mergeau ca pe roateEa îl privea direct în ochiEl privea doar în spate...

Viziunea mersului pe jos

Pagin[ coordonat[ de Ioan Ani\a;

27 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Sănătatea oaselor este funda-mentală oricarui program anti-aging, de vreme ce oasele fragilepot duce la fracturi osoase osteo-porotice ce ameninţă viaţa, iarafecţiunile articulaţiilor duc lascăderea mobilităţii acestora, pro-duc edeme şi durere, determinărigiditate şi scad calitatea vieţii.

Fructoboratul de calciu joacă un rolcrucial pentru metabolismul oaselordeoarece el stimulează şi susţine funcţii-le tuturor elementelor esenţiale pentrucreşterea şi sănătatea ţesutului osos< cal-ciu, magneziu, fosfor, vitamina D.

Previne hipocalcemia datorată de-ficienţei de vitamina D şi pierderea demasă osoasă caracteristică osteoporozeistimulând absorbţia în organism a cal-ciului şi magneziului printr-o cale me-tabolică alternativă, independent de ni-velul vitaminei D din organism. Dupăcum se ştie, vitamina D ajută la ab-sorbţia calciului şi a magneziului dintractul gastro-intestinal. La fel, borulajută la absorbţia de calciu, magneziuşi fosfor din tractul gastro-intestinal,fără importanţa nivelului seric al vita-minei D, ajută la menţinerea unui echi-libru mineral optim si asigură utilizareasănătoasă a calciului de către organism.Chiar dacă ne suplimentăm dieta cucalciu, magneziu şi vitamina D cu sco-pul de a preveni sau încetini procesulde osteoporoză, atâta timp cât în dietanoastră nu includem şi borul va existaîn continuare un risc de apariţie a os-

teoporozei. De asemenea, previne şicontracarează efectele negative ale ca-renţei de vitamina D din organism. Maimult decât atât, suplimentarea dietei cufructoborat de calciu ridică nivelul serical vitaminei D la persoanele cu carenţăde vitamina D (rahitism, osteomalacie),fără importanţa nivelului calciului dinorganism. Astfel, fructoboratul de cal-ciu ajută indirect la prevenirea rahitis-mului şi a osteomalaciei. Fructoboratulde calciu poate să scadă eliminarea uri-nară a calciului şi magneziului, ajutândastfel organismul să reţină aceste mi-nerale, prevenind demineralizareaosoasă şi apariţia osteoporozei la femei-le postmenopauzale. Oasele din articu-laţiile afectate de artrite sunt mai puţinmineralizate şi au concentraţii foartescăzute de bor faţă de oasele din arti-culaţiile sănătoase> borul este importantatât pentru oase sănătoase, cât şi pentruarticulaţii sănătoase.

Fructoboratul de calciu are şi pro-prietatea de a stimula sinteza colagenu-lui şi secreţia acestuia în matricea ex-tra- şi intracelulară a cartilajelor şi poateinhiba activitatea enzimelor (colagena-ze) care în mod natural degradează co-lagenul, ceea ce duce la deteriorareosoasă şi vasculară, încheieturi fragile,piele „lăsată”, riduri.

Un număr surprinzător de mare deprocese metabolice sunt influenţate decantităţi fiziologice de bor. Pe lângăacţiunea de stimulare a mineralizăriiosoase, fructoboratul de calciu creştenivelul hormonilor steroizi asociaţi cumasa osoasă sănătoasă, mărind semni-

ficativ concentraţia serică de es-trogeni şi stimulând efecteleacestora. După cum se ştie, es-trogenul este un instrument im-portant pentru sănătatea oase-lor la femeile postmenopauzalecare au niveluri foarte reduse dehormoni steroizi, de vitaminaD şi de minerale. De asemenea,fructoboratul de calciu are pro-

prietatea de a creşte nivelulhormonilor asociaţi cu oprostată sănătoasă, mă-rind semnificativ concen-traţia serică de testosteronşi stimulând efectele aces-tuia, cu atât mai mult cucât hiperplazia benignă deprostată se caracterizeazăşi printr-un deficit impor-tant de testosteron.

Fructoboratul decalciu are un puternic efectantiinflamator ajutând lareducerea semnificativă adurerii caracteristiceafecţiunilor articulare, îm-bunătăţeşte mobilitatea şiflexibilitatea încheieturi-lor, reducând semnificativrigiditatea acestora. Fruc-toboratul de calciu ajută lacontrolul procesului infla-mator deoarece el poatediminua producţia crescu-tă de mediatori (enzime)specifici inflamaţiei. Maistimulează celulele poli-morfonucleare neutrofilecare joacă un rol central înrăspunsul inflamator. Su-plimentarea dietei cu fruc-toborat de calciu conferăprotecţie împotriva artri-telor (osteoartritelor şi po-

liartritei reumatoide) în sen-sul că poate preveni apariţia

acestora, iar dacă artritele sunt deja in-stalate fructoboratul de calciu reducedurerea fără a avea nevoie de medica-mente antiinflamatoare convenţionale.

Fructoboratul de calciu are şi un pu-ternic efect antioxidant. Acesta este unelement activ în mecanismul de pro-tecţie contra oxigenului reactiv celular,elimină radicalii liberi formaţi şi con-tracarează efectele nocive ale acestoraasupra celulelor şi ţesuturilor osoase şiarticulare, dar şi asupra întregului or-ganism. Fructoboratul de calciu ridicănivelul unor enzime antioxidante însânge şi celule< superoxidismutaza, ca-talaza şi glutation peroxidaza. Aceste 3enzime sunt antioxidanţii naturali prin-cipali ai organismului care constiutieapărarea naturală împotriva radicalilorliberi. Dacă radicalii liberi sunt în excesîn organism, ei produc distrugeri oxi-dative majore în celulele şi ţesuturileumane, determinând degradări impor-tante ale membranelor celulare şi aleunor componente celulare, inclusiv aleADN - ului nuclear, care cuprinde codulgenetic şi este punctul de plecare în fa-bricarea de noi celule.

Recomandări<

- produsul se recomandă tuturor celorcare vor să-şi construiască timpuriu unschelet osos sănătos şi puternic şi săprevină sau să minimalizeze problemelede sănătate a articulațiilor, datorate în-aintării în vârstă> - adjuvant pentru pre-venirea, controlul şi ameliorareaafecţiunilor articulare inflamatorii şidegenerative (osteoartrite sau artrozeşi poliartrite reumatoide) şi reducereadurerii caracteristice acestora, cât şipentru îmbunătăţirea funcţionalităţii şiflexibilităţii articulaţiilor, stimulareamobilităţii articulaţiilor în perioade desuprasolicitare mecanică intensă a aces-tora (sport, muncă fizică, obezitate); -pentru eliminarea radicalilor liberi for-maţi şi contracararea efectelor nociveale acestora asupra celulelor şi ţesutu-rilor osoase și articulare.

Modul de folosire<

Pentru adulţi< 1 capsulă Bor Organicpe zi după masa principală a zilei timpde 2 luni, pauză 30 de zile şi cura sereia. Se repetă cura la nevoie. Se reco-mandă efectuarea de controale şi inves-tigaţii medicale legate de sănătatea oa-selor mai ales la persoanele în vârstă.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Fructoboratul de calciu are şi proprietatea de a stimula sinteza colagenului şi secreţia acestuiaîn matricea extra- şi intracelulară a cartilajelor şi poate inhiba activitatea enzimelor (colagenaze)care în mod natural degradează colagenul, ceea ce duce la deteriorare osoasă şi vasculară, încheieturifragile, piele „lăsată”, riduri.

Popula\ia Uniunii Europene (UE)tr[ie;te mai mult, dar nu are neap[rat os[n[tate mai bun[, subliniaz[ un raportcomun publicat miercuri de c[tre Orga-niza\ia pentru Cooperare ;i DezvoltareEconomic[ (OCDE) ;i Comisia Euro-pean[, care cere un acces mai bun la`ngrijire, noteaz[ Agerpres.

Ponderea popula\iei ̀ n v]rst[ de peste65 de ani a crescut `n UE, de la sub 10%`n 1960 la aproape 20% ̀ n 2015 ;i ar urmas[ ajung[ la aproape 30% p]n[ `n 2060.

Speran\a de via\[ a dep[;it 80 de ani`n 18 state membre (Slovenia este singura\ar[ din Europa de Est `n acest caz), daracesta nu este neap[rat un semn des[n[tate bun[, av]nd ̀ n vedere c[ aprox-imativ 50 milioane de oameni din UEsufer[ de boli cronice.

Pu\in peste o jum[tate de milion deoameni afla\i ̀ nc[ la v]rsta activ[ mor ̀ nfiecare an de boli cronice, ceea ce cost[UE 115 de miliarde de euro.

Ajutoarele sociale legate de problemede s[n[tate (boli cardiovasculare, prob-leme respiratorii, diabet, probleme psi-

hologice) ''c]nt[resc'' financiar ;i maigreu< 1,7% din PIB ̀ n medie ̀ n fiecare aneste dedicat ajutoarelor pentru incapac-itate de munc[ sau concedii medicale,mai mult dec]t se aloc[ pentru ;omaj.

Date ale raportului arat[ c[ `n Uni-unea European[, o persoan[ din cincicontinu[ s[ fumeze ;i 16% dintre adul\isunt obezi, comparativ cu 11% `n anul2000. Obezitatea ̀ mpreun[ cu un consumexcesiv de alcool sunt probleme "din ce`n ce mai importante" `n multe \[ri aleUE, cea mai mare regiune din lume con-sumatoare de alcool.

~mb[tr]nirea popula\iei ;i ratele cres-cute de boli cronice combinate cu con-str]ngerile bugetare fac ''necesar['' oschimbare `n serviciile de `ngrijire as[n[t[\ii, subliniaz[ Comisia ̀ ntr-un co-municat. Ea citeaz[ dezvoltarea online ̀ ndomeniul s[n[t[\ii, dar ;i reducerea spi-taliz[rilor ;i ra\ionalizarea cheltuielilorpentru medicamente.

Cheltuielile pentru s[n[tate `n 2015au reprezentat 9,9% din PIB-ul UE, fa\[de 8,7% `n 2005.

Europenii tr[iesc mai mult, `ns[ nu au o s[n[tate mai bun[

Fructoboratul de calciu previne hipocalcemia

6 Informa\ia de Duminic[/27 noiembrie 2016

RE}ETE

Ciocolat[ pufoas[ de cas[

Musaca de vinete

Mod de preparare<

Se amestecă zahărul cu cacaoa șicu zahărul vanilat, apoi se pune la fiertcu apa și cu laptele, până când se for-mează un sirop, cu zahărul complet to-pit. Pentru asta zahărul trebuie să fiarbăcirca cinci minute. Se ia vasul de pefoc și se adaugă untul. Compoziția tre-

buie lăsată să se răcească puțin, apoi seadaugă laptele praf. Se amestecă bine-bine, după care se adaugă și orezul ex-pandat. Se amestecă și cu acesta, darnu cu forța, ca boabele să rămână în-tregi. Amestecul astfel obținut se în-tinde pe o foaie de napolitană, apoi seacoperă cu cealalt[ și se apasă cu mâna,să se lipească bine. Dacă nu aveți foide napolitane, ciocolata se poate întin-de într-o tavă unsă cu unt sau tapetatăcu hârtie de copt, după care se taie bu-căți, sau eventual în diverse forme, lafel, unse și acestea în prealabil cu unt.

Ave\i nevoie< 100 ml apă, 100 ml lapte

(eventual 200 ml apă), 1 plic za-hăr vanilat, 400 grame zahăr, 150grame unt, 500 grame lapte praf,50 grame cacao, între 50 și 150 gfulgi de orez expandat (dupăgust), 2 foi mari de napolitane(eventual 4, dacă doriți să facețibucăți mai subțiri)

Mod de preparare<

Vinetele spălate le tăiem în felii degrosimea unui deget, le presărăm cusare şi le lăsăm la scurs 30 de minute.Apoi le punem la călit uşor, pe ambelepărţi. Scoatem vinetele călite pe un ;er-vet de hârtie ca să absoarbă surplusulde ulei. În 50 ml ulei punem la călitceapa tăiată feliuţe şi usturoiul tocatmărunt. Lăsăm să se călească până

când ceapa devine sticloasă şi apoiadaugăm carnea tocată. Călim câtevaminute după care adaugăm supa devită şi lăsam la fiert 15-20 de minute.După ce compoziţia s-a răcit, adaugămun ou, zarzavaturile tocate mărunt, sareşi piper. Ungem un vas termorezistentcu puţin unt după care punem un rândde vinete, un rând de carne, apoi unrând de roşii tăiate rondele şi tot aşapână termin[m toate ingredientele. Ul-timul strat (cel de deasupra) trebuie săfie de vinete. Batem două ouă cu 4 lin-guri de smântână şi turnăm peste mu-saca. Coacem la cuptor, la foc potrivit,timp de 50 minute.

Ave\i nevoie< 3 vinete (aproximativ 2 kg), 2cepe, 3 căţei de usturoi, 800 grcarne tocată (la alegere), 8 roşiipotrivite tăiate rondele, 3 ouă, 4linguri cu smântână, 200 ml supăde vită, 1/2 legatură pătrunjel,1/2 legatură mărar, 300 ml ulei,sare, piper

Crap cu orez

Mod de pregătire<

Peștele se curăţ[ de solzi, se taie capul,se eviscerează, se spală şi se taie în 6 bu-căţi. Se şterg cu un şervet şi se condi-

mentează cu sare şi piper. În uleiul încinsîntr-o cratiţă se călește ceapa tocată mă-runt după care se adaugă orezul, ales şispălat în prealabil, care se căleşte timpde 5 - 6 minute. Se stinge cu bulionul deroşii îndoit cu zeamă de peşte sau apă.Se lasă sosul să fiarbă câteva minute. Setoarnă totul într-o tavă antiaderentă, seadaugă peștele, apoi se decorează cu câteo felie de roşie, se stropeşte cu ulei, semai condimentează puțin sare şi piper,după gust şi se dă la cuptor 15 minute.La servire se oferă cu salată de roșiiproaspete sau cu varză murată.

Ave\i nevoie< Un crap de circa 1 - 1,2 kg, 200 gde orez cu bob lung, 50 ml de bu-lion, 3 g (un vârf de cuțit) de piperalb măcinat, 120 g de ceapă, 150ml ulei de măsline, 50 g de roşii

proaspete, sare, după gust.

Sup[ de conopid[ cu smântân[

Mod de preparare<

Zarzavaturile se curăţă şi se taiemărunt, iar conopida se desface în bu-chete. Se încinge puțin ulei într-o oalăîn care se va prepara mâncarea şi secălesc zarzavaturile, cu excepţia con-

opidei. Se poate presăra și cu puținăboia. Se stinge cu circa 1,5 l de apă şi,după ce legumele încep să fiarbă, seadaugă conopida şi se fierbe totul lafoc mic, până se înmoaie toate ingre-dientele, apoi se adaugă zeamă de lă-mâie (sau oțetul), după gust, sare, piper,un vârf de cuţit de nucşoară. Într-unbol se amestecă smântâna cu făina şi,apoi, cu acest amestec se dresează supași se mai lasă puțin la fiert. După ce seia de pe foc, se lasă puțin să se răcească.Gălbenușul se freacă bine, apoi seadaugă treptat, una câte una, câtevalinguri de supă caldă, iar compozițiase toarnă în oală. La servire se presar[deasupra pătrunjelul mărunțit.

Ave\i nevoie< O conopidă de aproximativ 6-800 g, o ceapă mică, doi morcovi,un pătrunjel, circa 100 g de ţelină,un cartof, frunze de pătrunjel,gălbenuşul unui ou, 200 ml smân-tână, o lingură de făină, o lingu-ră-două de ulei, câteva picăturide zeamă de lămâie (sau oțet), sa-re, piper, nucşoară, eventual pu-

țin delicat (preparat acasă).

Păducelul este un arbust spinos, cufrunze lobate și flori albe-crem, uneoriroz, frumos mirositoare, grupate în bu-chete. Crește în toată ţara, mai mult însud și în est, din zona de câmpie până înariile submontane, răspândit în liziere,crânguri, tufărișuri, poieni, margini depădure și pe versanţii însoriţi, urcând pâ-nă la altitudinea de 1.400 de metri.

Recoltarea florilor și a fructelor

Florile se culeg manual, împreună cufrunzele, în buchete, la începutul înflo-ririi, pe timp însorit, după ce s-a ridicatroua, între orele 11-15. Se transportă însăculeţi de pânză și se usucă la umbră, înstrat subţire, cu întoarcere zilnică pentrua evita degradarea, de preferinţă în po-duri acoperite cu tablă. Artificial, se usu-că la temperaturi sub 350C.

Fructele cărnoase, comestibile, se re-coltează manual, fără peduncul, de pre-ferat toamna, după căderea brumei, cândsunt bine coapte și au culoarea roșie șigustul dulceag, ușor acru-astringent, da-torită conţinutului în vitamina C. Fruc-tele se deosebesc de alte fructe roșii detoamnă prin aceea că păstrează resturilesepalelor în partea superioară. Uscarease face la umbră, în încăperi încălzite șicu bună aerisire, iar artificial la tempe-raturi sub 350C pentru flori și 700C pen-tru fructe, cu ventilaţie continuă. Ran-damentul la uscare este de 5<1 la flori și2,5<1 la fructe.

Proprietăţile terapeutice

Păducelul are însușiri multiple, pemăsura conţinutului foarte variat deprincipii active existente în flori, frunzeși fructe. În primul rând, sunt luate înconsiderare acţiunile exercitate asupraaparatului cardiovascular< vasodilatatoa-re în special la nivelul vaselor coronarieneși periferice, hipotensive, brahicardizan-te, tonic-cardiace și tonotrope asupramiocardului, datorită compușilor flavo-nici. În sistemul nervos central acţionea-ză prin efecte sedative, antispasmodiceși ușor hipnotice. În plus, acţionează cabronhodilatator, febrifug și stimulator alrespiraţiei.

Remediu valoros pentru bolile de inimă

Efectele tămăduitoare ale produselorsunt asigurate de amestecul complex alprincipiilor active care acţionează siner-gic asupra diferitelor afecţiuni maladive.

Se pare că nu există în natură un prie-ten mai bun al inimii decât păducelul,care intră în rândul remediilor cu ceamai mare eficienţă în prevenirea și tra-tarea bolilor cardiace și vasculare, maiales dacă au la bază un substrat nervos.

Dintre afecţiunile asupra cărora areefect se cuvin menţionate< insuficienţăcardiacă manifestată prin miocardită,cardiopatie ischemică (dureroasă sau ne-dureroasă) și riscul acceselor de anginăpectorală (Angor pectoris)> hipertensiu-ne arterială și tensiune oscilantă, caresunt reglate prin îmbunătăţirea vascula-rizaţiei, în urma vasodilatării arteriale,coronariene și periferice> tulburări deritm cardiac cu extrasistole, palpitaţii, ta-hicardie paroxistică, aritmii, spasme vas-culare și bufeuri congestive> aterosclerozăcoronariană etc.

La persoanele de vârstă înaintată, pă-ducelul este cel mai bun remediu în fazelede degenerare a cordului, previne altera-rea capacităţii mentale specifice senili-tăţii, îndepărtează depresiile psihice șisimptomele bolii Alzheimer. Crește cu40% capacitatea de efort fizic și intelec-tual, respiraţia este mai bine reglată, iarinima are o rezistenţă sporită la solicită-rile îndelungate și la stresul cotidian.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

P[ducelul este un bun remediu `n

problemele aparatului cardiovascular

Florile se culeg manual, împreună cu frunzele, în buchete, la începutul înfloririi, pe timp însorit,după ce s-a ridicat roua, între orele 11-15. Fructele cărnoase, comestibile, se recoltează manual,fără peduncul, de preferat toamna, după căderea brumei, când sunt bine coapte și au culoarearoșie și gustul dulceag, ușor acru-astringent, datorită conţinutului în vitamina C.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

27 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

PICTUR~

Urmare din pagina 1

Pu\ini ;tiu c[ pe la 1900 pictorii do-reau s[-;i instaleze colonia nu la Baia Ma-re, ci la Satu Mare. La prima expozi\ie,din 1901, publicul s[tm[rean a m[zg[litlucr[rile expuse. Au trecut de atunci maibine de o sut[ de ani, ̀ ns[ r[m]ne ̀ n con-tinuare un gest simbolic. El se repet[ sis-tematic. Arti;tii din Satu Mare de acumpot depune m[rturie c[ sunt trata\i la fel.Dar tac. Nu ies `n fa\[, nu sup[r[ pe ni-meni, de;i ar avea tot dreptul. To\i arti;tiila un loc nu fac, `n subven\ii de la auto-rit[\i, c]t un fotbalist de rezerv[ de la oechip[ din liga a doua.

Este greu de crezut, dar perioada co-munist[ a fost una ̀ n care la Satu Mare s-

a f[cut art[. Art[ adev[rat[. Era o comu-nitate mic[ de arti;ti care urmau tradi\iadeschis[ de un Aurel Popp, Andrei Lit-teczky, Iuliu Toth ;i al\ii trecu\i ̀ n uitare.Dup[ ce-;i d[deau obolul realismului so-cialist, f[ceau art[ `n cel mai pur sens alcuv]ntului. Paul Erdos este dovada vie aacestui adev[r crud. Dup[ revolu\ie artaprofesional[ a intrat `ntr-o criz[ ;i maiprofund[ dec]t cea ̀ n care a intrat socie-tatea. :i din care nu mai iese.

Din p[cate Satu Mare nu a avut niciunprimar care s[ `n\eleag[ c[ sus\in]ndm]na de arti;ti, c[ nu sunt foarte mul\i,poate da o fa\[ nou[ acestui loc care pareuitat de lume ;i de Dumnezeu. Dac[ pre-zentul nu este roz, nici nu sunt semne c[viitorul va fi mai bun. :i, totu;i, la Satu

Mare se face art[ adev[rat[. U;or, trist[,sceptic[, dar adev[rat[.

Iat[, zilele trecute Nyiri Zoltan s-aprezentat ̀ n fa\a publicului s[tm[rean cuo serie de lucr[ri excep\ionale. Trecempeste faptul c[ nu a fost prezent niciunreprezentant al autorit[\ilor locale, `ns[absen\a lor a fost suplinit[ de un numerospublic. S[lile Galeriei de art[ din CentruNou au fost ne`nc[p[toare. Nyiri Zoltaneste un artist care picteaz[ bine, dar ex-pune rar. Arta lui te duce cu g]ndul lamarii arti;ti care nu scoteau o lucrare dinatelier p]n[ nu puneau la punct ;i cel maimic detaliu.

Cu lec\ia bine `nv[\at[ a experimen-telor artistice din secolul 20, aduc]ndu-le la zi, Nyiri realizeaz[ lucr[ri care pot

sta al[turi de cele ale marilor arti;ti con-temporani. Trece cu u;urin\[, pe nev[zu-te, dintr-un registru ̀ n altul, urm]nd ca-noanele neconstr]ng[toare ale postmo-dernismului, dar care sunt, totu;i, canoa-ne. :i deci trebuie respectate. Dac[ `nunele lucr[ri se simte delicate\ea unui Ce-zanne, `n vecin[tate apare umbra unuiMonet, ce pare a privi peste um[r lap]nzele at]t de atent aranjate, ;i din carenu au fost uitate nici ramele. Ele, rameledevin grani\e ospitaliere, o m]n[ ̀ ntins[spre privitor. Pictura lui Nyiri Zoltanaminte;te, pe alocuri, de prospe\imeaunui Henri Rouseau, dar ;i a unui GustavKlimt ceva mai juc[u;. Nyiri Zoltan arecapacitatea de a fi el `nsu;i dincolo deorice model. F[r[ `ndoial[, are mae;tri,

dar buna lui preg[tire profesional[,m[iestria lui artistic[, `i permite s[ as-cund[ influen\ele, s[ le integreze f[r[ s[produc[ ;ocuri.

~n fa\a lucr[rilor lui Nyiri Zoltan potfi rostite multe nume mari. Pictorul nu-;i tr[deaz[ genera\ia, integr]ndu-se per-fect ̀ n tendin\ele artei care a traversat ul-timele dou[ decenii ale secolului trecut;i a intrat, cu team[, pe un teritoriu ne-cunoscut, plin de capcane, ale secolului21. Aparent simple, tablourile sale,purt[toare de simboluri, sunt traversatede un lirism rafinat, re\inut, la limita abs-tractului, dar pe care-l dep[;e;te prin re-cursul, prin ̀ ntoarcerea obsesiv[ la reali-tate.

D. P[curaru

Iat[, zilele trecute Nyiri Zoltan s-a prezentat `n fa\a publicului s[tm[rean cu o serie de lucr[riexcep\ionale. Trecem peste faptul c[ nu a fost prezent niciun reprezentant al autorit[\ilor locale,`ns[ absen\a lor a fost suplinit[ de un numeros public.

Nyiri Zoltan, o expozi\ie eveniment la Galeria de Art[ Satu Mare

8 Informa\ia de Duminic[/27 noiembrie 2016

DIET~

Existen\a calculilor renali, denumi\ipopular pietre la rinichi se cunoa;te demilenii. Este o boal[ destul de frecvent[,provoac[ dureri colicative foarte intense,care, de cele mai multe ori, se termin[ cuexpulzarea foarte dureroas[ a unei pie-tricele.

Unde apar ;i de ce?

Calculii renali nu sunt altceva dec]tacumul[ri de s[ruri minerale. ~n principalsunt compu;i de calciu, care se pot loca-liza `n orice parte a tractului urinar, de;i`n majoritatea lor se formeaz[ `n rinichi.~n unele situa\ii, se g[sesc pietre ̀ n vezicaurinar[, dar ele s-au format `n rinichi.

Inciden\a calculilor renali pare s[ ficrescut `n ultimele decenii ;i de fiecaredat[ se g[sesc calculi de dimensiuni maimari `n p[r\ile superioare ale sistemuluiurinar. Unii medici spun mai `n glum[mai ̀ n serios c[ suntem pe cale s[ intr[m`ntr-o nou[ “epoca de piatr[“, dar a pietreila rinichi, de data aceasta.

Se estimeaz[ c[ 10% dintre oameniau un tip de durere colic[ ̀ n timpul vie\ii,datorit[ pietrelor la rinichi.

Din 1000 de cazuri spitalizate de ur-gen\[, unul este din cauza calculilor re-nali, num[rul cazurilor cresc]nd `n pa-ralel cu inciden\a altor boli asociate cua;a-numitul “regim alimentar occiden-tal”< boli cardiovasculare, diabet, hiper-tensiune sau pietre la vezic[.

B[rba\ii sufer[ de calculi renali maifrecvent dec]t femeile. De fapt, ̀ n termenipopulari, colica renal[ este numit[ “du-rerea facerii la b[rba\i”, deoarece provoac[dureri foarte intense, comparabile cu celeale na;terii la femeie, de;i, evident, cu orecompens[ mult mai mic[, ̀ n toate sen-surile.

Deoarece pietrele nu se formeaz[`ntr-o zi, nici ̀ ntr-o lun[, cel mai des aparla persoanele cu v]rsta de peste 30 de ani.

~n formarea calculillor renali, o in-fluen\[ decisiv[ o au compozi\ia hranei;i a apei pe care o bem, cantitatea de ap[consumat[ zilnic (evident, cine bea maipu\in, are risc mai mare de a avea calculi);i, ca factor de mare importan\[, predis-pozi\ia constitu\ional[, dat fiind c[ exist[adev[rate familii de “carieri;ti”. ~n plusexist[ cazuri legate de anumite boli saude folosirea anumitor medicamente. Al\ifactori lega\i de formarea calculilor suntsedentarismul ;i utilizarea unor diuretice,cum este furosemidul.

Tipuri de calculi

~n majoritatea cazurilor, pietrele dela rinichi sunt compuse din carbonat sauoxalat de calciu (cam 75% din cazuri) ;i,`n mai mic[ m[sur[, din s[ruri ale aci-dului uric (5-8%). Pietrele cele mai pu\infrecvente sunt cele formate din cis-tin[(1%). Forma calculilor este uneorisemnificativ[ pentru determinarea com-pozi\iei lor. Unii calculi iau forma nere-gulat[ a pelvisului renal. Sunt cei pe caremedicii `i numesc “calculi coraliformi”,dat fiind c[ au form[ tipic[ a coraluluimarin. Calculii de oxalat sunt cei maifrecven\i (30%) ;i formarea lor este legat[de ingerarea de alimente bogate `n acidoxalic. ~n plus, guta sau excesul de aciduric din plasm[ favorizeaz[ precipitareaoxala\ilor ;i formarea acestui tip de cal-culi. Acidul uric, singur, stimuleaz[ ;i for-marea calculilor de ura\i.

Pietrele pe baz[ de ura\i cristalizeaz[c]nd urina este saturat[ cu acid uric lacare se adaug[ prezen\a unui Ph urinaracid ;i o cantitate redus[ de urin[, dincauza faptului c[ nu se beau suficiente li-chide.

Calculii pe baz[ de fosfat de amoniu

;i magneziu (numi\i ;i “calculi de infec\ie”sau de “struvita”) sunt rari, dar destul dedurero;i. Acest tip de calculi este favorizatde mediul amoniacal al urinei, mai alesatunci c]nd se produc ;i infec\ii urinarerepetate. Anumi\i microbi care provoac[infec\ii urinare, cum ar fi cei din genulProteus, descompun ureea din urin[ ;im[resc Ph-ul urinar (fac urin[ mai alca-lin[), factori care favorizeaz[ formareaacestui tip de pietre. Este vorba de un tipde calculi pu\in influen\a\i de alimenta\ie.Calculii de cistin[ apar datorit[ cistinu-riei, care este o boal[ ereditar[ rar[. Suntunii dintre pu\inii calculi care pot s[ apar[`n copil[rie. De;i majoritatea calculilorsunt din carbonat ;i oxalat de calciu, estefoarte important s[ se afle compozi\ia lorpentru a se putea stabili un tratamentadecvat. Compozi\ia calculilor renali re-flect[ tipul de tulburare metabolic[ decare sufer[ organismul ;i, totodat[, estecheia tratamentului. Astfel, de exemplu,calculii din ura\i sunt str]ns lega\i de con-centra\ia acidului uric din s]nge ;i dinurin[, ;i de aceea este obligatorie redu-cerea alimentelor bogate ̀ n purine ;i, prinaceasta, `n acid uric. A;a c[, vr]nd-nevr]nd trebuie s[ estim[m importan\aregimului alimentar `n prevenirea ;i tra-tarea calculilor renali.

Regimul alimentar

Regimul alimentar este de importan\[vital[ `n formarea calculilor renali. Cal-culii pe baz[ de calciu sunt forma\i dinoxalat, carbonat sau fosfat de calciu(ulti-ma sare este destul de rar ̀ nt]lnit[). Toateaceste s[ruri sunt corelate cu un regimalimentar tipic pentru \[rile dezvoltate,cu pu\ine fibre vegetale, exces de alcool,carbohidra\i rafina\i, proteine animale ;icalciu. Este ciudat c[, de;i regimul ali-mentar occidental este bogat `n calciu,exist[ un deficit de calciu `n oase ;i inci-den\a osteoporozei este mare. Dar pre-dominan\a alimentelor acidifiante (maiales proteine animale ;i carbohidra\i ra-fina\i) provoac[ o absorb\ie deficitar[ acalciului destinat oaselor ;i eliminarea luiprin urin[, contribuind la formarea cal-culilor renali. S-a dovedit c[ abunden\afructelor ;i legumelor proaspete `n regi-mul alimentar reduce riscul de a suferide aceast[ afec\iune. O diet[ bazat[ pealimente de origine vegetal[ este cea maibun[ pentru prevenirea form[rii de cal-culi renali. Singura precau\ie de care tre-buie s[ se \in[ cont este aceea de a evitaanumite alimente de origine vegetal[ caresunt bogate `n acid oxalic, `ns[ doar `nsitua\iile ̀ n care exist[ tendin\a de a formacalculi din oxalat de calciu. Urm[toarelealimente ar trebui evitate de persoanelecu risc de formare de calculi din oxalatde calciu< ciocolat[, cafeaua, spanacul,

ro;iile, sfecla, ceaiul negru, b[uturile detip cola, nuci, t[r]\e, c[p;uni. Trebuiecrescut consumul de ap[, anghinare, vi-nete, conopid[, fasole verde, mere, pier-sici, pepene galben ;i verde, pere, \elin[,struguri, l[m]i, alune de p[dure, fibre ;imagneziu.

Consumul de zaharuri ;i carbohidra\irafina\i este o cauz[ important[ a excre\ieicrescute de calciu prin urin[. Zah[rul sti-muleaz[ pancreasul s[ secrete mai mult[insulin[, care la r]ndul ei m[re;te excre\iade calciu prin urin[. ~n general, zah[rul;i variet[\ile de f[in[ alb[ sunt alimente`nalt acidifiante, `n timp ce calciul estealcalinizant. Atunci c]nd cre;te aciditateadin s]nge datorit[ consumului de zaha-ruri ;i de f[in[ rafinat[, organismul reab-soarbe calciul din oase ;i reu;e;te s[m[reasc[ concentra\ia acestui mineral ̀ nplasm[ ;i s[-;i reechilibreze aciditatea re-lativ[. Ulterior, calciul ob\inut din oasese elibereaz[ prin urin[.

Consumul de cafea a fost ;i el corelatcu cre;terea elimin[rii de calciu. Exist[numeroase studii `n aceast[ privin\[. Separe c[ acest efect se datoreaz[ ̀ n specialcafeinei, cel mai important principiu activdin cafea, deoarece cafeaua decofeinizat[nu produce aceste efect de decalcifiere.

Regimul alimentar s[rac ̀ n magneziuprovoac[, de asemenea, o cre;tere a pier-derilor de calciu. Calciul ;i magneziulsunt dou[ elemente chimice, cu pro-priet[\i ;i ac\iuni, dac[ nu similare, cu si-guran\[ complementare. ̀ n orice caz, per-soanele care au calculi renali recuren\i pebaz[ de oxala\i trebuie s[ ia ̀ n mod regu-lat un supliment alimentar cu magneziu.

Cei ce au pietre pe baz[ de ura\i tre-buie s[ evite alimentele bogate ̀ n purine<carne, organe, pe;te, bere.

Trebuie s[ creasc[ consumul de ali-mente alcalinizante< l[m]ii, citrice ̀ n ge-neral, legume ;i fructe proaspete, alimen-te bogate ̀ n acid folic cum sunt lintea, fa-solea ;i maz[rea uscat[.

S[ nu uit[m de consumul de ap[ careeste important `n prevenirea calculilorurinari. De;i nu este o regul[ universal[,este interesant de observat (;i `n plus, deo logic[ zdrobitoare) c[ persoanele careau calculi renali obi;nuiesc s[ bea pu\in[ap[ sau transpir[ mult ;i nu beau sufi-cient[ ap[ pentru a compensa cantitateaeliminat[.

~n caz c[ cineva sufer[ deja de colicirenale, se recomand[ s[ bea un litru ;ijum[tate de ceai u;or diuretic, la trezire.Aceast[ cantitate trebuie b[ut[ destul derapid, `n aproximativ 15 minute. Astfel,`nc[rc[tura de ap[, mai ales diminea\a,provoac[ o diurez[ for\at[ care poate ajutala evacuarea definitiv[ a calculului.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Formarea calculilor renali,influen\at[ de alimenta\ieRecomandare< un litru ;i jum[tate de ceai u;or diuretic, la trezire

O veste bună pentru iubitoriide brânzeturi fine! Potrivit unuinou studiu, brânza cu mucegainobil poate îmbunătăţi sănătateainimii, ajutându-te să trăieşti maimult.

Spermidina, un compus care se re-găseşte în brânza albastră (blue cheese),dar şi în boabele de soia, ficatul de pui,mazăre, porumb şi crustacee, se parecă ar reduce tensiunea arterială, pre-venind afecţiunile cardiace.

Totuşi trebuie să ţii cont că mode-raţia este cuvântul de ordine, spe-cialiştii avertizându-ne să consumămnu mai mult de 30 de grame de brânzăpe zi, deoarece conţinutul crescut degrăsimi ar putea face mai mult rău de-cât bine. 

Studiul realizat pe animale de la-borator, publicat ulterior în revista Na-ture, arată că şoarecii hrăniţi cu brânzăcu mucegai au trăit mai mult, datorităfuncţiei îmbunătăţite a inimii. Con-

form site-ului csid.ro, ̀ n cercetările rea-lizate pe oameni, spermidina din brân-za cu mucegai a fost asociată cu o scă-derea a tensiunii arteriale şi cu o inci-denţă redusă a bolilor de inimă. 

„Rezultatele obţinute conturează onouă strategie de protec\ie cardiovas-culară, dar sunt necesare studii supli-mentare pentru validarea acestor efectebenefice”, susţin autorii cercetării. Totei spun c[ brânza este un aliment caretrebuie să existe într-o dietă sănătoasă,având în vedere conţinutul de calciu,zinc şi alte minerale esenţiale, darmenţionez că trebuie consumată cumoderaţie, nu mai mult de 30 de gramepe zi, din cauza nivelului ridicat de gră-simi şi a numărului mare de calorii. 

Pentru a nu exagera cu cantităţile,medicul recomandă să alegem brânzamaturată, care are un gust mai pro-nunţat şi ne conferă saţietate.

Aşadar, brânza este indicată pentrua ne menţine inima sănătoasă, dar tre-buie să avem grijă la cantitate, mai alesdacă vrem să slăbim.

Br]nzeturile fine reductensiunea arterial[

B[rba\ii sufer[ de calculi renali mai frecvent dec]t femeile. De fapt, ̀ n termeni populari, colicarenal[ este numit[ “durerea facerii la b[rba\i”, deoarece provoac[ dureri foarte intense, comparabilecu cele ale na;terii la femeie, de;i, evident, cu o recompens[ mult mai mic[, `n toate sensurile.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

27 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Confecţionaţi dintr-o ţesăturărezistentă numită denim, care-ifăcea greu de murdărit, dar, înacelaşi timp, uşor de spălat, pan-talonii indigo concepuţi iniţialpentru muncitori i-au cucerit peadolescenţii anilor 1960. ElvisPresley, Marlon Brando sau JamesDean au fost printre primii „der-bedei” care au purtat pe marileecrane aceste obiecte de îmbrăcă-minte.

Istoria lor începe însă acum maibine de 500 de ani în Italia, la Genova.Termenul de „blue-jeans” vine din sin-tagma franceză „bleu de Genes”, în tra-ducere „albastru de Genova”, o ţesăturădin lână şi bumbac. Deşi îi numim„blue-jeans”, pantalonii erau realizaţi,încă de pe-atunci, din denim, o stofă acărei compoziţie s-a schimbat de-a lun-gul secolelor. Istoria termenului denimpoate fi trasată începând cu Franţasfârşitului de secol XVI, unde era fo-losită o ţesătură denumită „serge deNîmes”, adică „stofă din oraşul Nîmes”.„Serge de Nîmes” era însă un amestecde mătase şi lână, compoziţie care îiface pe unii istorici să se îndoiască delegătura cu actualul denim care e for-mat, astăzi, doar din bumbac. Astfel,originea cuvântului denim este în con-tinuare un subiect controversat, maicu seamă că la acea vreme în Franţa semai fabrica o ţesătură cu desen diago-nal denumită nim. Pe parcursul tim-pului, două tipuri de material, jean şidenim, au devenit populare, ultimulfiind totuşi cel mai costisitor. Cea maiimportantă diferenţă dintre ele este cădenimul era ţesut cu un fir colorat (ur-zeală) şi altul alb (bătătura), în vremece jean era ţesut cu două fire colorate.Pantalonii confecţionaţi din materialulcu pricina erau apoi vânduţi în portulgenovez, pe atunci capitala RepubliciiGenova. Marina genoveză avea nevoiede haine care să reziste muncilor coti-diene întreprinse de marinari, de la în-tinsul velelor la lustruitul punţii. Iardenimul rezista la tăvăleală. Pentru aspăla hainele, echipajul le punea în pla-sele de pescuit şi le trăgea în siajul co-răbiei. În timp, apa de mare şi soareledecolorau pantalonii, care deveneaudin ce în ce mai spălăciţi.

Capsele pentru buzunare – inovaţia care intră în istorie

Istoria blugilor moderni este strânslegată de Levi (Loeb) Strauss, un emi-grant bavarez ajuns în America, în1847, împreună cu mama sa şi cele do-uă surori. Sosit la New York, unde fra-tele său vitreg făcea afaceri cu ţesăturişi haine, Strauss se implică în afacerivreme de câţiva ani, iar în timpul goa-nei după aur decide să plece în vest, laSan Francisco. Căutătorii de aur ame-ricani aveau nevoie de haine rezistente,iar Levi Strauss devine, în 20 de ani,cel mai serios comerciant care aprovi-ziona cu marfă de bună calitate micilemagazine din vest.

Istoria îmbrăcăminţii se va schim-ba radical în 1872, când Strauss pri-meşte o ofertă de la Jacob Davis, uncroitor din Reno, Nevada, care îi ceresă îmbunătăţească durabilitatea pan-talonilor clienţilor săi. Levi se achităde această sarcină, schimbă croiala şi

inventează capsele pentru buzunare.Banii încasaţi din vânzări îl propulsea-ză în postura de partener de afaceri. În1873, noul partener primeşte patentpentru inventarea buzunarelor care sepot închide şi astfel începe istoria pan-talonilor indigo aşa cum îi ştim astăzi.Se dă startul confecţionării salopetelorcu talie din denim, îmbrăcăminte foar-te potrivită pentru muncitori.

Marca de blue-jeans Levi Straussdevine tot mai cunoscută iar companiase extinde pe zi ce trece, mai ales că,începând cu 1920, blugii cu buzunaredevin cei mai folosiţi pantaloni dinAmerica. Însă numele de „blue-jeans”

nu se impune decât în 1960, iar cei careau contribuit la impunerea ei sunt ame-ricanii aflaţi la vârsta adolescenţei.„Jeans” denumeşte acum în accepţiu-nea generală pantalonii realizaţi dintr-o ţesătură specifică numită denim. IarLevi Strauss începe să vândă acest tipde pantaloni peste tot în America. Ori-ce tânăr avea acum posibilitatea să-şiachiziţioneze un produs original Levi’sJeans. Treptat, apar alte branduri pre-cum Lee Cooper şi Wrangler, fiecarecu particularităţile sale.

În statele comuniste, blugiireprezentau „decadenţa

occidentală”

Creşterea popularităţii blugilor du-pă cel de-Al Doilea Război Mondialpoate fi atribuită şi filmelor sau muzi-cii. James Dean, Marlon Brando şi ElvisPresley sunt vedetele care au promovatpe marile ecrane acest tip de îmbrăcă-minte, scoţându-i din sărite pe colegiimai bătrâni din branşă care nu re-nunţaseră încă la costum şi cravată.

După apariţia actorului James De-an îmbrăcat în blue-jeans în filmul„Rebel fără cauză”, toţi adolescenţiiamericani adoptă acest stil de îmbră-căminte; în paralel însă, pantalonii in-

digo sunt interzişi în teatre, restauranteşi şcoli. Interdicţiile nu-i fac pe tinerisă-şi dorească mai puţin blugii> dim-potrivă chiar. Popularitatea lor creşteşi mai mult între anii 1960-1970, în pe-rioada hippy. Tinerii încep să-şi per-sonalizeze pantalonii, ataşându-le cen-turi din metal sau decorându-i cu floribrodate şi cu mesaje antirăzboi scrisecu graffiti. Blugii devin un simbol altinerilor care demonstrau în Americaîmpotriva războiului din Vietnam şipropovăduiau Revoluţia iubirii. Nicimăcar Cortina de Fier nu a ferit statelecomuniste de asaltul blugilor deşi acestobiect vestimentar era considerat unsimbol al „decadenţei occidentale”, ast-fel că, pe măsură ce autorităţile totali-tare înteţeau lupta împotriva generaţieiîn blue-jeans, tinerii erau tot mai atraşide ei şi-i cumpărau asiduu de pe piaţaneagră sau din magazine de tip „con-signaţia” la preţuri care echivalauuneori chiar şi cu un salariu mediu dinacele timpuri.

În 1885, o pereche de blugi se puteacumpăra în SUA contra sumei de 1,50de dolari (cam 37 de dolari astăzi).Costul unei perechi începe azi de la 30de dolari şi ajunge la 50 sau chiar maimult. Pe de altă parte, în SUA există ofoarte dezvoltată piaţă a blugilor pur-taţi, care face ca preţul pentru o pere-che să scadă simţitor. Americanii chel-tuiau în 2005 mai mult de 15 miliardede dolari pe blugi.

20 de milioane de tone de vopsea indigo anual pentru vopsirea blugilor

În 1970, Hal Burgess pune pe piaţăprima pereche de blugi „prespălaţi”.Americanul era un comerciant la firmade blugi a tatălui său în Cartersville,Georgia. În timpul unei călătorii, s-aprodus o inundaţie în hotelul unde eracazat, iar inundaţia a afectat şi cameraunde era depozitată marfa care urmasă fie pusă în vânzare. Burgess a între-bat dacă poate folosi piscina hoteluluipentru a spăla pantalonii intraţi la apă.Perechile arătau distruse, dar Hal a de-cis să le comercializeze ca „prespălaţi”şi cu două numere mai mici decât celeafişate pe etichetă. Astfel, ceea ce păreaun dezastru s-a transformat într-unsucces comercial. Era pentru prima oa-ră când cineva comercializa asemeneaproduse. În anii 1980, istoria blugilorse transformă pentru totdeauna. Sin-tagma „designer de jeanşi” leagă deni-mul de moda înaltă. Sergio Valente,Jordache, Calvin Klein îşi pun ampren-ta asupra acestui obiect de îmbrăcă-minte. În anii 1990 denimul este, încontinuare, pe val. Totuşi tinerii dinaceastă perioadă sunt tot mai atraşi dealte materiale şi de alte stiluri vesti-mentare.

În mod tradiţional blugii sunt deculoare indigo şi anual se produc apro-ximativ 20 de milioane de tone de in-digo pentru vopsirea acestor pantaloni,pentru fiecare pereche în parte fiindnecesare câteva grame de vopsea. In-diferent de culoare, croială sau marcă,blugii rămân poate cel mai popularobiect de îmbrăcăminte atât pentru fe-te, cât şi pentru băieţi. Aproape că nuexistă occidental are să nu aibă în du-lapul său de haine măcar o pereche deblugi deopotrivă comozi, practici şimai ales utili.

Blugii, o istorie de 500 de ani< de la bleu de Genes la decaden\a occidental[

MOD~Termenul de „blue-jeans” vine din sintagma franceză „bleu de Genes”, în traducere „albastru deGenova”, o ţesătură din lână şi bumbac. Deşi îi numim „blue-jeans”, pantalonii erau realizaţi,încă de pe-atunci, din denim, o stofă a cărei compoziţie s-a schimbat de-a lungul secolelor.

10 Informa\ia de Duminic[/27 noiembrie 2016

CULTUR~

A opta edi\ie a Festivalului In-teretnic de Teatru (IFeszt),desf[;urat[ la Satu Mare ̀ n primajum[tate a lunii, ;i a 22-a edi\ie aFestivalului Interna\ional de Tea-tru Clasic de la Arad, `ncheiat[duminica trecut[, ne-au oferitocazia de a vedea ce s-a produsmai bun `n teatrele din \ar[ `n ul-timii ani.

Fiind un eveniment de anvergur[na\ional[, organizat de fiecare dat[ `nalt ora;, IFeszt se constituie de fapt ̀ ntr-un Festival Na\ional al trupelor ma-ghiare din Rom]nia, cu spectacole in-vitate din zona teatrelor germane ;ispectacole tematice legate de demersulde cunoa;tere ̀ ntre etnii. La Satu Marefestivalul a beneficiat de g[zduirea ofe-rit[ de Sala Mare renovat[, unde holula fost redecorat `n consecin\[.

Au fost prezente majoritatea teatre-lor maghiare importante, dar ;i TeatrulEvreiesc de Stat din Bucure;ti, o pre-zen\[ inedit[ la Satu Mare, cu un spec-tacol jucat `n idi;, Teatrul German dinSibiu ;i, cu valorosul s[u “Yom Kippur”,sec\ia rom]n[ a Teatrului de Nord. Mailipsea, dac[ tot vorbim de interetnici-tate, “|iganiada” de la Baia Mare.

Au fost spectacole multe ;i bune,colocvii, lans[ri de carte, teatru expe-rimental, teatru nonverbal ;i ceva cenu prea ai ocazia s[ `nt]lne;ti< fiecarezi de festival `ncepea cu o `nt]lnire apublicului ;i speciali;tilor, `n care sediscutau momentele zilei precedente.

~ntre barocul lui Afrim;i clasicismul cehovian

Regizorul Radu Afrim, figur[ dejaconsacrat[ prin originalitatea specta-colelor sale, a reu;it cu trupa Teatrului“Csiky Gergely” din Timi;oara o per-forman\[ rar[< aproape 3 ore de spec-tacol (f[r[ pauz[) realizat din punctulde vedere al unui privitor imaginar`ndreptat spre ce se ̀ nt]mpl[ ̀ n sala deteatru. ~n acest colaj plin de empatie,intitulat “Detalii naive, total lipsite deprofunzime din viaţa şi moartea unorspectatori”, Afrim realizeaz[ un soi desuit[ baroc[, plin[ de pasti;e din spec-tacole mai vechi, inserate inteligent `npovestea fr[m]ntat[ a rela\iei scen[-public. Trupa timi;orean[ e mare ;i `ipermite regizorului devenit autor s[ seamuze parodiind obiceiurile uneori te-ribil de iritante ale publicului ;i oame-nilor din jurul fenomenului teatral, dar;i cre]nd momente de real[ poezie ;imelancolie, ca acela al unui concert demuzic[ aleas[ la care asist[ doar femeiade serviciu, acela al unui duet ̀ ntre dou[avataruri ale Fridei Kahlo sau finalulde o emo\ie sf];ietoare, dedicat unorspectatori care p[strau abonamentelecelor dragi dup[ plecarea lor dintre ceivii. Un spectacol profund liric, ̀ n fond,`nchinat celor f[r[ de care teatrul n-armai avea rost.

~ntr-un cu totul alt registru, de unclasicism aristocratic cu foarte discreteaccente moderniste, s-a situat montarearegizorului Balogh Attila de la TeatrulSzigligeti din Oradea cu “Trei surori”de Cehov. Un spectacol-maraton, lucrat`n cele mai mici detalii, f[r[ t[ieturi detext, cu o distribu\ie impecabil[, cu unritm r[bd[tor care a l[sat tragedia celortrei femei exilate la \ar[ s[ se nasc[ ;i

s[ creasc[ f[r[ patetisme stridente. Afost genul de spectacol care ilustreaz[valoarea unei capodopere< piesa tr[ie;teprin text ;i fidelitatea actorilor fa\[ depersonaje ;i nu are nevoie de artificiiregizorale aruncate gratuit ̀ n scen[, dedragul epat[rii.

O revela\ie< Caragialepe stil secuiesc

Tot despre valoarea unei capodo-pere m[rturise;te ;i spectacolul lui AlbuIstvan dup[ “O noapte furtunoas[“ deCaragiale, transpus[ `n stil secuiesc detraducerea lui Szekely Csaba, jucat detrupa teatrului Figura Studio din Ghe-orgheni. Regizorul a lucrat ;i la deco-ruri, desen]nd pe scen[ un portreteclectic al Rom]niei “prea ca la \ar[“.Niciun cli;eu nu lipse;te< butelia, pere-tarul, drujba, geamul precar, curseleVetei spre ipotetica toalet[ din curte.Cli;eele de reality-show sunt ;i ele luate`n r[sp[r de regizor< Zi\a e pi\ipoancatipic[ vremii noastre, Veta e femeia abu-zat[, dar stra;nic[ ;i ;mecher[ femeie,Dumitrache adun[ `n sine tot grobia-nismul ;i patetismul le;inat al b[rba-tului rom]n tipic, Chiriac se dovede;teun profitor melodramatic, iar Ipingescuun poli\ist zen, mult prea moale ;i yes-man pentru c]te ar avea de corectat.Spiridon a devenit o prezen\[ angelic[,dar e un `nger ;ifonat ;i `ncaseaz[bumb[celi din plin - ca foarte mul\i co-pii rom]ni de la \ar[, fie biologici, fie“de suflet”. Iar Ric[? Omul politic de-magog din Rom]nia dintotdeauna, gataoric]nd de perora\ii, fie la tribun[, fiecer]nd votul amoros al unei doamne.

:i toate astea ̀ ntr-un savuros dialectsecuiesc care amplific[ mult comedia,mai ales c[ rostirea actorilor e impeca-bil[. Poate nu e cel mai elegant sau binelucrat spectacol, dar `;i transmite f[r[gre; doza de umor ;i sarcasm, ap[s]ndputernic pe ni;te hibe ale na\iunii sau,poate, mai degrab[ ale omenirii ̀ ntregi,c[ tot b]ntuie “Vocea Patriotului Na\io-nale” zilele astea prin toate \[rilep[m]ntului. Caragiale este, mai multca oric]nd, un dramaturg universal.

~nt]lnire cu teatrulCapitalei la Arad

Festivalul de Teatru Clasic a devenito institu\ie a Aradului ;i atrage specta-cole de mare calibru. 22 de ani`nseamn[ deja o tradi\ie respectabil[.Au fost anul acesta spectacole regizatede Purc[rete, Dabija, Ada Lupu, Col-ceag, texte de Shakespeare (“~mbl]nzi-rea scorpiei”, “Romeo ;i Julieta”, “Ham-let”), commedia dell’arte, de toate pen-tru to\i, iar finalul a revenit Capitalei.

Am avut ocazia s[ vedem ultimeledou[ spectacole din festival. Un impe-cabil show pus `n scen[ de Victor IoanFrunz[ la Teatrul Metropolis pe un textpe care s[tm[renii l-au reg[sit `nprim[var[< “A dou[sprezecea noapte”.O regie care a mar;at pe for\a textului;i materialul comic efervescent, d]nd;ansa actorilor s[ se dezl[n\uie ;ismulg]nd aplauze entuziaste ;i hohotede r]s din partea unui public de obiceirezervat. A fost minunat AndreiHu\uleac `n rolul bufonului Feste, his-trionic George Costin (Malvolio), sexyCorina Moise (Olivia), serafic Alexan-dru Pavel (Orsino) ;i plin de umor fin

Sorin Miron (Sir Andrew), pe care ne-am bucurat s[-l revedem, el fiind ulti-mul Hamlet al Teatrului de Nord.

Pentru finalul festivalului a fost in-vitat Teatrul Bulandra cu un spectacolregizat de Andrei :erban< “Omul celbun din Seciuan”, prelu]nd ;i adapt]ndun text de Bertolt Brecht. Un spectacolviu, sarcastic, simfonic, muzical, domi-nat de o senza\ional[ Ana Ularu ̀ n du-blul rol al bl]ndei Shen Te ;i duruluiShui Ta, alegorie a `ngerului ;i demo-nului care, spun ̀ n\elep\ii, se lupt[ pen-tru fiecare suflet. Celebrul deja VladIvanov se metamorfozeaz[ uimitor`ntre umilul sacagiu Wang ;i mafiotullocal Shu Fu, un monument de aro-gan\[. Din trio-ul de zei (sau zei\e, c[-s femei `n caietul de regie al lui Andrei:erban) iese `n eviden\[ Rodica Man-dache, prototip de sarcasm cochet ;i ̀ nipostaza doamnei Yang, mam[-clo;c[.Daniela Nane valseaz[ gra\ios prin roluldemimondenei propriet[rese Mi Tsu,iar C[t[lin Babliuc, ̀ n rolul profitoruluiSun Yang, aspru ;i machiavelic, e reve-la\ia spectacolului. Decorul minu\iosal Iulianei Vil;an ;i coregrafia AndreeiGavriliu completeaz[ festinul scenic.

Vasile A.

Comedia "Toni Erdmann", produc-ție Germania - Austria - Rom]nia, aobținut miercuri Premiul Lux decernatde Parlamentul European pentru a pro-mova distribuția filmelor europene înUniunea Europeană.

"Toni Erdmann", regizat de MarenAde din Germania, s-a bucurat de unsucces neașteptat în mai multe țări, du-pă ce a făcut senzație la ultimul Festivalde la Cannes, scrie France Presse. Fil-mul, o tragi-comedie care analizeazămodul în care cultura corporatistă poa-te distruge relațiile de familie, a fostpreferat altor două producții finaliste<filmul de animație franco-elvețian "Mavie de Courgette", de Claude Barras,poveste delicată despre toleranță, și "AsI Open My Eyes'', de Leyla Bouzid, por-tret al unei tinere tunisiene iubitoarede rock și libertate înainte de revolu-ție.

"Sunt foarte bucuroasă să fiu o ci-neastă europeană", a spus Maren Ade,de 39 de ani, la primirea premiului dinmâinile președintelui ParlamentuluiEuropean, Martin Schulz. "Un film caToni Erdmann nu ar putut fi realizatfără finanțare UE", a adăugat realiza-toarea, menționând, de asemenea, căfilmul său este impregnat de ''umorgerman". Premiul Lux, ajuns la edițiaa 10-a, a permis să se dea mai multăvizibilitate cinematografiei europene,a subliniat Martin Schulz.

Cele trei filme finaliste au primitsprijin financiar din partea Parlamen-tului European pentru a fi subtitrateîn cele 24 de limbi oficiale ale UE șidistribuite în cele 28 de state membre.Astfel, Parlamentul ajută ca aceste filmeexcepționale să fie disponibile pe întregteritoriul UE.

Filmul “ToniErdmann” a primitPremiul Lux al PE

Peste 3.000 de artiști străini și românivor evolua în peste 80 de evenimente laediția de anul viitor a Festivalului Inter-național "George Enescu" (2-24 septem-brie), desfășurat la București și în alteșapte orașe din țară, a anunțat, marți, di-rectorul executiv al evenimentului, MihaiConstantinescu.

Principalele momente ale ediției 2017aduc deopotrivă nume celebre cu caremelomanii români sunt deja obișnuiți,precum Zubin Mehta, Antonio Pappano,Daniele Gatti, Valeri Gergiev, CharlesDutoit, Riccardo Chailly, Michail Pletnevși Vladimir Jurowski, cât și noi persona-lități ale scenelor muzicale internaționale,cum sunt Lang Lang și tenorul JonasKaufmann, mezzo-soprana MagdalenaKo?ená, contratenorul Philippe Jarousskyalături de Arpeggiata Ensemble, pianistulDaniil Trifonov, dirijorul Riccardo Chail-ly, baritonii Thomas Hampson și DmitriHvorostovsky, precum și soprana OlgaPeretyatko.

Orchestra Națională a Franței — di-rijată de Christoph Eschenbach și avân-du-l ca solist pe Truls Mork — va inter-preta 'Simfonia Concertantă pentru Vio-loncel' de George Enescu, lucrare cu carecelebra orchestră a ales să deschidă și sta-giunea 2017 de la Paris.

În cadrul unei intervenții video on-line, celebrul dirijor Vladimir Jurowski,directorul artistic al Festivalului în 2017,a menționat concertul de deschidere, cuopera 'Oedip' de George Enescu în ver-siune concertantă, în interpretarea Lon-don Philharmonic Orchestra, pe caremaestrul o va dirija.

Peste 3.000 dearti;ti la FestivalulEnescu 2017

Prima mare comedie a lui Caragiale, “O noapte furtunoas[”, a fost adaptat[ savuros de echipa Teatrului Figura Studiodin Gheorgheni `ntr-un spectacol foarte aplaudat la IFeszt

Festivalul de Teatru Clasic a devenit o institu\ie a Aradului ;i atrage spectacole de mare calibru.22 de ani ̀ nseamn[ deja o tradi\ie respectabil[. Au fost anul acesta spectacole regizate de Purc[rete,Dabija, Ada Lupu, Colceag, texte de Shakespeare (“~mbl]nzirea scorpiei”, “Romeo ;i Julieta”, “Ham-let”), commedia dell’arte, de toate pentru to\i, iar finalul a revenit Capitalei.

Omul sub povara zeilor< “Omul cel bun din Seciuan” (Teatrul Bulandra)

Impresii dintr-o toamn[ a festivalurilor<IFeszt la Satu Mare, Festivalul

Interna\ional de Teatru Clasic la Arad

27 noiembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Pe data de 26 ianuarie 2014, un sa-telit poziţionat deasupra Arabiei Sau-dite a realizat o fotografie a ceea ce pă-rea a fi un aeroport modern, futurist.Însă, dacă acesta este, de fapt, un aero-port, unde sunt avioanele? Zona în careacesta a fost detectat este una dintrecele mai izolate ale planetei, fiind vorbade Deșertul Rub al-Khali.

Acest aeroport se află la graniţaArabiei Saudite cu Yemenul, iarpoziţionarea sa poate oferi un indiciuîn ceea ce privește scopul său. Graniţadintre aceste două ţări este extrem desemnificativă, căci au existat, de-a lun-gul timpului, conflicte între ArabiaSaudită și Yemen, principalul motiv fi-ind resursele de petrol ale ambelor ţări.

În urma studierii une hărţi on-line,a fost confirmat faptul că acest aeroporteste indicat și că, de fapt, are statutulunui aeroport strategic, de graniţă. Dar,cu toate acestea, ceva nu este corect<aeroporturile care controlează graniţelesunt situate, de regulă, mai aproape degraniţa în sine și au dimensiuni maimici, pe când aeroportul acesta esteunul de dimensiuni mari.

În ceea ce privește terorismul in-ternaţional, Yemen este un punct sta-tegic, iar existenţa pistelor care suntpoziţionate extrem de aproape degraniţă oferă o concluzie valoroasă<aceasta este linia de luptă în cazul unuiconflict cu Al-Qaeda, având, astfel, unrol militar.

Avioanele fără pilot sunt o armăcheie în războiul împotriva terorismu-lui, care sunt folosite pentru a identificainamicul. Concluzia cercetătorilor esteaceea că aeroportul este, de fapt, o bazăsecretă a acestor tipuri de avioane, scriedescoper[.ro.

Pagin[ realizat[de Mirela Filimon

În trecut, peste 300.000 de oa-meni se adunau în acest loc pentrua urmări curse cu trăsuri precumcele din filmul Ben Hur.

O secţiune din faimosul CircusMaximus a fost redeschisă publi-cului după ce experţii au descoperito reţea de facilităţi pentru cumpă-rături şi un teatru vechi de 2.800de ani.

Cercetătorii cred că situl descris cacel mai mare centru comercial din An-tichitate ar fi avut 60 de magazine, in-clusiv spălătorii, bordeluri şi restauran-te.

Având 600 de metri lungime şi 140de metri lăţime, Circus Maximus a fostun loc unde elita din Roma antică veneasă se relaxeze şi să discute subiecte po-litice. O mare parte din Circus Maximusa fost distrusă de un incendiu care a iz-bucnit în anul 64 d.Hr., în timpul  îm-păratului Nero.

Publicul poate admiraruinele şi poate observalatrinele antice

Complexul a fost reconstruit de Îm-păratul Traian, care l-a inaugurat printr-o serie de spectacole şi jocuri publice, în103 d.Hr. Ultima cursă din Circus Ma-ximus a fost ţinută în 549 d.Hr, la aproa-pe un mileu faţă de prima cursă.  Acum,publicul poate admira ruinele şi poateobserva latrinele antice, bucăţi din ceeace era odată triumfalul arc ridicat înonoarea Împăratului Titus.

Informa\ii surprinz[toaredespre ruine, descoperite`n timpul restaur[rii

Proiectul care a durat şapte ani dez-văluie şi informaţii surprinzătoare des-

pre ruine. “Ceea ce noi am excavat do-vedeşte că Circus Maximus era cel maimare centru comercial din Antichitate,''a declarat Maria Letizia Buonfiglio.Aici se aflau bordeluri şi magazine, underomanii puteau paria, alte şase magazinese întindeau pe fiecare parte a stadio-

nului.Echipa a descoperit în zonă bijuterii

de aur, sute de monede de bronz şi o cu-pă de sticlă pe care era filigranat cu aurun cal. Imaginea atestă faptul că doarcaii erau utilizaţi în aceea vreme pentruamuzamentul public. 

Cercetătorii cred că situl descris ca cel mai mare centru comercial din Antichitate ar fi avut 60 de magazine, inclusiv spă-lătorii, bordeluri și restaurante

Minciunile pot fi asemănate cu bul-gării de zăpadă care, odată lansați lavale, devin din ce `n ce mai mari, po-trivit unui studiu realizat recent la Uni-versity College London. Oamenii de;tiin\[ au aflat c[, pe m[sur[ ce obice-iul de a min\i continu[, creierul seobi;nuie;te ;i se desensibilizeaz[, in-formeaz[ New Scientist.

~n multe cazuri, minciunile ̀ ncep dela adev[ruri nevinovate ;i ajung s[ esca-ladeze, iar exemplele sunt peste tot, fiec[ e vorba de domeniul ;tiin\ific, politic,financiar sau de infidelitate, dup[ cumsus\ine Tali Sharot de la University Col-lege London.

Sharot ;i colegii s[i au `ncercat s[afle dac[ min\itul desensibilizeaz[ cre-ierul, a;a cum se `nt]mpl[ `n cazul uneiimagini violente pe care o vedem de mul-te ori ;i care ne impresioneaz[ din ce `nce mai pu\in.

~n urma experimentelor, ea a desco-perit c[ voluntarii care min\eau `n be-neficiul partenerilor de teste au f[cutacest lucru f[r[ re\ineri, iar `n fiecaredintre aceste runde minciunile s-au si-tuat la acela;i nivel.

Dar c]nd lucrurile neadev[rate eraurostite `n beneficiu personal, lipsa deonestitate a voluntarilor a escaladat `ntimp, fiecare minciun[ fiind mai maredec]t cea de dinainte.

Scan[rile realizate la nivelul creie-

rului au demonstrat c[ prima minciun[este asociat[ cu o cre;tere a activit[\iiamigdalei cerebrale, zona implicat[ `nr[spunsurile emo\ionale. ~ns[, pem[sur[ ce minciunile progreseaz[,aceast[ activitate se diminueaz[.

Efectul observat a fost at]t de preg-nant, ̀ nc]t echipa s-a putut folosi de da-tele provenite de la amigdala cerebral[pentru a prezice c]t de mare va fiurm[toarea minciun[ a subiec\ilor tes-ta\i.

“Atunci c]nd min\i sau `n;eli `n be-neficiul personal, acest lucru te face s[

te sim\i r[u”, a spus Sophie van der Zeede la Universitatea Free din Amsterdam.“Dar c]nd continui s[ min\i, aceast[ sen-za\ie dispare, a;a c[ ai mai multe ;anses-o faci din nou”, a explicat ea.

Sharot a atras aten\ia c[ “acest lucrusubliniaz[ pericolul pe care ̀ l reprezint[implicarea ̀ n acte mici de lips[ de ones-titate” ;i c[ persoanele care mint des de-vin din ce `n ce mai bune la acest lucrusi mai greu de prins.

Rezultatele testelor au fost publicate`n Nature Neuroscience, potrivit Ager-pres.

Cel mai mare “mall” din Antichitate,Circus Maximus, a fost redeschis publicului

Fluxul de spectatori care se adunau s[pt[m]nal aici pentru a frecventa magazinele, bordelurile;i a participa la curse, era de 300.000 de oameni

De pe aeroportulsecret din Arabia

Saudit[ suntlansate drone ;i

avioane f[r[ pilo\i

O nouă specie miriapodă a fost des-coperită într-o peșteră întunecată din par-cul Naţional Sequoia din California.

Această specie filiformă de miriapodea fost descoperită de către speologul JeanKrejca, iar miriapodul a fost trimis cătrespecialistul Paul Marek și către WilliamShear of Hampden, membru al ColegiuluiSydney din Virginia pentru cercetări maiamănunţite. Curând, această specie a fostnumită Illacme tobini, după numele luiBen Tobin, un speolog cunoscut de la Par-cul Naţional al Marelui Canion, cel care ademarat cercetările care au dus la desco-perirea acestei specii. Spre deosebire decelelalte specii din clasa Illacme, acest mi-riapod are 414 picioare, iar dacă acest lucrunu era de ajuns pentru a ne înspăimânta,anatomia sa este extrem de bizară, prezen-tând și 4 penisuri și 200 de pori ce secretăo substanţă chimică necunoscută, care este,probabil, o otravă secretată cu scopul de aomorî inamicii. Illacme tobini este înrudităcu specia care are cele mai multe picioare,750, numită Illacme plenipes, descoperităîn anul 1928, iar llacme tobin este doar adoua specie de Illacme descoperită. Zonelegeografice în care aceasta trăiește sunt ex-trem de puţine și poate fi văzută doar înapropierea păienjenilor, a scorpionilor și amuștelor. Miriapodul descoperit este unmascul, așa că cercetătorii nu pot spunecu exactitate cum arată o femelă a acesteispecii.

Minciunile pot bulversa activitateacreierului ;i organismul celui care le spune

Una dintre celemai ciudate creaturi

are 414 picioare

Având 600 de metri lungime şi 140 de metri lăţime, Circus Maximus a fost un loc unde elita dinRoma antică venea să se relaxeze şi să discute subiecte politice. O mare parte din Circus Maximusa fost distrusă de un incendiu care a izbucnit în 64 d.Hr., în timpul  împăratului Nero.

~n 26 iunie 1998, un avion de agre-ment își realiza zborul zilnic deasupradeșertului care se află într-o zonă înde-părtată și nelocuită a Australiei. Pilotul aprivit în jos pentru a analiza forma ne-obișnuită care se afla trasată pe suprafaţasolului. Aceasta era, de fapt, schiţa unuihumanoid. Are o lungime de aproximativ4 km, iar întrebarea cercetătorilor a fost,bineînţeles, următoarea< de ce ar face ci-neva așa ceva? Este localizată lângă orașulaustralian Murray, aflat la o distanţă deaproximativ 560 km de marele oraș Ade-laide, situat în sudul Australiei. Figura estecea mai mare reprezentare a unui om crea-tă vreodată și este vizibilă chiar și dinSpaţiu.

Timp de ani de zile, acest mister a ră-mas neelucidat, însă s-a vehiculat că arputea fi opera lui Bardius Goldberg, unartist australian care a avut ideea nebu-nească de a crea un desen vizibil dinspaţiu, mai ales că era cunoscut drept opersoană foarte excentrică.

Dar la câţiva ani după ce a fost desco-perită această misterioasă creaţie, artistula murit în circumstanţe necunoscute, lavârsta de 61 de ani, în anul 2002. Acestanu a admis niciodată în mod public că aravea vreo legătură cu acea creaţie.

P]nă în ziua de astăzi, aceasta a rămasun mister, potrivit descoper[.ro.

Schi\a unuihumanoid, lung[ de

4 kilometri, desenat[`ntr-o regiune pustie

din Australia

12 Informa\ia de Duminic[/27 noiembrie 2016

S[rb[toarea Cr[ciunului ̀ n Eu-ropa este sinonim[ cu z[pada, res-pectarea tradi\iilor, biserici goticecu ni;te coruri minunate, dar ;i cupie\e medievale fermec[toare, plinede via\[ datorit[ standurilor colo-rate ;i a decora\iunilor. Primelet]rguri de Cr[ciun s-au \inut `nViena (1294), Bautzen (1384) ;i `nDresda (1434). Cu timpul, spiritulfestiv a cuprins ̀ ntreaga lume, mul-te pie\e centrale fiind transformatecomplet `n ultima lun[ a anului.

Unele ora;e europene s[rb[toresc lascar[ mare, altele cu mai pu\in fast ;i cuunele obiceiuri mai neobi;nuite, iar c]te-va dintre ele sunt cu adev[rat uimitoare`n aceast[ frumoas[ perioad[ a anului.Mari sau mici, toate promit voie bun[,m]ncare tradi\ional[, b[uturi, muzic[ ;imulte altele, fiecare reflect]nd culturaregiunii respective.

*Strasbourg, Fran\aCapitala regiunii Alsacia de la grani\a

cu Germania este plin[ de istorie ;i ;armde-a lungul ̀ ntregului an cu maiestuoasacatedral[ gotic[ Notre Dame de Stras-bourg ;i str[zi din Evul Mediu. Dar `nperioada Cr[ciunului, `n mod special,ora;ul se transform[ `ntr-un t[r]m de

basm, fiind vizitat de aproximativ 2 mi-lioane de oameni `n fiecare an. “Chris-tkindelsmärik” (dat]nd din 1570) a fostaleasă “Cea mai bun[ pia\[ de Cr[ciundin Europa” doi ani la r]nd de c[tre Eu-ropean Best Destinations. Este ̀ n prezentcea mai mare din Europa cu peste 300de standuri ;i 12 zone de s[rb[toare `ntot ora;ul. Mul\i vizitatori `;i rezerv[chiar ;i cu un an ̀ nainte camerele de ho-tel pentru a se putea bucura de concertelespeciale de colinde, copiii s[ aib[ partede mult[ distrac\ie ̀ n spa\iul special ame-najat - “Satul copiilor”, unde exist[ uncirc, carusele, precum ;i “bredele” – ni;tebiscui\i speciali `n diferite forme ;i aro-me, pe l]ng[ multe decora\iuni tradi\io-nale alsaciene confec\ionate manual deme;te;ugarii din zon[. Pia\a Kléberg[zduie;te, ca ̀ n fiecare an, impun[torulbrad de Cr[ciun, anul trecut el av]nd o`n[l\ime de 30 de metri.

Köln, GermaniaAn de an, aproape 4 milioane de oa-

meni viziteaz[ t]rgul de Cr[ciun situat`n pia\a central[ din fa\a Domului dinKöln ;i celelalte pie\e r[sp]ndite ̀ n ora;.Vizitatorii se pot bucura de produsetradi\ionale oferite de cele peste 150 destanduri. Cei mici vor fi `nc]nta\i decarusel, teatrul de p[pu;i ;i de legendafaimo;ilor Heinzelmännchen

(spiridu;ii care au creat aceast[ splen-doare de Cr[ciun `n ora;).

Viena, AustriaTradi\ia pie\elor vieneze de Cr[ciun

dateaz[ din secolul al XIII-lea, vizitatoriiav]nd posibilitatea s[ se bucure de 10t]rguri r[sp]ndite `n capitala austriac[.Peste 150 de standuri se `ntind `n Rat-hausplatz, ̀ n fa\a cl[dirii Prim[riei ̀ n stilneogotic, atr[g]ndu-;i vizitatorii cuc[su\e de lemn ̀ n miniatur[, marionete,inimi de turt[ dulce, `mbr[c[minte dinpiele ;i c[ciuli de l]n[. Nu pierde\i oplimbare pe patinoar, o gustare delicioas[al[turi de un vin fiert sau concertelesus\inute `n bisericile vieneze `n aceast[perioad[ a anului.

De asemenea, în pia\a din fa\a Pala-tului Schönbrunn este organizat târgulcultural, acolo unde se află standuri ame-najate în cabane din lemn de la care potfi cumpărate decora\iuni de Crăciun rea-lizate manual ;i se poate asista la concertede colinde.

Praga, CehiaTimpul parc[ se opre;te `n Praga `n

perioada s[rb[torilor de iarn[, turi;ti dintoat[ lumea aleg]nd s[ petreac[ unCr[ciun magic ;i s[ se bucure de tot ceaare de oferit acest minunat ora; medieval.Cea mai mare ;i mai impresionant[ pia\[

din Praga este cea din Centrul vechi, ca-re-;i a;teapt[ vizitatorii cu un impresio-nant brad de Cr[ciun adus din mun\iiCehiei, bere, vin fiert, delicatese locale,obiecte din cristal de Bohemia ;i scenebiblice cu staul de oi sau capre, care dauora;ului o adev[rat[ atmosfer[ des[rb[toare.

Denumit ;i „Ora;ul celor 100 de clo-potni\e“, sunt multe biserici ;i fostem[n[stiri transformate `n s[li de spec-tacole pentru concerte simfonice, con-certe la orga `n biserici sau simple con-certe cu colinde de Cr[ciun. Alte pie\emai mici sunt `n Wenceslas (situat[ la 5minute de Centrul vechi) sau noua pia\[de l]ng[ m[re\ul Castel gotic din Praga,situat[ `n curtea Bazilicii Sf. Gheorghe.

Bruxelles, BelgiaCu cele mai fine specialit[\i de cio-

colat[, gofre ;i scoici cu cartofi pr[ji\ipentru a te ̀ nc[lzi dup[ o zi petrecut[ ̀ nora;, Bruxelles este locul perfect pentruc[l[torii gurmanzi. Evenimentul „Minu-nile iernii” este unul foarte popular cuocazia fiec[rui Cr[ciun. Bradul `nalt de21 de metri se afl[ ̀ n Pia\a mare – un locprotejat de Unesco, unde te po\i bucurade un spectacol deosebit de sunete ;i lu-mini `n fiecare sear[. Un patinoar situat`n Pia\a Monnaie `;i a;teapt[ vizitatoriipe o suprafa\[ de 740 metri p[tra\i.

T]rgul de Cr[ciun se `ntinde pe 2,5 km`n jurul centrului istoric al ora;ului, cumulte c[b[nu\e frumos ̀ mpodobite carev]nd produse lucrate manual ;i alte sur-prize.

Lille, Fran\aÎn inima iernii, Lille străluce;te de

veselie datorită târgului de Crăciun or-ganizat aici. Ora;ul `;i întâmpină vizita-torii cu o atmosferă festivă ;i îi introduceîntr-o lume minunată. ~n pia\a Rihour,mai mult de 80 cabane au fost amenajate;i oferă o multitudine de idei de cadouri.Tot la tarabe pot fi găsite ;i alimente sauspecialită\i gastronomice regionale. Aiciau fost amenajate locuri speciale pentruarta me;te;ug[reasc[ din Rusia, Polonia,Quebec ;i a amerindienilor.

Tallinn, EstoniaCapitala Estoniei beneficiază, datorită

pozi\ionării sale nordice, de zăpadă încea mai mare parte a lunii decembrie,ceea ce o face un loc perfect pentru aamenaja un târg de poveste. Situat în cen-trul ora;ului, punctul de maxim intereseste pomul de Crăciun înconjurat de că-su\e din lemn de la care pot fi cumpăratecadouri ;i bunătă\i specifice perioadei.De altfel, se spune c[ Tallinn este locul încare a fost împodobit primul pom de Cră-ciun din lume într-un loc public, în 1441.

Magia t]rgurilor de Cr[ciun din Europa