UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ JUSTINIAN PATRIARHUL

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

COORDONATOR

PR. PROF. DR. VIOREL IONIȚĂ

CANDIDAT

IACȘA DANIIL-CORNELIU

București2014

1

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ JUSTINIAN PATRIARHUL

CELE TREI ADUNĂRI ECUMENICE EUROPENE.

O EVALUARE ORTODOXĂ

COORDONATOR

PR. PROF. DR. VIOREL IONIȚĂ

CANDIDAT

IACȘA DANIIL-CORNELIU

București2014

2

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................... 8

2. Procesul conciliar şi rolul său în cadrul dialogului ecumenic. Trei etape importante: Vancouver (1983), Basel (1989) şi Seul (1990) ....................................................................... 122.1. Introducere ............................................................................................................................ 122.2. A Şasea Adunare a Consiliului ecumenic al Bisericilor de la Vancouver, 24 iulie - 16 august 1983, şi lansarea procesului conciliar .......................................................................................... 142.2.1. Unitatea Bisericilor, un aspect aparte şi o perspectivă ortodoxă ......................................... 172.3. Procesul conciliar, o iniţiativă a Bisericilor din Germania ...................................................... 222.4. Adunarea Ecumenică Europeană de la Basel, 15-21 mai 1989, şi legătura ei cu procesul

JPIC ........................................................................................................................................... 272.5. Convocarea Mondială a CEB pe tema „Dreptăţii, Păcii şi Integrităţii Creaţiei”, Seul, 5-12 martie 1990 ................................................................................................................................ 292.5. Concluzii .................................................................................................................................... 33

3. Prima Adunare Ecumenică Europeană: «Pacea şi dreptatea pentru întreaga creaţie», Basel, Elveţia, 15-21 Mai 1989 …............................................................................................. 353.1. Basel și importanța lui ecumenică ............................................................................................ 353.2. Etapele desfășurării Primei Adunări Ecumenice Europene ...................................................... 393.2.1. Recomandarea de la Vancouver și moțiunile de la Stirling. Rolul Consiliului Ecumenic al Bisericilor și cel al Conferinței Bisericilor Europene ...................................................................... 393.2.2. Primele formulări comune ale CBE/CCEE. Declarația de presă din 22 octombrie 1987 ...... 443.2.3. Declaraţiile preşedinţilor CBE şi CCEE ................................................................................ 463.2.4. Rugăciunea comună ............................................................................................................... 493.2.5. Invitația oficială, ca „invitație la cooperare” ......................................................................... 513.2.6. Întâlnirile pregătitoare ale Adunării Ecumenice Europene „Pace și Dreptate” .................... 523.3. Participanţi .............................................................................................................................. 563.3.1. Delegaţii şi categoriile desemnate ca participante ................................................................ 563.3.2. Participarea românească ....................................................................................................... 573.4. Desfăşurarea sesiunilor plenare .............................................................................................. 573.5. Declarațiile finale .................................................................................................................... 593.5.1. Mesajul Adunării ecumenice europene „Pace și dreptate”, Basel, 15-21 May, 1989 .......... 593.5.2. Documentul final .................................................................................................................. 613.6. Concluzii ................................................................................................................................. 64

4. A Doua Adunare Ecumenică Europeană: «Reconcilierea – dar al lui Dumnezeu şi izvor de viaţă nouă», Graz, Austria, 23-29 Iunie 1997 .............................................................................. 664.1. Graz, emblemă a reconcilierii europene .................................................................................... 664.1.1. Importanța culturală ............................................................................................................... 664.1.2. Importanța teologică .............................................................................................................. 674.1.3. Importanța ecumenică ........................................................................................................... 68

3

4.2. Contextul desfășurării Adunării de la Graz .............................................................................. 694.2.1. Contextul politic .................................................................................................................... 694.2.2. Contextul teologic ................................................................................................................. 704.3. Întâlnirile pregătitoare .............................................................................................................. 724.4. Participanți ................................................................................................................................ 754.4.1. Participarea din partea Bisericii Ortodoxe Române ............................................................... 764.4.1.1. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel .................................................................................... 774.4.1.2. Părintele. Prof. Dr. Viorel Ioniță .......................................................................................... 774. 5. Desfășurarea sesiunilor ............................................................................................................ 784.6. Documente finale ...................................................................................................................... 854.6.1. Mesajul final al Adunării de la Graz ....................................................................................... 854.6.2. Textul de bază ......................................................................................................................... 884.6.3. Recomandările de pus în practică ........................................................................................... 944.6.4. Background-ul la Recomandările de pus în practică .............................................................. 964.6.5. Angajamentele ........................................................................................................................ 974.7. Poziţia Bisericilor Ortodoxe ...................................................................................................... 974.8. Concluzii ................................................................................................................................... 99

5. Vindecarea memoriei şi Charta oecumenica, concepte cheie în dialogul ecumenic al ultimilor douăzeci de ani ............................................................................................................................. 1015.1. Vindecarea memoriei în Europa .............................................................................................. 1015.1.1. Preliminarii .......................................................................................................................... 1015.1.2. Vindecarea memoriei, etapă în vederea unităţii Bisericilor ................................................ 1035.1.3. Relaţiile dintre Bisericile Ortodoxă şi Greco-catolică din România .................................... 1055.1.4. Vindecarea memoriei oglindită în documentele finale ale Adunării de la Graz ................... 1075.2. Charta Oecumenica şi reflectarea ei în cadrul celei de a 3-a Adunări Ecumenice Europene ......................................................................................................................................... 1105.2.1. Contextul european ............................................................................................................... 1065.2.2. Elaborarea şi răspândirea Chartei Oecumenica .................................................................... 1115.2.2.1. Repere – Ce este Charta Oecumenica? ............................................................................. 1115.2.2.2. Elaborare ............................................................................................................................ 1145.2.3. Conţinut ................................................................................................................................ 1175.2.3.1. Structura documentului Charta Oecumenica .................................................................... 1175.2.4. Charta Oecumenica în documentele celei de a 3-a Adunări Ecumenice Europene ............. 1215.2.5. Receptarea Chartei Oecumenica în teologia românească .................................................... 126

6. A Treia Adunarea Ecumenică Europeană: «Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru înnoire şi unitate în Europa», Sibiu, România, 4-9 Septembrie 2007 ....................... 1326.1. Globalizarea şi postmodernitatea la început de secol XXI …............................................... 1346.2. Primele întâlniri în vederea organizării Adunării Ecumenice ............................................... 1396.3. Întâlnirile Comitetului de organizare a celei de a treia Adunări Ecumenice Europene ........ 1406.4. Etapele Procesului celei de a treia Adunare Ecumenică Europeană ..................................... 1436.5. Întâlnirea pregătitoare a delegaţilor Bisericilor Ortodoxe la cea de a III-a Adunare Ecumenică Europeană, Sibiu, România, 4-9 septembrie 2007, Rhodos, Grecia, 25-28 iunie 2007 ............... 1486.6. Desfășurarea lucrărilor ........................................................................................................... 1526.7. Reflectarea Adunării în presa bisericească: „Ziarul Lumina”, cotidianul Patriarhiei Române ........................................................................................................................................... 1616.8. Mesajul final al Adunării de la Sibiu și receptarea lui critică ................................................. 170

7. Concluzii finale ......................................................................................................................... 175

4

8. ANEXE ...................................................................................................................................... 178I. Mesajul Adunării Ecumenice Europene „Pace și dreptate”, Basel, 15-21 May, 1989 (traducere de Daniil-Corneliu Iacșa) ................................................................................................................... 178II. Documentul final al Adunării Ecumenice Europene „Pace și dreptate”, Basel, 15-21 May, 1989 (traducere de Daniil-Corneliu Iacșa) .............................................................................................. 181III. Charta Oecumenica ................................................................................................................. 228IV. Raportul final al Întâlnirii pregătitoare a delegaţilor Bisericilor Ortodoxe la cea de a III-a Adunarea Ecumenică Europeană, Rhodos, Grecia, 25-28 iunie 2007 ........................................... 239V. Declaraţia tinerilor în cadrul celei de-a III-a Adunări Ecumenice Europene ........................... 244VI. Mesajul final al AEE3 ...............................................................................................................247

9. Bibliografie ............................................................................................................................... 2529.1. Izvoare .................................................................................................................................... 2529.2. Literatură secundară ................................................................................................................ 2619.2.1. Cărți ...................................................................................................................................... 2619.2.2. Articole ................................................................................................................................. 2639.2.3. Resurse electronice .............................................................................................................. 271

5

SINTEZA TEZEI

Dialogul ecumenic reprezintă una dintre temele cele mai dezbătute și controversate în

teologia ortodoxă contemporană, și aceasta prin prisma reticențelor unora dintre ortodocși de a se

angaja nu atât într-o relație de cordialitate, cât mai ales într-una de frățietate și comuniune cu cei de

alte confesiuni. De unde vine această temere care atinge pe alocuri accente antiecumenice

paroxistice, cu acuzații la adresa tuturor celor care într-un fel sau altul, au fost desemnați de

Bisericile lor Ortodoxe să participe la acest dialog? Să fie vorba de un prost renume al

ecumenismului, așa cum acuză detractorii lui, sau mai degrabă explicația trebuie căutată în felul în

care în care dialogul ecumenic și rezultatele sale sunt receptate la nivelul creștinului obișnuit? Ori

poate în mentalitățile ancorate în paradigma conflictuală dintre culturi și națiuni ce a precedat

secolul al XX-lea? Pentru oricare dintre cercetătorii istoriei bisericești a porni de la precizarea

termenilor și de la modul de înțelegere specific fiecărei Biserici în parte a unor teme și concepte

precum ecleziologie, hristologie, haritologie sau misiune este aproape un truism. Rezultatele

cercetării se complică vizibil pe măsură ce discuția de principiu și istoria conceptuală, structurală și

simbolică se restrâng la realitățile factuale, ele însele paradoxale. De câte ori cei mai aprigi

antiecumeniști nu sunt obligați, alături de entuziaștii dialogului ecumenic, să recunoască faptul că

realitatea familiilor mixte, atât de des întâlnite în ultimii douăzeci de ani, devansează „pe terenul

misionar” eforturile ecumenice? Prin urmare se impun metode noi de abordare a dialogului

ecumenic în teologia științifică și schimbarea modalității de popularizare și receptare a rezultatelor

unei întâlniri ecumenice la cel mai înalt nivel de către credincioșii obișnuiți din partea factorilor

ecleziali decizionali, acesta reprezentând scopul, dar și validarea dialogului ecumenic: schimbarea

felului de a-l privi pe celălalt, deschiderea către alteritate, comuniunea și dragostea reciprocă.

În cartea sa Marii reformatori luterani și Biserica Ortodoxă, Părintele Profesor Dr. Daniel

Benga descrie întâlnirea dintre Philipp Melanchthon și diaconul ortodox Dimitrie, și găzduirea, de

către reformator, a diaconului.1 Șederea diaconului Dimitrie în casa lui Philipp Melanchton, din mai

până în septembrie 1559, a constituit, la o primă lectură, imaginea, care nu m-a mai părăsit de

atunci, a dialogului ecumenic însuși. Faptul că doi oameni străini, despărțiți cultural și confesional

de bariere de netrecut în mentalitatea vremii au putut să stea la aceeași masă, să mănânce aceeași

1 Pr. Dr. Daniel Benga, Marii reformatori luterani și Biserica Ortodoxă. Contribuții la tipologia relațiilor luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, Editura Sofia, București, 2003, pp. 160-180.

6

mâncare și să mulțumească lui Dumnezeu împreună pentru darurile mesei, reprezintă atât un

eveniment istoric, cât și un deziderat ecumenic pentru zilele noastre. Pornind de aici, de la acest

tablou al întâlnirii celor doi creștini, am crezut în puterea dialogului și întâlnirii ecumenice și am

dorit să fiu cât mai aproape de cercetarea acestui domeniu.

Aceasta este motivația cu care m-am angajat la proiectul vast de evaluare a celor trei

Adunări Ecumenice Europene. Obiectivul vizat este înțelegerea felului în care aceste Adunări s-au

organizat, cum au contribuit Bisericile la această organizare și mai cu seamă receptarea de către

ortodocși a rezultatelor fiecăreia dintre ele. Am dorit să cunosc mai bine în ce măsură angajarea

fiecăreia dintre Bisericile participante, dar mai cu seamă a teologilor români ortodocși, au influențat

profund dezbaterea ecumenică a ultimilor 25 de ani. Motivaţia cea mai importantă în legătură cu

alegerea temei o reprezintă conştiinţa chemării la dialog a omului în societatea contemporană, lucru

care nu se poate realiza astăzi fără dimensiunea ecumenică.

Bibliografia apelează la izvoare contemporane, precum actele dezbaterilor şi documentele

finale ale fiecăreia dintre Adunările Ecumenice Europene tratate, comentarii şi reacţii teologice atât

din România, cât şi din ţările occidentale, ce vizează ecoul conferinţelor şi implementarea

conceptelor şi angajamentelor convenite de acestea. Izvoarele primare pentru cercetarea de față sunt

documentele Adunărilor și care privesc organizarea și desfășurarea acestora, documente care

constituie Arhiva Conferinței Bisericilor Europene, cu sediul la Geneva. Totodată, am făcut apel la

arhiva Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, dar și la resursele de internet, care

reprezintă o parte importantă din bibliografie întrucât majoritatea documentelor finale ale

Adunărilor Europene, precum și declarațiile participanților, au fost digitalizate și puse la dispoziție

on-line, în paralel sau chiar în lipsa unor ediții tipărite ale acestor documente. Documentele

secundare au fost reprezentate de studiile care au tratat Adunările Ecumenice fie direct, fie prin

tematică analogă.

Metoda de cercetare folosită a vizat prezentarea contextului istoric, cultural și politic al

desfășurării celor trei Adunări Ecumenice Europene, urmată de organizarea și desfășurarea propriu-

zisă a lucrărilor. În general am urmărit raportarea temelor la textul izvoarelor și analiza mesajelor

din perspectiva participării ortodoxe.

Planul lucrării se desfășoară pe parcursul a cinci capitole. Primul dintre ele se intitulează:

„Procesul conciliar şi rolul său în cadrul dialogului ecumenic. Trei etape importante: Vancouver

(1983), Basel (1989) şi Seul (1990)” și vrea să răspundă la întrebarea: Care au fost motivațiile

dintru început ale organizării acestor Adunări europene? De unde a pornit inițiativa și care au fost

implicațiile lansării procesului de „Justice, Peace and Integrity of Creation” (JPIC) pentru Bisericile

din Europa? Capitolul a urmărit a Şasea Adunare a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la

7

Vancouver, 24 iulie - 16 august 1983, şi lansarea procesului conciliar, prezentarea perspectivei

ortodoxe asupra unității Bisericilor, legătura Adunării Ecumenice Europene de la Basel, 15-21 mai

1989 cu procesul conciliar și unul dintre punctele terminus ale acestui proces, respectiv Convocarea

Mondială a CEB pe tema „Dreptăţii, Păcii şi Integrităţii Creaţiei”, Seul, 5-12 martie 1990 , atunci

când procesul conciliar a fost epurat de conotațiile sale creștine și teologice.

Un al doilea capitol s-a ocupat de „Prima Adunare Ecumenică Europeană: «Pacea şi

dreptatea pentru întreaga creaţie», Basel, Elveţia, 15-21 Mai 1989”, prezentând importanța

ecumenică a orașului Basel, pentru ca mai apoi să se axeze pe etapele desfășurării Adunării. S-a

scos în evidență Recomandarea din documentul final al Adunării de la Vancouver, aceea care chema

Bisericile să se angajeze într-un proces conciliar, dar și rolul Consiliului Ecumenic al Bisericilor și

cel al Conferinței Bisericilor Europene în organizarea Adunării de la Basel. Câte o secțiune a fost

dedicată Întâlnirilor pregătitoare, participanților și desfășurării sesiunilor plenare. Declarațiile finale

ale Adunării, cum ar fi Mesajul si Documentul de bază au fost analizate din perspectiva participării

ortodoxe. De altfel, ambele documente au fost traduse în limba română, ele regăsindu-se în anexa ce

însoțește prezenta lucrare.

Următorul capitol s-a intitulat „A Doua Adunare Ecumenică Europeană: «Reconcilierea –

dar al lui Dumnezeu şi izvor de viaţă nouă», Graz, Austria, 23-29 Iunie 1997” și a tratat despre:

contextul în care s-a desfăşurat Adunarea, Întâlnirile pregătitoare, participanții, desfășurarea

sesiunilor și analiza documentelor finale. Secțiunea „Poziția Bisericilor Ortodoxe” a fost dedicată

felului în care Bisericile Ortodoxe participante au formulat o declarație comună ce a făcut parte

distinctă de documentele finale.

Capitolul „Vindecarea memoriei şi Charta oecumenica, concepte cheie în dialogul ecumenic

al ultimilor douăzeci de ani” conține analiza procesului de vindecare a memoriei așa cum reiese

acesta din documentele și desfășurarea Adunării de la Graz, dar și elaborării și răspândirii Chartei

Oecumenica. Totodată, am considerat necesară o secțiune dedicată receptării Chartei Oecumenica în

teologia românească.

Ultimul capitol vizează „A Treia Adunarea Ecumenică Europeană: «Lumina lui Hristos

luminează tuturor. Speranţă pentru înnoire şi unitate în Europa», Sibiu, România, 4-9 Septembrie

2007”. În acest capitol am tratat despre „Globalizarea şi postmodernitatea la început de secol XXI”,

„Primele întâlniri în vederea organizării Adunării Ecumenice”, „Întâlnirile Comitetului de

organizare a celei de a treia Adunări Ecumenice Europene”, „Etapele Procesului celei de a treia

Adunare Ecumenică Europeană”, „Întâlnirea pregătitoare a delegaţilor Bisericilor Ortodoxe la cea

de a III-a Adunare Ecumenică Europeană, Sibiu, România, 4-9 septembrie 2007, Rhodos, Grecia,

25-28 iunie 2007”, „Desfășurarea lucrărilor”. Am dedicat o secțiune aparte reflectării Adunării în

8

presa bisericească, respectiv în Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române. Parte a acestui capitol

a vizat „Mesajul final al Adunării de la Sibiu și receptarea lui critică”.

Până în prezent, studiile teologice pe tema celor trei Adunări Ecumenice Europene au vizat

trecerea în revistă a participanților ortodocși și a concluziilor întâlnirilor, respectiv prezentarea pe

scurt a documentelor finale. În anul 2008 apărea la Berlin în seria Ökumenische

Studien/Ecumenical Studies volumul Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten

Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3)2 ai cărui editori, Jürgen Henkel și Daniel Buda

au oferit un bilanț al celei de-a treia Adunări Ecumenice Europene alcătuit din cele mai autoritative

voci protestante, romano-catolice și ortodoxe. Studiile teologice românești consemnează titlurile:

„Cronica evenimentelor” apărut în Revista teologică (Lect. Dr. Daniel, Dr. Ştefan Toma), A III-a

Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu (4-9 Sept. 2007) în Studii Teologice, al Părintelui

Profesor Dr. Mihai Săsăujan3, „A Treia Adunare Ecumenică Europeană – Sibiu, 4-9 Septembrie

2007 – prezentare şi evaluare ortodoxă” în Studii teologice ecumenice, cea de-a Treia Adunare

Ecumenică Europeană şi Documentul de la Lima, Târgu Mureş, 2007, al Părintelui Profesor Dr.

Daniel Benga4, „Actualitatea textelor de la Lima (BEM) după 25 de ani” în Studii teologice

ecumenice. Cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană și Documentul de la Lima, al domnului

Stefan Tobler5. De asemenea, în anul 2008, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian

Patriarhul” din București s-a susținut teza de licență cu titlul: „ A treia Adunare Ecumenică

Europeană” a Părintelui Ionuț Păun.6 O analiză a Chartei Oecumenica a fost realizată de Părintele

Prof. Dr. Ioan Vasile Leb cu titlul „Reflecții privind Constituția Europeană și Charta Ecumenică” în

Paşi spre integrare. Religie şi drepturile religioase ale omului în Europa, coord. Sorin Frunză, în

anul 20047, la doar trei ani după semnarea documentului de către președinții CBE și CCEE, în

vreme ce Părintele Profesor Dr. Daniel Benga a tratat despre contribuția Părintelui Profesor Dr.

Viorel Ioniță la elaborarea Chartei în Identități creștine europene în dialog. De la mișcarea husită

la ecumenismul contemporan.

Un aspect aparte în cadrul discuţiei de faţă îl constituie participarea ortodoxă la evenimentul 2 Jürgen Henkel, Daniel, Buda, Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008.3 Pr. Conf. Dr. Mihai Săsăujan, „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu (4-9 Sept. 2007)” în Studii Teologice, Nr. 3, iulie-septembrie, Bucureşti, 2007, pp. 177-197.4 Pr. Conf. Dr. Daniel Benga, „A Treia Adunare Ecumenică Europeană – Sibiu, 4-9 Septembrie 2007 – prezentare şi evaluare ortodoxă” în Studii teologice ecumenice, cea de-a Treia Adunare Ecumenică Europeană şi Documentul de la Lima, Târgu Mureş, 2007, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (Aidrom), Comisia ecumenică, Bucureşti, 2008, pp. 3-10. 5 Stefan Tobler, „Actualitatea textelor de la Lima (BEM) după 25 de ani” în Studii teologice ecumenice. Cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană și Documentul de la Lima, AIDRom, București, 2008, pp. 10-16.6 Pr. Ionuț Păun, A treia Adunare Ecumenică Europeană, Teză de licență în teologie susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, 2008.7Pr. Prof. Dr. Ioan Vasile Leb, „Reflecții privind Constituția Europeană și Charta Ecumenică” în Paşi spre integrare. Religie şi drepturile religioase ale omului în Europa, coord. Sorin Frunză, ed. Limes, Cluj Napoca, 2004, pp. 101-110.

9

ecumenic de la Vancouver. Delegaţii ortodocşi – printre care îi enumerăm pe cei din Biserica

Ortodoxă Română, respectiv Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la vremea aceea doctor în

teologie şi mirean, Înalt Preasfinţitul Antonie Plămădeală, Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania, la

vremea aceea Arhimandrit, Pr. Profesor Dumitru Stăniloae, Pr. Profesor Ion Bria şi Pr. Profesor

Viorel Ioniţă sau pe cei din alte Biserici Ortodoxe precum Pr. Ioan Romanides sau Pr. Boris

Bobrinskoy8 – au prezentat o poziţie comună în ceea ce priveşte temele Adunării. Acordul poziţiei

ortodoxe nu s-a obţinut ad hoc, ci a reprezentat efortul simpozionului teologic organizat de grupul

ortodox (the Orthodox Task Force) din cadrul CEB la Damasc, în Siria, cu un an înainte de

momentul Vancouver, în perioada 5-10 februarie 1982.9 Ca element distinct în cadrul discuţiei

despre participarea ortodoxă la Adunarea CEB, Bisericile Ortodoxe din ţările socialiste – respectiv

Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Cuba, Ungaria şi România – au fost invitate de

Biserica Ortodoxă Rusă la „Întrunirea ecumenică pentru pregătirea participării la Adunarea generală

a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Vancouver (Canada)”, în perioada 15-16 martie 1983 10.

Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Înaltpreasfinţitul Antonie Plămădeală,

Mitropolitul Ardealului, care a expus punctul de vedere asupra temelor păcii şi unităţii cu care

aceasta urma a se prezenta la Vancouver. De altfel, contribuţia specifică a ortodocşilor români a fost

discutată în cadrul celei de a XLI-a Conferinţe Teologice Interconfesionale de la Bucureşti, 7 aprilie

1983 – cu tema: „Unitatea creştină în eforturile de apărare a vieţii şi păcii în lume” – când

delegaţilor CEB, respectiv Rev. Prof. Samuel Amirtham (directorul Programului pentru Educaţie

Teologică a CEB) şi Dr. Reinhild Traitler (Secretar pentru pregătirea Adunării generale de la

Vancouver), le-a fost prezentată de către Părintele Ion Bria, el însuşi Secretar pentru relaţii cu

ortodocşii al Comisiei „Misiune şi Evanghelie” a CEB, poziţia Bisericii Ortodoxe Române.11

Participarea românească a fost consemnată în revistele teologice româneşti de la acea vreme

evocându-se contribuţia delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Adunării: „Amintim că

Pr. Dr. Viorel Ioniţă – asistent la Institutul teologic din Bucureşti – a fost conducător şi referent

tocmai pentru secţiunea «Pace şi dreptate». Iar în faţa plenarei, în numele întregii delegaţii române,

a luat cuvântul Î.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului, spunând printre altele: «Nu este sarcina

Bisericilor ca să rezolve noua ordine economică în lume, dar participarea în aceste acţiuni,

orientarea şi educarea opiniei publice pentru pace şi dreptate socială, este porunca lui Dumnezeu.

8 Pr. Ion Bria, Jesus Christ – the Life of the World. An Orthodox Contribution to the Vancouver Theme , World Council of Churches, Geneva, 1982, pp. iii-iv.9 I. Bria, Jesus Christ – the Life... , p. v.10 ÎPS Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, „Întrunirea ecumenică pentru pregătirea participării la Adunarea generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Vancouver (Canada)”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, p. 350.11 Dr. Cezar Vasiliu, „Vizita în România a unei delegaţii a Consiliului Ecumenic al Bisericilor”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, p. 355.

10

[…] Viaţa este darul lui Dumnezeu şi ceea ce periclitează viaţa este imoral. Trebuie să milităm

pentru făurirea unei ordini mondiale şi spirituale noi»”.12

Revenind la Vancouver, viziunea despre Biserică exprimată de raportul Secretarului General

al celei de-a Şasea Adunări a CEB, Philip Potter, a surprins ideile majore ale dezbaterilor şi câteva

concluzii importante: Biserica lui Hristos trebuie văzută ca o casă vie (a living house), iar adunarea

creştinilor ca o frăţie a mărturisirii (a fellowship of confessing ), a învăţării Scripturii (a fellowship

of learning), a participării la comuniune (a fellowship of participation), a împărtăşirii către celălalt,

de celălalt şi de Hristos (a fellowship of sharing), a vindecării prin unitate (a fellowship of healing),

a reconcilierii prin iertare (a fellowship of reconciliation), a unităţii în dragoste (a fellowship of

unity) şi a aşteptării în răbdare (a fellowship of expectancy).13 Potter a subliniat în raportul său că

reconcilierea este o minune cu care noi, creştinii, am fost investiţi de către Însuşi Dumnezeu în Iisus

Hristos: „Şi toate sunt de la Dumnezeu, Care ne-a împăcat cu Sine prin Hristos şi Care ne-a dat

nouă slujirea împăcării (2 Cr 5:18)”. Cel mai simplu sens al împăcării este, aşadar, acela de a ierta

pe cei care ne doresc răul.

Acest proces nou, de reconciliere a Bisericilor, a instituţiilor laice, persoanelor şi a întregii

creaţii a reprezentat ceva diferit de conceptul eticii creştine ce a dominat mişcarea ecumenică de

până atunci. În locul unor scopuri concrete cu caracter social, văzute drept echivalent al valorilor

creştine, la Vancouver s-a cerut mărturisirea credinţei creştine ca rezistenţă în faţa pericolelor lumii

contemporane.14 Cu toate că accentul pe mărturisire în detrimentul unităţii a fost criticat şi văzut ca

arătând, de fapt, o absenţă a interesului teologic real pentru unitatea văzută a Bisericii, acest lucru

nu a împiedicat participarea Bisericilor la procesul conciliar.15 De altfel, până la momentul Adunării,

CEB a dezbătut majoritatea temelor ce urmau să facă agenda evenimentului, sintetizând cele mai

reprezentative puncte de vedere ale Bisericilor participante cu privire la o temă sau alta. Astfel, în

privinţa unităţii, CEB a încercat să formuleze câteva consideraţii bazate pe contribuţiile pe subiect

de până la acea dată. Portofoliul intitulat Issues: Discussion Papers on Issues arising out of the Life

an Work of the World Council of Churches in Preparation for its Sixth Assembly, Vancouver

Canada, July 24 to August 10, 1983, conţine o secţiune aparte în privinţa unităţii Bisericilor, în care

se precizează importanţa declaraţiei „Botez, Euharistie, Misiune” (Lima, 1982).

12 Dr. Lengyel Lorand, „Referat susţinut al cea de a 41-a Conferinţă teologică interconfesională de la Bucureşti, 7 aprilie 1984: Pacea lumii şi dreptatea socială în preocupările celei de a VI-a Adunări generale a C.E.B. De la Vancouver”, în Studii teologice, XXXVI, Nr. 5-6, mai-iunie 1984, pp. 442-443.13 Philip Potter „Report of the General Secretary. Sixth Assembly of WCC, Vancouver, 1983”, în Gathered for Life..., pp. 194-208, passim.14 „The [single, though twofold] foundation of this emphasis should be confessing Christ as the life of the world and Christian resistance to the powers of death in racism, sexism, caste opression, economic exploitation, militarism, violation of humain rights and the misuse of science and technology” în D.P. Niles, „Justice, peace...”.15 Pr. Ion Bria, „Widening the Ecclesiological Basis of the Ecumenical Fellowship” în The Ecumenical Review, vol. 56, Issue 2, April 2004, pp. 199-210; E. Fahlbusch, G. Bromiley, „The Sixth Assembly...”, p. 54.

11

În privinţa unităţii, la Vancouver contribuţia ortodocşilor s-a desfăşurat concret sub forma

referatelor şi s-a bazat pe simpozionul teologic organizat anterior de grupul ortodox (the Orthodox

Task Force) din cadrul CEB la Damasc, în Siria, în perioada 5-10 februarie 1982.16 Raportul final al

acestui simpozion, cel cu care s-au şi prezentat Bisericile ortodoxe la Vancouver cu titlul de

declaraţie comună ortodoxă, vorbeşte în mod concret despre unitatea Bisericii în termenii teologiei

răsăritene: „Unitatea Bisericii este unitatea în Hristos, întru Duhul Sfânt, cu Dumnezeu cel în

Treime.”17 Terminologia şi înţelegerea răsăriteană a unităţii a fost exprimată simbolic prin expresia:

„unitatea în mărturisire”18, dar din analiza Părintelui Ion Bria reiese că viziunea ortodoxă în legătură

cu tema unităţii Bisericii prezentată la Vancouver a fost trecută cu vederea de grupurile luterane şi

reformate, ba chiar respinsă ca presupunându-se a fi contraproductivă pentru comunitatea

ecumenică.19

Cu toate acestea, ceea ce s-a reuşit la Vancouver a fost definirea comună de către participanţi

a unor atitudini, acţiuni şi proiect de viitor care îşi au rădăcinile în Adunarea inaugurală de la

Amsterdam din anul 1948, lucru posibil prin fuziunea studiilor, activităţilor şi programelor socio-

etice. Acest lucru a fost aplicat prin selectarea grupurilor de lucru, opt la număr, care au fost

împărţite astfel: „Mărturisind într-o lume divizată” (Grupul 1), „Paşi către unitate” (Grupul 2),

„Mişcarea spre participare” (Grupul 3), „Vindecarea şi împărtăşirea vieţii în comunitate” (Grupul

4), „Confruntarea ameninţărilor la adresa păcii şi supravieţuirii” (Grupul 5), „Lupta pentru dreptate

şi demnitate umană” (Grupul 6), „Învăţarea în comunitate” (Grupul 7) şi „Comunicarea cu

convingere” (Grupul 8).20 Temele enumerate nu sunt decât un efort de conştientizare a istoriei

contemporane a omenirii, în care separării să i se răspundă cu comuniune, conflictului cu pace,

ignoranţei cu învăţare, nedreptăţii cu dreptate şi neînţelegerii prin comunicare.21 Cert este că în

cadrul Adunării de la Vancouver au existat şi dezbateri, discuţii în contradictoriu, iar anumite teme

precum unitatea Bisericii nu au strâns consensul tuturor participanţilor.22 Cu toate acestea, marile

16 I. Bria, Jesus Christ – the Life... , p. v.17 Ibidem, p. 12. Textul continuă cu: „The Church is Christ's body, and there is only one body, as there is one Christ and one Spirit.”18 Acesta este şi sensul titlului Raportului oficial al CEB cu privire la Adunarea de la Vancouver, „adunaţi, uniţi, pentru viaţă”: Gathered for Life: Official Report..., 355 p.19 I. Bria, „Widening...”, pp. 205-20. Părintele Bria menţionează: „The work of the Vancouver Assembly (1983) was overshadowed by an aggressive moral pressure and frenetic agitation led by the Lutheran (German) and Reformed advisers, speakers and staff. They introduced a dangerous methodology into the policy of the assembly. Not only was the Orthodox contribution on the „eucharistic vision” of the church unity lost, but the section reports presented to the programme guidelines commitee of the assembly were rejected because they conveyed unacceptably divergent ecclesiologies which were interpreted as a counter-witness of the ecumenical community. The assembly requested WCC staff to begin anew to make explicit the vital and coherent theology undergirding the ecumenical movement.”20 C. C. West, „Before...”, p. 344.21 Referitor la rapoartele grupurilor 1 şi 6 trebuie menţionat faptul că ele au fost respinse de către Adunare, ca fiind „utterly inadequate to the last work and insight of the ecumenical movementon these subjects so far” , după cum consideră C. C. West, „Before...”, p. 344. 22 I. Bria, „ Widening...”, p. 54.

12

teme ale Adunării, cele cuprinse în formularea ce a propulsat procesul conciliar: „dreptatea, pacea şi

integritatea creaţiei”, păstrează şi acordul ortodox, chiar dacă unele voci, precum Pr. Ion Bria sau

Stephen Brown au considerat că procesul conciliar ar fi avut de suferit din cauza „inabilităţii de a

combina căutarea pentru o profesiune de credinţă globală potrivită cu angajamentele faţă de

poziţiile teologice şi etice care au fost forjate pe nicovala contextelor socio-istorice specifice”.23

Un ultim reper important al decadei JPIC – pe care am putea-o denumi decada schimbării –

este evenimentul ecumenic de la Seul pe tema procesului conciliar. Comitetul central al WCC a

hotărât, în martie 1988, ţinerea unei „convocări” la Seul, Korea, în 1990, care să reprezinte

continuarea drumul acţiunii Vancouver-Basel. Motivul pentru care s-a optat pentru folosirea

termenului de convocare l-a reprezentat tocmai dorinţa de a nu da conotaţii anacronice „conciliare”

unei întâlniri-parte a „procesului conciliar”, având în vedere toate implicaţiile termenilor pentru

Bisericile Ortodoxă şi Romano-Catolică, implicaţii pe care le-am descris mai sus. Convocarea de la

Seul a stat încă de la început sub semnul incertitudinilor, al suspiciunilor şi divergenţelor de opinie

în ceea ce priveşte consensul ecumenic asupra procesului JPIC. Unele Biserici membre au

considerat ca din cei trei termeni ai sintagmei JPIC cel mai important ar fi cel de „dreptate” -

înţeleasă ca echitate socială şi economică – astfel încât CEB a organizat cu puţin timp înaintea

momentului Seoul două forumuri distincte pe tema dreptăţii, lucru ce a produs confuzie în ceea ce

priveşte prioritatea unei teme faţă de alta.24 Alte Biserici şi confesiuni creştine au accentuat pacea în

detrimentul dreptăţii, în vreme ce, evident, nici tema ecologică a integrităţii creaţiei nu a rămas

nerevendicată de alte confesiuni.

Analizând evoluţia procesului JPIC putem spune că el a pregătit cele trei Adunări

Ecumenice Europene, prin chemarea la acţiune în faţa impasului în care au ajuns temele centrale ale

discursului ecumenic, social şi politic în anii '80 ai secolului al XX-lea, respectiv pacea şi situaţia

mediului înconjurător. Chiar dacă Adunarea Ecumenică Europeană de la Basel s-a dorit a fi o etapă

pregătitoare pe plan european a Convocării Mondiale de la Seul, până la urmă aceasta, inspirată de

dinamismul JPIC, a reprezentat prima dintr-o serie de trei Adunări Ecumenice Europene, toate

purtând interesul unităţii temelor amintite şi care aveau să se desfăşoare la Graz, Austria, în 1997 şi

Sibiu, România, în 2007.

De asemenea, am văzut că procesul conciliar a reprezentat o iniţiativă a Bisericilor din

Germania la Adunarea de la Vancouver, şi că acest lucru a deschis drumul către împăcare în sânul

Bisericilor. Expresia „dreptate, pace şi integritatea creaţiei” aparţine lui Ulrich Duchrow din RFG, 23 Stephen Brown, „The Conciliar Process for JPIC and the New Germany”, în The Ecumenical Review, vol. 54, Issue 1, January-April 2002, p. 179.24 Guillermo Kerber, „International advocacy for climate justice”, în How the World's Religions are Responding to Climate Change: Social Scientific Investigations, Edited by Robin Globus Veldman, Andrew Szasz, Randolph Haluza-DeLay, Abingdon: Routledge, 2013, p. 281.

13

care alături de Heino Falcke din RDG, a propus ca între aceste trei teme să existe o legătură bazată

pe învăţătura creştină, legătură care să depolitizeze termenii şi să se demareze un „proces conciliar”

din partea Bisericilor membre ale CEB şi care să aibă rezultate concrete. Traseul procesului

conciliar poate fi urmărit pe linia Vancouver (1983) – Basel (1989) – Seul (1990), dar implicaţiile

sale în afara dialogului ecumenic au fost majore, aşa cum a fost considerat acest lucru în lucrările

Convocării Mondiale de la Seul. Din 1990 şi până în prezent, procesul JPIC a suferit modificări de

structură şi conţinut, ale căror detalii nu fac obiectul acestui studiu, dar ecourile sale au putut fi

receptate şi în afara organizării organismelor ecumenice precum CEB sau CBE, ceea ce poate fi

considerat tocmai un succes al acestora. Departe de a fi un proces canonic – deşi a apelat la

conceptul de conciliaritate/sinodalitate, cu valenţele sale deopotrivă apusene şi răsăritene – procesul

conciliar face parte din idealul creştin al unei lumi pacificate de iubirea de Dumnezeu şi de

aproapele, şi nu poate fi considerat încheiat câtă vreme structurile răului continuă să ameninţe viaţa

şi demnitatea umană pe pământ şi până când chipul lui Dumnezeu în om nu va fi recuperat deplin,

nu doar statistic, în dialogul iubirii care este dialogul ecumenic.

Adunarea Ecumenică Europeană de la Basel, ţinută între 15-21 mai 1989, şi-a datorat

iniţiativa în mod direct procesului conciliar demarat la a Şasea Adunare a CEB de la Vancouver

(1983), unde s-a şi făcut recomandarea ca Bisericile să se angajeze într-un dialog şi proces pe

temele dreptăţii, păcii şi integrităţii creaţiei. Recomandarea CEB şi-a găsit ecoul în lucrările

Adunării Conferinţei Bisericilor Europene (CBE) de la Stirling (Scoţia) din 1986. Această Adunare

a luat în considerare două moţiuni ale reprezentanţilor Bisericilor celor două Germanii care cereau

organizarea unei Adunări europene ca parte a procesului conciliar. Am văzut care a fost contextul în

care Bisericile germane au avut iniţiativa lansării unui proces conciliar, iniţiativă pe care au propus-

o la Vancouver prin vocea lui Ulrich Duchrow25, dar elementul remarcabil al iniţiativei germane a

constat în perseverenţa demersului lor, astfel încât se poate spune că traseul procesului conciliar pe

linia Vancouver (1983) – Stirling (1986) – Basel (1989) le aparţine.

În septembrie 1986, la Stirling (Scoția) s-a ținut cea de A 9-a Adunare a Conferinței

Bisericilor Europene (CBE). Aceasta este Adunarea la care s-a luat efectiv inițiativa unei adunări

ecumenice europene, pe baza recomandării celei de-a 6-a Adunări a Consiliului Ecumenic al

Bisericilor de la Vancouver, Canada, din 24 iulie – 10 august 1983, care enunța: „(Este necesară)

angajarea Bisericilor membre într-un proces conciliar de obligaţie (legământ) reciprocă pentru

dreptatea, pacea şi integritatea creaţiei, lucru care trebuie să fie o prioritate pentru programele

CEB.”26

25 S. Brown, „The Conciliar Process...”, p. 179.26 D. Preman Niles, Justice, peace and integrity of creation (Nov. 2003), în „Ecumenical Dictionary «Article of the Month» Series”, la <http://www.wcc-coe.org/wcc/who/dictionary-article11.html>, accesat la 1 februarie 2014.

14

Bisericile participante au primit o invitație oficială, sub forma unui document intitulat

„intivație la cooperare”, document ce avea să prezinte cele mai importante amănunte legate de

participare, explicând totodată și scopul organizatorilor cu privire la Adunare. Detaliile participării

îmbrăcau de multe ori forma îndemnurilor directe, cum ar fi aceea a folosirii de către Biserici, în

slujbe, a rugăciunii alcătuite de Mitropolitul Alexei, Președinte al CBE, și Cardinalul Martini,

Președinte al CCEE, ca demers în vederea participării la Adunarea ecumenică europeană «Pace și

dreptate».

Adunarea ecumenică europeană de la Basel a reprezentat încununarea procesului conciliar

început la Vancouver în 1983, dar și a eforturilor ecumenice europene din secolul al XX-lea. Așa

după cum am văzut din declarațiile oficiale, Adunarea nu s-a dorit un eveniment singular, ci o parte

a unui proces care să cuprindă întreaga Europă și să fie continuată de o altă Adunare ecumenică

europeană (aceasta se va întâmpla în 1997, la Graz, Austria).

A doua Adunare Ecumenică Europeană de la Graz a fost un pas înainte în procesul

reconcilierii, început cu mai bine de un deceniu mai devreme, în cadrul Adunării Generale a

Consiliului Ecumenic de la Vancouver (1983), și continuat cu prima Adunare Ecumenică Europeană

de la Basel (1989), care nu au fost simple reuniuni ale Bisericilor în căutarea unităţii creştine, ci şi-

au extins atenţia asupra unităţii umane pentru dreptate, pace şi protejare al Creaţiei. Adunarea

Generală lansa un apel către Bisericile membre, dar şi către Biserica Romano-Catolică, de a se

angaja în eforturile de susţinere a păcii.

Printre delegaţii din România, alături de cei ortodocși,27 s-au numărat şi o serie de

participanţi ai Bisericilor Romano-Catolice, Evanghelice, Reformate, Sinodo-Presbiteriene, ale

Conferinţei Bisericilor Europene şi ai grupului AIDRom.28 Biserica Ortodoxă Română a desemnat

câte un membru pentru fiecare dintre cele şase secţiuni, și anume: IPS Daniel pentru Forumul 3.1:

„Căutarea şi exprimarea vizibilă a unităţii în credinţă, mărturisire şi slujire” - Către participarea

comună la Sfânta Împărtăşanie, PS Tofan pentru subtema Căutarea unităţii vizibile între biserici,

Teodor Baconsky pentru subtema Dialogul cu alte religii şi culturi29, IPS Serafim şi PCuv. Monahia

Maria Bălan pentru subtema Lupta pentru dreptate socială (depăşirea sărăciei şi a excluderii

sociale), Preotul Michael Tiţa pentru subtema Colaborarea între naţiuni şi promovarea formelor

non-violente de rezolvare a situaţiilor conflictuale, Adriana Preda pentru subtema O nouă acceptare

27 „Adresa Bisericii Ortodoxe Române către Secretariatul Celei de-a doua Adunări ecumenice europene, 9 iunie 1997”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz. În număr de 15, delegația românească a primit forma finală, după ce în 29 mai fuseseră suplimentate încă două locuri, ale IPS Miropolit Nestor al Olteniei și Pr. Prof Dumitru Popescu.28 „Lista delegaților oficiali ai Bisericilor din România participanți la Graz”, 1 pagină, în Idem.29 „Scrisoarea PS Teofan Sinaitul, Vicar patriarhal, către Teodor Baconschi, Redactor șef al emisiunii Viața spirituală, 18 aprilie 1997” în Idem.

15

a responsabilităţii ecologice, în special în ceea ce priveşte generaţiile viitoare, Pr. Petru Buburuz

pentru subtema Împărţirea justă cu alte regiuni ale lumii30. Cu toate acestea, câteva modificări au

intervenit în această componență: ca urmare a preluării funcției de redactor-șef la Departamentul

„Viața spirituală” al Televiziunii Române de către domnul Teodor Baconschi, Domnia Sa a

participat la lucrările Adunării – acolo unde Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme

Mitropolit al Moldovei și Bucovinei i-a acordat un interviu – ca jurnalist, lăsând liber locul în

delegația Patriarhiei. De asemenea, listei participanților din partea Bisericii Ortodoxe Române li s-

au adăugat și IPS Miropolit Nestor al Olteniei și Pr. Prof Dumitru Popescu, Pr. Nicoale Dura

(Viena), Pr. Traian Valdman (Milano), Dan Cojan (Sectorul Învățământ al Patriarhiei Române).

Preafericitul Părinte Patriarh, la data aceea Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a făcut

parte încă de la început din comitetul de coordonare al Adunării31, fiind co-preşedinte al comitetului,

din partea CBE32, alături de episcopul catolic de Helsinki, Paul Verschuren, din partea CCEE33.

Prima întâlnire a comitetului de planificare a avut loc în 15/19 noiembrie 1995 la Graz 34, existând o

serie de cinci astfel de întâlniri. Pe lângă acestea, IPS Daniel a fost şi conducătorul delegaţiei

româneşti la Salonic, între 9-16 mai 199735. IPS Daniel a conferenţiat în cadrul Forumului 3.1:

„Căutarea şi exprimarea vizibilă a unităţii în credinţă, mărturisire şi slujire” - Către participarea

comună la Sfânta Împărtăşanie, susţinând la 26 iunie 1997 o prelegere intitulată: Dragostea divină

- sursă a reconcilierii – Scurtă meditaţie asupra icoanei Sf. Treimi36.

Părintele Prof. Dr. Viorel Ioniţă, Secretar de studii al Conferinței Bisericilor Europene și

membru al Comisiei Bisericile în Dialog,37 a fost unul dintre organizatorii principali ai celei de-a

doua Adunări. Este de remarcat colaborarea Preacucerniciei Sale la alcătuirea ghidului (Study

Guide) intitulat „Reconcilierea – dar al lui Dumnezeu şi început de viaţă nouă”38 pentru uzul 30 „Scrisoarea Pr. Michael Tița către IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, București, 22 aprilie 1997” în Idem.31 Ghidul Réconciliation, don de Dieu et source de vie nouvelle…, p. 68.32 „Circulara PF Teoctist către IPS Daniel, IPS Serafim, IPS Antonie, IPS Nestor, IPS Petru, IPS Nicolae, 22 iulie 1996” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române...33 Referatul IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu titlul: „Pregătiri pentru a doua Adunare a Bisericilor Europene, fără dată, 2 pagini, în Idem.34 Ibidem.35 „Scrisoarea PF Teoctist către SS Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, 31 martie 1997” în Idem.36 Textul prelegerii în lb. Franceză în Idem.37 Activitatea comisiei Bisericile în Dialog se desfăşoară în legătură constantă cu Charta Oecumenica, semnată în 2001 de către preşedinţii CBE şi CCEE. Charta are o importanţă centrală pentru dialogul şi întâlnirea ecumenică în Europa de astăzi. Cele douăsprezece paragrafe ale sale tratează despre unitatea văzută a Bisericii, proclamarea comună a Evangheliei, promovarea deschiderii ecumenice, acţiunea şi rugăciunea comune, dialogul ecumenic, contribuţia creştinilor la construcţia europeană, reconcilierea, salvarea creaţiei, antisemitismul, relaţiile cu Islamul şi întâlnirea creştinismului cu celelalte religii. Charta Oecumenica a fost tradusă în mai bine de treizeci de limbi până acum. O copie după Charta Oecumenica poate fi descărcată de pe website-ul CBE: Charta Oecumenica – cadru de desfăşurare a activităţii comisiei.38 ***, Reconcilierea – dar al lui Dumnezeu şi început de viaţă nouă, Iaşi, Trinitas, 1995; Reconciliation, don de Dieu, source de vie nouvelle, Brochure preparatoire du Deuxieme Rassemblement Oecumenique Europeen (1997), Genève – Saint-Gall, 1995; Reconciliation Gift of God and Source of New life, A study Guide for the preparation of the Second

16

Bisericilor şi grupurilor participante la EEA2, alături de Roger Williamson din Anglia şi Hans

Langendörger din Germania39. Ghidul cuprinde sugestii referitoare la studii biblice pe tema

reconcilierii, consideraţii biblice, idei pentru o liturghie ecumenică a reconcilierii, precum şi studii

de caz referitoare la munca de reconciliere şi un capitol intitulat „Europe needs reconciliation”. Ca

Secretar de Studii al Conferinței Bisericilor Europene de la Geneva, Pr. Ioniţă a fost însărcinat cu

coordonarea grupului director pentru organizarea şi alcătuirea programului subtemei 1:

„Recunoaşterea semnelor unităţii”.

În cadrul acestor întâlniri, una dintre formulările care a încercat să exprime realitatea

dialogului, dar mai ales a condiţiilor şi totodată a consecinţelor reconcilierii între popoare şi Biserici

a fost aceea a „vindecării memoriei” (healing of memories) sau a „vindecării istoriilor dureroase”

(healing our painful histories). Organizaţia parteneră CBE şi CCEE care s-a ocupat de forumul cu

titlul „Întâmpinarea barierelor în faţa unităţii – vindecarea istoriilor noastre dureroase” a fost Şcoala

irlandeză de ştiinţe ecumenice40, raportori fiind Geraldine Smith din Irlanda de Nord şi Părintele

Georges Tsetsis din Elveţia. Scopul sesiunii discuţiilor dedicate vindecării memoriei a fost acela de

a permite celor care au trăit situaţii conflictuale în societatea sau Biserica lor să dea mărturie despre

acest lucru la Adunarea de la Graz. Totodată, s-a căutat formularea vindecării memoriei ca soluţie la

rănile trecutului generate în comunităţile creştine pe tărâm teologic, istoric şi politic.

Dr. Alan Falconer, din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor, în cadrul referatului

„Reconcilierea memoriei” a prezentat, în 10 teze, situaţia din Irlanda de Nord relevantă pentru

situaţiile în care domeniile istorice, politice şi culturale au interacţionat într-un mod nefast în

societate, provocând violenţe şi dezbinări de lungă durată între creştini. Autorul a propus

interpretarea categoriilor teologice ale anamnezei şi iertării păcatelor prin prisma găsirii dialogului

dincolo de trecutul apăsător şi dureros. Concluzia Dr. Falconer a fost aceea că rememorarea istoriei

trebuie să fie eliberatoare. În continuare, Episcopii români Teofan Sinaitul, din partea Bisericii

Ortodoxe Române, şi Virgil Bercea, din partea Bisericii Greco-catolice, au susţinut referate, la care

ne vom referi mai jos, asupra relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-catolică.

Temele rasismului şi xenofobiei au fost tratate de către Theo Samuel, preot indian

aparţinând Bisericii Angliei şi de către May Bittel, reprezentant al etniei rome din Elveţia. Theo

Samuel a vorbit despre comunităţile de culoare din Marea Britanie, susţinând că în privinţa unei

populaţii de patru milioane, care a suferit rănile excluziunii sociale, este nevoie de vindecarea

memoriei, care să reiasă din evanghelia creştină şi din teologie; totodată, acesta a cerut Bisericilor

Ecumenical Assembly, Graz, 23-29 June 1997, Published by CCBI Publications on behalf of CEC/CCEE, 1995.39 „Reconciliation – Gift of God and Source of New Life” în KEK Monitor nr. 11, June 1995, p. 3. 40 Irish School of Ecumenics în lb.engl.

17

din Vest să lase intacte darurile culturale ale celorlalte grupuri minoritare din ţările lor.41

Participarea românească la această temă a fost una importantă, Preasfinţitul Episcop Teofan

Sinaitul, din partea Bisericii Ortodoxe Române, şi Episcopul Virgil Bercea din partea Bisericii

Greco-catolice din România vorbind, pe rând despre relaţiile interconfesionale şi progresul la care

s-a ajuns până în acel moment. În referatul său, intitulat „Vindecarea rănilor istoriei: ortodoxia şi

greco-catolicismul în România”42, episcopul greco-catolic pune problema istoriei dureroase în

termenii păcatului şi ai consecinţelor lui pentru om. Dialogul între persoanele umane stă la rândul

lui sub semnul vredniciei: „cum putem să trăim fără păcat în societatea de astăzi?”, se întreabă

autorul. „Memoria rănită şi suferinţele istorice, prejudecăţile şi resentimentele, necunoaşterea

(reciprocă) şi puţina rugăciune împreună nu ne permit să punem în evidenţă ceea ce au în comun

cele două Biserici”43. Soluţia este, portivit ierarhului greco-catolic, reamintirea locurilor şi

evenimentelor istorice comune Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Greco-catolice. Într-o enumerare

sumară, acestea ar fi: Supplex libellus (1791)44, Şcoala ardeleană, anul 1848 şi Marea Unire de la

1918. Referitor la problema retrocedării bisericilor către greco-catolici, autorul aduce o serie de

argumente în susţinerea dezideratului său, susţinând faptul că numărul acestor locaşuri de cult ar fi

nesemnificativ pentru „o Biserică atât de mare”, numărul credincioşilor care ar trece, cu această

ocazie la confesiunea greco-catolică urmând a fi în jur de 300 000, mult mai mic, se susţine, decât

cel al credincioşilor ortodocşi care au trecut la secte (500 000). În ceea ce priveşte soluţia Bisericii

sale în faţa problemei istorice a dezbinării între ortodocşi şi greco-catolici, episcopul Virgil Bercea a

afirmat că aceasta este întodeauna rugăciunea comună. Referatul Preasfinţitului Părinte Teofan

Sinaitul a avut de asemenea ca obiect relaţiile dintre Bisericile Ortodoxă şi Greco-catolică din

România45. Amintind de renaşterea vieţii spirituale după căderea regimului comunist român,

reprezentată de construirea de biserici, înfiinţarea de şcoli teologice, reintroducerea învăţământului

religios în şcolile publice şi înfiinţarea instituţiilor cu scop caritativ, Preasfinţitul face o trecere în

revistă a relaţiilor Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte comunităţi religioase din România. În

ceea ce priveşte relaţiile cu greco-catolicii, autorul reaminteşte momentele dureroase ale intrării

bisericilor româneşti la 1658 sub jurisdicţia Romei şi a consecinţelor istorice ale acestui fapt, cum ar

41 Documents From the Second European Ecumenical Assembly..., pp. 190-191.42 Episcop Virgil, Bercea, Guarendo le feriche storiche: Ortodossia e greco-cattolicesimo in Romania, referat susţinut în cadrul forumului 1.2: „Întâmpinarea barierelor în faţa unităţii – vindecarea istoriilor noastre dureroase” de la Adunarea Ecumenică Europeană de la Graz, Austria, 23-29 iunie 1997, în Arhiva CBE, Dosarul „EEA2, Forum I: The Search for the Visible Unity of the Churches”.43 Idem, p. 1.44 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române, Bucureşti, 1984, p. 134.45 PS Teofan Sinaitul, „Quelques considerations utiles pour la preparation du theme ”Facing Barriers to Unity: Healing Our Painful Histories. The Relations of the Orthodox and Greek-Catholic Churches in Romania”, pp. 1-2, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.

18

fi persecuţiile, distrugerea de biserici şi mănăstiri, întemniţarea. Reîntoarcerea greco-catolicilor la

Biserica Ortodoxă, care s-a întâmplat în anul 1948 a fost dublată, din nefericire, de măsurile

administrative ale autorităţilor comuniste proaspăt instalate la putere. Cele mai dure dintre ele au

vizat întemniţarea episcopilor şi preoţilor romano-catolici, dar şi a celor ortodocşi. Căderea

comunismului în România a adus cu sine recunoaşterea oficială de către Statul Român a Bisericii

Greco-catolice. În ceea ce priveşte problema concretă a disputării locaşurilor de cult, aceasta s-a

dorit a se rezolva prin păstrarea de către majoritatea confesională locală, fie ortodoxă, fie romano-

catolică, a bisericii în dispută; întrucât de cele mai multe ori majoritari sunt ortodocşii, acest lucru a

produs nemulţumire în rândul Bisericii greco-catolice. Reparaţia în justiţie, prin păstrarea de către

majoritate a locaşului de cult poate părea la prima vedere ca un prea rapid apel la punerea în

practică a dreptăţii, dar se recunoaşte în documentele finale ale Adunării că „reconcilierea nu este

un substitut pentru dreptate şi adevăr; persoana care a comis o nedreptate nu are dreptul de a cere

reconcilierea”.46 Cele două Biserici au în comun suferinţa din timpul regimului comunist şi lupta

pentru libertatea de conştiinţă. În cuvintele Preasfinţitului Teofan: „Iată provocarea la care

ortodocşii şi greco-catolicii din România trebuie să facă faţă! Pot ei să uite trecutul relaţiilor

tensionate vreme de secole? Vor fi ei capabili de a aborda raporturile lor reciproce fără a rămâne cu

faţa îndreptată spre trecut, ci spre viitor? Au ei curajul spiritual de a lăsa deoparte suferinţele

trecutului şi de a se îndrepta către viitor? Vor înţelege ei, ortodocşi şi greco-catolici, că realizarea

unităţii creştine este de asemenea datoria lor şi că acesta merită sacrificiul?”.47

Charta Oecumenica reprezintă, aşa după cum sună şi subtitlul, o suită de „linii directoare

pentru intensificarea cooperării între Bisericile din Europa”.48 Documentul tratează principalele

teme ale dialogului ecumenic din perspectiva urgenţei reconcilierii, după expresia lui Aldo

Giordano.49 Astfel, se regăsesc apeluri la reconciliere din perspectiva chemării la unitatea de 46 Basic Text. Christian Commitment to Reconciliation: Reconciliation – Gift of God and Source of New Life în Documents From the Second European Ecumenical Assembly..., p. 42: „We would like to state explicitly that the message of reconciliation does not set aside the search for justice and truth. Unfortunately the word "reconciliation" has been cheapened for many people because it has been used to play down guilt and to throw a mantle of false tolerance over events which need to be opened up to public criticism. Anyone who suffers injustice must be able to count upon juridical systems which are upheld by uncorrupted judges and guarantee a fair legal process, so that the plaintiff dignity may be restored and the injury suffered may be compensated. Anyone who breaks the law must reckon with being punished. The person who has committed an injustice has no right to demand reconciliation, neither can the readiness to forgive be expected automatically from the injured person.”47 Idem, p. 3.48 Documentul la care ne vom raporta în cele ce urmează poartă titlul: Charta Oecumenica. Guidelines for the Growing Cooperation among the Churches in Europe şi se află la <http://www.cec-kek.org/content/charta.shtml>, accesat la 1 februarie 2014; traducerea românească, cu titlul: Charta Oecumenica. Liniile directoare pentru intensificarea cooperării între Bisericile din Europa, este făcută după textul original german de către Vasile Adrian Carabă, fiind revizuită de Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniţă, şi se află la <www.patriarhia.ro/_upload/relatii_externe/charta_oecumenica.doc>, accesat la 1 februarie 2014. Citarea se va face din traducerea în limba română, cu respectarea paginaţiei documentului electronic, ce apare, de altfel, ca anexă în lucrarea de faţă.49 Aldo Giordano, “Why a Charta Oecumenica for Europe?” în Viorel Ioniță and Sarah Numico, Charta Oecumenica. A

19

credinţă a Bisericilor Europei, a împreună-vestirii Evangheliei, a apropierii, acţiunii religios-sociale

şi împreună-rugăciunii. De asemenea, se are în vedere reconcilierea popoarelor şi culturilor Europei

învederea construcţiei unităţii europene, cea care poate asigura climatul de pace în viitorul apropiat.

Totodată, Bisericile europene se vor a fi promotoarele dialogului interreligios, din aceleaşi raţiuni

creştine ale răspândirii păcii şi înţelegerii într-o Europă din ce în ce mai marcată de întâlnirea cu

Islamul sau Iudaismul.

Dialogul ecumenic reprezintă răspunsul pe care Bisericile creştine îl oferă căutării fără de

sfârşit a omului modern. Problemele existenţiale ce apar astăzi sunt nu doar accidentale, hărăzite,

cât mai cu seamă auto-provocate. Comunităţile se agregă aleatoriu, conjectural şi versatil,

configurând tematic realitatea fugară, mobilă a Globului. Caracterul efemer implicat în orice

construcţie social-lingvistică este resimţit la nivelul subconştientului colectiv şi cere după sine alte

şi alte asigurări de stabilitate comunitară. În aceste condiţii însăşi ideea de unitate europeană are de

suferit: unitatea se proclamă ad-hoc, pretins egalitaristă – cu trimitere la vulgata drepturilor omului

– urmărind scopuri economice, sociale, politice, în realitate de cele mai multe ori cu caracter de

dependenţă psihologică. După fiecare pas împlinit în vederea acestor scopuri, ceea ce rămâne

descoperit este tocmai diferenţa culturală şi mai cu seamă religioasă. Abordate ideologic, acestea

vor fi considerate obstacole în calea unităţii şi se va încerca nivelarea sau anularea lor, prin directive

oficiale sau demersuri de grup – globalizarea este unul dintre procesele ce accelerează astfel de

acţiuni. De fapt, diferenţele culturale şi religioase nu împiedică unitatea, ci agregarea. Unitatea este

cerută de un subiect cunoscător, cel care pentru a intra în legătură cu celălat foloseşte comunicarea.

Dar comunicarea luminată de conştiinţă înseamnă dialog, de unde şi înţelegerea dialogului ca o

comunicare continuă, cu scopul comuniunii. Altfel spus, dialogul nu se epuizează şi nu epuizează

subiectul dialogal în atingerea unui anumit scop, ci acţionează dinamic în exprimarea de sine.

Dialogul este modalitatea non-agresivă de abordare a alterităţii, ceea ce presupune un efort de

cunoaştere a ta şi a celuilalt (într-un sens mai profund cunoşterea de sine vine în urma cunoaşterii

celuilalt), ceea ce implică cele două teme ale crizei de conştiinţă în lumea contemporană: identitatea

şi comuniunea. Prin urmare, este paradoxal ca într-o Europă „unită” să lipsească dialogul ecumenic

şi unitatea de conştiinţă religioasă. În cuvintele lui Aldo Giordano: „se poate imagina o Europă

unită, dar cu Bisericile încă divizate?”

Charta Oecumenica este rodul Celei de-a Doua Adunări Ecumenice Europene (EEA2, Graz,

Austria, 23-29 Iunie 1997), cea care a recomandat ca: „Bisericile din întreaga Europă să emită un

document de studiu comun care să conţină drepturile şi îndatoririle ecumenice de bază. Pornind de

Text, A Process and a Dream of the Churches in Europe, WCC Publications, Geneva, 2003, p. 19; Charte Oecuménique. Une rêve, un texte, une démarche des Églises en Europe, Conseil des Conférences Épiscopales d 'Europe (CCEE), Conférence des Églises d'Europe (KEK), Éditions Parole et Silence, 2003, p. 34.

20

la acesta, o serie de linii călăuzitoare ecumenice, reguli şi criterii se pot dezvolta, care să poată

ajuta Bisericile, pe acei în poziţii de responsabilitate şi pe toţi membrii, de a distinge între

prozelitism şi mărturia creştină, precum şi între fundamentalism şi credinţa genuină, şi care să

ajute la modelarea relaţiilor dintre Bisericile majoritare şi cele minoritare, într-un spirit ecumenic.

Argumentare: comuniunea ecumenică este în prezent într-o situaţie dificilă, datorită unor factori

diferiţi. Acest lucru presupune strategii conştiente de combatere a acestei situaţii. este necesar să

se dezvolte o culutură ecumenică de trăire şi activitate comună şi să se creeze o bază fermă în acest

sens”. Prin urmare, această recomandare a fost discutată la consultaţia organizată în comun de către

Conferinţa Bisericilor Europene şi Academia Evanghelică de la Loccum, Germania, 18-20

Octombrie 1997, care a observat dorinţa şi necesitatea Bisericilor din Europa de a dezvolta un

limbaj comun care să asigure pe viitor o bază de pornire în relaţiile ecumenice. Istoria ideii inițiale a

Chartei începe însă mai devreme, în Germania, continuă în Marea Britanie și ajunge să fie

sintetizată la Geneva, prin contribuția Părintelui Prof. Dr. Viorel Ioniță, așa după cum descrie acest

lucru Părintele Prof. Dr. Daniel Benga: „Teologul britanic Mark Oxbrow a propus în Drfweil

(1995) câteva principii ale unui cod de comportament ecumenic. Propunerea lui, care încerca să

împace principiul de bază ortodox al priorității Bisericilor băștinașe cu principiul protestant al

deciziei libere de conștiință și al răspunderii comune pentru misiunea într-o regiune nu a mai fost

adoptată în Dorfweil. Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniță, director de studii al Conferinței Bisericilor

Europene, a preluat esența principiilor lui Mark Oxbrow și ale altor teologi și le-a prelucrat într-un

orizont ecleziologic, bazat pe împăcarea adusă de către Hristos”.50 Următoarea întâlnire la care s-a

discutat recomandarea de la Graz a fost cea organizată de Consiliu Conferinţelor Episcopilor

Europeni la Praga, 30 ianuarie-1 februarie 1998, când s-a scos în evidenţă că un asemenea

document, precum se dorea a fi Charta Oecumenica, trebuie să dezvolte cooperarea dintre

Bisericile europene. În luna octombrie 1997, CBE împreună cu CCEE au decis să schiţeze o Charta

Oecumenica, în lumina recomandării de la Graz. De asemenea, acest lucru a fost discutat de către

Comitetul Central al CBE, ales la a 11-a Întâlnire de la Graz. Comitetul Comun CBE/CCEE, întâlnit

la Roma (Vatican, 19-22 februarie 1998), a recomandat în mod explicit ca cele două organizaţii “să

înceapă să lucreze împreună în vederea unei Charta Oecumenica”51. Tot aici, la Roma, s-au trasat

câteva distincţii pentru alcătuirea documentului. Documentul trebuie să fie un text scurt, fără

50 Pr. Conf. Dr. Daniel, Identități creștine europene în dialog. De la mișcarea husită la ecumenismul contemporan, Editura Universități „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, p. 151.51 Grupul de lucru în vederea alcătuirii schiţei a fost alcătuit din 8 membri, şi anume: Don Aldo Giordano, Secretar General (CCEE), P. Remi Hoeckman (CCEE), Pr. Dr. Ilona Riedel-Sprangerberger (CCEE), Pr. Dr. Waclaw Hryniewicz (CCEE), Dr. Keith Clamens, Secretar General (CBE), Prof. Reinhard Frieling (EKD), Rev. Giovanna Sciclone (Biserica Waldensă din Italia), Pr. Vladimir Schmaly (Biserica Ortodoxă Rusă), Prof. Dr. Grigorios Larentzakis (Patriarhia Ecumenică).

21

caracter dogmatic, nici legislativ-bisericesc, nici politic-internaţional; să se bazeze pe Sfânta

Scriptură şi să facă referire la declaraţii ecumenice anterioare, precum Unitatea Preţioasă (CEB) sau

Directorium-ul Bisericii Romano-Catolice; să conţină principii şi criterii de promovare a

angajamentului ecumenic între Bisericile europene; să promoveze procesul de învăţare a unei

culturi ecumenice şi a unei culturi a dialogului între Bisericile europene. De asemenea, cu privire la

formă, s-a stabilit ca documentul să fie alcătuit din 3 părţi, dintre care prima parte să fie una de

îndrumare, exprimând credinţa creştină, evidenţiind că nu există alternativă la creştinism şi folosind

cât mai multe expresii scripturistice, a doua parte să fie una imperativă, toate Bisericile din Europa

angajându-se să trăiască în comuniune ecumenică şi o a treia parte, care să expună implicaţii

concrete pentru relaţiile dintre Bisericile majoritare şi cele minoritare, pentru prozelitism, pentru

problemele etice, oferind în acelaşi timp structuri pentru dialogul ecumenic. Primul proiect al

documentului a fost discutat de către Comitetul Comun CBE/CCEE la întâlnirea de la Guernsey,

Marea Britanie, 4-7 martie 1999. Aici s-a stabilit ca documentul să fie adoptat la începutul anului

2001, iar semnarea lui să se facă într-un cadru festiv al Întâlnirii Ecumenice CBE/CCEE. S-a mai

propus, de asemenea, ca proiectul să fie discutat într-un cadru lărgit, de un număr de aproximativ 50

de participanţi din Bisericile reprezentate de cele două mecanisme ecumenice: CBE şi CCEE.

Una dintre întrebările la care răspunde Charta Oecumenica este cea referitoare la sensul

dialogului ecumenic, întrebare care de obicei apare în rândurile detractorilor oricărui efort ecumenic

din partea Bisericilor. Tematica anti-ecumenică pare să nu țină cont de vocația dialogală a omului,

ca chip al lui Dumnezeu, și țintește de fiecare dată o presupusă inutilitate a întâlnirilor ecumenice.

În acest sens, Charta face referire la „mărturisirea adevărului în dragoste de aproapele”, temă care a

dat și titlul unei lucrări a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel52, în care se prezintă o teologie a

cunoașterii lui Dumnezeu și a aproapelui prin iubire, fără de care adevărul nu poate fi înțeles. De

aceea, Mesajul final al Adunării Ecumenice Europene de la Sibiu afirmă felul în care recomandările

Chartei vorbesc în mod programatic despre mărturisire, adevăr și dragoste: În zilele noastre nu mai

există alternativă la dialog: nu compromis, ci un dialog al vieţii înseşi unde putem mărturisi

adevărul în dragoste. Cu toţii avem nevoie să învăţăm mai mult despre toate religiile, iar

recomandările Chartei Ecumenice trebuie să fie dezvoltate în continuare. Facem apel la fraţii

noştri creştini şi la toţi cei care cred în Dumnezeu să respecte dreptul celuilalt la libertate

religioasă şi ne exprimăm solidaritatea cu comunitățile creştine care trăiesc în orientul mijlociu,

Iraq şi peste tot în lume ca minorităţi religioase şi simt că existenţa le este ameninţată.53

52 IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Confessing the Truth in Love. Orthodox Perceptions on Life, Mission and Unity, Trinitas, Iaşi, 2001, 261 p.53 „Mesajul final al AEE3, traducere din limba engleză de Lect. Dr. Daniel Buda” în Revista Teologică, nr.4/2007 la <http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=48&a=3923>, accesat la 1 februarie 2014.

22

Recomandările Mesajului final al Adunării de la Sibiu fac în mod explicit referire la importanța

Chartei și la implementarea acestei în Bisericile din Europa: „Recomandăm dezvoltarea Chartei

Ecumenice ca linie călăuzitoare pentru călătoria noastră ecumenică în Europa ( Recomandarea

6)”.

Importanţa Chartei este remarcată rapid şi în spaţiul teologiei româneşti, de unde a primit

mai multe semnale pozitive. Părintele Profesor Dr. Viorel Ioniţă, în calitatea sa de Director de Studii

al Conferinței Bisericilor Europene, a contribuit decisiv la „concepția unui cod de comportament

ecumenic prin prelucrarea principiilor teologului britanic Mark Oxbrow într-un orizont ecleziologic,

bazat pe împăcarea sau reconcilierea adusă de către Hristos”, după cum apreciază Pr. Conf. Dr.

Daniel Benga.54 Una dintre realizările respectării de către Bisericile europene a principiilor expuse

în Charta Oecumenica ar fi „restabilirea ecumenismului întâlnit în Biserica veche, când

comunitățile creștine se știau una în credința în Hristos și astfel țineau la regula apostolică: «Dacă

un mădular suferă, suferă împreună toate mădularele.»”55 O analiză favorabilă a documentului

ecumenic realizată încă înainte de Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu (2007) se face

cunoscută prin vocea Părintelui Profesor Dr. Vasile Leb, care comentează importanţa Chartei

Oecumenica în cadrul tendinţei de conturare a unei identităţi europene56. În acest context, se pune

problema prezenţei elementului religios în formularea viitoarei Constituţii a Europei, mai ales când

se porneşte de la simpla analiză statistică, conform căreia există actualmente pe bătrânul continent

15 Biserici creştine, cu un număr de 226 de milioane de credincioşi57. Din acest punct de vedere se

vede clar că un procent de 80% din populaţie, deci unul deloc neglijabil, care are o anumită opţiune

religioasă în ceea ce priveşte creştinismul, nu poate fi trecut cu vederea de către noua Constituţie

europeană. De aici decurge evident necesitatea ca religia să fie un factor nu doar dominant de facto,

ci și prezent în formularea propriu-zisă a Cosntituţiei.

Cea de a 3-a Adunare Ecumenică Europeană, Sibiu, România, 4-9 septembrie 2007, a pornit

având la bază această dublă orientare: dorinţa continuării fireşti a evenimentului de la Graz şi

aplicarea temelor Chartei, ea însăşi un deziderat al Adunării din Austria, aşa cum reiese din

documentele finale ale Adunării. De altfel, între elaborarea Chartei Ecumenice şi Adunarea de la

Sibiu, Bisericile creştine din Europa se angajaseră deja pe drumul deschis de documentul

programatic menit să acţioneze precum un ghid de comportament ecumenic.

54 Pr. Conf. Dr. Daniel Benga, Identități creștine europene în dialog. De la mișcarea husită la ecumenismul contemporan, Editura Universități „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, p. 151.55 Idem, pp. 152-153.56 Pr. Prof. Dr. Vasile Leb, „Reflecții privind Constituția Europeană și Charta Ecumenică” în Paşi spre integrare. Religie şi drepturile religioase ale omului în Europa, coord. Sorin Frunză, ed. Limes, Cluj Napoca, 2004, pp. 101-110.57 Datele statistice respective erau valabile la data întocmirii respectivei comunicări, deci sunt relevante pentru începutul anilor 2000.

23

Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu urma să se evidenţieze printr-un aspect ce poate

fi considerat el însuşi un eveniment în sine, respectiv semnarea Chartei Ecumenice de către

reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, pe data de 25 iulie 2007, Asociaţia Ecumenică a

Bisericilor din România – AIDRom, a trimis Patriarhului Teoctist o scrisoare în care acesta era

informat şi i se cerea binecuvântarea pentru semnarea Chartei Oecumenica în cadrul lucrărilor

Adunării de la Sibiu. Din cuprinsul textului aflăm că AIDRom a primit rugămintea de a programa

împreună cu organizatorii evenimentului de la Sibiu un moment pentru semnarea documentului,

printr-o invitaţie din partea Secretarului General al Conferinţei Bisericilor Europene, Venerabilul

Colin Williams: „Preafericite Părinte Patriarh, menţionăm că în majoritatea ţărilor europene acest

document a fost semnat de către Bisericile respective [...] AIDRom a fost rugată să programeze un

moment împreună cu organizatorii de la Sibiu pentru semnarea acestui document.”58

Acest aspect, al importanţei Chartei pentru Adunarea de la Sibiu, alături de Întâlnirea

Bisericilor Ortodoxe de la Rhodos (25-28 iunie 2007) şi de numirea Sibiului drept capitală

europeană în 2007, au reprezentat aspectele cele mai importante ale contextului în care s-a

desfăşurat cea de a treia Adunare Ecumenică Europeană, concepută ca un pelerinaj în patru etape ce

avea să culmineze cu întâlnirea de la Sibiu, în toamna anului 2007, a 1542 de delegați ai Bisericilor

din Europa.59

Pentru Întâlnirea pregătitoare a delegaţilor Bisericilor Ortodoxe la cea de a III-a Adunare

Ecumenică Europeană, Sibiu, România, 4-9 septembrie 2007, Rhodos, Grecia, 25-28 iunie 2007,

Biserica Ortoxodă Română a primit invitaţia de a participa din partea Sfântului Sinod al Patriarhiei

Ecumenice. Întâlnirea este numită în scrisoarea de invitaţie drept: „întâlnire neoficială într-o

întrunire de pregătire”. Ultima zi a Întâlnirii pregătitoare de la Rhodos a beneficiat de o acoperire

deosebită în cotidianul Ziarul Lumina, prin dedicarea coperţii a patra evenimentului. Astfel, pe 28

iunie 2007, cotidianul publică un vast articol intitulat: „Adunarea Ecumenică Europeană de la

Sibiu: Oportunitate pentru descoperirea Ortodoxiei”, în care principalele intervenţii ale delegaţiei

române sunt enumerate punându-se accentul pe contribuţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel,

care a insistat în cadrul lucrărilor de la Rhodos pe importanţa preconizatei Adunări de la Sibiu din

perspectiva unei întreite perspective teologice: „1. activismul social trebuie întotdeauna păstrat în

orizontul spiritual al credinţei; 2. trebuie explorate mai mult legătura şi dialogul dintre credinţă şi

ştiinţă; 3. trebuie încurajată şi dezvoltată legătura dintre iniţiativele creştine locale şi cele

continentale, precum şi între cele continentale şi cele globale.”60 58„Scrisoarea din data de 19 iulie 2007 a Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor din România - AIDRom către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 2007”.59***, „Adunarea de la Sibiu, în cifre”, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, p. 9.60 Diac. Nicolae Dima, „Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu: Oportunitate pentru descoperirea Ortodoxiei”, în

24

În continuare, articolul face referire la referatul Părintelui Profesor Viorel Ioniţă, Director al

Departamentului de Studii Teologice al CBE, care a ţinut să precizeze participanţilor că la Sibiu nu

se va căuta rezolvarea unor dispute teologice interconfesionale, ci se va tratat tema relaţiei dintre

„Lumina lui Hristos” şi viaţa Bisericii.

Festivitatea de deschidere a Adunării de la Sibiu, din seara zilei de marți, 4 septembrie, din

Piața Mare, a cuprins rugăciuni și cuvintele de salut ale autorităților locale și de stat, dar și ale

reprezentanților Bisericilor locale: Înaltpreasfințitul Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și

Mitropolitul Ardealului, Episcopul Dr. Cristoph Klein, din partea Bisericii Evanghelice C. A. din

România și a Monseniorului György Jakubini, Arhiepiscop de Alba Iulia.61 Miercuri, 5 septembrie,

sub titlul „Lumina lui Hristos și Biserica”, programul a debutat în dimineața zilei cu rugăciune

comună, o meditație biblică pe seama textului de la II Cor 4:6-7 rostită de către Sanctitatea Sa

Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic,62 după care au urmat mărturiile Rev. Anthony Peck, din Marea

Britanie, reprezentând Federația Baptistă Europeană și Martelli Evelina din Italia, reprezentând

Confernța Episcopilor Italieni.

După deschiderea oficială a Adunării Ecumenice prin cuvântul președintelui României,

domnul Traian Băsescu, și prezentările făcute de Sarah Numico (din partea Bisericii Romano-

Catolice din Italia) și Monica Heitz (din partea Bisericii vechilor catolici din Austria), au urmat

cuvântările președinților organzațiilor ecumenice. Astfel, Cardinalul Péter Erdö, Președinte al

CCEE Ungaria, şi Jean-Arnold de Clermont, Preşedintele CBE, au fost urmați de Preafericitul

Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei și Locum Tenens al

Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, și de Ioan Robu, Arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti

şi Preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a

exprimat în cuvântul de salut bucuria întregului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a fi gazdă,

alături de celelalte Biserici din România, a Adunării Ecumenice. De asemenea, Preafericitul a

evocat deschiderea spre dialog a românilor, amintind cu acest prilej de vizita Papei Ioan Paul II la

București, în mai 1999, dar și reputația Sibiului de oraș al toleranței și înțelegerii, numindu-l chiar

„o adevărată Europă în miniatură”.63 Ziua de joi, 6 septembrie, care a stat sub titlul „Lumina lui

Hristos și Europa. Europa, religii, migrații”, a început cu o rugăciune și o meditație biblică asupra

versetelor de la Luca 9:28-36, pregătită de Exclelenţa Sa, Cardinalul Dionigi Tettamanzi,

Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 147, Joi, 28 iunie 2007, p. 16.61 European Ecumenical Assembly Handbook, fără editură și an de apariție, cu mențiunea „tipărită la Tipografia Șaguniană a Arhiepsicopiei Sibiului din Fondul Ministerului Culturii și Cultelor”, p. 9.62 Lect. Dr. Daniel Buda, „Cronica evenimentelor...”.63 Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „Cuvântul de bun venit, Miercuri 5 septembrie 2007”, pp. 1-2 la <http://eea3.org/appuntamenti4.php>, accesat la 1 februarie 2014; Pr. Conf. Dr. Daniel Benga, „A Treia Adunare Ecumenică Europeană...”, pp. 3-10; Pr. Conf. Dr. Mihai Săsăujan, „A III-a Adunare Ecumenică Europeană...”, pp. 177-197; Pr. Ionuț Păun, „A treia Adunare Ecumenică..., pp. 56-57.

25

Arhiepiscop de Milano. În seara zilei de 6 septembrie au fost organizate două întâlniri cu importanță

în economia Adunării, respectiv întâlnirea „tineretului ecumenic – tinerii delegați la cea de a treia

Adunare Ecumenică Europeană” și cea pe subiectul healing of memories, care a avut rolul de a

pregăti forumul pe tema păcii din ziua următoare. 64

În ceea ce privește întâlnirea tineretului ecumenic, trebuie spus aici că în perioada 27-30

iulie 2007 a avut loc în localitatea Saint Maurice din Elveţia întâlnirea pregătitoare a tinerilor pentru

Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu, cu acelaşi titlu ca al Adunării principale, respectiv:

„Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă de înnoire şi unitate în Europa”. Tot în seara de 6

septembrie s-a desfășurat și ședința proiectului Healing of memories, menită să pregătească

prezentările din ziua următoare. Astfel, s-a discutat pe temele: „Healing of memories între Bisericile

din Europa”, „Proiectul de cercetare despre unirea cu Roma din Transilvania. O contribuţie la

reconcilierea dintre Bisericile din România”, „Proiectul reconcilierii în România”, „Creat după

chipul lui Dumnezeu, vândut ca şi sclav”, „Mediul, schimbare climatică şi securitate comună:

misiunea creştinilor, Economie şi solidaritate - ce urmează după ce se termină neoliberalismul?”.

Vineri, 7 septembrie, sub titlul „Lumina lui Hristos și lumea. Creație, dreptate, pace”,

lucrările au început cu o rugăciune ecumenică sub conducerea lui Arhiepiscopului Andres Wejryd

(Upsala, Suediei) și o meditaţie biblică asupra versetelor Efeseni 5:8-14, care a fost rostită de

Rosemarie Wenner (Episcop al Bisericii Evanghelice Metodiste din Germania). Plenara zilei,

moderată de Dr. Margot Kässmann (Episcop de Hannover) şi Ines Kezic (Conferinţa internaţională

„Sfântul Chiril şi Metodie” a episcopilor catolici), a cuprins patru secțiuni, după cum urmează: a)

Salutările, din partea invitaților Lucian Mureşan (Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din

România), Jet den Hollander (Alianţa Mondiale Reformată) şi Géza Pap (episcop al Bisericii

Evanghelice din România): b) Subtema „Lumina lui Hristos şi lumea”, care a cuprins la rândul ei

cuvântările Prof. Andrea Ricardi (Comunitatea St. Egidio, Italia), Rosemarie Wenner (Episcop al

Bisericii Evanghelice Metodiste din Germania) și Sfinția Sa Karekin II (Patriarh și Catolicos al

Armeniei); c) Masa rotundă la care s-au prezentat referatele: „Creatia” (Elias Crisostomo

Abramides, Patriarhia Ecumenică, Argentina), „Dreptatea” (Ingrid Naess Holm din partea

organizației „Făcătorii de pace”, Norvegia), „Pacea” (Rev. Guirgis Ibrahim Saleh, Secretar General

al Conferinţei Bisericilor din Orientul Mijlociu, Biserica Ortodoxă Coptă, Liban); d) Reflecția din

partea Secretarului General al Alianţei Mondiale Reformate, Dr. Ismael Noko.65

Secțiunea hearings a curpins temele: „Creaţia”, „Pelerinajul speranţei: pregătind AEE3 cu

tinerii în Portugalia”, „Drepturile omului şi libertatea religioasă”, „Global Christian Forum în

64 Lect. Dr. Daniel Buda, „Cronica evenimentelor...”.65 European Ecumenical Assembly Handbook, pp. 17-19.

26

Europa”.66

Forumurile s-au desfășurat după cum urmează. Forumul „Creația” a fost moderat de Prof.

Dr. Markus Vogt (CCEE) şi Rev. Dr. Peter Pavlovic (CBE). Subtema „Grija faţă de creaţie ca parte

a modului de viaţă creştin” a fost tratată de Elaine Storkey (Institutul pentru creştinismul

contemporan, Statele Unite ale Americii), Mitropolitul Hristofor (primatul Bisericii Ortodoxe din

Cehia şi Slovacia) și Dr. Isabel Carter (Marea Britanie).

Forumul „Dreptatea” a constat în patru prezentări: 1) „O viziune creştină asupra grupurilor

vulnerabile, săracilor şi marginalizaţilor din Europa, în contextul globalizării” (Antje Heider-

Rottwilm, Biserica Evanghelică Germania), „Guinea, Europa şi Africa, un destin comun?” (Gpakile

Félémou), „Impuls despre rromi” (Gruie Bumbu, Preşedintele Agenţiei pentru rromi, România) și

„Noi forme de sărăcie şi răspunsul creştin la acestea” (Pr. Igor Vyzhanov, Departamentul de relaţii

externe al Patriarhiei Moscovei). A urmat o nouă serie de discuţii, iar în final au fost prezentate

concluziile Forumului de către Marco Gniavi, unul dintre facilitatori.67

Forumul „Pacea” a fost moderat de Matthew Ross, Belgia, şi Dr. Jörg Lüer, Germania. După

prezentarea despre „Procesul de reconciliere din Irlanda de Nord” a inclus și un material video,

după care au urmat referatele „Healing of Memories”, o prezentare a întregului proces, de către

Geraldine Smyth şi Dieter Brandes, „Prezentarea Decadei pentru depăşirea violenţei, cu accent pe

Europa” de către Dr. Geiko Müller-Fahrenholz, coordonatorul acestui program al Consiliului

Ecumenic al Bisericilor, și „Procesul de reconciliere în Bosnia-Herţegovina”.68

Seara, la catedrala mitropolitană din Sibiu s-a oficiat Vecernia cu Litie. Slujba a fost însoțită

de Cuvântul Prefericitului Părinte Patriarh Daniel,69 iar după Vecernie s-au organizat discuții pe

temele: „Reconciliind popoare şi culturi”, „Întărind pacea şi dialogul reconciliator în sudul

Caucazului” și „Educaţia religioasă”.

În ziua de 8 septembrie, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, s-a săvârșit Sfânta

Liturghie. Unul dintre participanți, Lect. Dr. Daniel Buda, secretar al Comitetului local Sibiu, evocă

momentul de comuniune și participare frățească astfel: „Delegaţii ortodocşi au săvârşit Sfânta

Liturghie în pavilionul multifuncţional din Piaţa Unirii, între orele 8-10. La Sfânta Liturghie au

luat parte credincioşi, preoţi, profesori, membri ai diferitelor delegaţii ortodoxe prezente la AEE3,

ca şi credincioşi de la parohiile din Sibiu şi nu numai. Protos în slujirea Sfintei Liturghii a fost Prea

Fericitul Părinte dr. Anastasios Yanoulatos, Arhiepiscopul Tiranei şi al întregii Albanii, alături de

66 Lect. Dr. Daniel Buda, „Cronica evenimentelor...”.67 „EEA3 Stage 4...” la <http://eea3.org/appuntamenti4.php>, accesat la 1 februarie 2014.68 Lect. Dr. Daniel Buda, „Cronica evenimentelor...”.69 Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „Fecioara Maria, Maica Domnului, Icoana vie a Bisericii – Cuvântul la slujba Vecerniei sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, în Catedrala mitropolitană din Sibiu, 7 septembrie 2007”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 209, Sâmbătă, 8 septembrie 2007, p. 16.

27

care au mai slujit Înalt Prea Sfinţitul Părinte Ghenadios, Mitropolit de Sassima, Înalt Prea Sfinţitul

Părinte Ignatios, Mitropolit de Dimitriada şi Almirou, ierarhul gazdă, Înalt Prea Sfinţitul Părinte

dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjuraţi de alţi ierarhi,

preoţi şi diaconi. Predica a fost ţinută de către Prea Fericitul Părinte Leo, Arhiepiscop al Kareliei

şi al întregii Finlande. O mare parte a ierarhilor prezenţi la AEE3, care nu au slujit, au asistat la

Sfânta Liturghie, împreună cu aceştia asistând şi Înalt Prea Sfinţitul Părinte dr. Daniel Ciobotea,

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locum tenens de Patriarh al României. Participanţii catolici

au săvârşit serviciul religios specific în Sala Transilvania din Sibiu, iar participanţii evanghelici au

săvârşit o slujbă specială în catedrala evanghelică.”70

Duminică, 9 septembrie, în ultima zi, invitații au participat la Liturghiile sau mesele

confesionale, după care a avut loc festivitatea de închidere în Piaţa Mare din Sibiu. Ultimele

cuvântări rostite cu acest prilej s-au dorit a fi „mărturii” și au aparținut lui Vassiliki Goussi (Biserica

Ortodoxă, Grecia), Klaus Johannis (Primarul Sibiului), Silvia Toma (România) şi Dr. Attilan Puskas

(Ungaria).

Din ce în ce mai mult, lumea în care trăim și evenimentele publice care o compun sunt o

realitate media. Acest lucru se poate spune și despre Adunarea de la Sibiu, în măsura în care cu un

număr de 196 de jurnaliști acreditați și 250 de oameni de presă, Adunarea a fost cea mai mediatizată

din toate cele trei Adunări Ecumenice de până acum. Singurul cotidian ortodox de la acea vreme din

România, Ziarul Lumina, a prezentat în paginile sale în mod extins evenimentul ecumenic,

protagoniștii săi și multe din aspectele care l-au însoțit. La acea dată, Ziarul Lumina era editat de

Mitropolia Moldovei și Bucovinei, dar acoperirea mediatică nu s-a rezumat doar la Moldova,

cotidianul apărând în mai multe centre din țară și reprezentând vocea bisericească ortodoxă în fața

presei internaționale. Adunarea Ecumenică de la Sibiu capătă, prin reflectarea în cotidianul

bisericesc o dimensiune de care a depins impactul și receptarea ei în rândul ortodocșilor români.

Mesajul final a fost elaborat în urma a patru zile de dezbateri și reprezintă efortul membrilor

Comitetului de organizare pentru elaborarea mesajului final al Adunării, alcătuit din diferite

confesiuni, printre care s-a numărat din partea Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Conf. Dr.

Daniel Benga, profesor în cadrul catedrei de Istorie bisericească de la Facultatea de Teologie

Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.71 De altfel, elementele principale ale documentului

final au fost stabilite la cea de a V-a Întâlnire a Comitetului de organizare CBE-CCEE a avut loc la

Witennberg, Germania, între 19 și 22 noiembrie 2006, urmând ca varianta finală să conțină aspecte

care să aparțină dezbaterilor de la Sibiu propriu-zise. Astfel, după ce participanților le-au fost

70 Lect. Dr. Daniel Buda, „Cronica evenimentelor...”.71 Pr. Ionuț Păun, A treia Adunare Ecumenică..., p. 70.

28

prezentate în plenare două rezumate ale documentului, în zilele de joi și vineri, Mesajul final a fost

citit într-un cadru solemn în penultima zi a Adunării Ecumenice și se poate afirma că reprezintă

contribuția și efortul comun, de dialog, identitate și angajament, al tuturor Bisericilor participante.

Mesajul final este structurat pe trei secțiuni, corespunzătoare temelor Adunării Ecumenice

(„Lumina lui Hristos în Biserică”, „Lumina lui Hristos pentru Europa”, „Lumina lui Hristos şi

lumea”) și conține zece Recomandări, inserate pe parcursul tuturor celor trei mari teme.72

Despre receptarea Adunării de la Sibiu și a Mesajului ei final la nivelul participanților sau

credincioșilor Bisericilor participante nu se poate formula o concluzie fără studii pe această temă.

Cu toate acestea, unele dintre cele mai importante voci ale lumii teologice din Europa, unele dintre

ele care au și participat la cea de a treia Adunare Ecumenică Europeană, s-au exprimat cu privire la

evenimentul ce a avut loc în 2007 la Sibiu și ele au fost adunate în volumul Neue Brücken oder

neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria

Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, editat de Jürgen Henkel și Daniel Buda în anul 2008.

Despre Mesajul final al Adunării, la care facem referire, episcopul Dr. Gerhard Feige spunea:

„Mesajul final spune pe nume dificultăţilor întâlnite pe drumul ecumenic, mai ales în privinţa

înţelegerii Bisericii şi a unităţii văzute a Bisericii, încurajează continuarea căii ecumenice şi indică

modalităţi şi forme practice. (...) Rezultatul AEE3 înseamnă mai mult decât mesajul final. (...) Am

fost cu toţii parte a unui proces de învăţare care trebuie să continue. De aceea AEE3 de la Sibiu nu

este un capăt de drum, ci o etapă a unui drum care le revine ca sarcină continuă şi presantă

creştinilor şi Bisericilor creştine din Europa: a da formă Europei împreună.”73

Mesajul final al celei de a treia Adunări Ecumenice Europene este reprezentativ pentru ceea

ce a reușit Adunarea să realizeze în termeni de angajare ecumenică concretă, ducând mai departe

efortul început la Basel, în mai 1989, și continuat la Graz, în iunie 1997, când prin cele două

Adunări Ecumenice Europene precedente, Bisericile din Europa au deschis un drum, un proces, din

care Adunarea de la Sibiu nu este decât o etapă.74 În acest sens, Prof. Dr. Stefan Tobler, fondatorul

Centrului de cercetare ecumenică Sibiu (CCES) numea Adunarea Ecumenică de la Sibiu darul lui

Duumnezeu atunci când întreba retoric: „Îngropăm oare darurile lui Dumnezeu, unul dintre acestea

fiind AEE3 sau îi oferim Duhului Sfânt partea noastră de conlucrare pentru a merge mai departe pe

drumul comuniunii? (...) Suntem în măsură să recunoasștem că Dumnezeu a împărțit din bogăția

72 „Mesajul final al AEE3, traducere din limba engleză de Lect. Dr. Daniel Buda” în Revista Teologică, nr.4/2007 la <http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=48&a=3923>, accesat la 1 februarie 2014.73 †Bischof Dr. Gerhard Feige, Bistum Magdeburg (Deutschland), Leiter der Delegation der 84 Delegierten der Deutschen Bischofskonferenz, „Thesen zur EÖV3”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, p. 44.74 Pr. Viorel Ioniță, „The EEA3 Assembly Process”; Idem, „From Basel to Sibiu via Graz” în Study Guide for the 3rd

European Eccumenical Assembly. An Assembly Process in four stages, 2006-2007, pp. 8-11.

29

darurilor sale, daruri și altor Biserici? Știm care sunt aceste daruri, sau cel puțin suntem dispuși să le

recunoaștem în cadrul unui proces de dialog și deschidere față de celelalte Biserici?”.75

Cele trei Adunări Ecumenice Europene, de la Basel (1989), Graz (1997) și Sibiu (2007),

privite astăzi, la șapte ani de la ultima dintre ele, apar drept momente ale aceluiași parcurs, acela al

dialogului ecumenic între Bisericile din Europa. Cu toate drumul acesta pare sinuos, nimic din

istoria recentă Europei ultimilor 30 de ani nu a garantat organizarea unei Adunări Ecumenice sau

alta. Ele au fost rodul colaborării între organizațiile ecumenice CBE și CCEE și au pus în discuție

atât teme de o largă receptare în rândul instituțiilor europene laice, cât și teme specifice Mișcării

Ecumenice.

Redus la esența aplicării sale practice, rezultatul în mare al celor trei Adunări Ecumenice

Europene poate fi exprimat prin recomandarea 3 din cadrul Mesajului final al Adunării de la Sibiu:

„Recomandăm găsirea de căi pentru experierea acelor activităţi care pot să ne unească: rugăciunea

unora pentru alţii şi pentru unitate, pelerinaje ecumenice, formare şi studiu teologic comun,

iniţiative sociale şi diaconale, proiecte culturale, susţinerea vieţii sociale bazată pe valorile

creştine.” Care este, prin urmare, misiunea comună a Bisericilor din Europa? Ea poate fi înțeleasă

numai în măsura în care receptarea acestor Adunări Ecumenice Europene la nivelul creștinilor

obișnuiți va produce rezultatele enunțate în documentele programatice finale ale Adunărilor. Mai

mult decât oricând, suntem chemați astăzi să înțelegem, să evaluăm, dar mai cu seamă să continuăm

împreună cuceilalți „călătoria ecumenică a Bisericilor către secolul XXI”.76

75 Stefan Tobler, „Actualitatea textelor de la Lima (BEM) după 25 de ani” în Studii teologice ecumenice. Cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană și Documentul de la Lima, AIDRom, București, 2008, p. 15.76 Pr. Viorel Ioniță, From Basel to Sibiu via Graz în Study Guide of the 3rd European Ecumenical Assembly. An Assembly Process in four Stages, 2006-2007, CEC-CCEE, Geneva-St. Gallen, 2006, p. 11.

30

BIBLIOGRAFIE

I. Izvoare

1. ***, A letter to the Christians of Europe, "The Light of Christ shines upon all. Rediscovering the gift of light that the Gospel of Christ represents for Europe today" la <http://eea3.org/appuntamenti3.php>, accesat la 1 februarie 2014. 2. ***, Bible Study. Partage biblique. Bibelarbeit. Basel, 15-21 May 1989, Edited by Conference of European Churches, Council of European Bishops’ Conferences, Geneva-St. Gallen, 6 January 1989.3. ***, European Ecumenical Assembly „Peace and Justice”, 15-21 of May 1989, fără editură și fără dată de apariție.4. ***, Gathered for Life: Official Report, Sixth Assembly, WCC, ed. David Gill, Geneva, WCC, and Grands Rapids, MI, Eerdmans, 1983.5. ***, Issues: Discussion Papers on Issues arising out of the Life an Work of the World Council of Churches in Preparation for its Sixth Assembly, Vancouver Canada, July 24 to August 10, 1983, World Council of Churches, Geneva, 1982.6. ***, Peace With Justice. The official documentation of the European Ecumenical Assembly, Basel, Switzerland, 15-21 May, 1989, The Conference of European Churchees, Geneva, 1989.7. ***, Prières Chants. Prayers Hymns. Gebete Lieder. Basel, 15-21 of May, 1989, Edited by Conference of European Churches, Council of European Bishops’ Conferences, Geneva-St. Gallen, April 1989.8. ***, Réconciliation, don de Dieu et source de vie nouvelle. Deuxième Rassemblement Œcuménique Européen, 23-29 iunie, 1997, Graz, Autriche, Edité au nom de la CEE et du CCEE par l’ÖKE – Verein für ökumenische kirchliche Ereignisse, Herbert Beiglböck et Wilfried Nausner, Graz, fără an de apariție.9. ***, Reconciliation Gift of God and Source of New life. A study Guide for the preparation of the Second Ecumenical Assembly, Graz, 23-29 June 1997, Published by CCBI Publications on behalf of CEC/CCEE, 1995.10. ***, Reconciliation Gift of God and Source of New life. Documents from the Second European Ecumenical Assembly in Graz, Published by the Council of European Bishops' Conferences (CCEE) and the Conference of European Churches (CEC), Verlag Styria, 2008, Graz-Wien-Köln, 1998.11. ***, Reconciliation, don de Dieu, source de vie nouvelle, Brochure preparatoire du Deuxieme Rassemblement Oecumenique Europeen (1997), Genève – Saint-Gall, 1995. 12. ***, Reconcilierea – dar al lui Dumnezeu şi început de viaţă nouă, Iaşi, Trinitas, 1995. 13. ***, Religious Workers for Saving the Sacred Gift of Life From Nuclear Catastrophe. Moscow, May 10-14, 1982, Moscow, 1983.14. ***, Study Documents. The European Ecumenical Assembly, Basel, Switzerland, 15-21 May, 1989, Published jointly by Conference of European Churches, Council of European Bishops’ Conferences, Geneva-St. Gallen, 1988.15. ***, Ten affirmations on justice, peace and the integrity of creation, Documentaţia oficială a Convocării Mondiale JPIC de la Seul, 1990, la adresa: <http://oikoumene.net/eng.home/eng.global/eng.seoul90/eng.seoul.2.2.1/index.html>, accesat la 1 februarie 2014.16. „Address of Bishop Dr. Wolfgang Huber, Sibiu, 5th September 2007, Documentul 078-

31

07” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.17. „Address of Dr. Géza PAP, Bishop of the Transylvanian District of the Reformed Church in Romania, at the EEA3 Sibiu, 7th of September, 2007, Documentul 101-07” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.18. „Address of Jean-Arnold de Clermont, President of the CEC, Hope for Renewal and Unity in Europe, Sibiu, 5th of September 2007, Document 008-07” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.19. „Address of the Rev. Dr. Samuel Kobia, General Secretary, Sibiu, 5th of September 2007” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.20. Allocution de monsieur Jean Monnet au National press club. Washington, 30 avril 1952 = Speech [on the ECSC and the Plevan Plan] by Mr. Jean Monnet at the National Press Club. Washington DC, 30 April 1952, <http://aei.pitt.edu/14364/>, accesat la 1 februarie 2014.21. „Alocuţiunea doamnei Monika Heitz, delegat al Bisericii Vechi-Catolice din Austria la cea de-a Treia Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, pentru şedinţa plenară de miercuri, 5 septembrie 2007, Documentul – 035-07” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.22. „Appeal to the Leaders and Followers of All Religions”, în Religious Workers for Saving the Sacred Gift of Life From Nuclear Catastrophe. Moscow, May 10-14, 1982, (fără editură), Moscow, 1983, p. 12.23. Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989 – General Organization”.24. Arhivele Conferinţei Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989 – 7: List of Participants”.25. Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989. Planning Group Meetings 1”.26. Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989. Planning Group Meetings II”.27. Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989 – Press.28. Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum I: The Search for Visible Unity of the Churches – Correspondence – Leadership Group”.29. Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum II: Dialogue with other Religions & Cultures – Leadership Group - Correspondence”.30. BENEDICT XVI, Papa, Homily of His Holiness Benedict XVI, Patriarchal Basilica of Saint Paul Outside the Walls, Wednesday, 25 January 2006 la <http://www.vatican.va/holy_father/benedict_xvi/homilies/2006/documents/hf_ben-xvi_hom_20060125_conversion-st-paul_en.html> accesat la 1 februarie 2014 31. BERCEA Episcop Virgil, „Guarendo le ferite storiche: Ortodossia e greco-cattolicesimo in Romania”, pp. 1-4, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum I”.32. „Circulara CBE/CCEE din data de 10 februarie 1995” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.33. „Circulara CBE/CCEE din data de 28 februarie 1995 intitutlată Reunion à Genève du comité commun KEK/CCEE” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.34. „Circulara PF Teoctist către IPS Daniel, IPS Serafim, IPS Antonie, IPS Nestor, IPS Petru, IPS Nicolae, 22 iulie 1996” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei

32

Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.35. „Community Of Protestant Churches In Europe - Liebfrauenberg Declaration on the Rhine Churches” la <http://www.leuenberg.net/sites/default/files/Liebfrauenberg_EN.pdf> accesat la 1 februarie 201436. „Conditions and Duties of the Steering Groups of the Dialogue Programme for the preparation of EEA2”, pp. 1-2, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum II: Dialogue with other Religions & Cultures – Leadership Group - Correspondence”. 37. DANIEL, Preafericitul Părinte Patriarh, „Cuvântul de bun venit, Miercuri 5 septembrie 2007”, pp. 1-2 la <http://eea3.org/appuntamenti4.php>, accesat la 1 februarie 2014.38. Idem, „Fecioara Maria, Maica Domnului, Icoana vie a Bisericii – Cuvântul la slujba Vecerniei sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, în Catedrala mitropolitană din Sibiu, 7 septembrie 2007”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 209, Sâmbătă, 8 septembrie 2007, p. 16.39. Idem, „Întrunirea Grupului pregătitor pentru a doua Reuniune ecumenică europeană a Bisericilor (Le Cenacle, Geneva, 29 sept. – 2 oct., 1994)” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.40. Idem, „Pregătiri pentru a doua Adunare a Bisericilor Europene, Referat privind lucrările Grupului pregătitor, 3 februarie 1995” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.41. Idem, „Scrisoare către PF Teoctist, Iași, 28 ianuarie 1996”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.42. Idem, „Scrisoare către Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, nr. 4392/30.06.2007”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 2007”.43. „Declarația tinerilor în cadrul celei de-a III-a Adunări Ecumenice Europene” (traducere din lb. engleză de Ionuț-Alexandru Tudorie), în Studii Teologice, Seria a III-a, Anul III, Nr. 3, iulie-septembrie, 2007, pp. 193-195.44. „Draft of the Plannig Committee at the Third Meeting, St. Gallen, 28 Febr – 03 March 1996” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum I: The Search for Visible Unity of the Churches – Correspondence – Leadership Group”.45. European Ecumenical Assembly Handbook, fără editură și an de apariție, cu mențiunea „tipărită la Tipografia Șaguniană a Arhiepsicopiei Sibiului din Fondul Ministerului Culturii și Cultelor”.46. „EEA3 1st stage: Programme and Speeches” la <http://eea3.org/appuntamenti.php>, accesat la 1 februarie 2014.47. „EEA3 2nd stage: Calendar of Events” la <http://eea3.org/appuntamenti2.php>, accesat la 1 februarie 2014.48. „EEA3 3rd stage: Programme and Speeches” la <http://eea3.org/appuntamenti3.php>, accesat la 1 februarie 2014.49. „Final Report of the Preparatory Meeting of the Delegates of the Orthodox Churches to the 3rd Ecumenical European Assembly, Rhodes, Greece, 25-28 June 2007”, în Orthodox Voices: The Third European Ecumenical Assembly, Sibiu, Romania, 4-9 September 2007, Edited by Metropolitan Gennadios of Sassima, September 2007, pp. 14-22.50. GIORDANO, Aldo, „Secularizarea, o provocare pentru Europa” în Revista Teologică, nr.2/2007 la <http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=46&a=3824> accesat la 1 februarie 201451. Idem, Williams, Colin, „The EEA3 Process and the National and Regional Meetings” la

33

<http://eea3.org/appuntamenti.php>, accesat la 1 februarie 2014.52. „Graz 1997: Second European Ecumenical Assembly” la <http://oikoumene.net/hostudies/gerecht.book/one.book/index.html?entry=page.book.1.7.3.3>, accesat la 1 februarie 2014.53. IONIȚĂ, Pr. Prof. Dr. Viorel, NUMICO, Sarah, Charta Oecumenica. A Text, A Process and a Dream of the Churches in Europe, WCC Publications, Geneva, 2003.54. Idem, Charte Oecuménique. Une rêve, un texte, une démarche des Églises en Europe, Conseil des Conférences Épiscopales d'Europe (CCEE), Conférence des Églises d'Europe (KEK), Éditions Parole et Silence, 2003.55. Idem, „Circulară către membrii Grupului de conducere a programului de dialog pe tema «The Search for visible Unity of the Churches», Geneva, 18 noiembrie 1996”, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum I”.56. Idem, „From Basel to Sibiu via Graz” în Study Guide for the 3rd European Ecumenical Assembly. An Assembly Process in four Stages, 2006-2007, CEC-CCEE, Geneva-St. Gallen, 2006, pp. 8-11.57. „Scrisoare către Grupul EEA3, Geneva, 13 septembrie 2005”, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „2nd Planning Committee, Geneva, August 2005”.58. „Scrisoare către membrii CBE ai Comitetului pregătitor CBE-CCEE, Geneva, 8 martie 2005”, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”.59. Idem, „Scrisoarea către PF Patriarh Teoctist, Geneva, 20 Aprilie 1994” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.60. Idem, „Scrisoarea către Pr. Michael Tița, Geneva, 27 martie 1997”, pp. 1-2, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.61. Idem, BONAVENTURA, Thierry, „The EEA3 Assembly Process”, în Study Guide for the 3rd European Ecumenical Assembly. An Assembly Process in four Stages, 2006-2007, CEC-CCEE, Geneva-St. Gallen, 2006, pp. 37-38.62. Idem, Prof. Gerhard LARCHER, Prof. Dr. Grigorios LARENTZAKIS, The Future of Theology in Europe. Report on the Consultation of the Theological Faculties in Europe, Graz, Austria, 4-7 July 2002, Conference of European Churches, Geneva, 2003.63. Idem, “The Way from Basel, through Graz, to Sibiu” în Orthodox Voices. The Third European Ecumenical Assembly, Sibiu, Romania 4-9 September 2007, Edited by Metropolitan Gennadios of Sassima, September, 2007, pp. 23-35.64. „Invitația Asociației Ecumenice a Bisericilor din România – AIDRom către PF Teoctist, 5 mai 1997” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.65. JAKUBINYI, György, „Greeting to the third European ecumenical assembly (EEA3), Sibiu, 4th September 2007 (in Hungarian)” la <http://eea3.org/appuntamenti4.php>, accesat la 1 februarie 2014.66. KOBIA, Rev. Dr. Samuel, Greeting on the 20th anniversary of the First European Ecuemnical Assembly, Basel, 28.05.2009 la <http://www.oikoumene.org/en/resources/documents/general-secretary/messages-and-letters/20th-anniversary-of-1st-european-ecumenical-assembly.html> accesat la 1 februarie 2014.67. KLEIN, Dr. Cristoph, „Welcome Opening of the Third European Ecumenical Assembly, 4 September 2007” la <http://eea3.org/documenti/fourth/KleinEn.pdf >, accesat la 1 februarie 2014.

34

68. „Lista delegaților oficiali ai Bisericilor din România participanți la Graz” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.69. „Lista tinerilor prezenţi la a treia Adunare Ecumenică Europeană”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 2007”.70. „Meeting of the CEC Central Committee, Prague, Czech Republic, 26 september – 3 October 2004” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”.71. „Mesajul final al AEE3, traducere din limba engleză de Lect. Dr. Daniel Buda” în Revista Teologică, nr.4/2007 la <http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=48&a=3923> accesat la 1 februarie 2014.72. „Minutes of the First Meeting of the Planning Committee for the Third European Ecumenical Assembly (EEA3), Terny (Italy), 17-20 March, 2005”, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”, pp. 1-10.73. Now is the Time, JPIC Final Document, Geneva, Editura WCC, 1990.74. NUMICO Sarah, IONIȚĂ, Pr. Prof Dr. Viorel, Third European Ecumenical Assembly (EEA3), First Stage, Encounter in Rome (24-27 January 2006), Session VI, The EEA3 themes (Charta Oecumenica) la <www.eea3.org/documenti/first/ViorelEn.doc> accesat la 1 februarie 2014 75. „O mărturie ortodoxă unitară pentru Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu. Raportul final al întrunirii interortodoxe pregătitoare de la Rhodos, adoptat la 27 iunie a.c., traducere de Diac. Nicolae Dima”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 149, Sâmbătă, 30 iunie 2007, p. 5.76. „Preliminary Draft of Assembly Message, Friday, 7th September 2007, Documentul 146-07” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.77. „Press release of the Youth Statement of St. Maurice presented during the EEA3” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 – Electronic Database.78. „Provisional Agenda for the Meeting of the Planning Committee for the Third European Ecumenical Assembly (EEA3), Rome, 23rd-24th January 2006” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „3rd Planning Committee, Rome, January 2006”, Doc. 2.1. 79. „Provisional Agenda for the Meeting of the Planning Committee for the Third European Ecumenical Assembly (EEA3), Sibiu, March 30 – April 2, 2006” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „4th Planning Committee, Rome, January 2006”, Doc. 2.1.80. „Provisional Timetable for the Meeting of the Planning Committee for the Third European Ecumenical Assembly (EEA3), Rome, 23rd-24th January 2006” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „3rd Planning Committee, Rome, January 2006”, Doc. 2.2. 81. „Provisional Timetable for the Meeting of the Planning Committee for the Third European Ecumenical Assembly (EEA3), Sibiu, March 30 – April 2, 2006” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „4th Planning Committee, Rome, January 2006”, Doc. 2.2.82. „Răspunsul Mitropolitului Alexei, Mitropolit de Leningrad și Novgorod și Președinte al CBE către Cardinalul Carlo Maria Martini”, nedatat, 1 pagină, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989. Planning Group Meetings II”.83. „Răspunsul PS Teofan Sinaitul la Invitația AIDRom, 22 mai 1997” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.84. „Recomandations for the EEA3 Process, Meeting of the two presidents of the CEC and

35

CCEE, St. Gallen, 25 October 2004” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”.85. „Remarks on the Third European Eccumenical Assembly (EEA3), CCEE Assembly, Leeds, England, 30 september – 3 october 2004” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”.86. „Report of the CBE/CCEE Brainstorming Meeting, Cartigny, Switzerland, 29-31 August 2004” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”.87. „Second European Ecumenical Assembly (EEA2) Planning Committee 5th session: Baar (Switzerland), 11-15 December 1996. Dialogue Programme, The Search for Visible Unity between the Churches”, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum I”.88. „Scrisoarea Cardinalului Carlo Maria Martini, Arhiepiscop de Milano și Președinte al CCEE către membrii CBE și consultanții Grupului de planificare din 6 septembrie 1988”, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Assembly PEACE WITH JUSTICE, Basel, May 1989. Planning Group Meetings II”.89. „Scrisoarea Decanului John Arnold (CBE) și a Exc. Sale Miloslav Vlk (CCEE) către PF Patriarh Teoctist, Geneva/ Sf. Gall, 21 aprilie 1994” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.90. „Scrisoarea din data de 10 iulie 2007 a CBE, Geneva, Departamentul Programelor de tineret, către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 2007”.91. „Scrisoarea din data de 19 iulie 2007 a Asociaţiei Ecumenice a Bisericilor din România - AIDRom către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 2007”.92. „Scrisoarea Papei Benedict XVI Către Cardinalul Peter Erdö, Preşedintele Consiliului European al Conferinţelor Episcopilor (CCEE) şi către pr. Jean-Arnold de Clearmont, Preşedintele Conferinţei bisericilor europene (CBE), Documentul 026-07” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul EEA3 General File.93. „Scrisoarea PF Teoctist către SS Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, 31 martie 1997” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.94. „Scrisoarea PS Teofan Sinaitul, Vicar patriarhal, către Teodor Baconschi, Redactor șef al emisiunii Viața spirituală, 18 aprilie 1997” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.95. „Scrisoarea PS Teofan Sinaitul, Vicar patriarhal, către PF Teoctist, 14 aprilie 1997” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.96. „Scrisoarea Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, adresată Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, 25 februarie 2007” în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.97. „Scrisoarea Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, nr. 450/2007”, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul „A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 2007”.98. „Scrisoarea secretarilor CCEE-CBE, Aldo Giordano și Keith Clements, către Biserici, A treia Adunare Ecumenică Europeană, Aprilie 2005” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”.

36

99. STREZA, ÎPS Prof. Dr. Laurențiu, „A Treia Adunare Ecumenică Europeană, 4-9 septembrie 2007, eveniment de seamă în viața Bisericilor din Europa și societății europene”, în Revista Teologică, nr.4/2007 la <http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=48&a=3924> accesat la 1 februarie 2014.100. Study Guide for the 3rd European Ecumenical Assembly. An Assembly Process in four Stages, 2006-2007, CEC-CCEE, Geneva-St. Gallen, 2006, 44 p.101. TEOFAN, PS Sinaitul, „Quelques considerations utiles pour la preparation du theme ”Facing Barriers to Unity: Healing Our Painful Histories. The Relations of the Orthodox and Greek-Catholic Churches in Romania”, pp. 1-2, în Arhivele Sectorului de Relații Externe al Patriarhiei Române, Dosarul KEK-CCEE. Cea de a II-a Reuniune Ecumenică Europeană (1997) Graz.102. „Terni Document, Meeting of the Planning Committee for the Third European Ecumenical Assembly (EEA3), Terny (Italy), 17-20 March, 2005” în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „1st Planning Committee, Terni”, pp. 1-5.103. „Women’s Participation in EEA2. Planning Group for EEA2, 1.3.1996”, pp. 1-2, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum II: Dialogue with other Religions & Cultures – Leadership Group – Correspondence”.104. Work Book for the Sixth Assembly of the World Council of Churches, Vancouver, Canada, 24 July to 10 August 1983, World Council of Churches, Geneva, 1983, pp. 18-22. 105. „Working Document for the Second European Ecumenical Assemly, Graz 1997”, pp. 1-9, Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum II: Dialogue with other Religions & Cultures – Leadership Group – Correspondence”.106. „Zweite Europäische Ökumenische Versammlung (EÖV 2), martie 1996”, p. 1, în Arhivele Conferinței Bisericilor Europene, Dosarul „Second European Ecumenical Assembly, Graz, Austria, 23-29 June 1997 – Forum I: The Search for Visible Unity of the Churches – Correspondence – Leadership Group.

II. Literatură secundară

1. Cărţi

108. BENGA, Pr. Conf. Dr. Daniel, Identități creștine europene în dialog. De la mișcarea husită la ecumenismul contemporan, Editura Universități „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010.109. Idem, Marii reformatori luterani și Biserica Ortodoxă. Contribuții la tipologia relațiilor luterano-ortodoxe din secolul al XVI-lea, Editura Sofia, București, 2003.110. BOZO, Frederic, Mitterand, the End of the Cold War, and the German Unification, Berghahn Books, 2009.111. BRIA, Pr. Ion, The sense of ecumenical tradition: the ecumenical witness and vision of the Orthodox, Geneva: World Council of Churches, 1991.112. CLAPSIS, Emmanuel, Orthodoxy in Conversation. Orthodox Ecumenical Engagements, WCC Publications, Geneva, Holy Cross Orthodox Press, Brookline, Massachusetts, 2000.113. DANIEL, IPS, Mitropolitul Moldovei și Bucivinei, Confessing the Truth in Love. Orthodox Perceptions on Life, Mission and Unity, Trinitas, Iaşi, 2001.114. GADDIS, John Lewis, We Now Know: Rethinking Cold War History, Oxford University Press, 1998.

37

115. HENKEL, Jürgen, BUDA, Daniel, Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008.116. KOSLOWSKI, Jutta, Die Einheit der Kirche in der ökumenischen Diskussion, Lit. Verlag W. Hopf, Berlin, 2008.117. NOICA, Constantin, Modelul cultural european, Humanitas, 1993.118. PATAPIEVICI, H.-R., Discernământul modernizării. Conferințe despre situația de fapt, Humanitas, București, 2005.119. PĂUN, Pr. Ionuț, A treia Adunare Ecumenică Europeană, Teză de licență în teologie susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, 2008.120. PRODAN, David, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române, Bucureşti, 1984.121. RICOEUR, Paul, Memoria, istoria, uitarea, Traducere de Ilie Gyuresik şi Margareta Gyuresik, Editura Amarcord, Timişoara, 2001.122. ROTTMAN, Gordon L., The Berlin Wall and the Intra-German Border 1961-89, Osprey Publishing Limited, 2008.123. RUEGER, Fabian, Kennedy, Adenauer and the Making of the Berlin Wall, 1958-1961, online dissertation at <http://purl.stanford.edu/fz828cr8749, May 2011>, accesat la 1 februarie 2014.124. SCHAFF, Philip, History of the Christian Church, Volume VIII: Modern Christianity. The Swiss Reformation, § 32. The Reformation in Basel. Oecolampadius la <http://www.ccel.org/ccel/schaff/hcc8.iv.iv.iii.html> accesat la 1 februarie 2014.125. SCHELBERT, Leo, Historical Dictionary of Switzerland. Historical Dictionaries of Europe, Lanham: Scarecrow Press, 2007.126.SCHMEMANN, Pr. Alexander, Biserică, lume, misiune, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2006.127. SCHMID, Carol L., Conflict an Consensus in Switzerland, University of California Press, Berkley and Los Angeles, California, 1981.128. ULLMAN, Richard H., The World and the Yugoslavia's Wars, Council of Foreign Relations, 1996.129. WOHLFORTH, William C., Cold War Endgame: oral history, analysis, debates, The Pennsylvania State University Press, 2003.

2. Articole

129. ***, „10 recomandări din partea AEE3”, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, p. 8.130. ***, „10 recomandări din partea AEE3”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 210, Luni, 10 septembrie 2007, p. 9.131. ***, „Adunarea de la Sibiu, în cifre”, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, p. 9.132. ***, „Barroso a mulţumit pentru invitaţie în limba română”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 208, Vineri, 7 septembrie 2007, p. 16.133. ***, „Conciliarism” în Encyclopaedia Britannica 2009, „Encyclopaedia Britannica 2006 Ultimate Reference Suite DVD”.

38

134. ***, „Dialog ecumenic în atmosferă ortodoxă”, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, pp. 8-9.135. ***, Dictionnaire historique de la Suisse la <http://www.hls-dhs-dss.ch/textes/f/F7478.php> accesat la 1 februarie 2014.136. ***, „Expoziţie de artă religioasă la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 205, Marţi, 4 septembrie 2007, p. 4.137. ***, „Ghid dedicat celei de-a III-a Adunări Ecumenice Europene de la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 185, Sâmbătă, 11 august 2007, p. 4.138. ***, „Întrunirea finală a AEE3, transmisă în direct la TVR1”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 207, Joi, 6 septembrie 2007, p. 4.139. ***, <<ÎPS Mitropolit Daniel: „Maica Domnului, icoana vie a Bisericii”>>, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, p. 9.140. ***, „ÎPS Mitropolit Daniel participă la consultaţia panortodoxă din Rhodos”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 145, Marţi, 26 iunie 2007, p. 4.141. ***, "Karl Barth" în Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online, Encyclopædia Britannica Inc., 2012. Web. 01 Sep. 2012 la <http://www.britannica.com/EBchecked/topic/54293/Karl-Barth.> accesat la 1 februarie 2014.142. ***, „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru reînnoire şi unitate în Europa”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 204, Luni, 3 septembrie 2007, p. 16.143. ***, „Looking back at Seoul”, în One World (A monthly magazine of the World Council of Churhces): The World Convocation, Seoul, Korea, 1990, Justice, Peace and the Integrity of Creation, No. 155, May 1990, p. 4.144. ***, „Mărturisind tezaurul comun al credinţei creştine – Cuvânt de salut adresat participanţilor la cea de a III-a Adunare Ecumenică Europeană, Sibiu, 5 septembrie 2007”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 207, Joi, 6 septembrie 2007, p. 16.145. ***, „Mecanismul intern al Adunării”, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, p. 8.146. ***, „Papa nu va participa la Adunarea Ecumenică de la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 177, Joi, 2 august 2007, p. 4.147. ***, „Personalităţi de vârf la Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 188, Miercuri, 15 august 2007, p. 1.148. ***, „Programul Adunării Ecumenice de la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 146, Miercuri, 27 iunie 2007, p. 4.149. ***, „Putem să fim ortodocşi fără să fim rigizi şi izolaţi”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 210, Luni, 10 septembrie 2007, p. 9.150. ***, „Renewing covenants” în One World (A monthly magazine of the World Council of Churhces): The World Convocation, Seoul, Korea, 1990, Justice, Peace and the Integrity of Creation, No. 155, May 1990, pp. 6-8.151. ***, „România, o <<Europă în miniatură>>”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 206, Miercuri, 5 septembrie 2007, p. 16.152. ***, „Reconciliation – Gift of God and Source of New Life” în KEK Monitor nr. 11, June 1995, p. 3.153. ***, „Rugăciunile Adunării Ecumenice”, în Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 37, Dumincă, 16 septembrie 2007, p. 9.154. ***, „Seoul's Act of Covenanting” în One World (A monthly magazine of the World Council of Churhces): The World Convocation, Seoul, Korea, 1990, Justice, Peace and the Integrity of Creation, No. 155, May 1990, p. 6.155. ***, „Sibiul – centru al culturii şi spiritualităţii europene”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 205, Marţi, 4 septembrie 2007, p. 16.156. BALABAN, Narcissa, „Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei vizitează Grecia”, în Ziarul

39

Lumina, Anul III, Nr. 144, Luni, 25 iunie 2007, p. 4.157. Biroul de Presă al Majestăţii Sale Regele Mihai I, „Biserica are un loc fundamental în societatea românească. Comunicat de presă”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 204, Luni, 3 septembrie 2007, p. 4. 158. BLITZ, Rudolph, „The Religious Reforms of Joseph II (1780-1790) and their Economic Significance” în Journal of European Economic History, 18/1989, pp. 583–586.159. BUNKER, †Bischof Dr. Michael, Wien, Evangelische Kirche A. B. in Osterreich, „Ein T-Shirt für den Metropoliten - Differenzierte Bilanz der EÖV3”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 153-159.160. BERCEA, †Bischof Dr. Virgil, Oradea/Großwardein (Rumänien) Griechisch-Katholisches Bistum Oradea, „Sibiu 2007 - Ein spirituelles Abenteuer der Christen in Europa”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 55-61.161. BENGA, Pr. Conf. Dr. Daniel, „A Treia Adunare Ecumenică Europeană – Sibiu, 4-9 Septembrie 2007 – prezentare şi evaluare ortodoxă” în Studii teologice ecumenice, cea de-a Treia Adunare Ecumenică Europeană şi Documentul de la Lima, Târgu Mureş, 2007, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (Aidrom), Comisia ecumenică, Bucureşti, 2008, pp. 3-10. 162. BRIA, Pr. Ion, Jesus Christ – the Life of the World. An Orthodox Contribution to the Vancouver Theme, World Council of Churches, Geneva, 1982, pp. Iii-iv.163. Idem, „Widening the Ecclesiological Basis of the Ecumenical Fellowship” în The Ecumenical Review, vol. 56 , Issue 2, April 2004, pp. 199-210.164. BROWN, Stephen, „The Conciliar Process for JPIC and the New Germany”, în The Ecumenical Review, vol. 54, Issue 1, January-April 2002, p. 179.165. BUDA, Lect. Dr. Daniel, TOMA, Dr. Ştefan, „Cronica evenimentelor”, Revista Teologică, nr.4/2007 la <http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=48&a=3918> accesat la 1 februarie 2014.166. CADAR, Pr. Cornel, „Istoricul şi aşteptările întâlnirii de la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 202, Vineri, 31 august 2007, p. 3.167. Idem, „Mesajul Sibiului: a-L duce împreună pe Cristos Europei şi lumii”, în Ziarul Lumina, Anul III. Nr. 226, Vineri, 28 septembrie 2007, p. 3.168. Idem, „Speranţe pentru apropierea dintre Biserici”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 208, Vineri, 7 septembrie 2007, p. 3.169. CARROLL, Rory, Pope says sorry for sins of church, în „The Guardian”, Monday 13 March, 2000 la <http://www.theguardian.com/world/2000/mar/13/catholicism.religion>, accesat la 1 februarie 2014,170. DEILE, Volkmar, „From Stirling to Basel. The Preparation and Organisation of the European Ecumenical Assembly Peace With Justice in Basel, Switzerland, 15 to 21 May, 1989” în Peace With Justice. The official documentation of the European Ecumenical Assembly, Basel, Switzerland, 15-21 May, 1989, The Conference of European Churches, Geneva, 1989, p. 3.171. DIMA, Diac. Nicolae, „Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu: Oportunitate pentru descoperirea Ortodoxiei”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 147, Joi, 28 iunie 2007, p. 16.172. Idem, „Bisericile creştine sunt chemate să dea mărturie de unitate, pace şi solidaritate”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 206, Miercuri, 5 septembrie 2007, p. 16.173. Idem, „O mărturie ortodoxă unitară pentru Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu. Raportul final al întrunirii interortodoxe pregătitoare de la Rhodos, adoptat la 27 iunie a.c.”, în

40

Lumina de Duminică, Anul III, Nr. 27, Duminică, 8 iulie 2007, pp. 6-7.174. Idem, „Post şi slujbe ortodoxe la Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 209, Sâmbătă, 8 septembrie 2007, p. 16.175. Idem, „Profesorul italian Andrea Riccardi – cea mai extinsă prezentare”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 209, Sâmbătă, 8 septembrie 2007, p. 16.176. Idem, „Rugăciunile Adunării Ecumenice”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 210, Luni, 10 septembrie 2007, p. 8.177. Idem, „Să ne îmbogăţim din valorile celorlalţi”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 207, Joi, 6 septembrie 2007, p. 16.178. Idem, „Sibiul, un caz exemplar de integrare”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 208, Vineri, 7 septembrie 2007, p. 16.179. Idem, „Speranţă pentru înnoirea Europei”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 210, Luni, 10 septembrie 2007, pp. 8-9.180. EDWARDS, Jason A., „Community Focused Apologia in Pope John Paul II's Year of Jubilee Discourse” în The Rethoric of Pope John Paul II, edited by Joseph R. Blaney, Joseph P. Zompetti, Panham, MD: Lexington Books, 2009, pp. 81-103.181. FAHLBUSCH, Erwin, BROMILEY, Geoffrey, The Encyclopedia of Christianity, Vol. 2: ”The Sixth Assembly (Vancouver, Canada, 1983)”, Eerdmans, 2001, p. 54.182. FALCKE, Heino, „Dealing with Guilt in the German Democratic Republicafter 1989” în The Ecumenical Review, Volume 56, Issue 2, April 2004, pp. 185-194.183. FEIGE, †Bischof Dr. Gerhard, Bistum Magdeburg (Deutschland), Leiter der Delegation der 84 Delegierten der Deutschen Bischofskonferenz, „Thesen zur EÖV3”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 43-47.184. GRACE, Eden, „The conciliar nature of the Orthodox Church: definition and implications”, Independent Study, Holy Cross Greek Orthodox School of Theology, May 2000 la <http://www.edengrace.org/conciliar.html>, accesat la 1 februarie 2014.185. HOFMANN, Paul, In Basel, the Heritage of Erasmus în „The New York Times”, May 25, 1986 la <http://www.nytimes.com/1986/05/25/travel/in-basel-the-heritage-of-erasmus.html?pagewanted=all>, accesat la 1 februarie 2014.186. HOMEYER, †Bischof em. Dr. Dr. h. c. Josef, Hildesheim (Deutschland) Römisch-katholisches Bistum Hildesheim, „Sibiu – eine notwendige Station, aber die europäische ökumenische Pilgerreise muss weitergehen”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 47-54.187. IONIȚĂ, Pr. Prof. Dr. Viorel, „Reconciliation – A Permanent Concern for the Conference of European Churches” în Telling Stories of Hope – Reconciliation in South East Europe Compared to World-Wide Experiences din seria Reconciliatio, Editori: Vasile Grăjdian și Olga Lukács, Presa Universitară Clujeană/ Evangelische Verlagsanstalt GmbH Leipzig, 2010, pp. 93-98.188. JEREMIA, Jan A., KLEIN, Prof. dr. Hans, BUDA, Lect. dr. Daniel, „A Treia Etapă de pregătire a celei de-a Treia Adunări Ecumenice Europene (AEE3), Wittenberg, Germania, 15-18 februarie 2007”, Revista Teologică, nr.1/2007 la http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=45&a=3800, accesat la 1 februarie 2014.189. KÄSSMANN, Margot, „For the healing of the world”, în The Ecumenical Review, Volume 56, Issue 1, January, 2004, pp. 20-32.190. Idem, Hannover Evangelisch-Lutherische Landeskirche Hannovers, „Quo vadis, Ökumene?”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine

41

Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 141-146.191. KERBER, Guillermo, „International advocacy for climate justice”, în How the World's Religions are Responding to Climate Change: Social Scientific Investigations, Edited by Robin Globus Veldman, Andrew Szasz, Randolph Haluza-DeLay, Abingdon: Routledge, 2013, p. 281.192. KLEIN, †Prof. Dr. Dr. h. c. Christoph, Sibiu/Hermannstadt Bischof der Evangelischen Kirche A. B. in Rumänien, „Ökumene ist unser Schicksal - Eine Bilanz der EÖV3 aus der Sicht einer gastgebenden Kirche”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 147-152.193. LARENTZAKIS, Prof. Gregorios, “Reconciliation in Its Theological Dimension: Orthodox Aspects” în Ecumenical Dialogue on Reconciliation, Belgrade, 19-22 February 1996, The Conference of European Churches, Geneva, 1996, pp. 7-21.194. LEB, Ioan Vasile, GÂRDAN, Gabriel-Viorel, „Nationality and Orthodoxy” în Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol.7, nr. 21, 2008, p. 66-78.195. Idem, „Reflecții privind Constituția Europeană și Charta Ecumenică” în Paşi spre integrare. Religie şi drepturile religioase ale omului în Europa, coord. Sorin Frunză, ed. Limes, Cluj Napoca, 2004, pp. 101-110.196. LENGYEL, Dr. Lorand, „Pacea lumii şi dreptatea socială în preocupările celei de a VI-a Adunări generale a C.E.B. De la Vancouver”, în Studii teologice, XXXVI, Nr. 5-6, mai-iunie 1984, pp. 438-443.197. LODBERG, Peter, „Justice and Peace in a World of Chaos” în John Briggs, Mercy Amba, George Tsetsis, A History of the Ecumenical Movement, Volume 3, 1968-2000, WCC Publications, Geneva, 2004, pp. 323-343.198. LONG, Charles Henry, Vancouver Voices – The Sixth Assembly of the World Council of Churches. A Personal Report, Forward Movement Publications, Cincinnati, Ohio, 1983, p. 20.199. MĂRCULEȚ, Ştefan, „Europa este chemată de Lumina lui Hristos”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 204, Luni, 3 septembrie 2007, p. 4.200. Idem, „Precizări privind criteriile de participare la întrunirile ecumenice”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 209, Sâmbătă, 8 septembrie 2007, p. 4.201. MARCACCI, Marco, „Confoederatio helvetica” în Dictionnaire historique de la Suisse, ediție online la <http://www.hls-dhs-dss.ch/textes/d/D9827.php>, accesat la 1 februarie 2014. 202. MIKLAS, Hermann, „Grüne Pflanze in gedeihlichem Klima - Ökumene in der Steiermark” în *** (herausg. vom Ökumenischen Rat der Kirchen in Österreich), Begegnung und Inspiration - 50 Jahre Ökumene in Österreich, Verlag Styria, 2008, pp. 68-74.203. NILES, D. Preman, „Justice, peace and integrity of creation” (Nov. 2003), în Ecumenical Dictionary «Article of the Month» Series, <http://www.wcc-coe.org/wcc/who/dictionary-article11.html>, accesat în 1 februarie 2014.204. NOLL, Rüdiger, Reconciliation – a long Process, în “On the Road to Graz”, News Letter on the Second European Ecumenical Asembly, Number 2, June 1997, pp. 1-2.205. OANCEA, Pfarrer Prof. Dr. Dorin, Sibiu, Orthodoxe Theologische Fakultät „Andrei Saguna", Sibiu/Hermannstadt, „Zur Beteiligung der Orthodoxen Theologischen Fakultät Herrmannstadt an der EÖV3”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 123-128.206. OLINICI, Cosmin, „În Europa unită, Bisericile trebuie să caute unitatea”, în Ziarul Lumina, Anul III, Nr. 205, Marţi, 4 septembrie 2007, p. 16.207.PAGE, James Smith, The International Year for the Culture of Peace: Was It Worthwhile?, în „International Journal of Cultural Studies” 4(3), pp. 348-351.

42

208. PĂUN, Pr. Ionuț, „Încercarea Ecumenismului de a recupera Unitatea Bisericii primare” în Almanahul bisericesc, Editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, Bucuresti, 2008, pp. 35-50.209. PLĂMĂDEALĂ, ÎPS Antonie, Mitropolitul Ardealului, „Întrunirea ecumenică pentru pregătirea participării la Adunarea generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Vancouver (Canada)”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, p. 350.210. PRYCE, Roy, „The Maastricht Treaty and the New Europe” în Maastricht and Beyond. Building a European Union, Taylor and Francis e-Library, 2002, pp. 3-17.211. RUBBERT, Gisela, „Graz – Schritte auf dem Weg zur Versöhnung în FriedensForum 4/1997” la <http://www.friedenskooperative.de/ff/ff97/4-08.htm>, accesat la 1 februarie 2014212. SAUCA, Drd. Ion, „Consideratii ortodoxe asupra documentului ecumenic «Botez, Euharistie, Ministeriu» (Lima - 1982)”, în Studii Teologice, XXXV (1983), nr. 7-8, pp. 527-542.213. SĂSĂUJAN, Pr. Conf. Dr. Mihai, A III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu (4-9 Sept. 2007) în „Studii Teologice”, Nr. 3, iulie-septembrie, Bucureşti, 2007, pp. 177-197.214. SERAFIM von Deutschland, †Metropolit, Zentral- und Nordeuropa, Nürnberg Rumänische Orthodoxe Kirche, „Den Dialog in der Wahrheit führen”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 109-112.215. SCHOENHAUER, Rektor Pfarrer Prof. Dr. h. c. Hermann, Neuendettelsau Diakoniewerk Neuendettelsau, „Ökumene der Profile mit sozialen Defiziten”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 1777-180.216. SCHÜTZ, Dr. Dr. habil. J. Georg, Frankfurt am Main ACK-Okumenische Centrale in Frankfurt/M., „Europa als christliche Erinnerungsgemeinschaft”, în Jürgen Henkel, Daniel Buda (Hg.), Neue Brücken oder neue Hürden? Eine Bilanz der Dritten Europäischen Ökumenischen Versammlung (EÖV3) în seria Ökumenische Studien/Ecumenical Studies, Band 33, LIT, Berlin, 2008, pp. 67-74.217. TANNER, Mary, „Faith and Order: Achievements of Multilateral Dialogue” în John A. Radano, Celebrating a Century of Ecumenism. Exploring the Achievements of International Dialogue, Wm. B. Eerdmans Publishing Company, 2012, pp. 24-38.218. TANNER, Norman P., et al., Decrees of the Ecumenical Councils, Georgetown University Press, Londra- Sheed and Ward-Washington (D.C.), 1990, la <http://www.papalencyclicals.net/Councils/ecum17.htm>, accesat la 1 februarie 2014.219. TOBLER, Stefan, „Actualitatea textelor de la Lima (BEM) după 25 de ani” în Studii teologice ecumenice. Cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană și Documentul de la Lima, AIDRom, București, 2008, pp. 10-16.220. VASILIU, Dr. Cezar, „Întrunirea Comisiei Speciale pentru Securitate Europeană a Conferinţei Creştine pentru Pace (C.C.P.)”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, pp. 352-353.221. Idem, „Lucrările Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, din Republica Socialistă România”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, pp. 351-352.222. Idem, „Reprezentanţi ai religiilor şi experţi despre consecinţele economice şi morale ale îngheţării producerii armelor nucleare, Moscova, 7-9 martie, 1983”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, pp. 343-349.223. Idem, „Sesiunea Secretariatului Internaţional al Conferinţei Creştine pentru Pace”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, p. 351.

43

224. Idem, „Vizita în România a unei delegaţii a Consiliului Ecumenic al Bisericilor”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul CI, Nr. 5-6, mai-iunie 1983, p. 355.225. WELDON, Anne Weldon, „Religious Horizons”, în The Evening Independent, Saturday, August 20, 1983, p. 5-A.226. WEST, Charles C., „The Church in the World: Before and After Vancouver ”, în Theology Today, Vol. 40, No 3, October 1983, p. 336.227. WHITE, Lynn, Jr., „The Historical Roots of Our Ecologic Crisis”, în Science, Vol. 155, No. 3767 (Mar. 10, 1967), pp. 1203-1207, <http://www.jstor.org/stable/1720120>, accesat în 1 februarie 2014.228. WOHLFORT, William C., Cold War Endgame: oral history, analysis, debates, The Pennsylvania State University Press, 2003.229. YOUNG, Frances, „Reconciliation in a Theological Dimension” în Ecumenical Dialogue on Reconciliation, Belgrade, 19-22 February 1996, The Conference of European Churches, Geneva, 1996, pp. 27-36.

3. Resurse internet

230. „Graz als ökumenisches Zentrum für europäische Theologie. 7. bis 10. Juli 2010 in Graz, Österreich” la <http://www.uni-graz.at/grazerprozess/index.php?seite=1.startseite >, accesat la 1 februarie 2014.231. „Thematic work” la <http://www.ecen.org/content/thematic-work>, accesat la 1 februarie 2014. 232. <http://www.thepeoplehistory.com/1983.html>, accesat în 1 februarie 2014.233. <http://www.osce.org/mc/58376>, accesat la 1 februarie 2014.234. <http://www.cpcs.ro/articol-oi-osce.php>, accesat la 1 februarie 2014.235. Statistik Schweiz – Bundesamt für Statistik la <http://www.bfs.admin.ch/bfs/portal/en/index/themen/01/05/blank/key/religionen.html>, accesat la 1 februarie 2014. 236. <https://portal.dnb.de/opac.htm;jsessionid=5305FEAC9AA6040E390B0BE4B08FCEDC.prod-worker4?method=showFullRecord&currentResultId=Woe%3D110200934%26any&currentPosition=6>, accesat la 1 februarie 2014.237. <http://www.topuniversities.com/institution/university-basel/wur>, accesat la 1 februarie 2014.238. <https://www.chiesacattolica.it>, accesat la 1 februarie 2014.

44

CURRICULUM VITAE

NUME

IACŞA Daniil-Corneliu.

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII

14 Iunie 1979 – Născut în oraşul Bacău, România.

STAREA CIVILĂ

Căsătorit, 1 copil.

CONTACT

Tel. 0723-007-684; daniil99@yahoo.com

ACTIVITATE PROFESIONALĂ

2004-2008: Preot 2 la Parohia „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, satul Traian, Bacău;

desfăşurare activitate social-misionară, ajutor în reconsolidarea bisericii.

2008 – în prezent: Preot 2 la Parohia „Sf. Ştefan – Cuibul cu barză”, Municipiul Bucureşti;

desfăşurare activitate social-misionară cu un proiect în pregătire de centru social.

2008-2010: Referent ştiinţific la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din

cadrul Universităţii Bucureşti.

STUDII

2000 – Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox „Radu-Vodă” Bucureşti, România.

2004 – Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian Marina” din

Bucureşti, cu Lucrarea de Diplomă Istoria formării canonului Noului Testament în primele patru

secole, pregătită sub îndrumarea ştiinţifică a Pr. Lect. Dr. Daniel Benga.

2006 – Absolvent al Programului de Masterat “Istorie şi Tradiţie” al Facultăţii de Teologie

Ortodoxă „Patriarhul Justinian Marina” din Bucureşti, cu lucrarea de disertaţie Istoria unei scrieri

gnostice: Evanghelia lui Iuda, pregătită sub îndrumarea ştiinţifică a Pr. Lect. Dr. Daniel Benga.

2007 – în prezent: doctorand al Şcolii Doctorale a Facultăţii de Teologie „Justinian

45

Patriarhul” din cadrul Universităţii Bucureşti, cu teza „Cele trei adunări ecumenice europene. O

evaluare ortodoxă”, în pregătire sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă.

Activitatea de cercetare:

– Vizită de documentare în noiembrie 2009 la Consiliul Ecumenic al Bisericilor, Geneva,

Elveția, în vederea studierii Arhivelor Conferinței Bisericilor Europene.

Lista articolelor științifice:

1. Pr. Daniil-Corneliu Iacșa, „Evanghelia lui Iuda: scriere gnostică sau Evanghelie

creştină?” în Studii Teologice, Seria a III-a, Anul II, Nr. 2, Aprilie-Iunie 2006, București, pp.

127-155.

2. Pr. drd. Daniil-Corneliu Iacșa, „Vindecarea memoriei în lucrările Adunării Ecumenice de

la Graz (23-29 iunie 1997)” în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul

Justinian”, Anul universitar 2012-2013, Editura Universității din București, Anul XIII,

2013, pp. 731-738.

3. Pr. drd. Daniil-Corneliu Iacșa, „Procesul conciliar şi rolul său în cadrul dialogului

ecumenic”, în curs de apariție în Revista Ecumenică Sibiu (RES). Revista ştiinţifică a

Centrului de Cercetare Ecumenică Sibiu, 2014.

4. Pr. drd. Daniil-Corneliu Iacșa, „Adunarea Ecumenică Europeană de la Basel, 15-21 mai

1989. Desfăşurare şi semnificaţii”, în curs de apariție în Biserica Ortodoxă Română.

Buletinul oficial al Patriarhiei Române, 2014.

5. Pr. Drd. Daniil-Corneliu Iacșa, „Documentele finale ale primei Adunări Ecumenice

Europene «Pace și dreptate», Basel, 15-21 May, 1989 (traducere din lb. engleză de Pr.

Daniil-Corneliu Iacșa)”, în curs de apariție în Glasul Bisericii. Revista oficială a Mitropoliei

Munteniei și Dobrogei, 2014.

LIMBI STRĂINE

Engleză, franceză, italiană, latină, greacă veche. Cunoştinţe de lucru în limba germană.

DOMENII DE INTERES

Teologie, filozofie, istorie.

46