IANCU FLONDOR

Şi unirea Bucovinei cu România

• Iancu cavaler de Flondor s-a născut la data de 3 august 1865 în orașul Storojineț (pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, astăzi în Ucraina) în familia boierului Gheorghe cavaler de Flondor (1828-1892

STUDIIDupă absolvirea studiilor secundare la Liceul German din Cernăuți (k.k. Ober-Gymnasiums in Czernowitz) cu diplomă de bacalaureat (în 1884), a studiat la Facultatea de Drept a Universității din Viena. A obținut titlul științific de Doctor în Drept la Universitatea din Viena (k.k.Universität zu Wien), sub numele Flondor Johann, Ritter von, din Storojineț.În anul 1892, murindu-i tatăl, se stabilește la moșia sa de la Storojineț. Se dedică activității politice, devenind un lider politic al românilor din Bucovina și militând pentru unirea națională a tuturor românilor.

UNIVERSITATEA DIN VIENA

UNIVERSITATILE DIN VIENA ŞI DIN CERNĂUŢI

ACTIVITATEA POLITICĂ• Iancu Flondor s-a implicat în viața

politică a Bucovinei încă de la sfârșitul anilor '80 ai secolului al XIX-lea, făcând parte din gruparea politică a "tinerilor" români, alături de George Popovici, Grigore Filimon, Florea Lupu, Constantin Morariu, Zaharia Voronca ș.a. Această grupare a acționat în paralel cu organizațiile politice oficiale, nefiind acceptați în rândul elitei politice românești o anumită perioadă. În timpul conflictului românilor cu guvernatorul Pace din anii 1891-1892, "tinerii" au fost cooptați în comitetul electoral de către "bătrânii" lideri politici care se vedeau amenințați cu pierderea pozițiilor în Dieta Bucovinei.

PERTIDUL NATIONAL ROMÂN DIN BUCOVINA

• În anul 1897, gruparea "tinerilor", nemulțumiți de politica promovată de elita tradițională, de absența unor acțiuni ferme și de accentuarea disensiunilor între membrii conducerii societății "Concordia" și unii deputați ai Dietei și Parlamentului imperial, în frunte cu Iancu Flondor și juristul Gheorghe Popovici (poetul Teodor Robeanu), s-a constituit într-un comitet cu scopul de a contribui la structurarea unui partid național puternic. Noua formațiune politică formată (denumită ulterior Partidul Poporal Național Român sau Partidul Național Radical Român) a încercat să preia conducerea Partidului Național Român din Bucovina. Organul de presă al partidului a devenit ziarul "Patria" (1897-1900), editat de transilvăneanul Valeriu Braniște (1869-1928).

I. FLONDOR VICEPREŞEDINTE P.N.R• În august 1898, după retragerea lui Victor

cavaler de Stârcea din viața politică, în fruntea Partidului Național Român a fost ales Ioan Lupul, căpitanul țării, iar liderii "tinerilor", Iancu Flondor și Modest Grigorcea au devenit vicepreședinți. În toamna anului 1898 Iancu Flondor a fost ales în Dieta Bucovinei, cu unanimitate de voturi, din partea Colegiului II al marilor proprietari. Cu prilejul inaugurării sesiunii Dietei Bucovinei la 28 decembrie 1898, Iancu Flondor a afirmat că va lupta pentru promovarea dreptului autohtonilor la utilizarea limbii materne: Voi lucra totdeauna într-acolo ca limba noastră să domineze nu numai în cameră, ci să fie întrebuințată și în actele oficiului".

• [modifică] Militant unionist

I.FLONDOR PREŞEDINTE AL P.N.R.

• În ianuarie 1902, PNR se distanțează de politica guvernatorului Friedrich von Bourguignon Freiherr von Baumberg (1897-1903) și astfel, în iunie 1902, are loc împăcarea și unificarea celor două partide sub denumirea de Partidul Național Român, sub conducerea lui Iancu FlondoR

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA• În toamna anului 1918, revine în fruntea

mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și cere guvernatorului austriac să predea românilor prerogativele puterii. La 27 octombrie 1918, prezidează Adunarea Constituantă care votează Unirea Bucovinei cu România. La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuți, sub președinția dr.Iancu Flondor, a adoptat prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României, prin care s-a hotărît "Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare pînă la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României