Proiect: ADER 1.3.2/477/14.11.2011

Titlul Proiectului: VALORIFICAREA MULTIFUNCŢIONALITĂŢII PAJIŞTILORÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE AAGRICULTURII ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI

Acronim: ADER 1.3.2.

Conducător Proiect/Director de proiect:Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov – ICDP Braşov/ Dr. ing. Vasile MOCANU

Parteneri în consorţiu:

P1- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru PajiştiVaslui – SCDP Vaslui/ing. Eugen AVRĂMESCU;

P2 – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentruCartof şi Sfeclă de zahăr Braşov - INCDCSZ Braşov/Dr.ing. Ioan GHERMAN

Buget proiect/cofinanţare: 622.500 lei/-

Adresa web: www.pajisti-grassland.ro

Dezvoltarea durabilă este un proces complex ce se desfăşoară prin şi subintervenţia umană, care vizează dezvoltarea societăţii, materializarea lui bazându-se pefaptul că dezvoltarea durabilă a întregului este asigurată de dezvoltarea durabilă afiecărei părţi a activităţii umane.

În acest sens, dezvoltarea durabilă a agriculturii constituie o parte a acestuiproces, agricultura fiind o componenţă indispensabilă a acestuia.

Pajiştile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură sustenabilăreprezentat prin: bunăstarea animalelor, asigurarea furajelor, calitatea solurilor şifolosirea optimă a terenurilor slab productive, în special pentru producerea biomasei,sursă energetică regenerabilă.

Pe lângă rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel puţin60% din efectivul de bovine şi 80% din efectivul de ovine, pajiştile au o serie defuncţii importante în dezvoltarea rurală şi a mediului înconjurător reflectate prin:sechestrarea carbonului în soluri, fixarea simbiotică a azotului, calitatea peisajului,conservarea biodiversităţii, îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, prevenirea inundaţiilor şialunecărilor de teren, gestionarea rezervelor de apă şi important patrimoniu cultural.

Acestea funcţii reflectă şi definesc multifuncţionalitatea pajiştilor.

Obiectivul general al proiectului:

Adaptarea tehnologiilor pajiştilor semănate şi permanente şi de creşterea animalelor pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minimecauzate de schimbările climatice.

Obiective specifice: -funcţiile şi utilitatea pajiştilor din punct de vedere economic, agronomic şi de mediu;-căile de optimizare a acestor funcţii, inclusiv pentru sistemele durabile de producţie cuanimale (în special cu rumegătoare);-alegerea amestecului de graminee cu leguminoase perene de pajişti, ca variantătehnologică în cadrul asolamentului, excelentă premergătoare pentru alte culturi;-alegerea tehnologiilor şi a amestecului de graminee cu leguminoase perene de pajiştipentru îmbunătăţirea pajiştilor permanente degradate.

Elementele de noutate ale proiectului, originalitate: - elaborarea tehnologiilor specifice modernizate privind stabilirea masurilor antientropicepentru asigurarea durabilităţii ecosistemelor agricole prin: stoparea sau încetinireaepuizării elementelor fertilizante N, P, K, Ca, Mg etc.; refacerea conţinutului în humus dinsol; evitarea scăderii pH–ului solului; refacerea structurii solului; stimularea sintezeicompuşilor cu azot în sol etc.- elaborarea unor verigi tehnologice specifice pentru îmbunătățirea pajiștilor permanentedegradate prin lucrări de suprafață sau radicale, care asigură mentenanţa, protejeazămediul înconjurător şi menţine biodiversitatea acestui important patrimoniu naţional.

Beneficiarii rezultatelor, potenţialul de aplicare în economie:- asociaţiile inter-profesionale (Uniunea Naţională a Producătorilor din România;Asociaţia Fermierilor din România etc.), care au membrii interesaţi în dezvoltareasistemelor de agricultură durabilă;- exploataţiile agricole care practică agricultura în sistem conservativ;- fermierii;- autorităţile publice centrale şi locale.

Etapa I (15.11.2011-15.12.2011) –,,Evaluarea stării actuale a sistemului deagricultură practicat în zonele luate în studiu”

Obiectivul Fazei I/2011: Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicatşi formarea unei baze de date în acest domeniu.

Activitatea 1.1: Analiza stării actuale a sistemului de agricultură practicat şiconsecinţele pe termen scurt şi mediu.

Rezultate:- Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat în Zona Vaslui; - Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat în Ţara Bârsei;- Studiul stării actuale a sistemului de agricultură practicat în Depresiunea Făgăraş;

Fiecare studiu cuprinde: delimitarea fizico-geografică a zonei; factoriiecologici şi antropici care determină sistemul tehnologiilor de cultură; hidrografia şihidrologia; clima; solurile; vegetaţia; suprafaţa, terenurile agricole pe moduri defolosinţă; suprafaţa cartată şi clasele de calitate; efectivele de animale; agricultura.

ZONELE LUATE IN STUDIU

COP1

P2

Etapa a II-a (16.12.2011-20.06.2012) ,,Conceperea şi realizarea dispozitivelor experimentale privind asolamentul, îmbunătăţireaşi mentenanţa pajiştilor permanente”

Obiectivul Fazei II/2012 este:

Proiectarea şi realizarea modelelor experimentale pe zone agroecologice.

Activitatea 2.1: Proiectarea modelelor experimentale pe zone agroecologice;Definitivarea staţionarelor şi amplasarea câmpurilor experimentale.

Activitatea 2.2: Realizarea soluţiilor experimentale stabilite.

Cercetările din cadrul acestei faze a proiectului s-au concretizat prin:- stabilirea staţionarelor de amplasare a celor trei câmpuri experimentale, respectiv laDrăguş pentru zona Făgăraş, Moara Grecilor pentru zona Vaslui şi Stupini pentru zonaŢara Bârsei;- determinarea principalelor caracteristici pedologice şi agrochimice ale solurilor din celetrei câmpuri experimentale;- stabilirea tipului de asolament şi a fişelor experimentale pentru cele trei zone;- realizarea câmpurilor experimentale în cele trei staţionare;- determinări şi observaţii la zi din câmpurile experimentale.

Fişa experimentală pentru Zona Făgăraş

a.Pajiști temporare în asolamentCulturi specifice zonei Făgăraş: Cereale, cartof, plante furajere perene şi anuale. Locul de amplasare: Pe terenul SC Gusutri SRL Drăguş, judeţul Braşov.Rotaţia culturilor: Pajişte temporară (graminee + leguminoase perene), cartof, guliefurajeră, cereale, porumb siloz.

b.Pajiști permanente degradateIdentificare suprafețe de pajiști permanente degradate și măsuri de îmbunătățire a acestora prin lucrări de suprafață sau radicale.

Schema de amplasare a dispozitivului experimental în Zona Țara Făgărașului

Schema de amplasare a experiențelor de la Stupini – Zona Țara Bârsei

Fişa experimentală pentru Zona Ţara Bârsei Culturi specifice zonei Ţara Bârsei: Cartof, sfeclă de zahăr, orzoaică, porumbpentru siloz, graminee + leguminoase perene.Locul de amplasare: Pe terenul INCDCSZ Braşov pe sol faeoziom cambic, înŢara Bârsei.Rotaţia culturilor: Pajişte temporară (graminee + leguminoase perene), cartof,cereale, sfeclă de zahăr, porumb siloz.

Fişa experimentală pentru Zona Vaslui

Culturi specifice pentru zona Vaslui: cereale (orzoaică, porumb), floareasoarelui, sfeclă furaj, plante furajere perene etc.Locul de amplasare: Vaslui – Moara Grecilor.Rotaţia culturilor: Pajişte temporară, floarea soarelui, porumb boabe,orzoaică, sfeclă furajeră.

Schema de amplasare a dispozitivului experimental din Zona Vaslui

Rezultatele obţinute în această fază au scos în evidenţă următoarele:

- înfiinţarea celor trei câmpuri experimentale;- producţia la primul ciclu de recoltare, pe parcelele cultivate cu amestecuri de gramineecu leguminose perene aflate în anii II şi III de producţie (înfiinţate în 2010 şi 2011) dincâmpul experimental Drăguş au avut valori medii de 6,5 t SU/ha pe parcelele aflate înanul II de producţie (înfiinţate în anul 2011), respectiv 4,9 t SU/ha pe parcelele afate înanul III de producţie (semănate în anul 2010);- în privinţa compoziţiei floristice, pe parcelele cultivate cu amestecuri de graminee culeguminose perene aflate în anul II de producţie predomină leguminoasele cu 70% faţăde graminee cu 28 %, în timp ce pe parcelele aflate în anul III de producţie ponderealeguminoaselor este de 32 % faţă de 63 % a gramineelor perene. Aceste diferenţe sereflectă şi în calitatea furajului determinată prin analize chimice;- producţia la primul ciclu de recoltare, pe parcelele cultivate cu amestecuri de gramineecu leguminose perene aflate în anul IV de producţie din câmpul experimental Vaslui auavut valori cuprinse între 8,48 şi 13,23 t MV/ha. Pe variantele înfiinţate în acest anproducţia la primul ciclu a fost cuprinsă între 21,9 şi 29,2 t MV/ha;- îmbunătăţirea pajiştilor permanente s-a făcut pe o suprafaţă de 21 ha prin curăţirea demuşuroaie, de vegetaţie nevaloroasă, nivelarea nanoreliefului, aerarea covorului vegetalşi pe o suprafaţă de 32 ha prin supraînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere depajişti pretabile pentru fiecare locaţie şi mod de exploatare.

Etapa a III-a, (21.06.2012-20.11.2012) intitulată ,,Evaluarea indicatorilorexperimentali în funcţie de structura şi volumul intervenţiilortehnologice” cuprinde:

Activitatea 3.1: Determinarea evoluţiei producţiei culturilor luate în studiu, aindicatorilor calitativi ai producţiilor.

Activitatea 3.2: Monitorizarea indicatorilor stabiliţi în corelaţie cu evoluţiacondiţiilor climatice din perioada aflată în studiu.

Activităţile s-au desfăşurat în cele trei dispozitive experimentale cu mențiunea că înperioada analizată condiţiile climatice au prezentat particularităţi faţă de cele normale întoate cele trei câmpuri experimentale.

Aspecte din timpul recoltării ciclului II Aspecte din variantele cultivate cu cartof 11.07.2012 21.07.201211.07.2012

Obiectivul Fazei III/2012:

Cuantificarea indicatorilor din fişele tematice pentru soluţiileexperimentale realizate.

CONCLUZII

- Anul agricol 2012 s-a caracterizat printr-un regim pluviometric deficitar înperioada iunie-septembrie, care asociat cu temperaturile ridicate din vară a generat osecetă deosebit de excesivă. Acestea au influenţat negativ instalarea şi dezvoltareaculturilor aflate în studiu în asolamente, în special a celor de toamnă, din toate cele treipuncte experimentale;

- În aceste condiţii climatice deficitare s-au obţinut la Drăguş, din două cicluride recoltare, producţii de furaj de pajişte de 12,54 t SU/ha, respectiv 7,52 t SU/ha lavariantele din anul II, respectiv anul III, iar la cele din anul I, cu un singur ciclu derecoltare 2,97 t SU/ha. La Vaslui s-a obţinut doar un ciclu de recoltare cu producţie de2.25 t SU/ha pentru pajiştea din anul III, respectiv 4,46 t SU /ha pentru pajiştea din anulI. Şi la INCDCSZ Braşov s-au înregistrat producţii mici de 3-3,5 t SU/ha la pajişteasemănată în acest an;

- Analizele chimice efectuate la probele de furaj au evidenţiat o calitatecorespunzătoare din punct de vedere al valorii nutritive;

- Gradul de îmburuienare a culturilor semănate în primăvara anului 2012 a fostinfluenţat de cultura premergătoare, o influenţă pozitivă având-o pajiştea semănată;

- Lipsa de precipitaţii a afectat şi cultura de cartof de la Drăguş, producţiasituându-se între 11,47 şi 13,97 t/ha. La INCDCSZ Braşov s-a realizat o producţie de 21,93t/ha;

- Cerealele s-au comportat mai bine, la INCDCSZ Braşov realizându-se o producţiede orzoaică de 4.157 kg/ha, iar la Vaslui s-a realizat o producţie de 2946-3601 kg/ha.Cultivarea grâului de primăvară poate constitui o soluţie pentru Depresiunea Făgăraş,obţinându-se în acest an o producţie de 3700 kg boabe STAS;

- Producţia de porumb siloz a fost foarte slabă la Drăguş, înregistrându-se producţiide 5,09, respectiv 6,17 t SU/ ha. La INCDCSZ s-a obţinut o producţie de 12,74 t SU/ha;

- Producţia la sfecla de zahăr obţinută la INCDCSZ Braşov a fost de 45,09 t/ha cuun conţinut mediu de zahăr de 17,8 %;

- Producţia de floarea soarelui din câmpul experimental Vaslui a fost de numai925 - 962 kg/ha cu un conţinut de ulei de cca 42%;

- La porumbul pentru boabe din zona Vaslui s-a realizat o producţie de 2123 – 2390kg/ha;

- Sfecla furajeră din câmpul experimental Vaslui a realizat o producţie de27,1 – 28,7 t rădăcini/ha.

Etapa a IV-a, (21.11.2012-20.06.2013) intitulată ,,Influenţa secvenţeitehnologice specifice fiecărei culturi din asolament şi a pajiştiipermanente asupra indicilor de productivitate” a cuprinso activitate:

Activitatea 4.1: Experimentări în câmp şi laborator privind influenţa variantelortehnologice asupra capacităţii de producţie a culturilor dinrotaţie şi a pajiştii permanente.

Obiectivul Fazei IV/2013:

Determinarea indicilor de productivitate ai culturilor peterenurile experimentare pentru iniţializarea agroclimax.

Aspect al pajiştii semănate în anul 2013, înainte de executarea coasei de curăţire

Aspect din timpul recoltării primului ciclu de pe varianta din anul 4 de cultură

Comparație între varianta B2 și varianta C2 cultivate cu cartof

Aspect al culturii de cartof din câmpul experimental Drăguș

Aspect din varianta B3 cultivată cu

grâu de primăvară

Aspect al culturii de

gulie furajeră

Aspect al amestecului de graminee cu leguminoase perene din anul 2

Aspect al culturii de orzoaică

Aspect al culturii de sfeclă de zahăr

Aspect al culturii de porumb pentru siloz

- Condițiile climatice din prima parte a anului agricol 2012-2013 (octombrie –mai) s-a caracterizat prin secetă care a îngreunat, atât efectuarea lucrărilor de pregătirea solului, cât și răsărirea plantelor. Amplitudinile termice diurne și precipitațiile din lunilemai și iunie, care au avut caracter de aversă, au dus la formarea crustei în mod deosebitla Drăguș-Făgăraș și Vaslui cu urmări negative asupra uniformității de răsărire șidensității culturilor. De asemenea, creșterea și dezvoltarea plantelor a fost întârziată șiploile frecvente din a 2-a și a 3-a decadă a lunii mai au favorizat îmburuienareaculturilor. Efectul tratamentelor cu erbicide și pesticide a fost mult diminuat ca urmare aalternanțelor din timpul zilei cu soare și ploaie.;

- Rotațiile în care culturile prășitoare și cerealele au urmat după pajiști, capremergătoare (1, 2 sau 3 ani), au avut un grad mult mai redus de îmburuienare;

- Producțiile de furaje la primul ciclu de recoltă s-au situat între 16 tMV/ha laVaslui, 30 tMV/ha la Drăguș-Făgăraș și 36 tMV/ha la Stupini Brașov;

- Calitatea furajului s-a încadrat în parametrii pentru realizarea unei conversiiridicate în produse zootehnice.

CONCLUZII

Etapa a V-a, (21.06.2013-11.11.2013) intitulată ,,Studiul evoluțieiproducției și calității culturilor din rotații și a pajiștiipermanente după două cicluri de vegetație”cuprinde două activități:

Activitatea 5.1: Determinarea randamentelor și calității recoltelor din cadrulrotațiilor și pe pajiștea permanentă după două cicluriexperimentale.

Activitatea 5.2: Determinarea modificărilor principalilor indicatori fizico-chimiciai solurilor după două cicluri experimentale.

Obiectivul Fazei V/2013: Determinarea nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive șiindicii de productivitate ai culturilor pentru inițializarea agroclimaxdupă două cicluri de vegetație.

Rezultate obţinute:În cadrul acestei etape s-au obținut:

- rezultate experimentale privind capacitatea de producție a culturilorși a pajiștilor permanente;

- date experimentale, evoluția indicatorilor fizico-chimici ai solurilordupă două cicluri experimentale.

Activităţile s-au desfăşurat în cele trei dispozitive experimentale din zoneleDepresiunea Făgăraş, Zona Vaslui şi zona Ţara Bârsei.

Tematica în cele 3 dispozitive experimentale din Depresiunea Făgăraș,Depresiunea Brașov și zona Vaslui s-a executat în conformitate cu prevederile din planulde realizare a proiectului.

Aspect din variantele ocupate cu amestec de graminee cu leguminoase perene, câmp

experimental Drăguș, la data de 04 iulie 2013

Aspect din timpul recoltării amestecului de graminee cu leguminoase perene din câmpul experimental Drăguș, la data de

05.08.2013

Asolamentul Depresiunea Făgăraş:

– pajişte temporară (graminee + leguminoase perene)– cartof– grâu de primăvară– gulie furajeră– porumb siloz

Asolamentul Zona Vaslui:– pajişte temporară (graminee + leguminoase perene)– sfeclă furajeră– floarea soarelui– porumb boabe– orzoaică de primăvară.

Aspecte din câmpul experimental de la Vaslui, 2013

Asolamentul Ţara Bârsei:– pajişte temporară (graminee + leguminoase perene)– cartof– orzoaică de primăvară– sfeclă de zahăr– porumb siloz

Aspecte ale culturii de porumb pentru siloz din câmpul experimental

Stupini-INCDCSZ Brașov, la data de 09.07.2013, respectiv 27.08.2013

Aspecte ale culturii de sfeclă de zahăr din câmpul experimental

Stupini-INCDCSZ Brașov, la data de 09.07.2013, respectiv 27.08.2013

CONCLUZII

Activitățile planificate pentru această etapă au fost realizate integral în toatecele 3 dispozitive experimentale din depresiunile Făgăraș, Brașov și zona Vaslui.

Rotația culturilor s-a stabilit pe baza studiului amănunțit al condițiilorpedoclimatice și a tradițiilor specifice fiecărei zone de deservire a câmpurilorexperimentale.

Producțiile obținute au fost influențate de condițiile climatice, caracterizateprintr-o secetă pedologică prelungită din anii anteriori, atât ca urmare a regimuluipluviometric deficitar, cât și regimului termic cu oscilații diurne și nocturne mari și cuvalori mai ridicate față de media multianuală. Astfel, producțiile realizate au fost diferiteîn cadrul celor trei dispozitive experimentale.

În vederea stabilirii modificărilor principalilor indici agrochimici și destructură ai solului au fost monitorizate cele trei câmpuri experimentale Drăguș-Făgăraș, Vaslui și Stupini-Brașov prin efectuarea analizelor la etape caracteristicedesfășurării tematicii de cercetare. În acest sens au fost recoltate probe agrochimice desol pe adâncimea 0...20 cm din câmpurile experimentale pe variante și repetiții și s-aufăcut determinări privind: reacția solului, conținutul de materie organică, conținutul deazot total, conținutul de fosfor și potasiu mobil. A fost urmărită, de asemenea, evoluțiaindicilor de structură după mai multe cicluri experimentale.

Pe baza studiilor efectuate, față de situația inițială, s-au evidențiat următoarele:- Reacţia solului (pH-ul) a prezentat o tendinţă generală de scădere, excepţie făcând câmpulexperimental Drăguș unde s-au aplicat amendamente calcaroase în primul an;- Conţinutul de azot total (Nt%) a înregistrat creşteri în câmpurile de la Drăguş şi Stupini şi odiminuare în câmpul de la Vaslui;- Conţinutul de materie organică (humus sau Ct*1,72) a înregistrat creşteri în toate cele treicâmpuri experimentale;- Conținutul de fosfor mobil (PAL-ppm) a înregistrat o tendinţă de creştere în toate câmpurileexperimentale, evidentă în câmpul experimental de la Vaslui;- Conţinutul de potasiu mobil (KAL-ppm) a înregistrat o scădere în toate câmpurileexperimentale, mai evidentă în câmpurile de la Stupini şi Vaslui;- Numărul agregatelor hidrostabile a crescut uşor în toate câmpurile experimentale, creşterecare poate fi pusă pe seama sortimentului de culturi alese. Gradul de dispersie al agregatelorstructurale prezintă o tendinţă de scădere în toate cele trei câmpuri experimentale. Indicelede instabilitate structurală preyintă o uşoară scădere în câmprurile experimentale de laDrăguş şi Vaslui şi o creştere uşoară în câmpul de la Stupini.- Producţia medie obţinută pe pajiştea îmbunătăţită în zona Draguş, la primul ciclu, pe celetrei parcele (figura 6) a fost de 4,8…5,4 t fân/ha, în timp ce, pe varianta Martor producţia afost de 1,2…1,4 t fân/ha. Al doilea ciclu de folosire a constat în pășunat cu bovine, producțiamedie variind între 1,4...1,7 t SU/ha. Din punct de vedere nutritiv furajul obţinut de pe acestesuprafețe a avut o valoare nutritivă medie spre bună.

Lucrările minime de suprafaţă aplicate pentru îmbunătăţirea unor pajiştipermanente degradate au constat în:

- curăţirea de muşuroaie de orice provenienţă, de vegetaţia ierboasăşi lemnoasă nevaloroasă, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea dejecţiilor (rămase înurma păşunatului sau după fertilizarea organică) şi aerarea covorului vegetal;

- supraînsămânţarea cu amestecuri valoroase de graminee şileguminoase perene pentru pajişti.

Locaţiile, lucrările aplicate şi suprafeţele realizate au fost:

În zona Drăguş, pe teritoriul SC GUSUTRI COM SRL, judeţul Braşov –curăţirea de muşuroaie, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea dejecţiilor (rămase înurma păşunatului sau după fertilizarea organică) şi aerarea covorului vegetal urmate desupraînsămânţare pe o suprafaţă de 15 ha de pajişte degradată;

ASPECTE PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PAJIŞTILOR PERMANENTE PRIN LUCRĂRI MINIME DE SUPRAFAŢĂ

În zona comunei Părău, judeţul Braşov – supraînsămânţarea unei suprafeţede 14 ha de pajişte degradată;

Aspecte din timpul lucrărilor agricole la Părău.

Aspecte din timpul lucrărilor agricole la Drăguș.

Păşunea comunală Şinca Nouă, judeţul Braşov – curăţirea demuşuroie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă, nivelareananoreliefului, împrăştierea dejecţiilor rămase după păşunat şi aerareacovorului vegetal pe o suprafaţă de 6 ha, respectiv supraînsămânţarea uneiporţiuni mai degradate din aceasta în suprafaţă de 3 ha.

Aspecte din timpul lucrărilor agricole la Șinca Nouă.

ASPECTE PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PAJIŞTILOR PERMANENTE DEGRADATE PRIN MĂSURI RADICALE (REÎNSĂMÂNŢARE)

Locaţiile suprafeţelor realizate sunt: - în zona Drăguş, pe teritoriul Asociației crescătorilor de animale Higiurile, judeţulBraşov, pe o suprafaţă de 25 ha; Terenul se află situat în zona Țării Făgărașului laaltitudinea de 505...530 m. Din datele obținute pe baza prelevării probelor din sol au foststabilite cantitățile de amendament și îngrășăminte necesare.- în zona comunei Cârțișoara, judeţul Sibiu, pe teritoriul societății comerciale ComplexTuristic Transfăgărășan – în patru amplasamente cu o suprafaţă totală de 15 ha, laaltitudinea de 460...515 m.

Au fost luate în studiu pajiști permanente aflate într-un stadiu avansat dedegradare cauzată de:

- neefectuarea lucrărilor de îngrijire anuală (toaletare, curățire de mușuroaie,lăstăriș pietre);

- invazia de specii nevaloroase (Juncus sp, Deschampsia caespitosa, Nardus strictaetc.);

- pășunat nerațional;- lipsa fertilizării;- neefectuarea lucrărilor de corectare a acidității solului etc.

Amplasarea pe harta GPS a suprafeţei îmbunătăţite prin metoda radicală

în zona comunei Drăguş, pe teritoriul Asociației Higiurile, judeţul Braşov.

a.

b.

Amplasarea pe harta GPS a suprafeţelor îmbunătăţite radical,

în zona comunei Cârțișoara, judeţul Sibiu:a. – suprafețe utilizate în

regim pășunat;b. – suprafețe utilizate în

regim fâneață.

ASPECTE PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PAJIŞTILOR PERMANENTE PRIN LUCRĂRI DE ÎNIERBARE ÎN VEDEREA

COMBATERII EROZIUNII SOLULUI

În Poiana Brașov, în perioada 2011-2012, s-au mărit suprafețele domeniului schiabil cu ocazia organizării FOTE 2013. Astfel, au fost semănate, de către ICDP Bv, pârtiile Drumul roșu, Lupului și Sulinar.

Amplasarea pe harta GPS a suprafeţelor înierbate, în Poiana Brașov.

Aspecte privind lucrările de înierbare a pârtiilor de schi din Poiana Brașov

Aspecte privind răsărirea amestecurilor semănate pe pârtiile de schi din Poiana Brașov

LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE

Publicate și susținute la diferite întâlniri științifice:

În curs de publicare:1. Improvement of degraded grasslands by different reseeding methods,

V.Mocanu, T.A.Ene, P.M.Zevedei, in Journal of Mountain Agriculture of the Balkans, Troyan, Bulgaria, May 2014

2. Zonal strategy for sward renovation by total reseeding based on research results,

T.A. Ene, V. Mocanu, Victoria Mocanu, Andreea Cristina Ciopata and V. Cardasol, in Proceeding of Conference of the European Grassland Federation, U.K., September 2014

- Different direct drilling methods for improving degraded grasslands, V.Mocanu, T.A.Ene, V.A.Blaj, Monica Tod, Journal of Mountain Agriculture of the Balkans, Troyan, Bulgaria, May 2012

- Grassland role in conservative agriculture, T.A.Ene V.Mocanu, Journal of Mountain Agriculture of the Balkans, Troyan, Bulgaria, May 2013

- Zonal solution for sustainable farming systems by restoring the multifunctionality of grasslands,

Mocanu V., Cardasol V. and Marușca T., Proccedings of the 17th Symposium of the European Grassland Federation, Akureyri, Iceland, June 2013

POSTERE

IARBA

“Iarba este iertarea naturii, binecuvântarea ei constantă. Câmpii călcate delupte, saturate de sânge, sfâşiate de urmele roţilor de tun, înverzesc din nou cu iarbă, iarmăcelul se uită. Păduri putrezesc, recolte pier, flori dispar, dar iarba este nemuritoare.

Semănată de vânturi, de către păsările călătoare, de firea subtilă a stihiilor caresunt păstorii şi servitorii ei, îndulceşte profilul aspru al lumii. Ea invadează singurătateadeşerturilor, urcă pantele, înverzeşte şi culmile nemângâiate ale munţilor, schimbăclimate şi determină istoria, caracterul şi destinul naţiunilor. Nu poartă blazonul de floarepentru a vrăji simţurile cu strălucire şi splendori, dar culoare ei simplă este maifermecătoare decât crinul sau trandafirul.

Nu produce fructe în pământ sau aer, dar dacă recolta sa ar lipsi un singur an,foamea ar depopula lumea”

J. J. Ingalls (1872)