IDD Buzau Suport Curs (1)

ExerciţiuPuneţi-vă în locul fiecăruia dintre utilizatorii de mai sus. Ce interese

specifice aveţi (luaţi în calcul în principal nevoia de informaţii, interesul vis-a-vis de componentele situaţiilor financiare, interesul legat de politica de dividende a entitaţii, dorinţa ca societatea să adopte politici contabile optimiste sau pesimiste (care duc la raportarea unui rezultat contabil mai mare sau mai mic), puterea de influenţă asupra societăţii. Ce concluzii trageţi?

Sugestie de rezolvare

Utilizator Componentele situaţiilor financiare

Interes vis-a-vis de politicile contabile şi de distribuire a dividendului

1 Investitorii pe termen scurt

Interesaţi în special în rezultate întreprinderii (în contul de profit şi pierdere) şi în lichiditatea sa (situaţia fluxurilor de numerar)

Interesaţi ca profitul să fie cât mai mare şi ca atare preferă politicile contabile optimiste nu prudente. Preferă dividende cât mai mari. Îşi asumă riscuri

2 Investitorii pe termen lung

Interesaţi în special în acumularea de avere pe termen lung ( bilanţul întreprinderii)

Interesaţi ca profitul să fie sigur prin urmare preferă politicile contabile prudente. De regulă nu doresc dividende preferând să investească profitul pentru creşterea întreprinderii. Îşi asumă riscuri dar de regula mai mici decât cei pe termen scurt.

3 Creditorii financiari (băncile)

Interesaţi în special în averea entităţii care va garata creditul (bilanţul întreprinderii) dar şi în lichidităţi (situaţia fluxurilor de numerar)

Interesaţi ca profitul să fie sigur prin urmare preferă politicile contabile prudente. De regulă nu doresc ca entitatea să plătească dividende pentru a avea împurumutul garantat.

4 Creditorii comerciali (furnizorii)

Interesaţi să îşi recupereze creanţele, de regulă pe termen scurt (situaţia fluxurilor de numerar)

5 Clienţii Interesaţi de continuitatea activităţii întreprinderii în ipoteza în care societatea respectivă este singurul furnizor

6 Salariaţii Interesaţi de Interesaţi de politica de

profitabilitatea întreprinderii şi de continuitatea activităţii acesteia ( bilanţ). Interesaţi de performanţă pentru a putea cere salarii mai mari (contul de profit şi pierdere). Interesaţi de lichiditate pentru a-şi recupera salariile (situaţia fluxurilor de numerar).

dividend vis-a-vis de cea salarială.

7 Statul Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de situaţia financiară pentru stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor (contul de profit şi pierdere) cât şi pentru efectuarea controlului asupra activităţii financiare a întreprinderii şi pentru acordarea de subvenţii

8 Publicul Ascunde potenţili utiliatori din toate categoriile enunţate anterior. Interesat de contribuţia firmei la dezvoltarea locală şi de eventualitatea creării unor noi locuri de muncă.

9 Managerii Utilizatori interni, cei care fac situaţiile financiare şi care au acces în timp real la informaţiile financiar contabile la nivel analitic. Privilegiaţi comparativ cu celelalte categorii.

Adepţi ai politicilor contabile optimiste care cresc rezultatele şi performanţa raportată a întreprinderii ( uneori încasează prime în funcţie de rezultate).

Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

Exerciţiul 1 (se bazează pe informaţiile prezentate anterior)1. Alegeţi varianta corectă:

Un activ reprezintă:a) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor

evenimente prezente şi de la care se aşteaptă să genereze în prezent beneficii economice pentru întreprindere

b) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere

c) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere

d) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice prezente pentru întreprindere

2. Alegeţi varianta corectă:O datorie reprezintă:a) o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente

actuale şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice

b) o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice

c) o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o intrare de resurse care încorporează beneficiile economice.

Răspunsuri:1 b; 2 b.

Formatul bilanţului

În cadrul reglementărilor contabile în vigoare în România, este prevăzută următoarea structură a activului bilanţier, elementele fiind prezentate în ordinea crescătoare a gradului de lichiditate: (A) active imobilizate, (B) active circulante, (C) cheltuieli în avans.Gradul de lichiditate indică capacitatea unui activ de a se transforma în bani.Bilanţul poate fi reprezentat sub două forme: format orizontal ( sau tip cont; este un format utilizat exclusiv în scopuri didactice) şi format vertical ( tip listă, formatul oficial prevăzut de reglementările contabile din ţara noastră)

Formatul tip orizontal, cu scop pur didactic arată aşa:

BILANŢ întocmit la 31 decembrie anul N

Egalitatea fundamentală a acestui tip de bilanţ este :

Activ = Capitaluri proprii + Datorii

Formatul tip vertical prevăzut de OMFP 3055/2010 arată aşa:

BILANŢ întocmit la 31 decembrie anul N

Egalitatea fundamentală a acestui tip de bilanţ este :

Activ – Datorii = Capitaluri proprii.

Elementele rectificative şi impactul acestora asupra bilanţului

Sunt elemente care au rolul de a oferi informaţii suplimentare despre un element de activ, capital propriu sau datorii. Astfel, prin adăugarea sau scăderea elementului respectiv la / dîn valoarea elementului bilanţier se obţine o valoare « reală » la momentul prezentării informaţiilor. Astfel de elemente pot fi:

Amortizarea Ajustările pentru depreciere Repartizarea profitului

Despre aceste elemente vom vorbi în alte părţi ale materialului nostru.Exemplul 2 (se bazează pe informaţiile prezentate anterior)

Alegeţi varianta corectă:1. Furnizorii unei firme reprezintă persoane cărora firma trebuie să le

dea bani: a) ADEVĂRATb) FALS

2. Clienţii unei firme reprezintă persoane cărora firma trebuie să le dea bani:

a) ADEVĂRATb) FALS

3. Banii pe care compania îi păstrează în cont curent la bancă reprezintă un activ al companiei:

a) ADEVĂRATb) FALS

4. Banii pe care compania îi păstrează în cont curent la bancă reprezintă un element de capital propriu al companiei:

a) ADEVĂRATb) FALS

5. Activele companiei includ şi elementul furnizori:

a) ADEVĂRATb) FALS

6. Activele companiei includ şi elementul clienţi: a) ADEVĂRATb) FALS

Exemplul 3 (se bazează pe informaţiile prezentate anterior)

Alegeţi varianta corectă:

1. Principalul obiectiv al contabilităţii este:a) să furnizeze informaţii financiare tuturor utilizatorilor interesaţib) să întocmească balanţa de verificarec) să înregistreze fiecare tranzacţie financiară în mod individual

2. Conform reglementărilor contabile naţionale şi internaţionale, care din următoarele caracteristici este esenţială pentru un activ:

a) un activ este tangibilb) un activ are un costc) un activ furnizează beneficii economice viitoare

3. Activele companiei includ şi elementul profit.a) ADEVĂRATb) FALS

4. Debitorii unei firme reprezintă persoane de la care firma are de primit bani:

a) ADEVĂRATb) FALS

5. Creditorii unei firme reprezintă persoane cărora firma trebuie să le dea bani:

a) ADEVĂRATb) FALS 6. Lichiditatea întreprinderii apreciază capacitatea acesteia de a face

faţă datoriilor curente cu activele curente:a) ADEVĂRATb) FALS

7. Ecuaţia fundamentală a contabilităţii este: ACTIV = CAPITAL PROPRIU - DATORII:

a) ADEVĂRATb) FALS

Răspunsuri:1 a; 2 b; 3 a; 4 b; 5 b: 6 a;1 a; 2 c; 3 b; 4 a; 5 a: 6 a; 7 b.

REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI

Exerciţiul 4 (se bazează pe informaţiile prezentate anterior)1.Alegeţi varianta corectă:

Veniturile reprezintă:a) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau descreşteri ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în scăderi ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea către acţionari

b) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

c) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din aporturi noi ale acţionarilor

2.Alegeţi varianta corectă:Cheltuielile reprezintă:a) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea capitalului către acţionari.

b) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

c) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea capitalului către acţionari.

Răspuns: 1 c; 2 a.

Forma de prezentare a Contului de profit şi pierdere din ţara noastră este:

Contul de profit şi pierdere

Relaţia de calcul a Contului de profit şi pierdere este :

REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI

Teste de evaluare:

Testul 11. Care din următoarele elemente sunt considerate datorii ale firmei:a) furnizoriib) clienţiic) contul la bancăd) creditorii

2. Care din următoarele elemente sunt considerate active ale firmei:a) conturile bancareb) stocurile de mărfuric) creditoriid) rezervele

3. Exemple reprezentative de ………… sunt: debitorii, clienţii, conturile curente la bănci

a) active circulanteb) datorii curentec) capitaluri proprii

4. Se dau următoarele elemente:1. clienţi2. impozite de plătit către stat3. furnizori4. credite bancare5. rezerve6. conturi curente la bănciÎn categoria datoriilor sunt incluse elementele:a) 1+3+4+5b) 2+3+4+5+6c) 2+3+4d) niciuna din variantele de mai sus

5. Care din următoarele elemente reprezintă datorii pentru o companie:

a) furnizoriib) debitoriic) creditul bancar

6. Care din următoarele elemente reprezintă un activ pentru o companie:

a) debitoriib) rezervelec) furnizorii d) stocurile de mărfuri

7. Care din următoarele elemente reprezintă un activ circulant:a) clădirib) clienţi

c) mărfurid) furnizori

Testul 21. Se dau următoarele elemente:

1. clienţi cu scadenţa la 30 de zile2. furnizori cu scadenţa la 45 de zile3. debitori cu scadenţa la 10 de zile 4. taxa de mediu de plătit pe luna în curs 5. conturi bancare6. rezerve7. credite bancare cu scadenţă de până la 1 an 8. salarii datorate angajaţilor pe luna în curs9. creditori cu scadenţa la 4 luni

În categoria datoriilor curente sunt incluse elementele:a) 3+6+7+8+9b) 1+3+5+8+9c) 2+4+5+6+8d) 2+3+5+8+9e) 2+4+7+8+9

2. Care din următoarele elemente reprezintă un activ imobilizat necorporal (intangibil):

a) rezerveleb) licenţele c) clienţii

3. Care din următoarele elemente reprezintă un activ circulant:a) utilajeb) stocuri de mărfuric) licenţed) clienţie) creditori

4. Active = …… + Datorii a) debitorib) capital propriuc) creditori 5. Care din următoarele elemente nu reprezintă un activ:a) creditele bancareb) stocurile de mărfuric) creditoriid) conturile bancare

6. Următoarele elemente - furnizorii, impozitul pe profit, salariile de plătit - sunt exemple reprezentative de:

a) active circulante b) datorii curente

c) capitaluri proprii

Testul 31. Ce este o încasare de bani de la clienţi, din punctul de vedere al unei

firme:a) o creştere de bani şi o scădere de creanţeb) o scădere de datorii şi o scădere de bani c) o creştere de datorii şi o creştere de bani

2. Ce este o plată de bani făcută furnizorului, din punctul de vedere al unei firme:

a) o creştere de bani şi o scădere de creanţeb) o scădere de datorii şi o scădere de bani c) o scădere de datorii şi o creştere de bani

3. Ce impact are pentru Contul de Profit şi Pierdere din luna iunie plata făcută unui furnizor de la care am achiziţionat în luna mai o marfă in sumă de 2.000lei:

a) diminuează cheltuielile firmei în luna iunieb) diminuează venitul firmei în luna iuniec) nu are nici un impact asupra Contului de Profit şi Pierdere al lunii iunie

4. Ce este o cheltuială înregistrată în avans:a) o cheltuială recunoscută în contul de profit şi pierdere în perioada

curentăb) cheltuială (activ) recunoscută în bilanţ în perioada curentăc) o cheltuială pe care firma nu o recunoaşte în situaţiile financiare în

perioada curentă, pentru că nu a beneficiat încă de serviciu.

5. Ce reprezintă pentru o firmă veniturile înregistrate în avans? a) un venit recunoscut în contul de profit şi pierdere în perioada curentăb) un venit (datorie) recunoscut în bilanţ în perioada curentă c) un venit pe care firma nu îl recunoaşte în situaţiile financiare în perioada

curentă, pentru că nu a prestat încă serviciul.

Testul 41. Achitarea în luna iunie a datoriei faţă de furnizorul de mobilier care ne-a

livrat bunurile în luna mai, în sumă de 20.000lei, conduce la următoarea modificare a ecuaţiei contabilităţii:

ACTIV – 20.000lei = (CAPITAL PROPRIU – 20.000 lei) + DATORII

a) ADEVĂRATb) FALS

2. Achiziţia de stocuri de materii prime de la furnizor în sumă de 200 lei, fără plată pe loc, conduce la următoarea modificare a ecuaţiei contabilităţii:

ACTIV + 200lei = (CAPITAL PROPRIU + 200 lei) + DATORII

a) ADEVĂRATb) FALS

3. Încasarea sumei de 200 lei de la un client al companiei căruia i-am vândut în urmă cu 45 de zile bunuri conduce la următoarea modificare a ecuaţiei contabilităţii:

ACTIV + 200lei – 200lei = CAPITAL PROPRIU + DATORII

a) ADEVĂRATb) FALS

4. Primirea facturii în sumă de 200lei de la furnizorul de electricitate conduce la următoarea modificare a ecuaţiei contabilităţii:


a) ADEVĂRATb) FALS

5. Prestarea unui serviciu de consultanţă unui client în sumă de 300 lei, fără încasare pe loc, conduce la următoarea modificare a ecuaţiei contabilităţii:


a) ADEVĂRATb) FALS

Testul 51. Din ce categorie contabilă fac parte următoarele elemente:

ACTIVE CAPITALURI PROPRII DATORIIa)

stocuri bani Furnizori

b)

creditori Capital social Debitori

c)

clienţi profit Creditori

d)

bani terenuri Credite bancare

2. Găsiţi combinaţia corectă a elementelor următoare:

1. prestarea unui serviciu de consultanţă unui client, fără încasarea banilor pe loc

A) ACTIV -, CAPITAL PROPRIU -

2. primirea facturii de la B) ACTIV +, DATORIE +

furnizorul de telefonie, fără plată pe loc 3. achiziţia unui computer de la furnizor, fără a se face plata pe loc

C) DATORII +, CAPITAL PROPRIU -

4. plata datoriei faţă de furnizorul de telefonie

D) ACTIV +, CAPITAL PROPRIU +

5. încasarea unei dobânzi bancare

E) ACTIV -, DATORII -

a) 1A, 2E, 3C, 4D, 5Bb) 1D, 2C, 3B, 4E, 5Dc) 1E, 2A, 3D, 4A, 5C

3. Arătaţi care este efectul tranzacţiilor de mai jos asupra ecuaţiei contabilităţii:

ACTIV = CAPITAL +DATORII

Achiziţie de stocuri de la furnizor, 100lei

Primirea facturii de la furnizorul de telefonie, 100lei

a)

A+100 =(CP +100) +DAT. A+100 =(CP +100) +DAT.

b)

A = (CP – 100) + (DAT +100)

A = (CP – 100) + (DAT +100)

c)

A+100 =CP + (DAT. +100) A = (CP – 100) + (DAT +100)

4. Arătaţi care este efectul tranzacţiilor de mai jos asupra ecuaţiei contabilităţii:

ACTIV = CAPITAL +DATORII

Achiziţia unui utilaj de la furnizor, 2.000lei

Plata chiriei pe luna în curs, 2.000lei

a)

A+2.000 =(CP +2.000) +DAT. A-2.000 =(CP +2.000) +DAT.

b)

A – 2.000= CP + (DAT +2.000)

A = (CP – 2.000) + (DAT +2.000)

c)

A+2.000 =CP + (DAT. +2.000)

A - 2.000 = (CP – 2.000) + DAT

5. Din ce categorie contabilă fac parte următoarele elemente:

ACTIVE CAPITALURI PROPRII DATORIIa)

bani utilaje Creditori

b clienţi Capital social Furnizori

)c)

creditori rezerve Debitori

d)

debitori bani credite bancare

Testul 6

La data de 31.dec. 2010 se cunosc următoarele elemente ce aparţin unei companii:

terenuri 7.000$ capital social ?cheltuieli cu salariile

8.000$ cheltuieli cu utilităţile 2.800$

furnizori 3.000$ clienţi 2.700$chirii plătite în avans

500$ cheltuieli cu chiria 2.600$

credit bancar 5.600$ cash 1.800$cheltuieli cu dobânda

900$ venituri din prestări servicii

14.000$

Care este mărimea capitalului social?a) 3.400$b) 3.700$c) 3.000$

Răspunsuri la testele de evaluare

Testul 11 a, d; 2 a, b; 3 a; 4 c; 5 a, c; 6 a, d; 7 b, c.Testul 21 e; 2 b; 3 b, d; 4 b; 5 a, c; 6 b. Testul 3 1 a; 2 b; 3 c; 4 b; 5 b. Testul 4 1 b; 2 b; 3 a; 4 b; 5 a. Testul 5 1 c; 2 b; 3 c; 4 c; 5 b. Testul 6 b.

Lucrarea de verificare nr. 1

1. Definiţi activele şi datoriile.2. Primirea facturii în sumă de 500lei de la furnizorul de servicii de

marketing nu conduce la următoarea modificare a ecuaţiei contabilităţii:


a) ADEVĂRATb) FALSJustificaţi răspunsul

3. Care din următoarele elemente nu reprezintă o datorie curentă:a) taxa pe valoarea adăugată datorată statuluib) banii companiei păstraţi în bancăc) clienţiid) furnizorii

4. La data de 31.dec. 2008 se cunosc următoarele elemente ce aparţin unei companii: furnizori 19.200$ terenuri 11.000$clienţi 13.500$ Credite bancare 48.000$clădiri 50.000$ Cheltuieli cu chiria

plătite în avans6.500$

cash 15.700$ Cheltuieli cu chiria 20.000$Capital social 15.500$ Cheltuieli cu

utilităţile12.000$

Cheltuieli cu asigurările

5.000$ Venituri din prestări servicii

70.000$

Cheltuieli cu salariile

20.000$ Venituri înregistrate în avans

1.000$

Care este mărimea activelor circulante, a profitului şi a capitalurilor proprii ale companiei?

ACTIVE CIRCULANTE

PROFIT CAPITALURI PROPRII

a)

45.200$ 13.000$ 28.500$

b)

30.700$ 2.000 23.000$

c)

30.700$ 7.500$ 28.500$

Activitate practicăCăutaţi În Planul de Conturi simbolurile conturilor: Rezerve legale, Credite bancare pe termen lung, Clienţi, Furnizori, Materii prime, Mărfuri, Cheltuieli cu dobânzile.

Important:

Conturile de venituri sau cheltuieli nu sunt conturi de bilanţ, ele apar doar în contul de rezultate. In bilanţ apare doar rezultatul exerciţiului, adică venituri minus cheltuieli. Rezultatul exerciţiului este un element de capital propriu, şi dacă scriem egalitatea:

Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli,

Exemplul 1 Societatea comercială se aprovizionează cu materii prime de la

furnizor în valoare de 10.000lei, pentru care plata se va face ulterior.

NO: intrări de stocuri de materii prime prin achiziţie de la furnizor, în sumă de 10.000 lei

Creşte stocul de materii prime

+A

301 Materii prime

DEBIT

Creşte datoria faţă de furnizor

+D

401 Furnizori

CREDIT

10.000 lei 301 Materii prime = 401 Furnizori 10.000 lei

Din cele prezentate rezultă că scopul analizei contabile îl constituie identificarea formulei contabilă, adică a raportului de echivalenţă dintre conturile corespondente.

Criteriile de clasificare a formulelor contabile sunt:A. în raport de modul de prezentare:

- a) sub formă de egalitate:


- b) cu indicarea părţii de debit/credit pentru fiecare cont:

DEBIT 301Materii prime 10.000leiCREDIT 401 Furnizori 10.000lei

B. în raport de numărul de conturi care alcătuiesc formula contabilă:

- a) formulă contabilă simplă: alcătuită dintr-un singur cont debitor şi un singur cont creditor (ca cea de mai sus):


- b) formulă contabilă compusă: alcătuită din două sau mai multe conturi debitoare şi un singur cont creditor, sau invers:

Exemplul 2Societatea comercială se aprovizionează de la furnizor cu mărfuri în valoare de 12.000 lei şi ambalaje în valoare de 1.000 lei

NO: intrări de stocuri de mărfuri şi ambalaje prin achiziţie de la furnizor

Creşte stocul de mărfuri

+A

371 Mărfuri

D

Creşte stocul de ambalaje

+A

381 Ambalaje

D

Creşte datoria faţă de furnizor

+D

401 Furnizori

C

12.000 371 Mărfuri = 401 Furnizori 13.000.

1.000 381 Ambalaje

C. în raport de scopul pentru care se întocmesc:

- a) formule contabile curente: se întocmesc pentru înregistrarea operaţiilor care au loc în mod obişnuit în activitatea întreprinderii şi au cea mai mare frecvenţă în practică.1. formule curente cu sume în negru se iau în calcul cu semnul

plus.2. Formule curente cu sume în roşu se iau în calcul cu semnul

minus.- b) formule contabile de stornare: sunt folosite pentru corectarea

unor erori sau pentru anularea unor formule contabile curente:1. formule de stornare cu sume în negru se caracterizează prin

inversarea poziţiei conturilor din f.c. curentă2. formule de stornare cu sume în roşu se caracterizează prin

repetarea formulei curente, dar cu scrierea sumelor în roşu.

Exemplul 31.Se primeşte factura de energie electrică de la furnizor, în sumă de 40 lei., şi din greşeală se face înregistrarea:

40 Cheltuieli cu publicitatea = 401Furnizori 40 lei

2. Se stornează formula contabilă greşită:

(40lei) Cheltuieli cu publicitatea = 401 Furnizori (40 lei)3. Se înregistrează formula contabilă corectă:

40lei Cheltuieli cu energia electrică = 401Furnizori 40 lei

În practică, formulele contabile se scriu direct pe documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor contabile. Ulterior, se procedează la o înregistrare cronologică a formulelor contabile în registrul contabil numit Registru jurnal. Evidenţa care se realizează cu ajutorul acestuia se numeşte evidenţă contabilă cronologică.

Pe baza registrului jurnal se efectuează apoi înregistrarea în registrele contabile numite Carte mare, care sunt deschise pe fiecare cont în parte. Evidenţa realizată cu ajutorul cărţii mari se numeşte evidenţa contabilă sistematică. Simplificat, cartea mare a conturilor va fi prezentată sub forma literei T.

La sfârşitul fiecărei luni, datele din cartea mare a conturilor sunt preluate de un document centralizator numit balanţa conturilor sau balanţa de verificare, în vederea pregătirii informaţiilor necesare întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare.

Exemplul 4 Se cumpără un stoc de ambalaje în sumă de 10.000 lei, pe credit comercial ( cu plata ulterioară).

Pentru a înregistra tranzacţia efectuăm analiza contabilă astfel:1. Natura operaţiei. Achiziţie stoc de ambalaje pe credit comercial.2. Modificările bilanţiere. Creşte stocul de ambalaje; A + şi creşte datoria faţă de furnizori D +. Ecuaţia modificărilor bilanţiere va fi: A +X = C + D + X.3. Conturi corespondente. Pentru elementele bilanţiere modificate utilizăm conturile: 381 Ambalaje şi 401 Furnizori.4. Funcţionarea conturilor.

401 Furnizori, cont de datorie, creşte, se creditează;381 Ambalaje, cont de activ, creşte, se debitează.

5. Formula contabilă.

381 Ambalaje = 401 Furnizori 10.000 lei

Această tranzacţie generează modificări în cele două elemente reflectate prin intermediul T-urilor astfel:

D 381 Ambalaje C D 401 Furnizori C 10.000 10.000

TEST 11. Ce semnificaţie are suma de 8.000euro care reprezintă rulajul

debitor al contului Furnizori:a) că firma are de primit de la furnizori pentru operaţiile din cursul

lunii curente 8.000euro b) că firma are de plătit furnizorilor pentru operaţiile noi din cursul

lunii 8.000euroc) că firma a plătit furnizorilor în cursul lunii curente 8.000euro

2. Ce semnificaţie are suma de 8.000euro care reprezintă rulajul creditor al contului Furnizori:

a) că firma are de primit de la furnizori pentru operaţiile noi din cursul lunii curente 8.000euro

b) că firma are de plătit furnizorilor pentru operaţiile noi din cursul lunii curente 8.000euro

c) că firma a plătit furnizorilor în cursul lunii curente 8.000euro

3. Ce semnificaţie are suma de 8.000euro care reprezintă soldul iniţial creditor al contului Furnizori:

a) că firma are de primit de la furnizori la început de lună 8.000eurob) că firma are de plătit furnizorilor la început de lună 8.000euroc) că firma a plătit furnizorilor la început de lună 8.000euro

4. Ce semnificaţie are suma de 8.000euro care reprezintă soldul final creditor al contului Furnizori:

a) că firma are de primit de la furnizori la sfârşit de lună 8.000eurob) că firma are de plătit furnizorilor la sfârşit de lună 8.000euroc) că firma a plătit furnizorilor la sfârşit de lună 8.000euro

5. Restituirea unor bunuri către furnizor, înainte de plata facturii, conduce la:

a) mărirea rulajului creditor al contului Furnizorib) mărirea rulajului debitor al contului Furnizoric) nu are efect asupra contului Furnizori

6. Care din următoarele conturi au în mod normal sold final debitor?a) Debitori, Furnizori, Materiale consumabileb) Furnizori, Credite bancare pe termen scurt,Capital socialc) Casa, Clienţi, Debitori d) Clienţi, Rezerve, Casa

TEST 2Răspundeţi la următoarele întrebări:1. Care sunt elementele conturilor ?2. Reprezentaţi grafic un cont.3. Care sunt regulile de funcţionare a conturilor pentru active, datorii şi capitaluri proprii, cheltuieli, venituri?4. Care sunt etapele analizei contabile a unei tranzacţii?5. Ce este o formulă contabilă?6. Ce arată soldul iniţial debitor al contului 5121 Conturi la bănci în lei ? Dar cel final?7. Ce arată soldul iniţial al contului 401 Furnizori ? Dar cel final ? 8. Ce arată rulajul debitor al contului 4111 Clienţi ?9. Ce arată rulajul creditor al contului 371 Mărfuri ? 10. Ce arată rulajul creditor al contului 4111 Clienţi ?


TEST 11 c; 2 b; 3 b; 4 b; 5 b; 6 c.

TEST 2 1. Care sunt elementele conturilor ?

titlul sau denumirea contului; debitul şi creditul; data înregistrării; explicaţia operaţiilor înregistrate în cont; rulajul sau mişcarea contului; soldul contului.

2. Reprezentaţi grafic un cont.

Debit Simbol cont & nume Credit

Sold iniţial debitor

Sau

Sold iniţial creditor

Rulaj debitor

Rulaj creditor

Total sume

debitoare

Total sume creditoare

Sold final creditor

Sau

Sold final debitor

3. Care sunt regulile de funcţionare a conturilor pentru active, datorii şi capitaluri proprii, cheltuieli, venituri?

D Conturi de cheltuială C D Conturi de venit CSID 0+ - -

SIC 0+

D Conturi de activ C D Cont de capitaluri, dat C

SID+ - -

SIC+

SFD SFC

SF 0 SF 0

4. Care sunt etapele analizei contabile a unei tranzacţii?I. natura operaţiei: descrierea pe scurt a conţinutul economic/financiar al operaţiei analizate. Ex: încasarea unei creanţe, plata unei datorii, consum de stocuri, încasare dobândă, etc.II. modificările bilanţiere: identificarea elementelor de Activ, Capital propriu şi Datorii care se modifică şi sensul modificării acestora, pornind de la ecuaţia A = Cp + D. III: conturile corespondente: fiecărui element care se modifică îi este atribuit un cont, caracterizat prin denumire şi simbol. IV. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor: identificarea părţii de debit/credit în care se înregistrează operaţia în fiecare cont.V. formula contabilă: corespondenţa valorică (egalitatea) dintre contul care se debitează şi contul care se creditează.

5. Ce este o formulă contabilă, care sunt elementele ei şi de câte feluri poate fi ?

Soldul iniţial debitor al contului arată valoarea disponibilului aflat în contul bancar la începutul perioadei, iar cel final sumele de bani aflate în cont la sfârşitul perioadei.

6. Ce arată soldul iniţial al contului 401 Furnizori ? Dar cel final ?

Soldul iniţial creditor al contului 401 Furnizori arată datoria faţă de furnizori la începutul perioadei, iar cel final datoria faţă de furnizori la sfârşitul perioadei.

7. Ce arată rulajul debitor al contului 4111 Clienţi ?

Rulajul debitor al contului arată vânzările pe credit efectuate către clienţi în cursul lunii. ( vânzări fară încasare, creanţele urmează să fie încasate ulterior)

8. Ce arată rulajul creditor al contului 371 Mărfuri ?

Sumele de pe creditul contului arată scăderile elementului, adică scăderea stocului de mărfuri (ex. prin vânzare).

9. Ce arată rulajul creditor al contului 4111 Clienţi ?

Contul 4111 Clienţi fiind un cont de activ, sumele de pe credit arată scăderile elementului, în consecinţă rulajul creditor arată sumele încasate de la clienţi, adică scăderea creanţelor faţă de clienţi.

Lucrarea de verificare nr. 2

1. Ce semnificaţie are suma de 3.000euro care reprezintă soldul final debitor al contului Clienţi:

a) că firma mai are de plătit clienţilor la sfârşit de lună 3.000eurob) că firma mai are de primit de la clienţi la sfârşit de lună 3.000euro c) că firma a plătit clienţilor la sfârşitul lunii 3.000eurod) că firma a încasat de la clienţi la sfârşitul lunii 3.000euro

2. Ce semnificaţie are suma de 3.000euro care reprezintă soldul iniţial debitor al contului Clienţi:

a) că firma are de plătit clienţilor la început de lună 3.000eurob) că firma a plătit clienţilor în cursul lunii trecute 3.000euroc) că firma are de primit de la clienţi la început de lună 3.000eurod) că firma a încasat de la clienţi în cursul lunii trecute 3.000euro

3. Ce semnificaţie are suma de 3.000euro care reprezintă rulajul debitor al contului Clienţi:

a) că firma are de plătit clienţilor pentru creanţele noi 3.000eurob) că firma are de primit de la clienţi pentru creanţe noi 3.000euroc) că firma a plătit clienţilor în cursul lunii 3.000eurod) că firma a încasat de la clienţi pentru creanţe noi 3.000euro

4. Ce semnificaţie are suma de 3.000euro care reprezintă rulajul creditor al contului Clienţi:

a) că firma are de plătit clienţilor pentru noile creanţe ale lunii 3.000euro

b) că firma a plătit clienţilor pentru noile creanţe ale lunii 3.000euroc) că firma are de primit de la clienţi pentru noile creanţe ale lunii

3.000eurod) că firma a încasat de la clienţi în cursul lunii creanţe de 3.000euro

5. Restituirea unor bunuri de către client, înainte de încasarea facturii, conduce la:a) mărirea rulajului creditor al contului Clienţib) mărirea rulajului debitor al contului Clienţic) nu are efect asupra contului Clienţi

6. Care din următoarele conturi au in mod normal sold final creditor?a) Debitori, furnizori, stocurib) Furnizori, credite bancare, capital socialc) Cash, clienţi, furnizori d) Clienţi, rezerve, creditori

7. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: Cheltuieli cu energiaCREDIT: Furnizori

a) plata banilor către furnizorul de energieb) primirea unei facturi de la furnizorul de energie

c) restituirea facturii către furnizorul de energied) niciuna din variantele de mai sus

8. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: Cheltuieli cu reparaţiileCREDIT: Furnizori

a) plata banilor către prestatorul de servicii de tip reparaţiib) restituirea facturii către furnizorul de servicii de tip reparaţiic) primirea unei facturi de la prestatorul de servicii de tip reparaţiid) niciuna din variantele de mai sus

9. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: Materii primeCREDIT: Furnizori

a) primirea unei facturi de la furnizorul de materii primeb) încasarea banilor de la furnizorul de materii primec) plata facturii furnizorul de materii primed) niciuna din variantele de mai sus

10. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: Materii primeCREDIT: Furnizori

a) restituirea facturii către furnizorul de materii primeb) încasarea banilor de la furnizorul de materii primec) plata facturii furnizorul de materii primed) niciuna din variantele de mai sus

11. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: CasaCREDIT: Clienţi

a) plata banilor către clienţib) încasarea banilor de la clienţic) emiterea unei facturi către clienţid) niciuna din variantele de mai sus

12. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: CasaCREDIT: Clienţi

a) plata banilor către clienţib) încasarea banilor de la furnizori

c) emiterea unei facturi către furnizorid) niciuna din variantele de mai sus

13. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: FurnizoriCREDIT: Casa

a) plata banilor către clienţib) încasarea banilor de la furnizoric) emiterea unei facturi către furnizorid) niciuna din variantele de mai sus

14. Ce semnifică înregistrarea contabilă:DEBIT: FurnizoriCREDIT: Casa

a) încasarea banilor de la furnizorib) plata banilor către furnizoric) emiterea unei facturi către furnizorid) niciuna din variantele de mai sus

15. Firma X primeşte stocuri de mărfuri de la furnizor, însoţite de factură. Care va fi impactul acestei tranzacţii asupra contabilităţii firmei X:

a) DEBIT Cheltuieli cu mărfurile CREDIT Furnizorib) DEBIT Furnizori

CREDIT Mărfuric) DEBIT Mărfuri

CREDIT Furnizorid) niciuna din variantele de mai sus

16. Firma X primeşte stocuri de materii prime de la furnizor, însoţite de factură. Care va fi impactul acestei tranzacţii asupra contabilităţii firmei X:

a) DEBIT Cheltuieli cu materiile prime CREDIT Materii primeb) DEBIT Furnizori

CREDIT Materii primec) DEBIT Materii prime

CREDIT Cheltuieli cu materiile primed) nici una din variantele de mai sus

DE REŢINUT. În contabilitate, amortizarea este un proces de alocare

(împărţire) a unei valori contabile la un număr de ani, şi nu un proces de evaluare (de stabilire a unei valori reale a activului).

Exemplul 1

Societatea achiziţionează, pe credit comercial, un program informatic în valoare de 15.000lei. Ulterior, (peste 45 de zile) se plăteşte prin bancă datoria faţă de furnizor.

Programul informatic este amortizat pe durata a trei ani. La finalul celor trei ani se scoate din evidenţa contabilă programul complet amortizat.

1. achiziţia programului informaticTranzacţia va determina creşterea valorii imobilizărilor necorporale şi a datoriei faţă de furnizor. Contul de datorii folosit ori de cate ori întreprinderea achiziţionează imobilizări corporale sau necorporale este 404 Furnizori de imobilizări. Valoarea datoriei faţă de furnizori cuprinde costul de achiziţie. Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în continuare. 208 Alte imobilizări necorporale, creste valoarea imobilizărilor

necorporale, A + Debit 404 Furnizori de imobilizări, creste datoria faţă de furnizorii de

imobilizări, D + Credit208 Alte imobilizări

necorporale = 404 Furnizori de

imobilizări15.000 lei

2. plata datoriei faţă de furnizorTranzacţia va determina scăderea datoriei faţă de furnizorul de imobilizări şi scăderea disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii. Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în continuare. 512Conturi la bănci, scad lichidităţile întreprinderii, A - Credit 404 Furnizori de imobilizări, scade datoria faţă de furnizorii de

imobilizări, D - Debit404 Furnizori de

imobilizări= 512 Conturi la bănci 15.000 lei

3. înregistrarea amortizării imobilizării necorporale pe primul anTranzacţia determină creşterea valorii cheltuielilor anuale cu amortizarea imobilizărilor necorporale precum şi a valorii amortizării aferente programului informatic (cu efectul de reducere a valorii bilanţiere a activului). Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în continuare. 681 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor, cresc cheltuielile, Cp -

Debit 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale, creşte valoarea

amortizării, A- Credit681 Cheltuieli privind

amortizarea imobilizărilor

= 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale

5.000 lei

Înregistrarea 3. se repetă şi în anul 2 şi 3.

4. la sfârşitul anului 3 se scoate din evidenţa contabilă imobilizarea amortizată completTranzacţia determină micşorarea valorii activelor necorporale(A-) şi, concomitent, diminuarea amortizării corespunzătoare imobilizării casate -(A-), adică matematic: (A+).Forma sintetică a analizei contabile este: 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale, scade valoarea

amortizării, -(A-) Debit 208 Alte imobilizări necorporale, scade valoarea imobilizărilor

necorporale, A - CreditFormula contabilă este:

2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale

= 208 Alte imobilizări necorporale

15.000 lei

Teste de evaluare

1. Să se facă analiza contabilă a următoarelor tranzacţii:a) achiziţie de materii prime de la furnizor, cost de achiziţie

200lei, TVA 24%.b) consum de materii prime, 50lei.c) plata furnizorului.

2. Să se facă analiza contabilă a următoarelor tranzacţii:

a) obţinere de produse finite, cost de producţie 300lei.b) vânzarea de produse finite unor clienţi, preţ de vânzare 400lei,

TVA 24%; costul de producţie al produselor vândute este de 270lei.


a) achiziţie de mărfuri, preţ de cumpărare 270lei, cheltuieli de transport incluse în factură 30lei, TVA 24%.

b) vânzarea de mărfuri unor clienţi, preţ de vânzare 350lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 260lei.

c) plata furnizorului.


a) încasarea banilor de la clienţii cărora li s-au vândut produse finite.

b) încasarea banilor de la clienţii cărora li s-au vândut mărfuri.


a) compania prestează servicii de consultanţă unui client, preţul 400lei, TVA 24%.

b) încasarea banilor de la client.


a) compania primeşte factura de la furnizorul de servicii telefonice, valoarea serviciilor fiind 200lei, TVA 24%.

b) plata furnizorului.


1. Să se facă analiza contabilă a următoarelor tranzacţii:a) achiziţie de materii prime de la furnizor, cost de achiziţie 200lei, TVA

24%.Tranzacţia determină creşterea valorii stocului de materii prime (A+) înregistrată în debitul contului 301 Materii prime, creşterea valorii TVA deductibilă (A+) înregistrată în debitul contului 4426 TVA deductibilă şi, simultan, se recunoaşte o datorie faţă de furnizor (D+) reflectată în creditul contului 401 Furnizori. Formula contabilă este:

%200lei 301 Materii prime 48 lei 4426 TVA deductibilă

= 401 Furnizori 248lei

b) consum de materii prime, 50lei.Consumul de stocuri determină micşorarea valorii stocului de materii prime (A-) înregistrată în creditul contului 301 Materii prime şi concomitent, se recunoaşte cheltuiala făcută cu achiziţia stocului consumat (Cp-) în debitul contului 601 Cheltuieli cu materii prime. Formula contabilă este:601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 50 lei

c) plata furnizorului.Tranzacţia va determina scăderea datoriei faţă de furnizorul de stocuri şi scăderea disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii. Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în continuare. 512Conturi la bănci, scad lichidităţile întreprinderii, A - Credit 401 Furnizori, scade datoria faţă de furnizori, D - Debit

401Furnizori = 512 Conturi la bănci 248lei


a) obţinere de produse finite, cost de producţie 300lei.Obţinerea produselor finite determină creşterea valorii stocului de produse finite (A+), care se înregistrează în debitul contului 345 Produse finite şi, recunoaşterea unor veniturilor din producţia proprie (Cp+) prin creditarea contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. Acestea

sunt considerate de noi venituri temporare (de pasaj temporar), până la transformarea lor în venituri reale cu ocazia vânzării produselor către clienţi. Formula contabilă este: 345 Produse finite

= 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

300lei

b) vânzarea de produse finite unor clienţi, preţ de vânzare 400lei, TVA 24%; costul de producţie al produselor vândute este de 270lei.

Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:a) Vânzarea propriu-zisă sau recunoaşterea venitului din vânzare.

Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra clientului (cumpărătorul produselor) la preţul de vânzare (A+), concomitent cu evidenţierea venitului (real de data asta) realizat din vânzarea produselor (Cp+) şi cu reflectarea valorii TVA specifică vânzărilor. Conturile utilizate sunt: 411 Clienţi, cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de cumpărător, 701 Venituri din vânzarea de produse finite, cont de capitaluri proprii care se creditează cu creşterea veniturilor din vânzare şi contul 4427 TVA colectată, cont de datorii faţă de stat care de creditează cu creşterea valorii TVA din factură. Formula contabilă este:

496lei 411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea de produse finite4427 TVA colectată

400 lei96 lei

b) Descărcarea din gestiune sau derecunoaşterea veniturilor temporare aferente produselor vândute.

Scoaterea din evidenţă a produselor vândute determină diminuarea valorii stocului de produse finite (A-), înregistrată în creditul contului 345 Produse finite, simultan cu micşorarea veniturilor temporare aferente costului stocurilor, înregistrată în debitul contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. Formula contabilă este:711 Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse =

345 Produse finite 270i


a) achiziţie de mărfuri, preţ de cumpărare 270lei, cheltuieli de transport incluse în factură 30lei, TVA 24%.

Costul de achiziţie este format din preţul de cumpărare şi cheltuielile de transport aferente (270 + 30 = 300lei). Ca urmare, tranzacţia determină creşterea valorii stocului de mărfuri (A+) înregistrată în debitul contului 371 Mărfuri, creşterea valorii TVA deductibilă (A+) înregistrată în debitul contului 4426 TVA deductibilă şi, simultan, se recunoaşte o datorie faţă de furnizor (D+) reflectată în creditul contului 401 Furnizori. Formula contabilă este:

%300lei 371 Materii prime 72lei 4426 TVA deductibilă


b) vânzarea de mărfuri unor clienţi, preţ de vânzare 350lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 260lei.

Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:a) Vânzarea propriu-zisă sau recunoaşterea venitului din vânzare.

Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra clientului (cumpărătorul mărfurilor) la preţul de vânzare (A+), concomitent cu evidenţierea venitului realizat din vânzarea mărfurilor (Cp+) şi cu reflectarea valorii TVA specifică vânzărilor. Conturile utilizate sunt: 411 Clienţi, cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de cumpărător, 707 Venituri din vânzarea de mărfuri, cont de capitaluri proprii care se creditează cu creşterea veniturilor din vânzare şi contul 4427 TVA colectată, cont de datorii faţă de stat care de creditează cu creşterea valorii TVA din factură. Formula contabilă este:

434lei 411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea de mărfuri4427 TVA colectată

350 lei84 lei

b) Descărcarea din gestiune sau recunoaşterea costului de achiziţie al mărfurilor vândute.

Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute determină diminuarea valorii stocului de mărfuri A-, înregistrată în creditul contului 371 Mărfuri, simultan cu recunoaşterea în cheltuielile perioadei a costului de achiziţie mărfurilor vândute, înregistrată în debitul contului 607 Cheltuieli cu mărfurile. Formula contabilă este:

607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 260 lei

c) plata furnizorului.Tranzacţia determină scăderea disponibilului din contul de la bancă (A-), care se înregistrează în creditul contului 512 Conturi curente la bănci şi, concomitent, o micşorare a datoriei faţă de furnizori (D-), reflectată în debitul contului 401 Furnizori. Formula contabilă:401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 372 lei


a) încasarea banilor de la clienţii cărora li s-au vândut produse finite.Tranzacţia generează creşterea disponibilităţilor băneşti ale companiei (A+) în debitul contului 512 Conturi la bănci, precum şi scăderea creanţei faţă de client(A-) în creditul contului 411 Clienţi.

496lei 512 Conturi curente la bănci

= 411 Clienţi 496lei

b) încasarea banilor de la clienţii cărora li s-au vândut mărfuri.Tranzacţia generează creşterea disponibilităţilor băneşti ale companiei (A+) în debitul contului 512 Conturi la bănci, precum şi scăderea creanţei faţă de client(A-) în creditul contului 411 Clienţi.




a) compania prestează servicii de consultanţă unui client, preţul 400lei, TVA 24%.

Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra clientului (A+), concomitent cu evidenţierea venitului realizat din prestarea serviciilor (Cp+) şi cu reflectarea valorii TVA specifică vânzărilor. Conturile utilizate sunt: 411 Clienţi, cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de cumpărător, 704 Venituri din prestări de servicii, cont de capitaluri proprii care se creditează cu creşterea veniturilor şi contul 4427 TVA colectată, cont de datorii faţă de stat care de creditează cu creşterea valorii TVA din factură. Formula contabilă este:

496lei 411 Clienţi = 707 Venituri din prestări servicii4427 TVA colectată

400 lei96 lei

b) încasarea banilor de la client.Tranzacţia generează creşterea disponibilităţilor băneşti ale companiei (A+) în debitul contului 512 Conturi la bănci, precum şi scăderea creanţei faţă de client(A-) în creditul contului 411 Clienţi.




a) compania primeşte factura de la furnizorul de servicii telefonice, valoare servicii 200lei, TVA 24%.

Tranzacţia generează recunoaşterea unei cheltuieli cu serviciile de telefonie, Cp-, în debitul contului 626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, creşterea valorii TVA deductibilă (A+) înregistrată în debitul contului 4426 TVA deductibilă şi, simultan, se recunoaşte o datorie faţă de furnizor (D+) reflectată în creditul contului 401 Furnizori. Formula contabilă este:

%200lei 626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 48lei 4426 TVA deductibilă


b) plata furnizorului.Tranzacţia va determina scăderea datoriei faţă de furnizor şi scăderea disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii. Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în continuare. 512Conturi la bănci, scad lichidităţile întreprinderii, A - Credit 401 Furnizori, scade datoria faţă de furnizori, D - Debit

401Furnizori = 512 Conturi la bănci 248lei

Documents

IDD Buzau Suport Curs (1)