IDENTIFICĂMtactică a venit ca răspuns la abuzul de metode mai subiective din trecut. Merită remarcat faptul că DNA, care se presupune că utilizează personalul de vârf din rândul

CUM IDENTIFICĂMPERFORMERII DIN JUSTIȚIE ?Percepția magistraților și propuneri de reformă a sistemului de evaluare

CRPE Policy Memo nr. 67 Noiembrie 2015Autori: Bianca TOMA, Oana GANEA, Cristian GHINEA

Cuprins

1. Contextul dezbaterii privind performanțele profesionale ale magistraților

în sistemul judiciar românesc ......................................................................................................1

2. Despre acest raport – cercetarea calitativă și cantitativă...........................................................3

3. Cercetarea calitativă - actuala procedură de evaluare (procurori și judecători).......................5

3.1. Care sunt regulile actualei proceduri de evaluare .....................................................................5

3.2.Cumșicinefaceevaluarealanivelulinstanțelorșiparchetelor..............................................6

4. Limitele și vulnerabilitățile actualei proceduri de evaluare.....................................................7

4.1.Cumseîntâmplăînfaptevaluarea–comisii,ierarhie,rezultate.............................................9

4.2.Indicatorii-câtderelevanțisuntșilacerezultateconduc......................................................11

4.3.Ceschimbărisuntpropusedininteriorulsistemuluijudiciar.................................................12

5. Evaluarea performanțelor magistraților în alte state UE.........................................................13

6. Cercetarea cantitativă - rezultatele sondajului .......................................................................15

6.1.Graduldemulțumirealmagistrațilorfațădeactualaprocedurădeevaluare.........................15

6.2.Relevanțacriteriilordeevaluaredinperspectivamagistraților..............................................16

6.3.Atitudineamagistrațilorfațădeactualulsistemdeevaluare.................................................16

6.4.Atitudineamagistrațilorfațădeultimalorevaluare..............................................................17

6.5.Componențacomisiilordeevaluare.........................................................................................19

6.6.Promovareaînfuncțiideconducere.........................................................................................21

7. Concluzii și recomandări.........................................................................................................25

Cum identificăm performerii din JustițiePercepția magistraților și propuneri de reformă a sistemului de evaluare

CRPE Policy Memo nr.67

1. Contextul dezbaterii privind performanțele profesionale ale magistraților în sistemul judiciar românesc

Transparență, profesionalism, integritate, promovare pe bază de eficiență, performanță și deci,meritocrațiesuntcriteriipecareUniuneaEuropeanășiparteneriiinternaționalileașteaptăaplicateînsistemuljudiciardinRomâniaatuncicândvinevorbademanagementulsistemuluijudiciar,denumirile lavârfulunor instituții cheieprecum instanțele, ParchetulGeneral,DirecțiaNaționalăAnticorupție(DNA),DirecțiadeInvestigareaInfracțiunilordeCriminalitateOrganizatășiTerorism(DIICOT).

Înperioadacrizeipoliticedinvaralui2012,înscrisoareatransmisăGuvernuluiRomânieidupăsus–pendareapreședinteluideatunciTraianBăsescu,ComisiaBarrosoIIavertizacuprivirelanecesitateaunor“proceduripubliceșitransparenteșilistedeschisepentruoricecandidatură,selecțiibazatepecriteriideprofesionalism,integritateșidepalmaresîndomeniullupteianti-corupție”1.

Doianimaitârziu,raportulComisieiEuropeneîncadrulMecanismuluideCooperareșiVerificare(MCV)apreciacăproblematransparențeinumirilorprinproceduriclare,obiectiveșitransparentenuesteunobicei.“Risculdeinterferențăpoliticăînnumirileînposturiimportanteafostunuldintreprincipalelemotivedeîngrijorarecuprivirelaindependențasistemuluijudiciar.RapoarteleprivindMCVausubliniatimportanțaunorprocedurideselecțietransparenteșibazatepemerite”2.

Ultimul raportMCV, publicat în ianuarie 2015, făcea trimitere și la numireaunui nouprocurorșefalDIICOTurmareademisieiAlineiBicaînnoiembrieanultrecut,darșilaunnumărmaredenumiricheiepreconizatepentru2016:numireaprocuroruluigeneral,aprocuroruluișefalDNA,apreședinteluiICCJ,apreședinteluișiavicepreședinteluiANI.Deasemenea,anulviitorvoravealocșialegeripentruCSM.

Risculinterferențelorpoliticuluiestedoarunadinvulnerabilitățișieasemanifestădoarlavârfulsistemului (negocieriledintrePreședinteșișefulExecutivuluiprivindnumireaProcuroruluiGe–neralșialprocuroruluișefalDNA).

Lafiecarerundădenumiriînrândulmagistraturiiaparediscuțiapublicădespremeritocrațiever-susnumiripolitice.Influențapoliticăesteproblemadebazăcucareseconfruntăsistemuljudiciar,daraceastaesteagravatăde lipsaunui sistempublic și transparentde recunoaștereameritelor.Numireadecătrepoliticieniesteinevitabilă,oricarearfiformulaexactă,iarformuladenumireaprocuroruluigeneralșiașefilorDNAșiDIICOTnueunaproastăînsine:eaasigurăechilibru(prinnevoiadecooperareguvern-PreședinteșiimplicareaCSM)câtșiresponsabilizareapoliticienilor(carerăspundpoliticșielectoralpentrunumirilefăcute,fiecăbeneficiazădepeurmacelorprocu-roriloreficienținumițideei,fiecăpierdimaginepentrucăaunumitprocuroriineficienți-ambele

1.13iulie2012,Mediafax,“CerinţeleComisieiEuropenepentruRomânia:Niciograțiereprezidențială,nicionumireînposturiledeprocurorgeneralşideprocurorşefDNA”.

2.Bruxelles,28.01.2015,DOCUMENTDELUCRUALSERVICIILORCOMISIEIROMÂNIA„Raportteh-niccareînsoţeştedocumentulRAPORTALCOMISIEICĂTREPARLAMENTULEUROPEANȘICONSIL-IUprivindprogreseleînregistratedeRomâniaîncadrulmecanismuluidecooperareșideverificare”

1


cazurișiexperiențeaufostprezenteînRomânia).Însănumireaînsinenuartrebuisădepindădoarnoroculnostrușidebunăvoințaunorpoliticieni.Aceștiaartrebuisăexplicelimpededecefacanu-mitenumiri.Cualtecuvinte,politicieniiartrebuisăaleagădintreperformeriisistemului?Caresuntaceștia?

Aceastaestedilemadefond.Nuștim.Șinimeninuștie.Desigur,cutoțiiputemindicaprocuroriperformanți,maiales laDNA,careau lucratdosarede importanțăcrescută.Darcummăsurămperformanțamagistraților,dincolodefaptulcăputemindicaanumitedosaredesucces?Esteaceastaoperformanțăsistemicășireaplicabilă?Depindeexclusivdemeriteleșicapacitățileprocuroruluisaunu?Pentruarăspundelaacesteîntrebări,ne-aminteresatdemăsurareaperformanțeiprofe-sionaleînmagistratură.Șiamconstatcăproblemaemaiadâncădefapt:magistrațiidinRomâniasuntaproapetoțiexcepționali.Saucelpuținastaspuneevaluarealorprofesională.Evident,dacătoțisuntexcepționaliînmodstatistic,atuncinimeninuesteexcepționalînmodindividual.Deci,amdeciscaîncadrulacestuiproiectcaresereferălaperformanțainstituțiilor,săfacemunpasînapoișisăneuitămlaperformanțaoamenilorsaulamodulîncareomăsurăm.

Are JustițiadinRomâniaacestsistemdeevaluareaaperformanțelor individualeși instituționalecaresă-ispună,înoricemoment,caresuntdepildăceimaibuniprocuroricepotfirecrutațilaDNA,DIICOTsauParchetulGeneral?DarpeceimaibuniliderișimanagericaresăpreiașefiaunorsecțiidinparcheteșiinstanțeledinRomâniașicare,larândullor,să-ievaluezeobiectivșimeritocraticpeceidinsubordine?

Teoreticșilegislativda,sistemuljudiciarare,prinregulamenteșiproceduriconcepute,aplicateșive–rificatedeCSM,instrumentelenecesaredeevaluareaperformanțelorindividualealemagistrațilorși,recent,adezvoltatșiunsistemdeanalizăstatisticăfoartecomplexpentruevaluareaperformanțelorinstituționale.

Evaluarea profesională a magistraților, cea care ar trebui să dea măsura competențelor șiperformanțelorindividuale,esteînsăviciatădepracticiformalistecareduclarezultatenerelevantepentrusistem,atâtlarecrutarecâtșilapromovare.Magistrațiisuntsupușievaluărilorlafiecaretreianideocomisieformatădinpreședinteleinstanțeiundelucreazășidoialți judecătorinumițideCSM.

AnalizafuncționalăaBănciiMondialepentrusistemuljudiciarpublicatăîn2013aratăcă3dincauzaevaluăriidecătrecolegii lordirecți,calificativeleobținutedemagistrațisunt îngeneralmari, iarpenalizărilepentrurezultatenesatisfăcătoaresuntfoarteblânde.Promoveazălainstanțasuperioarăjudecătoriicareauprimitcalificativul“foartebine”șiiaunotaceamaimarelauntestdeevaluareacunoștințelordedreptșiraționamentjuridic.AnalizaBănciiMondialeexplicădeceomediebunălauntestteoreticnugaranteazăalegereacelormaibuni,integrisauperformanți.

“Încrederea României în rezultatele testelor pentru a determina cine este admis în sistemul judiciar și cine promovează în cadrul acestuia ridică o problemă: poate că țara a creat un sistem judiciar compus din persoane care se descurcă bine la testări dar care nu au capacitatea și temperamen-

3.Martie2013,București,“AnalizăFuncționalăaSectoruluiJustițieidinRomânia”BancaMondială,pagina114.

2



tul pentru a conduce procesele și a judeca dosarele în mod eficient. Am fost informați că această tactică a venit ca răspuns la abuzul de metode mai subiective din trecut. Merită remarcat faptul că DNA, care se presupune că utilizează personalul de vârf din rândul procurorilor, completează

totuși examenul cu un interviu, ca și în cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție”4.

AcesteconcluziisuntconfirmatedecercetareaefectuatădeechipaCentruluiRomândePoliticiEu-ropene(CRPE).

2. Despre acest raport – cercetarea calitativă și cantitativă

Prezentul raport analizeazămodul în care se aplică în practică actuala procedurăde evaluare aperformanțelorindividualealesistemuluijudiciar,caresuntlimiteleșivulnerabilitățileeișigraduldeacceptarealunorpropuneridereformăîninteriorulsistemuluijudiciar.

Evaluarea profesională a magistraților reprezintă un instrument cheie pentru promovareatransparentă,meritocraticăînsistem.Atâtmanagementulsistemuluijudiciar,câtșisocietateacivilăsuntpreocupatedeeficientizareaacestorproceduricaresăpermităevidențiereaperformerilorși/sau,dupăcaz,acelorcurezultatenesatisfăcătoare.ConsiliulSuperioralMagistraturiiavenitcuoseriedepropunericoncretedereformareaactualeiprocedurideevaluareastfelîncâtaceastasăconducăînviitorlarezultaterelevantecaresăajutesistemulsăiacelemaibunedecizii.

CRPEs-aalăturatacestorpreocupărișieforturiprin:

(1)douărapoartedecercetarepentruevaluareametodologieicurenteșiaaltorpracticiprivindevaluareaperformanțelorindividualeșialesistemelorjudiciaredinaltestatemembreUE.

(2)ocercetarecalitativă(interviuri înprofunzimecumanageridinsistemul judiciar:DirecțiaNaționalăAnticorupție,ParchetuldepelângăÎnaltaCurtedeCasațieșiJustiție,MinisterulJustiției,TribunalulBucurești,membriaiConsiliuluiSuperioralMagistraturii,experțișireprezentanțiaisocietățiicivile). Înurmaacestorconsultăria fostconstruitchestionarulpentruadouaetapaacercetării,administratînsistemuljudiciar.

(3)ocercetarecantitativărealizatăpeîntregulsistemjudiciar:sondajdeopinielanivelulpro-curorilorși judecătorilordinRomâniadin instanțeleșiunitățideparchetdeoricegrad inclusivdirecțiilespecializateParchetuldepelângăÎnaltaCurtedeCasațieșiJustiție–DirecțiaNaționalăAnticorupție(DNA)respectivParchetuldepelângăÎnaltaCurtedeCasațieșiJustiție-DirecțiadeInvestigareaInfracțiunilordeCriminalitateOrganizatășiTerorism(DIICOT).

Cercetareaaavutcascopmăsurarea:

-Graduluidemulțumirefațădeactualaprocedurădeevaluareprofesionalăamagistraților(inclu-sivatitudineafațădeultimaevaluareproprieșiultimaevaluareacolegilor)

4.Idem,pag115.

3


- Relevanței pe care o are fiecare din actualele criterii de evaluare profesională individuală(eficiență,calitate,integritate,formareprofesională).

-Graduluideacceptare/respingerealunorschimbări–propuneridereformă.

Deasemenea,cercetareaaavutcaobiectivcolectareadeideiprivindmodulîncareactualulsistemdeevaluarearputeafimodificatastfelîncâtsăconducălarezultaterelevanteșiutilemanagemen-tuluisistemuluijudiciar

Baza de date: Bazadedatea fost realizatădinadreseleoficialealeprocurorilor și judecătorilorpuseladispozițiedeCSM.Purtătoriidecuvântaiinstanțelorsiparcheteloraufostinformațiasuprasondajului,drepturmareauapărutcazuridemagistrațicarenufigurauînbazadedateinițialășiaufostinclușiulterior.Prinadăugarelalistainițială,amavutladispozițieceamaicomprehensivăbazădedateexistentălanivelulRomâniei.

Instrumentul de cercetare: chestionarstandardizat,cu13întrebăriînchise,douăîntrebărisemi-deschiseșiunadeschisă.Înscrisoareadeinvitațies-amenționatcaracterulanonimalparticipăriilasondaj,cercetătoriineavândposibilitateatehnicădeaurmărirăspunsurilenominale.

Perioada de colectare a datelor: 24septembrie-12octombrie2015.

Număr respondenți:373deprocuroriși177dejudecători.

Metoda de colectare a datelor: chestionarula fostdisponibilonline,peoplatformaproprieaCRPEșicompletatdemagistrațicaurmarea invitațieicarea fost trimisăpeadreseleoficialedeemail,conformdescrieriidemaisus.

Limitele cercetării vin din caracterul novator al demersului. Am constatat că destul de mulțimagistraținuîșiconsultăadreseleoficiale.Cutoateacestea,amprimitunnumărsemnificativderăspunsuri,raportatlapopulațiatotală.Corelațiileșianalizeletrebuieraportatelaeșantionulauto-selectat.

Date despre respondenți

Dintrecei373deprocuroricareaurăspunssondajuluiCRPE,34%aufuncțiideconducereiarpro-centulcelmaimarecavechimeînmagistraturădintrerespondențiîlreprezintăprocuroriicupeste15aniînsistem(mediadevechimeacelorcareauparticipatlasondajestede13ani).

Dintrecei177dejudecătoricareauparticipatlasondaj,43deprocenteînreprezintăceicufuncțiideconducere.Unprocentsemnificativ,43%estereprezentatdejudecătoriicupeste15anivechime(mediadevechimeajudecătorilorcareaucompletatchestionarulestedepeste12ani).

4



3. Cercetarea calitativă - actuala procedură de evaluare (procurori și judecători)

EvaluareaprofesionalăamagistrațilordinRomâniaacunoscutoschimbareradicală începândcu2005dincauzanumeroaseloracuzații,ulteriortransmiseșideBruxelles,legatedenumiripecriteriipoliticelanivelulinstanțelorșiparchetelor.Evaluareaerafăcutăanualdeșefuldeparchetsaudeinstanță,pebazaunorindicatori,darrolulacestoraerașiaceladesubordonareierarhică.

“Nu o să uit niciodată anul 2000, când a venit PSD-ul. (…) Când am ajuns la parchet era un coleg mai în vârstă cu ziarul <<Adevărul>> în față. Și am intrat, am zis: <<Bună dimineață>>. Dar el nu-și lua ochii. Și zice <<Ai văzut ce e aici?>>. Și când m-am uitat, nu o să o uit niciodată, pe pa-gina a doua din ziar, pe jumătatea de jos era „Prin ordinul Ministerului Justiției au fost schimbați următorii...Și erau coloane de procurori, prim procurori. Toți schimbați”. (procuror, funcție de

conducere)

Prinmodificărileaduseîn2005cândCSMaelaboratRegulamentuldeevaluareamagistrațilorprin-cipiulsubordonăriiesteînlocuitcucelalcontrolului,evaluareasefaceodatălatreianișinudoardecătreșefuldirectcideocomisieconstituitălanivelulinstanței,respectivparchetului.Peparcursulurmătorilordoiani,2006–2007,aulocoseriedeevoluții:adoptareaindicatorilordeevaluare,aprofiluluimagistratuluișicâtevarecomandăridinparteaunorexperțistrăini5.

“În vechiul sistem de evaluare totul mergea la mâna șefului. Șefii, pe vremea aceea, numiți politic. Atunci erau numiți politic clar și șeful avea drept de viață și de moarte asupra celui din subor-dinea sa. (…) Atunci îți spunea să faci ceva, erai obligat să faci. Așa că era doar subiectivismul

șefului”. (procuror, funcție de conducere)

CSMadoptă,laînceputullui2008,RegulamentulprivindevaluareamagistrațilorșiGhiduldeeva–luaremodificatșiadaptatpeparcursulurmătorilorani.

3.1. Care sunt regulile actualei proceduri de evaluare

Potrivitregulamentuluidin2008activitateamagistrațilordinRomâniaestesupusăuneievaluări(eficiența, calitatea activității şi integritatea, formare profesională continuă) la fiecare treiani.Magistrațiiaflațiînfuncțiideconduceresuntsupușiuneievaluăriaactivitățiimanageriale.

Criteriiledeevaluaresunt:eficiența, calitatea activității, integritatea și obligația de pregătire profesională continuă.

Calificativelecucareesteevaluatăperformanțasunt:“foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insufi-cient”. Fiecarecalificativobținutconteazăîncarieramagistratuluiși,teoretic,artrebuisăcontezeșiîncalitateaactuluidejustiție.

5.JesperWittrup,martie2006,“Analizasistemuluidemăsurareşimonitorizareaperformanţeiju-diciareînRomânia”,raportrealizatpentruComisiaEuropeană.

5


Indicatoriișievaluareasuntastfelconceputeastfelîncâtsănufieafectatăindependențajudecătoruluisau procurorului. PotrivitGhiduluideevaluareprofesionalăamagistrațiloraprobatdeplenulCSMîn2008“scopul(…)evaluăriivizeazăstabilireaniveluluidecompetentăprofesionalăajudecătorilorșiprocurorilor,îmbunătățirea performanțelor lor profesionale prin identificarea nevoilor de instruire și dezvol-tareprofesională,creștereaeficiențeiactivitățiiinstanțelorșiparchetelorșiaîncrederiipubliceînsistemuljudiciar,menținereașiconsolidareacalitățiiacestuisistem”6.

Teoretic, evaluarea trebuie înțeleasă, arată CSM, caomăsură care asigurămotivarea/stimulareamagistraților și a instanțelor/parchetelor pentru dezvoltarea profesională și organizațională,necesarăcreșteriicalitățiiactuluidejustiție.

3.2. Cum și cine face evaluarea la nivelul instanțelor și parchetelor

Comisiile de evaluare sunt numite de către CSM, dar componența acestora este de competențacolegiilordeconducereainstanțelorșiparchetelor.Regulamentularatăcă,instrumenteleprocesu-luideevaluaresunt:

-observareadecătremembruldesemnatalcomisieiaunoractivitățiprofesionalealemagistratu-lui,cucaracterpublic,desfășuratedecelevaluat,

- analiza documentelor care conțin rezultate ale activității profesionale a magistratului,autoanalizășiautoapreciere,interviuldeevaluareamagistratului,

-stabilireadecomunacordaplanuluiindividualdedezvoltareprofesionalăşistabilireaunuica–lificativpentrunivelulcalitativlacareacestaşi-aîndeplinitactivitateaînperioadasupusăevaluării(2sau3ani,dupăcaz)7.

Legeaprivindstatutulmagistratului –cumodificărileulterioare– ledăcelornemulțumițiposi-bilitateasăcontestelasecțiadejudecătorisauprocuroridelaCSMcalificativulobținut.ȘideciziasecțiilorpoateficontestatălaPlenulConsiliuluiSuperioralMagistraturii.În2014,depildă,aufostînregistrateșasecontestațiilacalificativ(doijudecătorișipatruprocurori),dintrecareaufostre-spinsedefinitivdecătrePlenulConsiliului,ocontestațieafostrespinsădeSecţiapentrujudecători,patrucontestațiiaufostrespinsedecătreSecțiapentruprocuroriaConsiliuluiSuperioralMagis-traturii8.

6.AnexalaHotărâreaConsiliuluiSuperioralMagistraturiinr.10din17ianuarie2008“Ghiddeevaluareactivitățiiprofesionaleamagistraților”http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/29_01_2008__13835_ro.pdf,

7.2014,“RaportulConsiliuluiSuperioralMagistraturiiprivindStareaJusțiției”.

8.Idem7.

6



4. Limitele și vulnerabilitățile actualei proceduri de evaluare

Evaluareaprofesionalăamagistrațiloresteașadarconceputăcaun instrumentde îmbunătățireaperformanțelorindividuale,instituționalealesistemuluijudiciarși,caefect,aeficiențeișicalitățiiactuluidejustiție.Rezultateleevaluărilorultimiloraniaratăcă,unprocentde98%dintremagistrațiprimesccalificativulmaxim“foartebine”.Ceifoartepuținicareobțindoar“bine”contestădeciziacomisieilainstanțaoriparchetulîncareactiveazăși,încâtevasituații,obțin“foartebine”.Șicumdepartajareadintreceiaproapetoțifoartebuniacelormaibuniesteomisiuneimposibilă,înreali-tatemanagementulsistemuluijudiciarromânescnusebazeazălarecrutareșipromovareperezul-tateleevaluărilorprofesionalealemagistraților,performanțeleșieficiențanupotficorectadresate,singurulcriteriupedeplinrespectatfiindindependența.

„Printr-o procedură de evaluare ar trebui să ai o radiografie a oamenilor din sistem. În alte părți sunt evaluate instanțele, parchetele ca unități. La noi sunt evaluați procurorii și judecătorii, iar numai prin prisma faptului că 99% din magistrați sunt declarați ca foarte buni îți pui un mare

semn de întrebare. (procuror, funcție de conducere)

„Este total ineficient. Statistic, 98% din cei care trec prin sistemul de evaluare o data la 3 ani, iau <<foarte bine>>”. (judecător)

(Cum îi ajută pe DNA și DIICOT să îi aducă sau să îi promoveze cei mai buni? Îi ajută?) „Evaluarea nu-i ajută deloc. Marele avantaj al acestor structuri și, din punctul meu de vedere așa trebuie să rămână, este că își pot alege oamenii în urma unui interviu” (procuror, funcție de conducere)

“Lumea trebuie să înțeleagă că, by default, ești de un 7, nu de 10. Adică, iei 7 pentru că ești ok, nu pentru că ești performant”. (reprezentant managementul sistemului judiciar)

“Sistemul în general e o fugă după funcții, după poziții. Și nimeni nu vrea să aibă undeva în spate un calificativ mai mic. Cam asta este la urma urmei. Nu vrei să ai nota 9, de exemplu, pentru că nu ai motivat bine. Tu vrei să ai 10 chiar dacă, în fapt, tu știi că nu motivezi bine. Dar tu vrei să ai 10. Lumea nu se gândește că da, într-adevăr, are o problemă cu motivarea și că, ceea ce a spus comisia

e ok. Pentru că nici cei din comisie nu sunt cei mai competenți.” (judecător)

“Este o procedură foarte complicată, foarte birocratică, care nu merge în profunzime și nu reușește să scoată în evidență caracteristicile unui anume procuror, judecător. Marja de notare este atât de largă încât chiar dacă vrei să-l depunctezi pe un magistrat, în final ajunge să aibă tot foarte bine,

ceea ce nu este normal”. (procuror, funcție de conducere)

Înfațaunorprovocăriîncășimaimari:corupțiadinsistemuljudiciar,auexistatsituațiiparadoxaleîncaremagistrațiajunșiîncelemaiînaltepoziții(ÎnaltaCurtedeCasațieșiJustiție-carepotrivitproceduriinuputeauaveanicioabateredisciplinară încarieră)sauchiar înpozițiideconducere(președințide instanțe laoricenivel)saușefiiunordirecțiispecializate (recentulcazBica -DII-COT)suntacuzațisauaufostcondamnațipentrufaptedecorupție,iarînmajoritateacazurilor,în

7


evaluărilelorprofesionale,aceștiaauobținutcalificativemaximelafiecareevaluare.

Studiudecaz:CurteadeApelTimișoara

DupăcondamnareadefinitivăaunuifostvicepreședintealCurțiideApelTimișoarapentrufaptedecorupțieşicondamnărileînprimăinstanțăadoijudecătoridelaJudecătoriaIneu-suspendațideCSM-îndosareinstrumentatedeDNA,CurteadeApelafăcut,labilanțuldin2013,oanalizăacauzeloraparițieiacestorcazuridecorupțiejudiciară.Majoritateavulnerabilitățilorsuntlegatedeproceduriledeevaluareșipromovarealemagistraților, înopiniaautorilorraportuluidebilanțalCurțiideApelTimișoara9.

Instanțacitatăsereferăpelarglaposibilele cauze alefenomenului:

· calitateaprocesuluideevaluare individualăamagistraților, pur formală, sistemuldeevaluarenefiindîmbunătățitsubstanțialpânăînprezent(responsabilConsiliulSuperioralMagistraturii);

· criteriile de selecție / promovare în funcțiile de conducere la nivelul instanțelor, deficitare.ConținutulconcursuluiorganizatdeInstitutulNaționalalMagistraturii,prinConsiliulSuperioralMagistraturii,lasăîncontinuarededorit(asevedeabibliografiadeconcurs,conținutulpropriu-zisaltestelortipgrilă,sistemultestelortipgrilă,caatare,-care,toatelaunloc,nuconduclapromovareaunormagistrați,carestăpânesctehniciledemanagementjuridicșioferăniveluldeintegritatemobi-lizatorpentrucolectivuldejudecători/instanțăpecareurmeazăa-lconduce.

·Unsistemdeficitardeevaluareînproceduraderecrutare/selecție/promovareamagistrațilordinperspectivaindicatorului–toleranțăfațădeintegritate/corupție;

·InstrumenteinsuficientconsolidatelanivelulInspecțieijudiciare,ConsiliuluiSuperioralMagis-traturii,ÎnalteiCurțideCasațieșiJustițiepentrusancțiunidisuasiveînmateriarăspunderiidiscipli–nareamagistraților,faptobservatșiînRaportulComisieiEuropene,efectuatîncadrulMecanismuluideCooperareșiVerificare;

·Centralizareaexcesivăaunoratribuțiiîndomeniulcarierei/răspunderiimagistrațilorlanivelulConsiliului SuperioralMagistraturii,cuconsecințascăderiiautoritățiipreședințilorde instanțe /curțiîncadrulcolectivelordejudecătoripecareîlconduc.Astfel,precizămcă,înurmaunorevaluăridelanivelulCurțiideApelTimișoara,demarate,apoi,înconcret,decătreTribunalulArad,soldatecuacordareacalificativuluiprofesional – Bine –pentrudoamna judecător B.F. –pentrudeviereajurisprudențeilaJudecătoriaIneu,aflatăsubconducereadoamneijudecătorB.F.,încadruluneianu-mitecategoriide litigii judiciare, șierori înaplicareaprincipiului repartizăriialeatoriiacauzelor– lacontestațiaformulatădedoamnajudecătorConsiliulSuperioralMagistraturiiareacționat însensulanulăriicalificativului stabilit lanivelulTribunaluluiAradcuconsecințaobțineriicalifica-tivului ”Foartebine”decătreacelași judecător–Ulterior,s-aobservatcăprocedurade începereaurmăririipenale/punereaînmișcareaacțiuniiaredirectălegăturăcufaptedinsferaaceluiașigendelitigii,înlegăturăcucares-auconstatateroriînactivitateaJudecătorieiIneu,respectivînactivitateapreședinteluiacesteiinstanțelaaceadată.Deșipareunaspectpunctual,modulderezolvarealesdeConsiliulSuperioralMagistraturiiacontribuit lascădereaautoritățiicomisiilordeevaluarede lanivelultuturorinstanțelordinrază,președinteleTribunaluluiAradfiindplasatîntr-oposturădelicatăînfațamagistraților,inclusivacelorcarefuncționeazălaTribunalulAradsauCurteadeApelTimișoara.

9.RaportulCurțiideApelTimișoara,2013,CapitolulIV–“Independențășirăspundere,integritateșitransparență”,pag104-105.

8



4.1. Cum se întâmplă în fapt evaluarea – comisii, ierarhie, rezultate

Evaluareajudecătorilorșiprocurorilorsefacedecomisii10constituiteprinhotărâreaCSM,separatpentrujudecătorișiprocurori,formateastfel:

-pentrujudecătoriiÎnalteiCurțideCasațieșiJustiție,dinpreședinteleinstanței,doijudecătoridesemnațidecolegiuldeconducereșiunsupleant;

-pentrujudecătoriidelajudecători,tribunale,tribunalespecializateșicurțideapelșiprocuroriidelaparcheteledepelângăacestea,dinpreședinteleinstanțeisau,dupăcaz,conducătorulpar-chetului,doijudecători,respectivdoiprocurori,desemnațidecolegiuldeconducerealinstanțeisauparchetuluișiunmembrusupleant;

-pentruprocuroriiParchetuluidepelângăÎnaltaCurte,dinconducătorulsecției,direcției/ser-viciului,doiprocurorinumițidecolegiuldeconducereșiunsupleant;

-pentruprocuroriidincadrulDNA,dinprocurorulșefaldirecției,doiprocurori

desemnațidecolegiuldeconduceresiunmembrusupleant;

-pentruprocuroriidincadrulDIICOT,dinprocurorulgeneralalParchetuluidepelângăÎnaltaCurtedeCasațieșiJustiție,procurorulșefaldirecției,doiprocuroridesemnațidecolegiiledecon-ducereșiunmembrusupleant.

Președintelefiecăreicomisiiesteconducătorul instanțeisauparchetului.Încazul instanțelorsauunitățilordepachet localeundepotexistasubzecemagistrați responsabilitateaevaluării revineunitățiisuperioarecaierarhie.

Evaluareadecătrecomisiiastfelconstituiteesteunadin limitările sistemului șiunadincauzelerezultatelornerelevantepentrumagistrații,pentrumanagementuluisistemului,pentruinstanțeleoriparchetelesuperioareînevidențiereacelormaibunioriînluareaunormăsuripotriviteîncazulunorperformanțenesatisfăcătoare.Reprezentanțiimanagementuluisistemuluijudiciar,procurorișijudecători,consultațideCRPE,auarătatșieicăacestmod“colegial”deafaceevaluareaesteunadinprobleme.

“Actuala procedură este total ineficientă. Ghidul de evaluare este foarte bun, dar cine face evalu-area – aceasta este problema. O face colegiul de conducere plus colegi ai magistratului - din start

avem un instrument viciat” (judecător)

“Criteriile sunt, în principiu, bune, dar comisiile care fac evaluarea sunt parte din colectiv, e toată lumea cu toată lumea, se autoevaluează, se evaluează în grup. În fapt, nu prea funcționează comi-sia. Ei dau note, dar se plâng că sunt foarte încărcați, că în instanțele mari comisiile de evaluare

trebuie să evalueze, de exemplu, 30 de judecători, în fiecare an”. (judecător)

“Avem instanțe atât de mici și cu judecători atât de tineri încât nici nu au experiența necesară să știe ce e cu ei în sistem, dar să îi mai evalueze pe alții” (judecător).

10.“Regulamentulprivindevaluareaactivitățiiprofesionaleajudecătorilorsiprocurorilor-ConsiliulSuperioralMagistraturii”publicatînMonitorulOficialParteaInr.814din29/11/2007,CapitolulIII–„Comisiiledeevaluare”.

9


Comisiadeevaluareîntocmeșteundosardeevaluarepentrufiecarejudecătorsauprocuror,dosarcarevacuprindeprocesele-verbaleîncheiateanual,raportuldeevaluarefinal,precumșiobservațiileșiobiecțiunileceluievaluat-art.30,(2)11.

Pentrufiecare judecător sauprocuror se întocmeșteanualunproces-verbal încare sunt trecutedateprivindeficiențașicalitateaactivității,datereferitoarelaintegritateșilaformareaprofesionalăcontinuă,evaluatorulșievaluatulstabilindaspectelecuprivirelacareestenecesarărealizareaunuiprogresînperioadaurmătoare.(art.31)12.

Art. 32

(1)Înproceduradeevaluare,comisiilepotconsultaoriceevidențăainstanțelorsauparchetelor,inclusiv actele de control.

(3) Pentru evaluarea calității redactării hotărârilor, comisia de evaluare selecționează anualunnumărdecelpuțin10hotărâricuobiectdiferit,cuungraddecomplexitatecelpuținmediu,pronunțateîndiferitestadiiprocesuale,pecareleconsiderarelevantepentruactivitateadesfășurată.(...)

(4) Pentru evaluarea calității redactării soluțiilor date de procuror, comisia de evaluareselecționeazăanualunnumărdecelpuțin10soluțiiadoptate,pecareleconsiderarelevantepen-truactivitateadesfășurată.

(5)Pentruevaluareacalitățiiredactăriiactelorîntocmitedeprocuroriicaredesfășoarăactivitatein fazade cercetare judecătorească, comisiadeevaluare selecționeazăanual un numărde zecelucrări-concluzii,motivedeapel,motivederecurs-pecareleconsiderarelevantepentruactivi-tateadesfășurată.

CRPE: Și acestea cum sunt, de fapt, evaluate în practică:

Răspuns: Din auzite! Adică vine președintele de instanță sau unul din ceilalți doi membri ai co-mitetului de evaluare în instanțe și asistă la o ședință de judecată pe care vreau să o soluționezi tu. Aceasta reprezintă partea vizuala; Apoi îți ia pe sărite niște hotărâri, dar de fapt îi dai tu zece hotărâri într-un an de zile, cele mai frumoase, cele mai nediscutabile, ca să vadă dacă motivezi și

argumentezi suficient (judecător)

„Trebuie să mai aveți în vedere încă un aspect: dacă cei care fac evaluarea, sunt cei din instanță, de unde să știi tu, colegul meu, de hotărârile mele casate ori de achitări? Nu este firesc, ca la evalu-are să participe cineva de deasupra? Ca să zică, uite, eu îi știu hotărârile acestuia, că vin la voi, și i le trântesc tot timpul. Are omul o problemă. Altfel, tu, de la aceeași instanță, de unde să știi?”

(judecător)

11.CAPIV–“Proceduradeevaluare”dinRegulamentulprivindevaluareaactivitățiiprofesionaleajudecătorilorsiprocurorilorConsiliulSuperioralMagistraturiiMonitorulOficialParteaInr.814din29/11/2007.

12. Idem 11.

10



4.2. Indicatorii - cât de relevanți sunt și la ce rezultate conduc

MajoritateareprezentanțilormanagementuluijudiciarconsultațideCRPEauapreciatcănicistruc-turaactualeigriledeevaluareamagistrațilorșiniciponderilecriteriilordeevaluarecareconducînceledinurmălacalificativulfinalnusuntdenaturăsăconducălarezultaterelevanteși,cuatâtmaipuținlaodepartajareîntreceievaluați.Oparteacelorintervievațiaexplicatcă,defapt,indicato-riidinprimeledouăcriterii“eficiența”respectiv“calitateaactivității”suntceicaredauînmodrealindiciidespreactivitateaprofesionalăaunuimagistratîntimpceindicatoriiultimelordouăcriterii“integritatea”respectiv“obligațiadepregătireprofesionalăcontinuă”ridică“notele”înmajoritateaevaluărilor.

“Grila are foarte mulți indicatori. Are prea mulți indicatori din punctul meu de vedere. Eu cred ca tipul acesta de evaluare hiperpolizată nu ne duce la nimic bun. Când, de fapt, comisia de evalu-are poate să joace real, <<cu probele pe masă>> cu numai trei dintre indicatori în timp ce toți ceilalți cresc mediile. E ca la școală. Ia nota 10 la Muzică, la Educație fizică, și așa mai departe, are cinci la Matematică, dar, nu contează. Se ridică el cumva. Eu cred că tot chestionarul de evaluare este mult prea stufos și ar trebui regândit, în primul rând din perspectiva indicatorilor care chiar

contează”. (management sistem judiciar - instanțe)

O dezbatere interesantă este legată de criteriul “integritate” unde mulți dintre cei intervievațiau avut comentarii legate de notarea sa. Dilema legată de “nota la integritate” se regăseșteși în rândul membrilor actualelor comisii de evaluare: În ce situații un magistrat este in-tegru de nota 9? Sau de 7? în timp ce alții spun: nu există notă. Ori ești integru ori nu.

“La indicatorul legat de pregătire profesională continuă participarea este decisă de INM (n.n. Institutul Național al Magistraturii) și dacă tu te-ai înscris, iar INM nu te-a selecționat, nu ai nicio vină, tu ai vrut să mergi. Pe de altă parte, sunt mulți care participă prea mult la conferințe și

seminarii și nu prea mai ajung pe la birou”. (manager instanță)

“Indicatorii sunt foarte stufoși. S-a mers pe acest principiu, în esență bun, de a fi evaluat de proprii colegi, dar rezultatul este unul negativ nefiind o evaluare obiectivă. La procurori, de pildă, structu-ra este oarecum piramidală. Soluția dată de un procuror de execuție nu o vede niciodată un coleg, ci doar șeful lui. Deci șeful, cel care ar putea să aibă un punct de vedere obiectiv, pe activitatea pro-curorului, se întâmplă uneori să nici nu fie în acea comisie. (...) Ar trebui clar, dacă nu modificată

din rădăcini, măcar recalibrată această procedură”. (procuror, funcție de conducere)

“CSM-ul a fost uneori acuzat de un anumit sindicalism. Sindicalismul acesta se manifestă și la această evaluare pentru că are loc între colegi. Îți e greu să dai note, îi cunoști. Parchetele de obicei sunt entități cu număr mic de oameni, exceptând DNA sau DIICOT. Celelalte sunt de 15-20 persoane și este foarte greu să le ceri celor din comisie să fie obiectivi, tăioși, cu cei pe care îi evaluează. Și se ajunge la un subiectivism din această care nu are nicio finalitate pozitivă”. (pro-

curor, funcție de conducere)

11


4.3. Ce schimbări sunt propuse din interiorul sistemului judiciar

LanivelulCSMaufostcreatemaimultesubgrupuridelucrupentruevaluareaactivitățiiprofesio–naleamagistrațilorcuscopulanalizăriipropunerilordemodificareșicompletareaRegulamentu-luiprivindevaluareaactivitățiiprofesionaleajudecătorilorșiprocurorilor,aprobatprinHotărâreaCSMnr.676/2007,cumodificărileșicompletărileulterioare.Discuțiileauvizatmenținerea,darsimplificareaautoevaluării, reanalizareaunor indicatori – raportarea indicatorilordeeficiență lavolumuldosarelorșilacomplexitatealor,reglementareainterviuluiîntr-oetapăopționalăevaluării.Deasemenea,s-adiscutatșideanalizareadosarelormagistrațilordinperspectivadesființăriisaucasăriisoluției. Altepropuneri,legatedeintrareaînmagistraturăauvizatposibilitateacafoștimagistrațicareauprofesatminimum10anișiauîncetatactivitateadinmotiveneimputabilelorșiavocațiicuovechimeinprofesiedecelpuțin18aniarputeaintraînmagistraturăfărăconcurs.Astfeldepropuneriaufostcontestateimediatdesutedemagistrați.

12



5. Evaluarea performanțelor magistraților în alte state UE

Analizasistemeloreuropenedeevaluareamagistrațilorrelevălipsauneiuniformitățiapro-ceduriideevaluare,atâtdinperspectivaresponsabililorpentruaceasta,amoduluiîncareestecondusă,asistemelordenotare,darșiaurmărilor/consecințeloracesteia.Departedeacon-sideraoricaredintreacestesistemeafiperfecte,elepotreprezentaobunăbazădeanalizășireflecțiepentruoeventualăadaptareapunctelorlorforteînsistemulromânescdeevaluare.

Diferențeconsistenteîncadrulacestuiprocesaparîncădelapersoanele/instituțiileresponsabilepen-truevaluareamagistraților.FranțaacordăresponsabilitateaevaluăriiPreședinteluiCurțiideApelîncazuljudecătorilor,respectivProcuroruluiȘefpelângăCurteadeApelîncazulProcurorilor.Pelângăopiniaemisădeaceștia,dosaruldeevaluarevaconțineobligatoriuopiniilealtorjudecătoriparteaaceleașiinstanțe,darșioevaluareindividuală.Anteriorevaluăriipropriu-zise,odiscuțieinformalăarelocîntreevaluatorșimagistrat,discuțiecevafisumarizatăși inclusăîndosarulpropriuzis13. Belgiaprezintăunsistemdeevaluareapropiatdecelfrancez,magistrațiifiindevaluațideoComisieformatădinPreședinteleinstanțeirespectiveșialțidoimagistrațiparteainstanței,iardosarulvaconțineobligatoriuoautoevaluareamagistratului,darșiodiscuțieîntrePreședinteleinstanțeișimagistratulîncauză.

Sistemul de evaluare germanprezintăoseriedecaracteristicispecificfederale,avândîncentruadministrațiilejudiciarealecelor16landuricomponente,responsabilitateaevaluăriifiindatribuităPreședințilordeCurți regionale sauCurțiRegionale superioare. Procesulconțineo seriedeele-mente,printrecareo fișădeevaluare (sub formaunuicheck list)care include toatepunctelerelevantenotateînfuncțiedeperformanțamagistratului,unraportnarativ,precumșioevaluarefinalăcareconținenotaceluievaluat14.

MergândspreSud,sistemulitalianpropunecainstituțieresponsabilădeevaluareașipromovareamagistrațilorConsiliulSuperioralMagistraturii.

Diferențeaparșiîncazulproceduriipropriu-zise,darșiaintervaluluidetimplacaresefaceevalua–rea.DacăînFranțasauAustriamagistrațiisuntevaluațilafiecare2ani,înBelgiala3ani,iarlandurilegermanelaintervalede4-5ani,înItaliaaceștiasuntevaluațilafiecare4ani,fiecaretreaptădeeva–luarefiinddirectlegatădeposibilitateadeaaplicapentrupozițiimaiînalteîncadrulsistemului.

Înceeacepriveșteprocedura,sistemuldeevaluareșipromovareitalianparemaidegrabăoformali-tatepentrumagistrați,ținândcontcăînperioadă1993-2003,ConsiliulSuperioralMagistraturiiarespinsdoar3dincele3.307cazuridepromovaredelafuncțiade“auditorigiudiziari”la“magistratoditribunal”,respectiv30decazuridin2946analizateînaceeașiperioadaprivindurmătoareatreaptă

13.GiuseppeDiFederico–„RECRUITMENT,PROFESSIONALEVALUATIONANDCAREEROFJUDGESANDPROSECUTORSINEUROPE:Austria,Germany,NetherlandsandSpainFrance,Italy”,pag61.

14.Idem,pag96.

13


ierarhică,aceeade“magistratodiapello”15.

Decealaltăparte,însistemul judiciar german,deșiproceduradiferădelalandlaland,aceastareflectăoimaginemairealistăasupraperformanțeimagistraților.Deexemplu,landulNordheim-Westfalenîncorporeazăcincitrepte:“sub mediu”(0%dintremagistrați),„mediu”(2-3%),„peste medie”(40-50%),„mult peste medie”(45-55%),„excelent”(5-10%)16.

Încâtevastateeuropeneexistăolegăturădirectăîntrecomponentadeevaluareaperformanțeișisalariul magistratului. În Spania,salariulmagistratuluiareșiocomponentăvariabilăcaredepindede îndeplinireaanumitor indicatorideperformanță, în Italia creștereaacestuiadepinde înmodexclusivdeoevaluarepozitivă,întimpceînBelgiaoevaluarenegativăatragedupăsineoscădereasalariuluimagistratuluitimpde6luni(lanivelulanteriorultimeimăririsalariale).Decealaltăparte,înAustria,deexemplul,treptelesalarialesuntfixateprinlegeșinudepinddeprocesuldeevaluare.Înmajoritateacazurilor,oevaluarepozitivăesteoprecondițiepentrupromovareamagistratuluiîntr-ofuncțiesuperioară.ÎnFranța,dosareledeevaluaresuntprincipalulinstrumentladispozițiaConsiliului Superior alMagistraturii pentru nominalizareamagistraților într-o treaptă ierarhicăsuperioară.Germania încorporează un sistem similar, deciziile privind promovările depinzândaproape exclusiv de evaluările periodice și de evaluarea dinmomentul solicitării promovării. OsituațiesimilarăprezintășiAustria.

OsituațiediferităseîntâlneșteînBelgiasauSpania,undenuexistăniciocauzalitateîntreevaluărilemagistrațilorșiposibilitățile lordepromovare,acesteaanalizânddoarmodul încaremagistratulîșiîndeplineșteatribuțiileceîirevin.Sistemeledeevaluareeuropeneimplică,înanumitecazuri,șisancțiunipentruneîndeplinireaatribuțiilordeserviciu.DacăînGermaniasauFranța,evaluareanegativăaunuimagistratnuatrageautomatsancțiunispecifice,înBelgia,dupăcums-amenționatanterior,oeventualănotareaacestuiacu„insuficient”atragedupăsinescădereasalariuluitimpdeșaseluni,urmândafireevaluatlasfârșitulperioadeiînvedereamențineriisauridicăriisancțiunii.SancțiunimaidrasticesuntprevăzuteînAustriasauItalia,undedouăevaluărinegativeconsecutivealemagistratuluiînperioadadeprobăpotatragedestituireaacestuia17.

Mecanismele de evaluare a magistraților la nivel european nu prezintă o uniformitate, ci suntmaidegrabărezultatultradițieijudiciareastatuluiîncauză.Porninddelainstituțiile/persoaneleresponsabile cuproceduradeevaluare, continuândcu sistemuldeevaluare și urmărileacesteia,mecanismeleprezintădiferențeesențiale.Departedeafiperfecte,acestea suntele însele într-ocontinuămonitorizareșievaluare,nevoiadereformareaacestorafiinddezbătutăînmultedintrestatelemenționateanterior.

15.Idem,pag139.

16.Idem,pag96.

17.ibidem.

14



Cutoateacestea,oanalizăcomparativăaacestoracusistemuldeevaluaredinRomâniaestenecesară,fiindnevoiedeunschimbdebunepracticișioptimizarea instrumentelorceprezintădeficiențegrave.NotareamagistrațilordinRomâniacucalificativul“excelent”înmajoritateacazuriloraatrassuficientecritici,atâtdininteriorulsistemului,câtșidinexteriorulsau,osituațiesimilarăcuceadinItalia,undemajoritateaevaluărilorîncorporeazătermenilaudativi.Nevoiadereformăesteevidentă,iaranalizasistemelorjudiciareeuropenepoateprezentaunpunctbundeplecarepentruaceasta.

6. Cercetarea cantitativă - rezultatele sondajului

6.1. Gradul de mulțumire al magistraților față de actuala procedură de evaluare

RezultateleactualeiprocedurideevaluareprofesionalăaratăcăînRomâniapeste98%dinmagistrațisunt“foartebuni”și,așacumeradeașteptat,ceimaimulțidintremagistrațiicareaufostîntrebațidespregraduldemulțumirevisavisdeevaluărilecurenteprevăzutedeLegea303/2004sedeclară“mulțumiți”(52%dintreprocuroriși49%dintrejudecătoriși„foartemulțumiți”(9%dintreprocu-roriși6%dintrejudecători).

Totuși, 39%dinprocuroriși45%din judecătorinusuntmulțumițideactualaprocedurăceeaceindicăfaptulcăreformelesuntposibileșiașteptatelanivelulsistemuluideevaluare.Vechimeaînprofesieamagistratuluidănoiindicii:atâtprocurorii,câtșijudecătoriicareauvechimeîntre11și15anisuntmaipuținmulțumițideproceduradeevaluareprofesionalăfațădeceicualtăvechimeînsistem(Figura1).

Figura 1

15


Întrebareaceamai importantăeste încareetapăși lace instrumentealeevaluăriiestenevoiedeschimbări,motivpentrucarene-ampropussăneuitămșiîninteriorulcriteriilor,notelorlaevalu-are.Suntacesteacelemairelevante?Aupondereanecesarăpentruaconducelarezultate/califica-tivecuadevăratrelevantepentrusistem?

6.2. Relevanța criteriilor de evaluare din perspectiva magistraților

Înceeacepriveștegradulderelevanțăalcelorpatrucriteriideevaluare(Eficiența,Calitatea,Inte–gritateașiFormareaprofesională),pentruprocuroriicareaurăspunsîntrebărilor,celmairelevantcriteriueste“Calitatea”–87%,urmatde“Integritate”–84%și“Eficiență”–81%.Criteriulconsideratmaipuținrelevantfațădecelelalteeste“Formareaprofesionalăcontinuă”–65%.

Judecătoriiconsiderăfoarterelevantecriteriile“Integritate”–91%și“Calitate”–91%înmaimaremăsură decât procurorii foarte probabil din cauză că raportează “Eficiență” – 72% la gradul deîncărcare–careînmajoritateainstanțelorestefoartemare.

Judecătoriicareauovechimeîntre11și15aniconsiderămaipuținrelevantcriteriul“Eficiență”(sausub-indicatoriicaredincareestecompus)decâtceilalți

6.3. Atitudinea magistraților față de actualul sistem de evaluare

Pentruasuprindeatitudineamagistrațilorfațădeactualulsistemdeevaluaresondajul i-ainvitatsă-șiexprimeacordul,respectivdezacordul,fațădeuneleenunțurilegateînspecialderezultatulevaluăriidarșidemodulîncareprocedurarespectăprincipiifundamentalealesistemuluijudiciarprecumindependența.

Deșievaluațilasuperlativ,50%dinprocuroriși53%dinjudecătorisuntdeacordcufaptulcăactua-lulsistemdeevaluareesteoformalitateșinuîncurajeazăperformanțaînsistem.Cutoateacestea,unprocentdeaproximativ30%dinambelecategoriisuntîndezacordcuaceastăafirmație.Afirmațiapotrivitcăreiaactualaevaluarenupermitedepartajareameritocratică întremagistrați,criteriu lacaresistemularelacuneșilacelmaiînaltnivelestesusținutăde61%dintreprocuroriiși71%dintrejudecătoriicareauparticipatlasondaj.

Procuroriicumaimultăexperiențăsuntdeacordînmaimaremăsurăcuaceastăafirmațiedecâtceicumaipuținăexperiență.(Figura2)

16



Figura 2

Înprocentedepeste60%magistrațiisuntînsădeacordcăaceastăprocedurăîiprotejeazădeeventu-aleleabuzurialesuperiorilor(18%dintreprocurorisuntîndezacordtotalsaupartialcuacestenunț)șileasigurăindependența.

6.4. Atitudinea magistraților față de ultima lor evaluare

Răspunsurilemagistrațilorlaîntrebarea“Încemăsură,ultimaevaluareascosînevidențăcelemairelevanteaspecteprofesionalealeactivitățiidvs”aratăcăunprocentînsemnatdemulțumiți(60%dintreprocuroriși48%dintrejudecători).

Judecătoriicuexperiențăîntre11și15aniauîntr-oproporțiemaimaredecâtceilalțiaceastăatitu-dine(Figura3),iartonulcriticdevineșimaievidentcândestevorbadespreevaluareacolegilor.

17


Figura 3.

Înprivințarezultatuluievaluării,magistrațiisuntdeasemeneamulțumiți(Figura4)însăsuntmultmaicriticivisavisdecalificativelecolegilor(Figura5).Înceeacepriveșterezultatulcolegilor,55%dintreprocuroriși40%dintrejudecătorispuncășiaceștiaaufostevaluațicorect.Totuși,existăunprocentmaimareconsiderăcămagistrațiicolegiiaufostsupraevaluați: 12%dintreprocurori,re-spectiv14%dintrejudecători.Procuroriicuvechimedepeste10anicredîntr-oproporțiemaimaredecâtceilalțiprocuroricălaultimaevaluarecolegiiloraufostsupraevaluați.

Figura 4.

18



Figura 5

6.5. Componența comisiilor de evaluare

Cinesăfacăevaluarea?Aceastaesteunadinîntrebărilecheiealesondajului,judecânddupărezul-tatulgeneralalacestorprocedurideevaluareșidupănemulțumirile tuturorcelor intervievați înetapacercetăriicalitativeaacestuiraport. Actualulsistemnureuseșteodepartajarerealăîntreceievaluați.Încazulinstanțelorlocale(celemaimultdesistem)numărulmagistrațiloresteatâtdemicîncâtajungsăseevaluezeîntreei.Dinacest sistem “colegial”de evaluare, rezultă ceea ce avem în prezent: 98%dintremagistrați sunt“foartebuni”indiferentdevechime,graddecomplexitateadosarelor,gradprofesionaletc.

Dardacăuneleschimbăris-arproducelanivelulcomisieideevaluare?Aceastaafostîntrebarealacaremagistrațiiaufostinvitațisărăspundăoferindposibilitateadeaalegeîntrecâtevarăspunsuripredefinite,dintrevariantelepropuseîncadrulinterviurilorpreliminare,princareampregătitches-tionarul.Unadinpropuneri,discutatăinclusivîngrupuriledelucrualeCSM,estemutareacomisi-ilordeevaluareade laaceeași instanță,parchet la instanța/parchetul ierarhic superior. ÎncazulinstanțeloraceastăschimbareestecuatâtmairelevantăcucâtsoluțiiledatedepildădeunTribunalajungînrecurslacolegiidelainstanțasuperioarăînrecurs–acoloundechestiunicețindeeficiențășicalitatesuntobservateînmodcurent,însaladejudecată.

Oastfelde schimbareare susținere în interiorul sistemului: 43%dintreprocurori și 38%dintrejudecători fiind de acord cu varianta evaluării de către parchetul/instanța ierarhic superior/ară(Figura6).Odiferențiereimportantăseregăseșteînrăspunsurileprocurorilorși judecătorilorcufuncțiedeconducere–ceicarepracticauînresponsabilitate,conformactualeiproceduri,evaluareaprofesională:aceștiasusținîntr-omaimaremăsurădecâtceilalțicaviitoarelecomisiideevaluaresăfielainstanțasuperioară/unitatedeparchetsuperioară.

19


Figura 6

20



Criteriiobiective,transparente,promovarepebazădemeritesuntcerințeledesprecaresevorbeșteși lapromovareape funcțiideconducere. Esteașadar necesarăevaluareaactivității profesionale(ahotărârilorjudecătorești,respectivaactelorprocurorului)desfășurateînultimii3anicaprobadistinctăîncadrulconcursuluidepromovareînfuncțiideconducere?Introducereaunuisistemdeevaluarebazatpecompetitivitate,găseștesusținerela52%dintreprocuroriiși42%dintrejudecătoriicareauparticipatlasondajulCRPE.Procuroriișijudecătoriicuvechimedepeste15anicredînmaimaremăsurăcăestenecesarăevaluareaactivitățiiprofesionale(ahotărârilorjudecătorești,respec-tivaactelorprocurorului)desfășurateînultimii3anicaprobadistinctăîncadrulconcursuluidepromovareînfuncțiideconducere

6.6. Promovarea în funcții de conducere

34%dintreprocuroricredcăevaluareapentrupromovareaînfuncțiideconducereartrebuifăcutădeunitatea ierarhicsuperioară (Figura7). La fel, judecătoriicred într-oproporțiede 31%căestenecesarăocomisiecaresăfuncționezeîncadrulINMși28%credcăaceastaartrebuirealizatădeunitateaierarhicsuperioară(parchetsauinstanță).

Figura 7

21


Uneleschimbărisuntdeasemeneanecesare încadrulexamenelorpentru funcțiideexecuție. Îninteriorul sistemului, relevanțaunorprobeprecumși formula încareacesteasedesfășoarăsuntprivitediferit.

Participanții lasondajau fost invitațisăapreciezerelevanțaprobei teoreticeșiaprobeipracticesusținute în prezent în cadrul concursului de promovare în funcții de execuție. Atât procurorii(83%),câtșijudecătorii(85%)credcăprobapracticăestemairelevantădecâtceateoreticăpentruexamenuldepromovareînfuncțiideexecuție(Figura8).

Maipuținiprocurorișijudecătoricuvechimedepeste15anicredcăprobateoreticăarerelevanțăfoartemare.Acestlucruîlcredmaidegrabămagistrațiitineri,cuexperiențămaipuțină.

Figura 8

22



Magistrațiiaufostinvitațisăpropunăsoluțiișirecomandăriconcretepentrueventualeschimbăricaresădeaorelevanțămareaconcursuluidepromovareînfuncțiideexecuție.

Aceastaa fosto întrebaredeschisă șiopțională,undeam înregistratunnumăr impresionantderăspunsuri,dovadăafaptuluicărespondențiisimțeaunevoiaunorasemeneaconsultări.Amrecodi-ficatrăspunsurileextrăgândtrenduriledeopinie,pentruaîncercaosistematizarealor,tabeluldemaijosreflectăaceastărecodificarearăspunsurilordeschise.

Procurori Nr.mențiuni

Judecători Nr.mențiuni

Menținerea sistemu-lui actual

55 Menținerea sistemului actual 28

Caracter mai practic al evaluării (de ex. a se lua mai mult în con-siderare indicatorii de calitate, calitatea motivării hotărârilor pronunțate, integritatea)

40 Evaluarea magistraților să se facă doar la materiile specifice postului (civil, penal, etc.) la care se dorește promovarea. Locurile disponi-bile la concursul de promovare să fie repartizate pe loc în raport de fiecare specializare în parte.

17

O mai mare pondere acordată vechimii (activității profesionale desfășurate, numărului de dosare soluționate, creșterea condițiilor legale minime de vechime) în cadrul evaluării magistraților

36 Eliminarea subiectivismului 14

Eliminarea sub-iectivismului

19 O mai mare pondere acordată vechimii (activității profesionale desfășurate, numărului de dosare soluționate, creșterea condițiilor legale minime de vechime) în cadrul evaluării magistraților

13

23


Procurori Nr.mențiuni

Judecători Nr.mențiuni

Evaluarea magistraților să se facă doar la ma-teriile specifice postului (civil, penal, etc.) la care se dorește promovarea. Locurile disponibile la concursul de promo-vare să fie repartizate pe loc în raport de fiecare specializare în parte

9 Caracter mai practic al evaluării (de ex. a se lua mai mult în con-siderare indicatorii de calitate, calitatea motivării hotărârilor pronunțate, integritatea

9

Modificări în ceea ce privește comisia de eval-uare (de ex. schimbarea procedurii de selectare a membrilor, includerea mai multor magistrați practicieni ca membri, punctul de vedere al conducătorului instituției la care activează

9 Reducerea numărului de materii 4

Organizarea promovării pe post anual

6

Eliminarea testului grila 6

Vechimea ca magistrat ca condiție eliminato-rie în cadrul promovării magistraților

6

Organizarea unei probe practice ca unică proba de examen

6

24



7. Concluzii și recomandări

Criteriiledeevaluare – Rezultatele sondajului aratăunelediferențedepercepție întreprocuroriși judecători,darambelecategoriidemagistrațiconverg înaconsideracă formareaprofesionalătrebuieregândităcauncriteriudeevaluare,saucelpuținpondereaacesteia. Pentruprocuroriicareaurăspuns întrebărilor,celmairelevantcriteriueste“Calitatea”,urmatde“Integritate”și“Eficiență”. Judecătoriiconsiderăfoarterelevantecriteriile“Integritate”și“Calitate”înmaimaremăsurădecâtprocurorii.Dece“Eficiența”nuesteprimulcriteriu,acestaavândsub-indicatoriicantitativiceimairelevanțiînevaluare?Oexplicațieestelegatădevolumuldeactivitateși/saugraduldeîncărcarepejudecător,latoateinstanțeledinRomânia,unulfoartemare.

Eficiențatrebuiecuadevăratsăfieuncriteriudebazăînevaluareînsăcorelareasacuvolumuldeac-tivitatealinstanțeișicuîncărcăturaejudecătorarconducelarezultatemaiconsistenteșicredibile.Deasemenea,regândireagradelordecomplexitatepentrufiecaredosartrebuiesăfieunelementcheieînevaluareamagistratului.

Deosebireajuniorvs.seniorcareseregăsește,depildă,însistemulgerman,vatrebuisăfieevidențiatășilanivelulactualuluisistem.Unmagistratdebutantesteevaluatînprezentcuaceleașicalificativecașiceicarejudecădosarecuungradmaredecomplexitate(dosaredemarecorupțieîncareexpu-nereamediaticăesteimportantă,etc). CRPE apreciază că regândirea ponderii acestor criterii este esențială pentru a conducela rezultate relevante având în centrul evaluării eficiența și calitatea actului de justiție.

Integritateaestefărăîndoialăuncriteriuesențialînsă,inclusivlanivelulsistemului,existăopiniidiferite,ambelevalide:(1)integritateanupoatefimăsuratănumeric:eștiintegrude5saueștiin-tegrude10.(2)integritateanupoatelipsidinevaluare.Înacelașitimp,instrumenteleprincareocomisie de evaluare poate aprecia integritatea unui magistrat sunt limitate.

SoluțiaecaIntegritateasădevinăpurșisimplucondițiedeeliminareautomatădinsistem:magistrațiicuproblemedeintegritatedoveditesuntautomateliminați.Atașareauneinotelacriteriulintegri-tateinduceîneroare(cumeunmagistratintegrude8?)șitrebuieabandonată,însăpăstrândinteg-ritateacaprincipiudebazăalmențineriișiavansăriiînsistemuljudiciar.

Cumsuntvăzuterezultateleevaluăriiprofesionale?

Felulîncaremagistrațiiînșișivădrezultateleevaluărilorlorprofesionalearatăînmodevidentundeșicât spațiude reformăexistă.Peste60%dinmagistrațiichestionați suntdeacordcuafirmațiapotrivitcăreiaactualul sistemdeevaluarenupermitedepartajareameritocratică. Peste 50%dinjudecătoriișiprocuroriicareauparticipat laaceastăconsultareapreciazăcămodulîncaresefac

25


acumevaluărileestepurformal, fărăsă încurajezeperformanțaprofesională însistemul judiciar.Puncteletarialeactualeiprocedurisunt:protejareaindependențeișiprotejareafațădeabuzuridinpartea superiorilor.

Întrebarea cheie la care CSM va trebui să vină cu o propunere ambițioasă este: Cum se poate păstra acest avantaj al actualului sistem, dar să se rezolve motivele de îngrijorare legate de departajarea profesională? Câtdecorectapreciazămagistrațiicăaufostevaluați?

Curezultatefavorabilepelinie,unprocentsemnificativdinmagistrațiichestionațiaratăfaptulcăultimalorevaluarenuascosînevidențăcelemairelevanteaspectealeactivitățiilorprofesionale.Peste60%dinjudecătorișitreipătrimidinprocurorispunînsăcălaultimaevaluareauprimitcal-ificativulcorect. Înprivințacalificativeloraltorcolegi,doar jumătatedinprocuroriși40%dintrejudecătoriicareaurăspunsspuncăacesteaaufostcorecte.Maimult,aufostdeacord(12%procuroriși14%judecători)căuniicolegiaufostsupraevaluați.AcesterezultateconfirmăatâtpremiseledelacareCRPEapornitaceastăcercetarecâtșideclarațiilemanagerilorsistemuluijudiciarintervievațiînprimaparteaconsultării:departajareanuestereală,performanțelesaucontraperformanțelenusuntscoaseînevidențădeactualulsistem. Cine ar trebui să facă evaluarea? Pluralitate pentru opțiunea instanței / parchetului su–perior. Comisiiledeevaluare –Răspunsurilemagistraților legatedevariantelecelemaiagreate încazuluneischimbări iminente lanivelulcomisiilordeevaluare indicăo tendință interesantă:43%dinprocurorii intervievați și 38%dintre judecători și-ardoricaaceastăcomisie săfiede la instanțasuperioară/unitateadeparchetsuperioară,șidoar 15%de laaltă instanță/altparchetdeacelașinivel.Evaluareaestenecesarăpentrupromovarealainstanța/unitateadeparchetsuperioarăși,prinurmare,arfinormalcașiviitoriișefi,nudoarfoștii(comisiaactuală)săaibăuncuvântdespus. Darevaluareapentrupromovareapefuncțiideconducere?Răspunsurilesuntîmpărțiteînrândulmagistraților înadaaceastăresponsabilitateunității ierarhicsuperioare(34%dintreprocuroriși28%dintrejudecători)șiaodaInstitutuluiNaționalalMagistraturiilanivelulcăruiaartrebuisăexisteocomisiespecială(27%dintreprocuroriși31%dintrejudecători).Aceastăultimăvariantăareavantajuldeafiexterioarăsistemuluidarșidezavantajuldeariscasănufieconectatălaprovocărilerealealesistemului judiciar. Înplus, implicăcosturisuplimentarepecarenueclarcine lepoateacoperiînprezent.

Oricumconsiderămcăexistăsusținere însistempentruamutaevaluarea,de lamecanismulpurcolegialactualspreocomisieexterioarăinstanței/parchetului-soluțiecarearputearezolvarezo–nabildilemademaisus:cumfacemsădepartajămrealperformeriidinsistem,fărăapuneînpericolindependențamagistrațiloratâtdegreucâștigată. O altă schimbare importantă pentru capitolul funcții de conducere îl reprezintă propu-

26



nerea privind evaluarea activității profesionale (a hotărârilor judecătorești, respectiv a acte-lor procurorului) desfășurate în ultimii trei ani ca proba distinctă în cadrul concursului depromovare în funcții de conducere. Peste jumătate dintre procurorii și 42% din judecătoriicare au participat la sondaj apreciază că această formă de evaluare este necesară, indicândsusținerea unei părți semnificative a sistemului pentru un sistem bazat pe competiție.

Oriceschimbărilanivelulevaluăriiperformanțelorsistemuluijudiciarnuîșivorarătarezultateledupă primele evaluări, însă, pe termen scurt, sistemul ar trebui să fie pregătit să accepte ca, înurmătoriitreiani,50-70%dintremagistrațisăfiebunișidoar10-20%foartebuni.

Aceastaestedispersiastatisticănormalăînoricecolectivuman,iaraevaluacorectoameniiconformpropriilormeritefacecaîntregsistemulsăfiemaibun.

27


Despre autori:

Bianca Toma este cercetător și coordonator de proiecte în cadrul Centrului Român de Politici Europene. Are o experiență de peste 15 ani ca jurnalist unde a acoperit în cea mai mare a carierei domeniul justiției și afacerilor interne. A fost corespondent pentru BBC România și Evenimen-tul Zilei, fost redactor șef adjunct al Adevărul și corespondent permanent la Bruxelles al acestei publicații. Din toamna lui 2012 devine bursier al Open Society Think Tank Fund în programul Young Professional Development și se alătură echipei CRPE. Este absolventă de științe economice și are un masterat în politici europene.

Oana Ganea este sociolog, cu o experiență de peste 15 ani în cercetare de piață și cercetarea socială. Are expertiză în elaborarea designului de cercetare, procesarea și analiza bazelor de date. Oana este implicată în campanii de comunicare publică și este co-autor al primului audit al serviciilor sociale din România. Colaborează cu cele mai mari organizații non-guvernamentale din România, precum Active Watch, Centrul Român de Politici Europene, Centrul Român pentru Egalitate și Centrul pentru Jurnalism Independent.

Cristian Ghinea este director al Centrului Român de Politici Europene. După opt ani de experienţă în media românească, între 2007 şi 2008 Cristian a studiat guvernare europeană la London School of Economics. Scrie editoriale pentru revista “Dilema veche”. A fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jur-nalism Independent, APADOR – CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca “Media Sustainability Index” şi “Nations in Transit”.

Acest raportul apare în cadrul proiectului „Performanță și independență în justiție prin cetățeni activi și informați – Dezvoltarea unor indicatori obiectivi pentru performanța instituțiilor anticorupție”, implementat de Centrul Român de Politici Euro-pene finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în Romania;

Conţinutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine pro-motorului proiectului, Centrul Român de Politici Europene, și autorului/autorilor raportului.

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org/

Centrul Român de Politici Europene, 2015 Stirbei Voda 29, Cod postal, 010101 București

www.crpe.ro

Contact: Telefon +40 371 083 577, Fax +40 371 875 089



www.crpe.ro

Documents

IDENTIFICĂMtactică a venit ca răspuns la abuzul de metode mai subiective din trecut. Merită remarcat faptul că DNA, care se presupune că utilizează personalul de vârf din rândul