5
Fișă de lectură Geertz, C. (2014). Ideologia ca sistem cultural. În C. Geertz, Interpretarea culturilor (pg. 179-212). Cluj-Napoca: Tact. Încă din primele rânduri ale capitolului care tratează semnificația conceptului de ideologie în sociologie, Geertz clarifică un set de asumpții intens vehiculate în câmpul sociologic, pe care el le consideră eronate, fundamentându-și argumentarea servindu-se de o serie de exemple. Încercarea lui avansează către o detașare de conotațiile întrucâtva tradiționale ale termenului și pledoaria pentru un concept de ideologie de pe pozițiile unui sistem cultural, infuzat de simboluri. Ceea ce încearcă Geertz să facă totodată este să surclaseze ceea ce el numește paradoxul lui Manheim, adică încercarea de a goli conținutul ideologic al noțiunii și de a-l face apoi util pentru sociologie în calitatea lui de concept analitic. Însă Geertz încearcă să treacă dincolo de conștientizarea ideologiilor și asumarea lor conștientă. Într-o primă fază, el reclamă ideologizarea termenului de ideologie pe care o remarcă ca fiind generalizată, atrăgând atenția asupra conotației peiorative care însoțește definirea termenului și asupra paradigmei parodice în care adesea termenul este încadrat. Eroarea fundamentală constă de fapt în tratarea ideologiei precum o entitate distinctă, pe când aceasta este de

Ideologia Ca Sistem Cultural

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Un mic synopsis al ideologiei ca sistem cultural în viziunea lui Clifford Geertz.

Citation preview

Fi de lectur

Geertz, C. (2014). Ideologia ca sistem cultural. n C. Geertz, Interpretarea culturilor (pg. 179-212). Cluj-Napoca: Tact.nc din primele rnduri ale capitolului care trateaz semnificaia conceptului de ideologie n sociologie, Geertz clarific un set de asumpii intens vehiculate n cmpul sociologic, pe care el le consider eronate, fundamentndu-i argumentarea servindu-se de o serie de exemple. ncercarea lui avanseaz ctre o detaare de conotaiile ntructva tradiionale ale termenului i pledoaria pentru un concept de ideologie de pe poziiile unui sistem cultural, infuzat de simboluri. Ceea ce ncearc Geertz s fac totodat este s surclaseze ceea ce el numete paradoxul lui Manheim, adic ncercarea de a goli coninutul ideologic al noiunii i de a-l face apoi util pentru sociologie n calitatea lui de concept analitic. ns Geertz ncearc s treac dincolo de contientizarea ideologiilor i asumarea lor contient.ntr-o prim faz, el reclam ideologizarea termenului de ideologie pe care o remarc ca fiind generalizat, atrgnd atenia asupra conotaiei peiorative care nsoete definirea termenului i asupra paradigmei parodice n care adesea termenul este ncadrat. Eroarea fundamental const de fapt n tratarea ideologiei precum o entitate distinct, pe cnd aceasta este de fapt un sistem de simboluri, iar aceast eroare nu apare ca urmare a unor lacune de tip metodologic reperabile n interiorul cmpului sociologic, ci ea este mai degrab un efect al unei anumite stngcii teoretice. ncadrametul ideologic a aprut mult timp drept un element perturbator, avnd darul de a distorsiona gndirea, iar, urmndu-l pe Parsons, criteriile care servesc la definirea caracterului ideologiei trebuie cutate n digresiunile de la obiectivitate. Gndirea ideologic a fost adesea considerat drept selectiv i puternic simplificatoare, iar extremismele ei catalogate nu de puine ori drept exponeniale pentru ceea ce nseamn la origini ideologia i utilizate drept argumente pentru susinerea pasionat a caracterului ei retrograd. Ceea ce reuete ideologia este s introduc un set de distorsiuni continue, aplicabile inclusiv acelor elemente ale realitii sociale pe care ea le recunoate, un fel de deconstrucie permanent, neobosit a principalelor ei teze, care toate n final conduc la nimic altceva dect la o congestionare diform a proceselor gndirii. Termenul de ideologie are un caracter extrem de polemic, iar patologiile lui (nazismul, bolevismul rus etc.) au fost, aa cum am subliniat deja, considerate drept valene eseniale n definirea termenului.Dei neadus n discuie de Geertz, Lefebvre a analizat i el termenul de ideologie, ncadrndu-se probabil, prin definirea pe care i-a conferit-o, n cadrul aceleiai paradigme pe care Geertz s-a strduit asiduu s o depeasc. Astfel, el considera ideologia un sistem teoretic care seduce, care cucerete oamenii prin ceea ce afirm astfel nct acetia s accepte necondiionat relaiile sociale existente. Mai departe, n aceeai optic marxist a conflictului de clas, Lefebre consider ideologia un concept, un sistem care pervertete minile, dar i o reprezentare al crei rol fragrant nu este altul dect acela de a contribui ntr-un mod decisiv la reproducerea relaiilor sociale existente. ntr-o cheie extrem de infuzat ideologic, am putea spune noi, Lefebvre concluzioneaz c marxismul nu este ideologie ntruct vizeaz originile dominaiei, iar ceea ce l face n mod fundamental neideologic este caracterul lui revoluionar. Ideologia este aadar ntr-un mod intrinsec legat de un regim hegemonic absolut, de o istorie a luptei de clas, fiind un instrument de reproducere a unei ordini sociale consacrate bazate pe exploatare. Ct de mult se ndeprteaz aceast viziune asupra ideologiei de prezumiile trasate de Geertz? Putem descoperi un punct de convergen a opiniilor lor sau ele sunt indeniabil contrastante?n vederea descoperirii determinanilor sociali ai ideologiei, Geertz prezint dou abordri teoretice diferite, respectiv teoria interesului, n cadrul creia focusul cade pe ideologie ca masc i arm (o optic militar), i care concepe aciunea social precum un demers continuu i neobosit n slujba acaparrii puterii, i teoria presiunii, care are drept concepte cheie acelea de simptom i remediu, teza sa principal fiind aceea a unei dezintegrri cronicizate a societii, ca urmare a unui ir nelimitat de antinomii care o marcheaz, de exemplu aceia dintre libertate i aciune politic etc. Aceste dou teorii nu sunt mutual exclusive, ci ele pot funciona chiar n relaii apropiate de cele simbiotice, ns elementul care le discrediteaz este lipsa conexiunii dintre cauze i efecte la nivelul ideologiei. Or, exact aici const trstura definitorie a ei, n procesul autonom al formulrii simbolice, un proces interactiv, n cadrul cruia avem de-a face cu un set de sensuri mprtite i apoi perpetuate. Geertz subliniaz n acelai timp relaia dintre tensiunile de natur socio-psihologic i debutul unor atitudini ce sunt apoi catalogate drept ideologice. Avem de-a face cu un set de structuri simbolice care servesc la conturarea unei existene publice a ideologiei. Simbolurile sunt elemente cheie n procesul conturrii sensurilor. Apoi, Geertz se concentreaz pe statutul gndirii n calitatea lui de proces mai degrab public dect individual, fiind o activitate de construcie i gestionare a unor sisteme de simboluri (ceea ce se numete teoria extrinsec a gndirii), ceea ce nu neag contiina, ci dimpotriv, o definete constant. Sistemele de simboluri sunt o serie de mecanisme care depesc, transced graniele individuale care servesc la perceperea i clasificarea lumii nconjurtoare. Tiparele culturale nu sunt altceva dect nite abloane, elemente constitutive ale organizrii unor procese sociale i psihologice. Este nevoie de aceste tipare culturale deoarece comportamentul uman este caracterizat de plasticitate, iar aceste abloane au darul de a ghida aciunea.Ideologia este o imagine schematic, o structur simplificat ntr-un anumit sens, a structurii sociale, care transform omul n animal politic. Funcia principal a ideologiei este de a orienta construcia unei politici autonome prin furnizarea unor concepte de autoritate care s i confere sens i a unor imagini persuasive care s o valideze din punct de vedere raional. Ideologiile sunt surse de sens n situaii cvasi-incomprehensibile i sunt marcate n acelai timp de o component atitudinal, de natur social-politic. Presiunea socio-politic resimit la nivel individual, precum i insuficiena sau absena total a unor tipare culturale care s furnizeze o explicaie fezabil reclam ascensiunea unor ideologii sistematice. Ideologia este aadar o structur simbolic critic i imaginativ,oferind premisele conturrii unei contiine colective.n ceea ce privete relaia dintre tiin i ideologie, Geertz ridic problema tipurilor de strategii simbolice utilizate pentru clarificarea i circumscrierea unor situaii sociale particulare. tiina i ideologia apar drept demersuri distincte, dar asta nu scurtcircuiteaz ntr-o manier definitiv existena unor legturi intercategoriale.