Michael Jacksona `ncetat din via\[

Eugenia Ardelean, copilul carea ;tiut ce vrea `n via\[ PAGINA 5

Catedrala MântuiriiNeamului va avea110 metri în[l\ime

Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălţimede 110 de metri, cât un bloc cu 30 de etaje, va Xasigurată împotriva cutremurelor de peste 8 gradepe scara Richter şi va avea o suprafaţă de 38.000 demetri pătraţi, adică de zece ori mai mică decât CasaPoporului.

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române auavut, vineri, o nouă consultare cu arhitecţii şiinginerii specialişti care au proiectat şi au realizatdupă proiectele lor biserici de mari dimensiuni înmediul urban, după anul 1990, referitor laproiectarea Catedralei Mântuirii Neamului.

Acesta a fost al doilea Simpozion tematicconsultativ “Noua Catedrală Patriarhală, CatedralaMântuirii Neamului, arhitectură, structură, utilitateaculturală” - concurs pentru Catedrala propriu-zisă,care este organizat pe baza unei tematici date.

Parlamentarii britaniciinspir[ compozitorulCasei Regale

Compozitorul Casei Regale a Marii Britanii,Peter Maxwell Davies, a divulgat faptul că lucreazăla o operă despre scandalul privind presupuselecheltuieli exagerate făcute de membriiparlamentului britanic, scrie `e Telegraph.

Davies spune că a fost scandalizat citind înpresă despre cheltuielile făcute de membriiparlamentului, care pun pe mediul politic etichetade “exploatator” al sistemului public. “Ca noi to\i,;i eu sunt uimit peste măsură de cheltuielile făcutede parlamentari ;i îmi anun\ inten\ia de a-miexprima dezgustul în modul cel mai bun cu putin\ă,prin muzica mea. În momentul de fa\ă, lucrez la ooperă comică ;i mă gândesc ca, la premieraspectacolului, să-i invit ;i pe câ\iva membriiai parlamentului, care, cu siguran\ă, vor vrea biletegratis, dar noi le vom putea cre;te pre\ul.

Apartamentul Andreei Vassa fost jefuit

Persoane necunoscute au furat din apartamentul AndreeiVass, consilier al premierului, un laptop, parfumuri ;i obijuterie, poli\i;tii deschizând o anchetă pentru identiXcareaautorilor. Purtătorul de cuvânt al Poli\iei Capitalei, comisarulChristian Ciocan, a declarat, mar\i, că proprietaraapartamentului a constatat dispari\ia unui laptop, a unorparfumuri ;i a unei bră\[ri din aur.

Zilele trecute am avut prilejul s[ \inem `n m]n[ o carte care a v[zut lumina tiparului `n acestan av]ndu-i ca autori pe domnii profesori Gheorghe Cosma ;i Ovidiu T. Pop de la ColegiulNa\ional “Mihai Eminescu”. Cartea “PROFESORII DE MATEMATIC{“ ai Colegiului Na\ional“Mihai Eminescu” Satu Mare iese din tiparul publica\iilor pe care le `nt]lnim zi de zi.

“Profesorii de matematic[“, un dar f[cutdasc[lilor eminescieni

PAGINA 10 Taras Sevcenko, un simbol al poporului ucrainean

A tr[it `n jude\ul nostru un om care p]n[acum a fost uitat pe nedrept de istoriajude\ului nostru. Se numea Ioan Zsiros ;i afost `ntre anii 1907 - 1919 parohul biserciigreco-catolice din satul Hurezu Mare.

Mo;tenitorii ;i urma;ii familiei Zsiros,care locuiesc `n Bucure;ti, ne-au cerut s[c[ut[m mai multe date despre str[mo;ul lordespre care chiar ;i ei ;tiau p]n[ acum preapu\ine lucruri. PAGINA 4

PAGINA 7

Expozi\ia va cuprinde at]t operele artistului Aurel Popp,c]t ;i crea\iile artistice ale elevilor PAGINA 3

Michael Jackson a murit joi la vârsta de 50 de ani într-un spital din Los Angelesunde fusese transportat de urgen\ă în urma unui stop cardiac, o veste ce a provocato undă de ;oc pe măsura celebrită\ii planetare a celui supranumit “regele popului”,care a concertat inclusiv în România.

În exteriorul spitalului, ale cărui căi de acces către serviciile de urgen\ă au fostblocate, sute de jurnali;ti ;i curio;i se adunaseră joi după-amiază într-o mul\imecompactă. Poli\ia îi \inea însă la distan\ă de clădirea spitalului. Decesul regelui popintervine în momentul în care cântăre\ul spera să-;i facă marea întoarcere pe scenă,în această vară, cu o serie de concerte. După ce practic a dispărut din via\a publicăde la achitarea sa, în 2005, într-un răsunător proces în care a fost acuzat de atingeride natură sexuală asupra unui minor, cântăre\ul a reapărut pentru scurt timp înmartie pentru a anun\a o serie de nu mai pu\in de 50 de concerte. În timpul uneiscurte interven\ii în fa\a presei ;i a miilor de fani, Michael Jackson, care a venit cuo întârziere de peste o oră ;i jumătate fa\ă de ora la care fusese anun\ată declara\ia,a spus că va X vorba despre “ultimele sale spectacole la Londra”. PAGINA 11

Ioan Zsiros, un preot uitatde istoria jude\ului nostru

PAGINA 3

Timp de 10 zile, la Baza arhe-ologic[ de la Bobald, situat[ l]ng[Carei, un grup de 14 elevi de la Liceulde Art[ “Aurel Popp” din Satu Mareparticip[ la o tab[r[ de crea\ie. Tab[ra,`nceput[ pe data de 20 iunie, esteprima manifestare din ciclul celordedicate s[rb[toririi a 130 de ani dela na;terea artistului Aurel Popp.

Manifest[rile sunt organizate `nacest an, “Anul cultural Aurel Popp”,de Muzeul Jude\ean Satu Mare, carea preg[tit un ;ir de evenimente -expozi\ii omagiale, dezvelirea unuibust, emiterea unei medalii omagiale,;i altele - menite s[ atrag[ aten\iapublicului asupra operei ;i per-sonalit[\ii marelui artist. Pentrutab[ra de la Bobald, Muzeul Jude\eana depus un proiect `n valoare de34.222 lei la Administra\ia FonduluiCultural Na\ional, pe care l-a c];tigatprin concurs.

Coordonatoarea acestui proiecteste Gheorghina Olariu, ;efaLaboratorului restaurare de la MuzeulJude\ean.

Men\ion[m c[ Muzeul Jude\eanSatu Mare de\ine o valoroas[ colec\ieapar\in]nd artistului Aurel Popp,personalitate reprezentativ[ a arteirom]ne;ti din prima jum[tate asecolului al XX-lea. ~n anul 2000 s-adeschis pentru vizitare Atelierulmemorial al artistului, unde suntexpuse lucr[ri de pictur[, sculptur[,graXc[, art[ decorativ[, fotograXi,documente, obiecte personale ;imobilier apar\in]nd lui Aurel Popp.

Duminic[ 28 iunie 2009

Anul VII Nr. 342 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Andrada s-a n[scut la Satu Mare, la data de 28 aprilie1993. Este elev[ `n clasa a IX-a la Colegiul Na\ional “MihaiEminescu”. Marea ei pasiune este muzica. De;i e foartet]n[r[, av]nd doar 16 ani, ea c]nt[ de 8 ani. Cine aauzit-o c]nt]nd, sus\ine c[ are un talent extraordinar,numind-o chiar o Whitney Houston de Satu Mare.

Noi am ascultat-o ;i am constatat c[ zvonurile erauadev[rate. Am prins-o la o vorb[ ;i am aYat multe lucruriinteresante.

A `nceput s[ participe la tot felul de concursuri demuzic[, s[ ias[ din jude\ ;i a ob\inut locuri totmai bune.

Anul cultural “Aurel Popp” `ncepecu tab[ra de crea\ie de la Bobald

Una din bucuriile mari ale unei institu\ii cum esteTeatrul de Nord din Satu Mare st[ `n aXrmarea unortalenteartisticelocalepescenaproprie.~nstagiunea2008-2009, `ncheiat[ s[pt[m]na trecut[, a str[lucit `n multe ;ivariate roluri o t]n[r[ actri\[ s[tm[reanc[< DianaTurtureanu.

Parcurg]nd `mpreun[ cu ea galeria de imagini dinspectacolele `n care a jucat, nu o dat[ am fost tentat s[-ispun,bai-am;ispus,“parc[nue;tituaici”.Complimentulsuprem pentru un actor, `n fapt.

Diana Turtureanu, revela\ia stagiuniila Teatrul de Nord

PAGINA 9

Andrada Zelenak, pe urmele lui Mariah Carey

PAGINA 8

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

M

2 Informa\ia de Duminic[/28 iunie 2009

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Miercuri

Premierul Emil Boc a declarat luni,în prima ;edin\ă a Parlamentului pentruasumarea răspunderii pe cele douăCoduri, că acestea vor ajuta la realizareaunei justi\ii mai rapide în România. Boca mai subliniat că este un momentimportant pentru societatea românească;i pentru mediul juridic.

“Solicităm votul de încredere pentruo reformă a justi\iei. Este vorba despreo reformă profundă a sistemuluijudiciar”, a declarat Emil Boc îndeschiderea discursului din fa\aparlamentarilor. Este pentru prima oarăcând Guvernul Boc recurge la variantaangajării răspunderii pe proiectelegislative.

Boc a subliniat că Codul Civil este învigoare din 1865, în vreme ce CodulPenal datează din 1969. “Fie doar ;i dinacest argument rezidă ideea unui nouCod Civil. :i după aceea a unui nou CodPenal, pentru a pune în acorddezvoltarea societă\ii române;ti, pentrua pune în acord teoriile juridice cu ceeace înseamnă timpul prezent ;i cele mai

importante solu\ii legislative dinCodurile Penale în vigoare ;i dinjurispreude\a românească“.

Boc a subliniat că prin aceste douăcoduri se va realiza o justi\ie de calitatepentru români.

PNL amenin\[ cu mo\iuneade cenzur[

Prim-vicepre;edintele PNL LudovicOrban a declarat luni că, în cadrul;edin\ei BPC, s-a reconXrmat deciziaanterioară de depunere a unei mo\iunide cenzură pe Coduri, dar a admis că ceide la UDMR nu au dat niciun răspunsclar dacă vor sprijini sau nu demersul.

“Am reconXrmat hotărârea de adepune mo\iune de cenzură împotrivaCabinetului Boc pentru asumarearăspunderii pentru adoptarea celor douăCoduri”, a anun\at Orban. Întrebat dacăPNL contează pe sprijinul UDMR,prim-vicepre;edintele PNL a men\ionatcă liberalii încearcă să ob\ină sus\inere;i din partea altor parlamentari, nunumai ai UDMR.

PDL nu r[spunde politic“provoc[rilor PSD

Prim-vicepre;edintele democrat-liberal Adriean Videanu a anun\at căPDL nu va răspunde politic laprovocările liderilor social-democra\i,punându-le pe seama “crizei dininteriorul PSD” ;i că poblemele se vorrezolva pe plan personal, iar subiectulatacurilor PSD nu a fost discutat încoali\ie.

Ministrul democrat-liberal asubliniat că protocolul cu PSD nupresupune aducerea în dezbatereapublică a unor stenograme, jigniri,injurii ;i că PDL nu răspundeprovocărilor pentru că nu dore;te săfacă jocul celor care nu doresc coali\ia.“În privin\a prevederii din protocolpotrivit căreia pedeli;tii ;i pesedi;tii nutrebuie să atace mini;trii celuilalt partid,Videanu a precizat că PDL consideră căatacurile PSD care au vizat membriiPDL din Cabinet fac parte dintr-odiscu\ie “internă“.

Mar\i

Deputa\ii au decis prin votconstituirea Comisiei de anchetă caresă analizeze modul în care au fostcheltui\i banii de către ministerulTineretului pentru organizarea ZileiTineretului, cu 220 de voturi pentru, unvot împotrivă ;i două ab\ineri.

Ministrul Tineretului, Monica IacobRidzi, a intervenit mar\i, în plenulCamerei Deputa\ilor, pentru a le cereparlamentarilor să voteze înXin\areaComisiei de anchetă pentru veriXcareasumelor cheltuite sub mandatul săupentru organizarea Zilei Tineretului.“Vă rog să vota\i pentru a înXin\a aceastăComisie de anchetă pentru că estepentru mine o ocazie să dovedesc căsunt nevinovată, că aceste sume au fost...;i contractele atribuite perfect legale. Înplus, îmi doresc ca toate anchetele să seXnalizeze în cel mai scurt timp posibilpentru a dovedi public că suntnevinovată“, a aXrmat Ridzi.

Ridzi va X cercetat[ pentru abuz `nserviciu ;i deturnare de fonduri. ~ndiscu\ie sunt 600.000 de euro, sum[alocat[ pentru oraganizare ZileiTineretului `n mai multe ora;e. LaBucure;ti, Monica Iacob-Ridzi a alocat

60.000 de euro pentru Vi\a de Vie,Holograf ;i Pepe. Arti;tii sus\in că auprimit maximum 15.000.

Închirierea pentru o zi a unei scenemari pentru arti;ti români, cu tot culumini ;i instala\ii de sunet, nu depă;e;te10-15.000 de euro. Doar în cazulvedetelor străine pre\ul poate să creascăajungând ;i la 100 de mii de euro, ne-adeclarat un promotor din industria

showbizului autohton. Cu toate acestea,Ministerul Tineretului ;i Sportului aplătit pentru închirierea unei scene înBucure;ti nu mai pu\in de 50.000 deeuro.

Năstase scap[ de urm[rireapenal[ `n dosarul Zambaccian

Parlamentarii PDL nu au reu;it săimpună votarea noii cereri aprocurorului general în cazul dosarului“Zambaccian 1” .

Plenul Camerei Deputa\ilor a votatcu 116 voturi pentru (PSD, PNL ;iUDMR), 100 de voturi contra (PDL) ;icu 10 ab\ineri punctul de vedere alComisiei de regulament prin care s-ahotărât că cererea procurorului generalde reluare a procedurilor în dosarul“Zambaccian 1” este inadmisibilă.

După acest vot a reînceput scandalulîn plen. PDL a cerut să se voteze ;icererea procurorului general de începerea urmăririi penale a lui Adrian Năstase,în timp ce deputa\ii PSD au anun\at cănu se mai justiXcă acest vot, din momentce s-a hotărât că reluarea proceduriloreste inadmisibilă.

Camera Deputa\ilor a aprobat,miercuri, înXin\area unei comisii deanchetă care vizează contractul atribuitde Ministerul Mediului în campania depromovare a programului opera\ionalsectorial Mediu Lot 2 Difuzare/Publicare la data de 28 aprilie 2009.

Proiectul de hotărâre pentruconstituirea acestei comisii a primit 186voturi pentru, un vot împotrivă ;i oab\inere.

Comisia urmează să veriXcelegalitatea alegerii procesului denegociere cu o singură Xrmă, fărăpublicarea prealabilă a unui anun\ departicipare, organizat de ministerulcondus de Nicolae Nemirschi, numit `nfunc\ie la propunerea PSD.

Ministrul este acuzat c[ a atribuitprin negociere directă, la începutulacestei luni, un contract în valoare decirca 500.000 de euro Xrmei «ARSAdvertising» SA, pentru promovareaAxei prioritare 3 din ProgramulOpera\ional Sectorial (POS) Mediu.Aceasta în condi\iile în care opera\iunile

aYate în derulare pentru această axă,care privesc modernizarea sistemelorde încălzire urbană în localită\ile celemai afectate de poluare, sunt practic înfază incipientă.

Familia Ridzi a pus deo afacere de 85 milioane euro

Senatorul PSD de HunedoaraCosmin Nicula o acuză pe Monica IacobRidzi că a folosit 500.000 de euro dinsuma cheltuită din bugetul institu\iei cagaran\ie la o licita\ie pentru o investi\iedin Petro;ani, unde primar este so\ulsău, Tiberiu.

“Acum sunt în măsură să o ajut ped-na ministru Ridzi să î;i aminteascăunde au ajuns 500.000 euro din cei628.000 euro pe care i-a scos din bugetulstatului prin conducta numită MTS. Cei500.000 de euro sunt pu;i garan\ie departicipare la o licita\ie în Petro;ani ladomnul primar Tiberiu Ridzi pentrumontarea unei telegondole în masivulParâng”, sus\ine Cosmin Nicula.

Joi

Vineri

Camera Deputa\ilor trebuie săgăsească resurse în valoare de 1.118.577 delei pentru a le plăti fo;tilor angaja\icuantumul calculat potrivit Legii învigoare pentru indemniza\iile depensionare, în condi\iile unui buget deausteritate, potrivit unui Memorandumintern al institu\iei.

Func\ionarii publici parlamentari ;ipersonalul contractual din structuraLegislativului al căror raport de serviciu aîncetat beneXciază de o indemniza\ie egalăcu ;apte salarii lunare brute, potrivit Legiidin 2006 privind statutul func\ionaruluipublic parlamentar.

Memorandumul Camerei precizeazăcă, de la data intrării în vigoare a

prevederii, respectiv ianuarie 2007,calculul indemniza\iei cuvenite lapensionare s-a făcut în func\ie de salariulde bază brut lunar, incluzându-se, dupăcaz, salariul de merit sau indemniza\ia deconducere. În aprilie 2009 însă, legea din2006 a fost modiXcată de Parlament ;i aprevăzut ca salariul lunar brut pe bazacăruia se calculează aceste drepturi include;i sporurile din ultima lună de activitate.

Astfel, func\ionarii publici parla-mentari pensiona\i în perioada ianuarie2007 - aprilie 2009 trebuie să mai încasezede la Cameră diferen\a între cele ;aptesalarii brute calculate potrivit vechilorprevederi ;i cât ar X primit \inând cont ;ide sporuri.

S]mb[t[

Vicepre;edintele executiv al UDMR,Borbely Laszlo, a declarat că el ar puteaX un pre;edinte bun pentru România, ca;i al\i colegi ai săi, de;i a recunoscut că“deocamdată nu prea sunt ;anse” ca unreprezentant al uniunii să acceadă lafunc\ia supremă în stat. Întrebat desprecandidatura la pre;edin\ie din parteaUDMR, Borbely a spus că există o“dorin\ă generală“ în uniune ca MarkoBela să î;i asume acest rol, dar depindede acesta.

El a adăugat că Marko Bela încă nu aluat o decizie deXnitivă ;i că, dacă vaaccepta, îl sus\in to\i, iar dacă nu, maisunt trei lideri care ;i-ar asumaresponsabilitatea< Gyorgy Frunda,

Kelemen Hunor ;i el.“Decizia se va lua sâmbătă la CRU.

Noi între noi nu am ajuns la o concluzieXnală, de;i am discutat. E bine ca UDMRsă discute. Dacă alte partide ;i-audesemnat deja candida\ii, noi avem patruoameni care ar putea să participe cusucces în această campanie”, a spusBorbely.

La r]ndul s[u, pre;edintele UDMR,Marko Bela, a declarat că se a;teaptă lasus\inerea Consiliului Na\ional alMaghiarilor din Transilvania (CNMT)pentru candidatul Uniunii la alegerilepreziden\iale, însă pre;edintele CNMT,Tokes Laszlo, a declarat că problematrebuie analizată.

:i pentru Nemirschi se `nfiin\eaz[comisie de anchet[

Monica Iacob Ridzi, cel mai t]n[r ministru PDL,este acuzat de corup\ie

Camera Deputa\ilor are de pl[tit angaja\ilorpensiona\i peste un milion de lei

UDMR `;i desemneaz[ candidatulla Pre;edin\ia Rom]niei

Premierul Emil Boc a declarat joică Executivul a discutat miercuriproiectul Legii unitare de salarizarepropus de Ministerul Muncii, care arezultat în urma negocierilor cusindicatele, precizând că salariile dinsectorul bugetar nu scad în urmaaplicării acestui act normativ. Astfel,premierul se contrazice cu ministrulMuncii pe t[ierea salariilor cu 40%, a;acum a declarat Marian S]rbu.

“Astăzi se plătesc salarii, pensii,aloca\ii care nu scad, pentru că am văzutexisten\a unei tenta\ii de a crea oconfuzie la nivelul opiniei publice,amestecând discu\iile despre viitoarealege a salarizării unice cu ideea că astăziscad salariile în România. Salariile astăzinu scad. Nu există, din acest punct devedere, nicio problemă“, a spus Boc,într-o conferin\ă de presă \inută lasediul guvernului.

Surse guvernamentale au declarat,miercuri, că Ministerul Muncii aprezentat în ;edin\a de guvern niveluride referin\ă pentru grila Legii unice desalarizare de 5,4, 3,8 ;i 2,3 salarii minime

pe economie, în scădere cu circa 40%fa\ă de coeXcien\ii reper conveni\i laînceputul acestei luni cu sindicatele, de8,85, 6,5, 3,8. Aceste niveluri de referin\ăar putea, însă, să suporte modiXcăriulterioare în jos, dacă impactul bugetaral aplicării Legii unitare de salarizarenu va putea X suportat, precizau surselemen\ionate.

Ulterior, într-o emisiune televizat[,ministrul Muncii, Marian Sârbu, aadmis că nivelurile de referin\ă din grilade salarizare a Legii unitare a salarizăriise apropie de 5,4, 3,8 ;i 2,3, însă aprecizat că propunerile “sunt încă înnegociere”.

Întrebat de un jurnalist în legăturăcu aXrma\iile Ministrului Muncii, Boca replicat că el nu a participat lanegocieri ;i că detaliile legate decoeXcien\ii din grilă pot X oferite doarde “cei care fac parte din comisia denegociere”. “Eu nu am participat ladiscu\iile tehnice cu privire la ce au cerutsindicatele, la ce formă s-a ajuns ;i la cecompromis. E o discu\ie ca în oricenegociere”, a spus Boc.

Premierul se contrazice cu ministrulMuncii pe t[ierea salariilor cu 40%

Guvernul Boc ;i-a asumat r[spunderea pe Coduri

Men\ion[m c[ Muzeul Jude\ean Satu Mare de\ine o valoroas[ colec\ie apar\in]nd artistului Aurel Popp,personalitate reprezentativ[ a artei rom]ne;ti din prima jum[tate a secolului al XX-lea. EDUCA}IE

28 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 3

“Profesorii de matematic[“,un dar de suflet f[cutdasc[lilor eminescieni

Zilele trecute am avut prilejuls[ \in `n m]n[ o carte care a v[zutlumina tiparului `n acest anav]ndu-i ca autori pe domniiprofesori Gheorghe Cosma ;iOvidiu T. Pop de la ColegiulNa\ional “Mihai Eminescu”. I-amprivit coperta, galben - portocalie,apoi titlul ;i cele dou[ ilustra\ii.~n dreapta sus, coperta uneireviste de matematic[ “MATE”.~n st]nga jos, o imagine cu statuiaFecioarei Maria cu pruncul.

Aceste dou[ imagini m[ duc cug]ndul la un singur lucru ;i anumeacela c[ ;tiin\a ;i credin\a se`ntrep[trund, coexist[ ;i c[ oricedemers ;tiin\iXc este construit pepilonul credin\ei. Cartea de fa\[ -“PROFESORII DE MATEMATIC{“ai Colegiului Na\ional “MihaiEminescu” Satu Mare - nu este o carteoarecare, putem spune c[ iese dintiparul publica\iilor pe care le `nt]lnimzi de zi. Mai degrab[ se poate vorbi deun dar de suYet f[cut tuturorprofesorilor de matematic[ pe care i-a avut ;i `i mai are acest liceu.

Cartea dezv[luie `n paginile salenucleul de matematicieni de laColegiul Na\ional “Mihai Eminescu” ,locul unde de-a lungul timpului s-auaYat la catedr[ nume de seam[, oamenicare au f[cut istorie ;i au contribuitactiv la formarea a genera\ii de elevi.Sunt profesori pe care niciun eleveminescian nu poate s[-i uite ;i astapentru c[ domnii dasc[li au ;tiu cums[ transforme orele de matematic[ `nadev[rate demonstra\ii de for\[interioar[, de g]ndire logic[ ;i clar[. ~nantichitate, Platon ;i-a `ncurajatstuden\ii s[ se antreneze `n matematic[deoarece credea c[ `ncurajeaz[ cel maiprecis ;i determinat mod de g]ndire decare omul este capabil. :i iat[ c[ acestcrez s-a p[strat ;i `n modul de g]ndire;i predare al profesorilor eminescieni,iar rezultatele muncii lor nu a `nt]rziats[ apar[. Cel mai gr[itor exemplu `lconstituie participarea elevilor laconcursuri ;i olimpiade de taliena\ional[ ;i interna\ional[, dar ;irezultatele frunta;e pe care ace;tia le-au ob\inut `n mod consecutiv.

Datele biograEce ale unorprofesori

Autorii `;i prezint[ colegii debreasl[ `n ordine alfabetic[, le dedic[aceast[ carte `ntr-un mod c]t se poatede frumos ;i original< “~ntorc]ndu-neprivirile `nd[r[t, am descifrat din h]rtii`ng[lbenite de vreme, din trecutulanilor, proXlul acestor oameni, destineexemplare. Am sim\it c[ trebuie s[ nedovedim, `n vreun fel, gratitudinea fa\[de ei ;i fa\[ de institu\ia care apropulsat `n lume at]tea genera\ii, carele-a ajutat s[ se aXrme plenar `n via\aora;ului, a jude\ului, a \[rii... Amconsiderat c[ un gest omenesc, simplu;i nobil, ar X acela de a scrie despre ei,despre valoarea oamenilor trecutuluipentru a-i scoate la lumin[, pentru cabinele s[ serveasc[ drept pild[.

Am `ncropit astfel un tablourezumativ din v]rtejul trecutuluiaX;]nd pe ecranul prezentuluiportretele Xin\elor care au deschis prinstudii ferestre largi c[tre lume, c[treunivers, demonstr]nd astfel s[n[tateamoral[, h[rnicia ;i rodnicia care audomnit aici” - sunt cuvintele adresate

de autori tuturor celor care vor citicarta.

Datele biograXce ale unor profesorisunt `nso\ite de poze, altele nu. Despreunii dasc[li ai cifrelor s-au scris pu\inelucruri (din lips[ de informa\ii n.r.),despre al\ii, autorii dezv[luie pe bazainforma\iilor culese pove;ti de via\[,traseul ascensiunii lor `n cariera dedasc[li pornind de la anii absolviriifacult[\ii p]n[ la munca de la clas[.

Dac[ elevii nu pot s[-;i uiteprofesorii se pare c[ nici dasc[lii nu pots[-;i uite `nv[\[ceii. ~n notelebiograXce ale profesorilor pot X`nt]lnite ;i astfel de amintiri. De bun[seam[ au \inut la elevii lor, de vremece `;i amintesc de ei, de numele lor,dar ;i de rezultatele pe care le-auob\inut la materia predat[.

Profesorul Ovidiu T. Pop scrie `nprefa\a acestui `nsemnat capitolmotivele pentru care a ales s[ fac[ oastfel de prezentare.

Acest mic “document” istoric esteun... “`nceput matematic” dar ;i ocontinuare `n a scrie istoria “pierdut[“a liceului. Este un modest omagiu adustuturor matematicienilor eminescieni,care au dat din via\a lor... via\a liceului.Este un mic gest de recuno;tin\[ celorcare au pornit “construc\ia” ;i aucontinuat “`n[l\area construc\iei”liceului.

Mul\i dintre dasc[lisunt s[tm[reni

Cartea reune;te date despre `ntregulcorp profesoral al catedrei dematematic[ din trecut ;i p]n[ `nprezent. 90 de ani de munc[ sus\inut[,un cross al performan\ei care`nregistreaz[ ;i acum rezultateexcep\ionale.

Aici g[sim numele tuturorprofesorilor de matematic[ care aupredat sau care se aY[ la catedra dematematic[ a Colegiului “MihaiEminescu”< Ioan Andreica, Voichi\aAni\a;, Gabriel Arsu, MagdalenaBalogh, Nicoleta B[bu\iu, FlorianB[rbu;, Ioan Beltechi, drd. AlexandruBlaga, Ioan Bo\, Gigel Buth, Gavril

Cava;i, Camelia Chindri;,Milo; Ciocoi, Livia Colda,Gheorghe Cosma, Lauren\iuCosma, :tefan Csereni, dr.Augustin D[nil[, :tefanD[nil[, Ioan Dono;, IosifDraser, dr. Mircea F[rca;,:tefan Gorbe, NicolaeGrebur, Olimpia Horotan,Alexandru Jambor, IrinaKatz, Iosif Koos, VasileL[c[tu;, Vasile Lungu,Corneliu Lu\a;, DanMaiorescu, Daly Marciuc,Boris M[lai, Petru Mecea,dr. Gheorghe Micl[u;, PaulMure;an, Ana ZahMure;an, Ludovic Nagy,Mihai Neagu, Tudor Ne;,Gyongyver Nevelits, OtiliaNi\escum, Corina Oros,Gheorghe Paziuc,Alexandrina Pop Pelle, AnaPetendra, Alexandru Pop,Ioan Pop, dr. Ovidiu Pop,Andrei Porolisseanu, VasileS[l[jan, Marieta CameliaS[l[jan, Ioan Sila;i, Igna\ieTamas, Dimitrie T[b[caru,Marius Teodorescu, LaszloToth, Ioana |]n\a;, Vasile|u\ura;, Alexandru Ulicsak.

Mul\i dintre profe-sorii enumera\i mai sus, sunts[tm[reni. Unii au absolvit colegiul“Eminescu”, a\ii licee din Satu Mare,`ns[ mul\i dintre ei dup[ terminareafacult[\ii au ales din prima s[ `;i`nceap[ activitatea didactic[ la colegiul“Eminescu”. Sunt profesori care aupredat ani buni de zile la aceast[unitate de `nv[\[m]nt, iar aici pot Xamintite numele mai multor profesori<Beltechi (1957-1966/ 1980 -1986), IoanBo\ (1960-2004), Gavril Cava;i (1952-1992), Gheorghe Cosma (1955-1990),Ioan Doro; (1953-1982), Petru Mecea(1961-1963/1975-1991), Paul Mure;an(1958-1988) ;i mul\i al\ii.

Sunt prezentate informa\iidespre primul bacalaureat

Tot `n aceast[ carte autorii s-au`ngrijit s[ ofere date istorice dintrecutul liceului, multipleletransform[ri prin care a trecut `n to\iace;ti ani, informa\ii pre\ioase menites[ `ntregeasc[ tabloul activit[\ilordesf[;urate `n aceast[ ;coal[ de tradi\ie.La pagina 21 sunt prezentateinforma\ii despre primul bacalaureat(examenul de maturitate) organizat `nLiceul “Mihai Eminescu”. Apoi g[simnenum[rate r]nduri dedicatecercurilor de specialitate, c]t ;i numeleprofesorilor care au preg[tit eleviipentru olimpiadele ;colare, directoriiliceului, dar ;i elevi care s-au remarcatprofesional at]t `n \ar[, c]t ;i `nstr[in[tate.

Voi `ncheia aceast[ scurt[prezentare a c[r\ii cu un scurt citat alprofesorului Ovidiu Pop.

“De ce suntem... eminescieni?Pentru c[ suntem absolven\i ai acestei;coli de elit[. Pentru c[ am fost eleviiunor profesori deosebi\i. Pentru c[ ;ieu am fost elev eminescian ;i acumsunt profesor eminescian. Pentru c[eminescienii sunt lega\i suYete;te deaceast[ ;coal[ ;i de slujitorii ei...

~n istoria liceului, `n primeler]nduri au fost matematicieniieminescieni. S-au remarcat ca oameni,profesori ;i matematicieni.

Mihaela Ghi\[

Anul cultural “AurelPopp” `ncepe cu tab[rade crea\ie de la Bobald

Timp de 10 zile, la Bazaarheologic[ de la Bobald, situat[l]ng[ Carei, un grup de 14 elevi dela Liceul de Art[ “Aurel Popp” dinSatu Mare particip[ la o tab[r[ decrea\ie. Tab[ra, `nceput[ pe datade 20 iunie, este prima manifestaredin ciclul celor dedicates[rb[toririi a 130 de ani de lana;terea artistului Aurel Popp.

Manifest[rile sunt organizate `n acestan, "Anul cultural Aurel Popp", de MuzeulJude\ean Satu Mare, care a preg[tit un ;irde evenimente - expozi\ii omagiale,dezvelirea unui bust, emiterea unei medaliiomagiale, ;i altele - menite s[ atrag[ aten\iapublicului asupra operei ;i personalit[\iimarelui artist. Pentru tab[ra de la Bobald,Muzeul Jude\ean a depus un proiect `nvaloare de 34.222 lei la Administra\iaFondului Cultural Na\ional, pe care l-ac];tigat prin concurs. Coordonatoareaacestui proiect este Gheorghina Olariu,;efa Laboratorului restaurare de la MuzeulJude\ean. Aceasta ne-a relatat mai multedetalii despre proiectul "Tab[ra de crea\ieAurel Popp - un nou mod de valoriXcarea patrimoniului cultural na\ional".

~ncurajeaz[ arti;tii aFa\ila `nceput de carier[

"Printre evenimentele care suntcuprinse `n proiect, se num[r[ atelierelede crea\ie pe 3 domenii ale artei plastice,o expozi\ie, dou[ sesiuni de documentare;i dezbateri, digitizarea crea\iei artistului;i prezentarea sa at]t `n format DVD c]t;i pe site-ul web dedicat artistului.Programul se deruleaz[ `n colaborare cuLiceul de Art[ ;i Uniunea Arti;tilorPlastici. El va r[spunde mai multorpriorit[\i stabilite de AFCN< `ncurajarea ;isprijinirea arti;tilor aYa\i la `nceput decarier[ prin participarea elevilor Liceuluide Art[ "Aurel Popp", apoi prinparticiparea unor arti;ti consacra\i fo;tielevi ai liceului, membri ai UAP, e sprijinit[crea\ia plastic[ contemporan[. Nu `nultimul r]nd punem `n valoarepatrimoniul cultural na\ional, prinprezentarea crea\iei marelui artist `ntr-oform[ electronic[ accesibil[ ;i prinintermediul internetului, unui num[rmult mai mare de persoane interesate deart[. Dorim ca tab[ra s[ aib[ continuitate- `n anii urm[tori tinerii talenta\i ;i arti;tiiconsacra\i vor X `ncuraja\i s[ abordezepractici artistice noi, s[ dezvolte noi formede expresie artistic[, av]nd ca punct deplecare patrimoniul cultural na\ional.Societatea din ziua de azi este din ce `n cemai bombardat[ de imagini ;i modeleartistice mai mult sau mai pu\in valoroase,de aceea tab[ra `;i propune s[ ofere modeleartistice autentice ;i s[ creeze un mediufavorabil dezvolt[rii creativit[\ii.

Prin oferirea unor modalit[\i de

recreere, beneXciind de frumuse\ea ;ivaloarea istoric[ a a;ez[rii transilv[nene dela Bobald, tab[ra `;i propune s[ `idetermine pe participan\i s[ duc[ maideparte `nsemnele artei ;i crea\ieirom]ne;ti."

Elevii ;i profesorii sunt`nc]nta\i de condi\iile oferite

Am cules c]teva impresii de la cei aYa\i`n tab[ra, ce poate X asimilat[ pe bun[dreptate ca o oaz[ de lini;te, ca un col\ derai<

Aurelian Busuioc, profesor de desenla Liceul de Art[ "Aurel Popp"< "Elevilorde la cele 3 grupe, de pictur[, ceramic[,textile, le place pentru c[ `n acest decornatural, lini;tit, se pot concentra mai bine.Au fost ale;i 14 elevi dup[ criteriulperforman\ei din ultimul an. Vremea a\inut cu noi, chiar ;i c]nd a plouat ei aulucrat `n[untru. ~n primele zile s-audocumentat, au fotograXat, apoi au exersat`n cele 3 tehnici. Munca lor va Xconcretizat[ `ntr-o expozi\ie ce se vadeschide la Centrul multicultural Poesis la`nceputul lunii septembrie."

Istvan Baba, elev `n clasa a X-a< "Sunt`nc]ntat de colectivul de aici, de atmosferapotrivit[ de lucru, de faptul c[ avem timp

la dispozi\ie din bel;ug, c[ am primitmateriale de lucru, p]nz[, vopsele, lut,ghips, argil[, dar ;i c[ seara ne-am distratcu colegii. Voi realiza pentru expozi\ie 3lucr[ri de pictur[."

Alexandra Lung, clasa a XI-a< "Lucrul`n cadrul acestui proiect este beneXcpentru ;coala noastr[, pentru elevi. Cei dela grupa textile, `ntindem materiale -m[tase, v]scoz[, plan;e, cartoane, pe carepict[m `n culori acrilice, `n pastel. ~n tab[r[ne-am cunoscut mai bine, ne-amdescurctat bine cu activit[\ile gospod[re;ti,ne-am relaxat, vom face ;i un foc de tab[r[.Nici nu am realizat c[ suntem rup\i delume, de mijloacele de informare, ce edrept, cu excep\ia unui radio."

Expozi\ia de art[ "Aurel Popp", vacuprinde at]t operele artistului AurelPopp, c]t ;i crea\iile artistice ale elevilorrezultate `n urma taberei, `ncunun]ndeforturile acestora.

Men\ion[m c[ Muzeul Jude\ean SatuMare de\ine o valoroas[ colec\ieapar\in]nd artistului Aurel Popp,personalitate reprezentativ[ a arteirom]ne;ti din prima jum[tate a secoluluial XX-lea. ~n anul 2000 s-a deschis pentruvizitare Atelierul memorial al artistului,unde sunt expuse lucr[ri de pictur[,sculptur[, graXc[, art[ decorativ[,fotograXi, documente, obiecte personale ;imobilier apar\in]nd lui Aurel Popp. De-a lungul anilor num[rul lucr[rilor de\inutede Muzeul Jude\ean a devenit tot maimare, tinz]nd spre formarea unei colec\iic]t mai bogate ;i mai reprezentative pentruopera artistului.

Cristina Bursuc

Despre preotul Moise Sora Noac s-a mai scris `n pres[, el are chiar ;i o strad[ care `i poart[ numele `n Satu Mare,dar acest nume `l are ;i ;coala general[ din Hurezu Mare, condus[ de directorul Ardelean Titus, cel care a avut ;i ini\iativaca eroul satului s[ r[m]n[ `n nemurire prin numele ;colii.ISTORIE

4 Informa\ia de Duminic[/28 iunie 2009

Ioan Zsiros, un preot uitatde istoria jude\ului nostruA tr[it `n jude\ul nostru un om

care p]n[ acum a fost uitat penedrept de istoria jude\ului nostru.Se numea Ioan Zsiros ;i a fost `ntreanii 1907 - 1919 parohul biserciigreco-catolice din satul HurezuMare. Mo;tenitorii ;i urma;iifamiliei Zsiros, care locuiesc `nBucure;ti, ne-au cerut s[ c[ut[mmai multe date despre str[mo;ullor despre care chiar ;i ei ;tiau p]n[acum prea pu\ine lucruri.

Ceea ce se cuno;tea era doar faptul c[preotul Zsiros a fost `nrolat `n armatarom]n[ `n Primul R[zboi Mondial, undear X primit ;i rang de oX\er. Faptul `n sineeste o m]ndrie ;i azi pentru descenden\iifamiliei Zsiros, iar pentru a le `ndeplinidorin\a am f[cut o vizit[ de documentare`n satul Hurezu Mare.

De;i au trecut mul\i ani de la PrimulR[zboi Mondial, `n satul Hurezu Marecredincio;ii frecventeaz[ ;i azi tot vecheabisericu\[ din chirpici, la care a slujit ;ip[rintele Zsiros. Veche de peste 300 deani, bisericu\a, devenit[ `ntre timpmonument istoric, este p[storit[ azi dep[rintele ortodox Ardelean Iuliu. Acestasluje;te la Hurezu Mare de 34 de ani, iarcu comunitatea romano-catolic[ are orela\ie de bun[ `n\elegere ;i pace.Credincio;ii de azi ai bisericii sunt `ns[deja ortodoc;i, care dup[ Revolu\ie nu s-au mai `ntors la vechea religie. A fostop\iunea lor care a fost respectat[. Dec]\iva ani ace;tia au `nceput ridicarea uneibiserici noi, ce pare falnic[ dinafar[, darcare are nevoie `nc[ de foarte mul\i banipentru a X terminat[.

La Hurezu Mare a slujit;i Moise Sora Noac

P[rintele Ardelean ne-a pus ladispozi\ie registrul vechi al parohiei careare `nsemn[ri din anul 1893. ~n el esteconsemnat[ nu numai istoria parohiei,dar de fapt ;i a satului. AY[m din istoriabisericii c[ la ea a slujit ;i cunoscutul preotgreco-catolic Moise Sora Noac, mai precis`ntre anii 1846 - 1853, timp `n care adevenit un lupt[tor pentru dreptatearom]nilor din Translivania.

Despre preotul Moise Sora Noac s-amai scris `n pres[, el are chiar ;i o strad[care `i poart[ numele `n Satu Mare, daracest nume `l are ;i ;coala general[ dinHurezu Mare, condus[ de directorulArdelean Titus, cel care a avut ;i ini\iativaca eroul satului s[ r[m]n[ `n nemurireprin numele ;colii. Pe noi ne-a interesatde ast[ dat[ p[rintele Ioan Zsiros, iarregistrul parohiei ne-a fost de mare folos.Acesta se nume;te “Cronica ScolariaParohial[“, Parohia greco-catolic[Hurezu, Protopopiatul Supurul de Jos.

Dieceza greco-catolic[ Oradea MareRom]nia Mare “s-a procurat la 20noiembrie 1893”. Cit[m din primeler]nduri ale precuv]nt[rii care `ncepe cumotoul< “Istoria est magistra vitae”.

Urmeaz[ redate `n cuvinte vechi scrise`n urm[ cu 100 ani, cu greu `n\elese de noicei de azi dup[ at]ta vreme. Din CronicaScolaria aY[m `ns[ totul despre micaa;ezare, despre amplasamentul s[u, despreoamenii care au locuit-o ;i mai ales desprepreo\ii care au slujit biserica.

Lista complet[ a preo\ilorcare au slujit

La pagina 53 din Scolaria aY[m listacomplet[ a preo\ilor care au slujit laHurezu Mare. Lista `ncepe cu anul 1796c]nd `n sat a slujit Antoniu Matyok. Apoidin anul 1806 urmeaz[ preotul GrigoriuPop, din anul 1922 administrator ep[rintele Andras Paul, `ntre 1823 ;i 1829preot e Tamas Sogbant. ~ntre 1840 - 1846

preot e Alexandru Chighy, iar `ntre anii1846 - 1853 parohul bisericu\ei este MoiseSora Noacul. ~ntre 1853 ;i 1854 parohia ar[mas vacant[, iar din anul 1854 - 1893paroh e p[rintele Sopjoni Ioan, cel c[ruiai-am g[sit ;i morm]ntul `n cimitirulsatului. ~ntre 1893 - 1907 paroh e MihalcaIoan, iar `ntre anii 1907 - 1919 parohullocal este p[rintele Zsiros Ioan - cel c[ruia`i c[utam trecutul `n micul s[tuc.

Mai men\ion[m c[ parohia estepreluat[ din anul 1920 de c[tre preotulMihalca Ioan care sluje;te aici timp de 5ani. E prima `nsemnare din “CronicaScolari” despre p[rintele Zsiros, dar nu ;iultima.

La pagina 59 g[sim o men\iune foarteimportant[ ;i care explic[ multe. ~n ea seaminte;te de “Tabloul eroilor”, o list[ carecuprinde numele solda\ilor mor\i dinHurezu Mare, `n Primul R[zboi Mondialdin 1914 - 1918. Pe tabel sunt `nscrise 30de nume, dar lista `ncepe cu urm[toareaintroducere important[< “~n r[zboiul din1914 - 1918 preotul local Ioan Zsiros afost chemat la serviciu de preot militar,Xind pe frontul italian, apoi prin spitaleledin Timi;oara ;i Boemia. ~n urma unuiatac la creier a murit `n anul 1919 `nSighetul Marma\iei `n spitalul aliena\ilor”.

Pentru ceilal\i eroi c[zu\i `n r[zboi s-a `ntocmit un tablou. Urmeaz[ trecute `nel toate cele 30 de nume, cel mai t]n[rXind B]zg[u Andrei de 19 ani, iar cel mai`n v]rst[ Sere; Ioan care avea 42 de ani. Deremarcat c[, “Cronica” `l socote;te erou ;ipe p[rintele Zsiros, care chiar dac[ nu amurit pe front, a fost acolo ;i timp de 4 ania participat activ la acel r[zboi mondial pecare mul\i ar X vrut deja s[-l uite.

P[rintele Zsiros trebuia ;i el s[ Xe unom t]n[r, `n plin[ putere care a murit deatac la creier. Diagnosticul tradus `ntermeni medicali putea X ori hemoragiecerebral[ ori meningit[.

Nu e singurul loc unde am putut citide p[rintele Zsiros. Istoricul ViorelC]mpean scrie ;i el despre p[rintele IoanZsiros `ntr-un articol ap[rut `n ziarulnostru la 18 aprilie 2009 cu titlul< “Armatarom]n[ se aYa la Hurezu Mare `n JoiaMare. Zilele acestea anivers[m 90 de anide la p[trunderea armatei rom]neeliberatoare `n teritoriul S[tmarului. Undocument deosebit de pre\ios se aY[ laHurezu Mare, l[sat posterit[\ii de c[trecomandan\ii armatei romane, venite s[-idezrobeasc[ pe to\i rom]nii din fostaUngarie. ~nsemn[rile atest[ entuziasmul;i fr[\ietatea cu care au fost `nt]mpina\i

osta;ii de dincolo de Carpa\i de c[trerom]nii din satele s[tm[rene.

Cei care au emis documentulmotiveaz[ astfel demersul lor< “Ca scump[suvenire de la mult dorita armat[ rom]n[eliberatoare, care la 17 aprilie 1919 ap[truns la Hurez ;i de aici a plecat maideparte spre S[tmar pentru dezrobireatuturor rom]nilor din fosta Ungarie.”

Urmeaz[ apoi semn[turile grupuluide militari. Reg[sim numele generaluluide cavalerie Davidoglu, al locotenent-colonelului Ila;ievici, al c[pitanului RemusDumitriu, cel al preotului-militar ortodoxI.A. Chiric[-C]mpina, din Brigada IIRo;iori, precum ;i al sublocotenentuluiDr[gul[nescu, din Regimentul 9 Ro;iori.Fr[\ietatea de care vorbeam este dovedit[de faptul c[, aYa\i `n S[pt[m]na Mare,rom]nii au \inut s[ citeasc[ patimile luiHristos `mpreun[, greco-catoliciis[tm[reni ;i ortodoc;ii din Vechiul Regat,reuni\i sub acoperi;ul micului l[ca; derug[ciune din Hurezu Mare, m]na\i `ns[de aceea;i credin\[ rom]neasc[.

Iat[ ce au `nsemnat pentru posteritateace;tia< “~n aceast[ bisericu\[ rom]n[ deHurez, `n Joia Mare a anului 1919, au cetitpatimile lui Hristos, Ioan Zsiros preot local;i c[pitan-preot I.A. Chirica de la BrigadaII Ro;iori a armatei Regatului Rom]niei;i Romul Mihalca, teolog de Blaj. Dl.General Davidoglu cu statul s[u major aufost g[zdui\i la casa parohial[ rom]n[”.

Vom c[uta `n cele ce urmeaz[ s[reconstituim portretele biograXce alep[rintelui Ioan Zsiros ;i ale t]n[ruluiteolog Romul Mihalca, s[tm[reni desprecare ast[zi se ;tiu pu\ine lucruri, chiar ;ila Hurezu Mare. Am redat integral textulap[rut `n 18 aprilie 1919.

Diplom[ p[strat[ `ncancelaria ;colii de un directorinimos ;i iubitor de istorie

Trebuie s[ men\ion[m c[ textul cupricina, `nscris pe o diplom[ a armateirom]ne, este `nr[mat `n biroul luiArdelean Titus - directorul ;colii generaleMoise Sora Noac din Hurezu Mare.Diploma `n cauz[ a fost \inut[ zeci de anide zile `n registrul parohiei din localitate,de unde profesorul Ardelan a scos-o cuaprobarea p[rintelui Ardelean care `i este;i frate. “Aici st[ mai bine diploma. O vedetoat[ lumea care trece prin satul nostru”- ne-a spus profesorul Ardelean care areperfect[ dreptate.

Pe diplom[ mai este lipit[ ;i ofotograXe tip vedere, `n care se z[resc de

la distan\[ bisericu\a veche, precum ;iunele persoane aYate pe uli\[. Ele sunt `ns[de m[rime foarte mic[ ;i nu putem s[reconstituim nici m[car portul oamenilordin acele timpuri. Dup[ toateprobabilit[\ile, fotograXa dateaz[ din anul1919 - 1920.

Cei care nu prea cunosc istoria `;i vorpune o alt[ `ntrebare< Ce c[uta armatarom]n[ `n anul 1919 la Hurezu Mare, dinmoment ce se terminase Primul R[zboiMondial? O explica\ie d[ chiar ViorelC]mpean, ;i anume de la Hurezu Marearmata rom]n[ ajunge la S[tmar pentrudezrobirea rom]nilor din Ungaria. Totu;ide ce popose;te ea chiar `n s[tucul HurezuMare, c]nd alte localit[\i mult mai mari le-ar X putut oferi o g[zduire maiconfortabil[. Localnicii spun c[ a fostgestul de mul\umire al Armatei Rom]nefa\[ de preotul Ioan Zsiros, tocmai pentruc[ el a servit patria sub drapel timp de 4ani `n timpul Primului R[zboi Mondial.Men\ion[m ;i faptul c[ Armata Rom]n[`n vara anului 1919 ajunge p]n[ `nBudapesta, unde `nvinge armata bol;evic[a guvernului maghiar condus pentru 133de zile de comunistul Kun Bela.

Acest Kun Bela, care a speriat Europaanilor 1919 era originar din satul Lelei, iaractualmente se aY[ `n lucru cartea< “KunBela din Lelei, orfanul istoriei”. Am f[cutaceast[ parantez[ pentru a `n\elegetimpurile istorice pe care le-a tr[it p[rinteleZsiros `n s[tucul Hurezu Mare.

Din registrul parohiei mai aY[m ;i altedate importante. :i anume c[ `ntre anii1914 - 1918 ;coala satului, care era greco-catolic[ pe acea vreme, r[m]nenefrecventat[ de elevi deoarece `nv[\[torulFati Ioan a fost dus sub drapel ;i nu s-are`ntors la catedr[ p]n[ la sf]r;itulr[zboiului. Un an a predat `n ;coal[ AuricaMihalca ca `nv[\[tor suplinitor numai cas[ nu r[m]n[ ;coala f[r[ `nv[\[tor - se maimen\ioneaz[ `n “Cronica Scolaria”.A;adar, din satul Hurezu, `n PrimulR[zboi Mondial a fost `nrolat `n armat[ nunumai preotul, dar ;i `nv[\[torul satului.Tot din registru aY[m ;i faptul c[`nv[\[torii sunt nemul\umi\i `n anul 1924de faptul c[ biserica nu le putea achitasalariile ;i c[ `n urma unor demersuri eiau trecut la stat.

Pagini distruse, istorie furat[Am X vrut s[ g[sim `n registrul

parohiei ;i `nsemn[ri din partea preotuluiZsiros. Numai c[ preo\ii greco-catolici au`nceput `nsemn[rile lor `n registreleparohiei abia din anul 1926, c]nd SinodulDiecezei greco-catolice rom]ne de OradeaMare emite Decretul III prin carestipuleaz[< “s[ se conduc[ cronica parohiei`n care s[ se noteze istoricul parohiei,precum ;i evenimentele mai importantedin acea vreme”. Men\iunea apare lapagina 52.

Din anul 1926 g[sim `nsemn[ri foarteimportante p]n[ `n anul 1939,consemnate `n paginile 56 ;i 68. Apoi dinregistru dispar Xlele 70-79, iar din ele numai g[sim dec]t cotorul rupt. Motivelepentru care ele au fost rupte sunt clare. Aurmat perioada anilor 1944 - 1948 c]ndBiserica Rom]n[ Unit[ cu Roma a fostdesXin\at[ de regimul comunist, bunurileei conXscate, iar preo\ii lor arunca\i `npu;c[riile comuniste. Cu toate c[ s-au rupt10 pagini, din Cronica Scolaria ne-aur[mas scrise multe lucruri care vorbescdespre mica parohie pe unde au trecuttemporar episcopul Valeriu TraianFren\iu, dar ;i Petre Cupcea, cel c[ruia `nSupur i s-a ridicat o statuie `n curtea ;coliicare `i poart[ ;i numele. Eroul reportajuluinostru de azi a fost `ns[ Ioan Zsiros -vrednicul p[rinte c[pitan din HurezuMare, cel care a slujit armata rom]n[ `nPrimul R[zboi Mondial, acoperindu-se peveci de glorie ;i neuitare.

Iosif |iproc

Rusia pred[ Austrieiarhive furate în timpul

celui de-al DoileaR[zboi Mondial

Rusia a predat Austriei mai multetone de arhive care au fost furate dinaceastă \ară de trupele sovietice, lasfâr;itul celui de-al Doilea RăzboiMondial.

Ministrul rus al Afacerilor Externe,Serghei Lavrov, a efectuat aceastărestituire cu ocazia unei vizite la Viena,în prezen\a omologului său austriac,Michael Spindelegger.

Lavrov, care s-a întâlnit de asemeneacu cancelarul austriac Werner Faymann,a avut o interven\ie ;i în fa\a Organiza\ieipentru Securitate ;i Cooperare în Europa(OSCE). Această restituire a fost o“ocazie importantă” de a dovedi rela\iilebune dintre Rusia ;i Austria, a declaratministrul rus, subliniind că aceste rela\iiau permis rezolvarea unor problemedintre cele două \ări, inclusiv unelediXcile. Alte restituiri ale unor obiecteculturale au fost de asemenea evocate, aadăugat el.

La rândul său, Spindelegger a salutataceastă restituire a arhivelor ca pe un“semn important al încrederii ;irespectului reciproc” dintre Moscova ;iViena. “Acesta este un cadou magniXcfăcut Austriei ;i începutul unei cooperăriviitoare”, a adăugat el.

Primele trupe sovietice au intrat înAustria, \ară supusă atunci regimuluinazist, la sfâr;itul lui martie 1945. O parteau rămas acolo până în 1955, în calitatede trupe de ocupa\ie aliate, ca ;i trupeleamericane, britanice ;i franceze.

S-a inventat ma;inade sp[lat care folose;tenumai o can[ de ap[Cercetătorii britanici au găsit o

solu\ie eXcientă ;i simplă de a salvaanual miliarde de litri de apă. Estevorba de o ma;ină de spălat carefunc\ionează cu numai o cană de apă;i folose;te doar 30% din energia pecare o folose;te un astfel de aparat înmod normal.

Apa este înlocuită cu mii de par-ticule din plastic, care atrag murdăria,chiar ;i în condi\ii de umiditate. Dupăce procesul de spălare s-a terminatparticulele cad într-un sertar alaparatului ;i pot X reutilizate de pânăla 100 de ori. Necesarul de detergenteste de asemenea considerabil maimic. Tehnologia a fost inventată deprofesorul Stephen Burkinshaw de laUniversitatea Leeds ;i în scurt timpva X distribuită în SUA.

Barack Obamava arunca prima minge

în All Star Game-uldin basebal

Pre;edintele Statelor Unite aleAmericii, Barack Obama, va deschideAll Star Game-ul din Liga Americanăde Baseball ;i va deveni al patruleapre;edinte din istorie care face acestlucru, a anun\at administra\ia pre-ziden\ială.

Înaintea pre;edintelui Obama, al\itrei pre;edin\i au deschis meciulvedetelor din baseball, ace;tia XindJohn F. Kennedy, Richard Nixon ;iGerald Ford.

All Star Game-ul va avea loc înora;ul Saint Louis, la data de 14 iulie.

Fotografia din 1919 a bisericii la carea slujit preotul Ioan Zsiros

AMINTIRI DIN COPIL~RIE

M

28 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 5

Eugenia Ardelean, copilulcare a ;tiut ce vrea de la via\[

~n aceast[ s[pt[m]n[ a venitr]ndul Eugeniei Ardelean, direc-torul Direc\iei pentru Agricultur[;i Dezvoltare Rural[ ;i consilierlocal PSD s[ treac[ testul nostrude memorie ;i s[ se `ntoarc[ `ntimp, `n vremea c]nd era doar ofeti\[. Am f[cut cuno;tin\[, prinintermediul amintirilor sale cu uncopil con;tiincios, silitor, cudragoste fa\[ de carte, dar ;i fa\[ demunc[ ;i nu `n ultimul r]nd cu uncopil care a ;tiu ce vrea de la via\[.

Micu\a Eugenia nu s-a visat nici`nv[\[toare, nici doctori\[. A ;tiut `nc[ dincopil[rie c[ `i plac animalele ;i tot ce \inede agricultur[. A urmat un liceu de proXl;i la fel a f[cut ;i `n cazul facult[\ii. A reu;its[ `;i `ndeplineasc[ visul, iar pe deasupraa mai cunoscut ;i alte realiz[ri, cum suntcele din via\a politic[ ;i de ce nu, cele dinvia\a personal[. Dar s[ `ncepem cu ziua de15 ianuarie 1958, c]nd micu\a Eugenia av[zut lumina zilei...

- Sunte\i s[tm[reanc[?- De loc eu sunt din Seini, jude\ul

Maramure;, deci sunt maramure;eanc[,nu? Acolo m-am n[scut ;i am crescutal[turi de p[rin\ii mei ;i de cei doi fra\i. Eusunt cea mai mare, am un frate mai micdec]t mine cu trei ani ;i o sor[ tot mai mic[dec]t mine, cu 16 ani, care este stabilit[ `nViena de 10 ani.

- La ce v[ duce cu g]ndulcuv]ntul “copil[rie”?

- La ceva frumos, de basm. Am avut ocopil[rie foarte frumoas[. Am amintiriextrem de pl[cute. Fiind sora cea mai maream avut grij[ de fra\ii mei, am fost mereuun st]lp pentru ei. Chiar ;i `n ziua de aziei se bazeaz[ pe sfaturile mele. Pot s[ spunc[ suntem o familie foarte unit[,colabor[m `ntre noi. Am fost un copilcuminte, ascult[tor, mi-am ajutat foartemult p[rin\ii. Am fost ;i o elev[con;tiincioas[ ;i am `ncercat s[ m[ ocupde treburile gospod[re;ti, c]t timp eraup[rin\ii mei pleca\i la munc[, dar ;i deatribu\iile mele ;colare.

- Jocurile preferate erau...- Pe vremea copil[riei mele nu existau

tabere ;i tot felul de ie;iri. Tab[ra noastr[era la bunici, unde st[team c]tevas[pt[m]ni, `n vacan\e. Am avut bunici `nS[bi;a, o comun[ `nvecinat[ cu Seini. Aicine `nt]lneam cu veri;orii no;tri din BaiaMare ;i din Cic]rl[u. Mi-au r[mas deatunci o mul\ime de amintiri frumoase.Aveam, ca orice copil, foarte multe jocuricare ne pl[ceau. ~mi vine acum `n minte“De-a v-a\i ascunselea”. Pl[cerea noastr[cea mai mare era s[ r[sturn[m c[pi\ele def]n. Bunica mea avea un teren `n fa\a casei,iar diminea\a p[durarul venea ;i o anun\ac[ nepo\ii iar i-au r[sturnat c[pi\ele def]n. ~n perioada ploioas[ ne d[deam cuv[ni\a pe ap[, printre s[lciile din fa\a casei.Am avut o alt[ copil[rie dec]t au copiii dinziua de azi. :i eu am un b[iat, `n v]rst[ de26 de ani ;i v[d ce preocup[ri are. Copiiide azi `;i pertec timpul `n fa\acalculatorului, pe Internet.

- Au copiii din ziua de azio altfel de copil[rie?

- Eu zic c[ da ;i au de pierdut. Considerc[ noi am avut o copil[rie mult maifrumoas[ dec]t au ei azi. ~n ziua de azi to\ifac acela;i lucru< stau pe Internet. ~miamintesc cu drag cum singura recompens[pentru mine dup[ o s[pt[m]n[ `n care i-am ajutat pe ai mei `n gospod[rie erau treilei din partea lor, pe care mi-i d[deau cas[ m[ duc la cine-matograf. M[ `nt]lneam

cu prietenele mele, cu colegii deliceu ;i mergeam duminica la Xlm,de la ora 15.

- Cum v-a\i caracterizaca ;i copil?

- Am fost un copil foarteascult[tor, s]rguincios ;i `ntotdeaunaam dus la bun sf]r;it ce mi-am propus.

- C]nd va E mare, micu\aEugenia visa s[ devin[...

- De micu\[ mi-am dorit s[ lucrez `nagricultur[. Ba mai mult, visam s[ lucrez`ntr-un complex de pui, ceea ce s-a ;i`nt]mplat peste ani. ~n 1987 am intrat `naceast[ sfer[ de activitate, cre;terea puiuluide carne, dar dup[ Revolu\ie s-au `nchisfermele ;i am fost nevoit[ s[ m[ reorientez.Am intrat `n Alian\a Jude\ean[ aSindicatelor, Xind lider[ de sindicat lacomplexul de pui ;i am fost promovat[ casecretar cu probleme organizatorice, undeam avut un mandat. Am colaborat foartebine cu oamenii. ~mi place s[ Xu al[turi dec]t mai multe persoane, s[ le `n\eleg ;iascult necazurile ;i s[ `ncerc s[ `i ajut.

- Care erau materiiledumneavoastr[ preferatela ;coal[?

- ~ntotdeauna mi-a pl[cut agricultura;i tot ce este legat de acest domeniu<biologia, botanica, cre;terea animalelor.Pasiunea pentru animale o am de mic[. ~ncurte am avut tot felul de animale, de lap[s[ri, iepuri, bovine, porcine ;i le-am`ndr[git, motiv pentru care am urmat ;iFacultatea de Zootehnie. ~mi pl[cea ;i s[citesc, mai ales s]mb[ta ;i duminica, `nrestul s[pt[m]nii eram la ;coal[ ;i cutreburile casei. De fapt ;coala te obliga s[cite;ti, trebuia s[ faci acele X;e de lectur[;i s[ le prezin\i toamna, c]nd `ncepea;coala. Cu c]t citeam mai mult, cu at]t`mi cre;tea po_a. Dragostea de carte mi-a insuYat-o ;i profesoara mea de rom]n[,m[ mai sf[tuiam cu ea ;i m[ determina s[citesc ;i mai mult.

- C]teva cuvinte despre;colile pe care le-a\i urmat...

- :coala general[ am urmat-o `nlocalitatea natal[, la fel ;i liceul. Am urmatcursurile Liceului Agricol din Seini, pe

care l-am absolvit `n 1978, iar apoi am datadmitere ;i am intrat la Ia;i la Facultateade Zootehnie. Dup[ absolvire, `n 1982 amfost repartizat[ ca ;i stagiar[ la Ora;u Nou,unde a venit pe lume ;i Xul meu, Adrian,`n 1983.

- Cu ce `;i umplea timpulun licean `n acea vreme?

- :i perioada liceului mi-o amintesc cufoarte mare drag. Am fost o clas[ foarteunit[, am avut o dirigint[ foarte bun[, cucare ne-am `n\eles extrem de bine. F[ceammult sport, handbal, iar dup[-mesele, dedou[ ori pe s[pt[m]n[ fugeam laantrenamente, iar duminica aveammeciuri. Iar `n ceea ce prive;te distrac\ia,se organizau serate `n cantinele liceului,s]mb[ta de la ora 19. Bine`n\eles, acestlucru se `nt]mpla `n cazul `n care nu eraconsemnat vreun coleg. Dac[ se `nt]mplas[ Xe consemnat vreunul, `n s[pt[m]narespectiv[ nu mai avea loc serata. ~n acesteseri c]nta forma\ia liceului, dansam p]n[la ora 12, c]nd toat[ lumea pleca acas[.

- Cum a fost perioadastuden\iei?

- Studen\ia la Ia;i a fost foartefrumoas[. Institutul nostru era `n Copou,o zon[ minunat[, cu mult spa\iu verde.C[minele noastre erau tot acolo ;i chiardac[ ceilal\i studen\i r]deau de noi ;ispuneau c[ st[m la cucurigu, a fostextraordinar s[ locuim acolo. Prea multedistrac\ii nu pot s[ spun c[ am avut. ~nprimul an de facultate m-am c[s[torit.So\ul meu era student la Agronomie ;i eltot `n anul I. Am stat la famili;ti, am g[tit,am `nv[\at ca s[ primesc burs[ a;a c[ nuprea era loc pentru distrac\ie.

- C]teva cuvinte desprevia\a politic[...

- ~n anul 2000 am intrat `n PSD. Amdevenit apoi pre;edinta Organiza\ieiMunicipale a Femeilor, am fost pe urm[vicepre;edintele Organiza\iei Munici-pale ;i consilier local. Sunt o social-democrat[ convins[, ideologia acestuipartid m[ reprezint[ `n totalitate ;i voir[m]ne Xdel[ acestui partid `ncontinuare. ~mi fac o deosebit[ pl[cere;i activit[\ile pe care le desf[;or cuOrganiza\ia de Femei, pentru c[ `miplace s[ Xu al[turi de cei care aunevoie de o m]n[ de ajutor.

Din anul 2000, `n Xecare anajut[m v]rstnicii ;i copiii. Avem 12familii pe care le ajut[m la `nceputulanului ;colar cu rechizite, `mbr[-c[minte ;i alte lucruri de care aunevoie.

Laura Micovscki

EX

CL

US

IV

Sarah Jessica Parker, în vârstă de 44 de ani, ;i Matthew Broderick, în vârstă de 47 de ani, care mai au un Xu în vârstăde ;ase ani, James Wilkie, au declarat că Xicele lor, Marion Loretta Elwell ;i Tabitha Hodge, s-au născut luni, într-o clinicădin statul american Ohio.VEDETE

Noi imagini din „Alice în |araMinunilor”, date publicit[\ii

6 Informa\ia de Duminic[/28 iunie 2009

Johnny Deppa l[sat un bac;i;de 4.000 de dolari

Actorul american a sărbătoritlansarea celui mai recent Xlm al său,“Inamicii Publici“, împreună cu colegiisăi de Xlmare, actri\a Marion Cottilard;i regizorul Michael Mann, într-unrestaurant din Chicago, unde a lăsatun bac;i; de 4.000 de dolari,informează femaleXrst.co.uk. Cei treicinea;ti au luat masa la Gibsons Barand Steakhouse din Chicago.

Chelnerul Mohammed A. Sekhania conXrmat pentru publica\ia „ChicagoSun Times”< “Johnny Depp a organizato petrecere pentru 15 persoane, printrecare s-au aYat Michael Mann ;i MarionCotillard.

Depp este cel mai generos star pecare l-am servit vreodată. El este olegendă adevărată, iar felul în care el îirespectă pe ceilal\i este fenomenal.Iube;te ora;ul Chicago, iar Chicago îliube;te pe el. Depp este un tip de treabă;i generos”.

Potrivit aceleia;i surse, JohnnyDepp a petrecut până la ora 2.30diminea\a, după care a achitat nota deplată, care s-a ridicat la 4.400 de dolari,fără bac;i;.

Aceasta nu a fost prima oară cândrenumitul actor american `;i aratăaprecierea pentru serviciile de care abeneXciat. În 2008, el a lăsat un bac;i;de 1.500 de dolari, după ce a luat masaîntr-un ora; din statul americanWisconsin.

În acea vreme, o sursă a declarat<“Johnny a participat la o cină foartemare, împreună cu prietenii lui, într-un restaurant local. Nota lui de plată afost de 2.600 de dolari, dar el a decis sălase un bac;i; de 1.500 de dolari, pentrua le arăta gazdelor cât de bine s-a sim\itîn restaurantul lor”.

Matthew McConaughey,tat[ pentru a doua oar[

Actorul a sărbătorit, duminică,pentru prima dată, Ziua Tatălui alăturide Xul său Levi, în vârstă de 11 luni, ;ide iubita sa, Camila Alves, anun\ândcu această ocazie pe site-ul lui oXcialcă va mai avea un copil, relateazăpeople.com.

“Este pentru prima dată cândsărbătoresc Ziua Tatălui, iar ultimele11 luni alături de Levi ;i de Camila aureprezentat cea mai frumoasă perioadădin via\a mea”, a scris actorul americanpe site-ul său oXcial. “Avem ;i alte ve;timinunate pentru această zi desărbătoare, care va X un dublu motivde sărbătoare anul viitor. Levi urmeazăsă devină fratele cel mare. Da, am reu;itsă recre[m încă o dată cel mai maremiracol din lume. Camila ;i cu minea;teptăm al doilea copil, să aducemmai multă via\ă în lume. Viitorul pareminunat, pe măsură ce familia noastrăse măre;te”, a adăugat actorulamerican.

Matthew McConaughey, în vârstăde 39 de ani, a declarat pentru revista“People” că a X tată reprezintă pentruel “o aventură sălbatică şi un capitolminunat din viaţă”.

Sarah Jessica Parker ;iMatthew Broderick au gemene

Starul francizei “Totul despre sex”,;i so\ul ei, actorul american MatthewBroderick, „au devenit părin\ii unorfeti\e gemene, născute de o mamăsurogat”, au anun\at, mar\i, purtătoriide cuvânt ai celor doi arti;ti.

Sarah Jessica Parker, în vârstă de 44de ani, ;i Matthew Broderick, în vârstăde 47 de ani, care mai au un Xu învârstă de ;ase ani, James Wilkie, audeclarat că Xicele lor, Marion LorettaElwell ;i Tabitha Hodge, s-au născutluni, într-o clinică din statul americanOhio. “Bebelu;ii se simt foarte bine ;iîntreaga familie este în culmeafericirii”, au declarat cei doi actori.

În această toamnă, artista va începeXlmările la continuarea lungmetrajului“Totul despre sex”, inspirat dincelebrul serial de televiziune cu acela;ititlu, alături de colegele ei, actri\eleCynthia Nixon, Kim Cattrall ;i KristinDavis.

Ce vedem `n Xlmul regizat de TimBurton nu mai are câtu;i de pu\in de-a face cu ilustra\iile originale, marcaJohn Tenniel ;i nici cu Alice -versiunea Disney.

În universul inventat de LewisCarroll există, cum bine ;tim, unPălărier nebun, interpretat în cea mainouă versiune pentru marele ecran decătre Johnny Depp, o Regin[ de inimă

ro;ie, jucată de so\ia regizorului -Helena Bonham Carter - ;i o Reginăalbă, jucată de Anne Hathaway.

Filmările s-au încheiat în lunadecembrie a anului trecut, în Australia.

În acest moment numai speciali;tii încomputere sunt la lucru, pentru atransfera mare parte din imagini în3D.

Australianca Mia Wasikowska, în

vârstă de 18 ani, interpretează rolulprincipal.

„Alice în |ara Minunilor” va Xlansat în Romania la începutul luniimartie 2010.

Analiza tribunalelor sârbe potrivit căreia a compara un bărbat cu o blondă îi ;tirbe;te acestuia integritatea ;idemnitatea masculină este “inac-ceptabilă”, potrivit judecătorilor europeni care subliniază interesul general alproblemei ridicate de jurnalistul care critică reprimarea libertă\ii de exprimare a presei. MAGAZIN

CMYK

28 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 7

Apartamentul AndreeiVass a fost jefuit

Persoane necunoscute au furat dinapartamentul Andreei Vass, consilieral premierului, un laptop, parfumuri;i o bijuterie, poli\i;tii deschizând oanchetă pentru identiXcarea autorilor.Purtătorul de cuvânt al Poli\ieiCapitalei, comisarul Christian Ciocan,a declarat, mar\i, că proprietaraapartamentului a constatat dispari\iaunui laptop, a unor parfumuri ;i a uneibră\[ri din aur, prejudiciul total Xindde 3.000 de lei. Ciocan a precizat căpoli\i;tii fac cercetări pentruidentiXcarea autorilor ;i recuperarea

prejudiciului.Andreea Vass, consilier al pre-

mierului, a declarat că apartamentulîn care locuie;te a fost spart în cursulzilei de luni, dar că, la prima vedere,niciun bun nu a fost furat, aceastachemând poli\i;tii de la sec\ia 22pentru veriXcări. “Am ajuns acasă ;iam găsit butucul de la u;ă spart, iarcasa era răvă;ită. La prima vedere însănu mi-a fost furat nimic, deoarecetoate lucrurile, precum calculatorul,sunt la locul lor”, a declarat consilierulpremierului.

B[rba\ii pot finumi\i “blonde”

Compararea unui bărbat cu oblondă nu îi ;tirbe;te integritatea ;idemnitatea masculină, a decis mar\iCurtea Europeană pentru DrepturileOmului (CEDO), într-un caz în carecondamnă Serbia pentru încălcarealibertă\ii de expresie, transmite AFP.

Era vorba despre un caz în care doijurnali;ti sârbi fuseseră condamna\ipentru defăimare, după apari\ia a douăarticole în săptămânalul Kikindske, dinora;ul Kikinda din nordul \ării. Unuldintre jurnali;ti criticase condamnărilepentru defăimare ale mai multorjurnali;ti. El vorbise despre un avocatcunoscut pe plan local spunându-i“blondă” ;i publicând fotograXa uneitinere blonde îmbrăcate sumar, al căreinume era anagrama numelui avocatului.Celălalt spusese despre un istoriccunoscut că este “idiot” ;i “fascist”,criticându-i tezele despre minorită\ilena\ionale. Amândoi fuseseră con-damna\i la amenzi pentru injurii ;idefăimare, amenzi care s-ar X pututtransforma în 60 sau 75 de zile deînchisoare, dacă nu ar X fost plătite,potrivit legii în vigoare.

În cazul avocatului caliXcat drept“blondă”, CEDO recunoa;te că articolul;i fotograXa erau “în oarecare măsurăbatjocoritoare”, dar nu constituiau uninjuriu personal gratuit la adresaavocatului.

Analiza tribunalelor sârbe potrivitcăreia a compara un bărbat cu o blondăîi ;tirbe;te acestuia integritatea ;idemnitatea masculină este “inac-ceptabilă”, potrivit judecătoriloreuropeni care subliniază interesulgeneral al problemei ridicate dejurnalistul care critică reprimarealibertă\ii de exprimare a presei.

În cazul istoricului, CEDO a decis cădeclara\iile dure ale jurnalistului veneauîn reac\ie la declara\iile “provocatoare”făcute istoric în cadrul unei dezbaterilibere pe o temă de interes general.Istoricul ar X trebuit să prevadă că riscăsă î;i atragă critici din partea anumeroase persoane ;i ar X trebuit sădea dovadă de mai multă toleran\ă,potrivit judecătorilor de la Strasbourg.CEDO a apreciat că libertatea deexpresie a celor doi jurnali;ti a fostlimitată “în mod excesiv”.

Hillary Clinton, înconcediu de boal[

Secretarul de stat american, HillaryClinton, ;i-a fracturat cotul drept, înurma unei căzături, scrie BBC.

Hillary Clinton se îndrepta cătreCasa Albă când a căzut ;i s-a lovit, aspus asistenta sa, Cheryl Mills.

Secretarul de stat a fost tratat laSpitalul Universitar GeorgeWashington, iar apoi a plecat acasă.Doamna Clinton va suferi, săptămânaviitoare, o interven\ie chirurgicală lacot, a adăugat Cheryl Mills.

Secretarul de Stat american, HillaryClinton, cu mâna în ghips la câteva ziledupă ce ;i-a fracturat cotul, nu vaparticipa la două reuniuni interna-\ionale importante din Italia ;i Grecia,precizează AFP.

“Este dreptace, are deci problemecu dexteritatea ;i mobilitatea”, adeclarat purtătorul de cuvânt aldepartamentului de Stat. HillaryClinton va X reprezentată la cele douăreuniuni de către secretarul de Statadjunct.

B[uturi gratuite ;i jocuri video, metodafrancezilor de a atrage publicul la cinema

Cinematografele franceze atragspectatori, mai nou, oferindu-le băuturigratuite, jocuri video pe marele ecran,scaune cu senzori ;i avanpremiere alăturide actorii prefera\i, scrie cotidianul LeFigaro. De pildă, la primul cinematografde lux din ora;ul Louviers, spectatorii vorprimi pentru 15 euro, în afara Xlmuluivizionat din fotolii mari ;i confortabile,băuturi la alegere de la bar. “Dacă vremsă impulsionăm frecven\a publicului însălile de cinema, trebuie să oferim serviciinoi”, a declarat directorul nouluicinematograf, Jean-Édouard Criquioche.

Alte metode folosite de cinema-tografele franceze sunt informareapoten\ialilor spectatori prin po;taelectronică, promo\ii speciale, înlocuireapauzei publicitare de la începutul Xlmuluicu scurtmetraje ;i organizarea deavanpremiere la care sunt invita\i mariactori.

În unele cinematografe, fotoliile nusunt numerotate, ci func\ionează pe bazaunor senzori care, atunci când spectatorulse a;ază, indică pe un ecran din afara sălii

locul ocupat. Există, de asemenea, săli încare scaunele sunt prevăzute cu un locspecial pentru a;ezarea rucsacului sau ajachetei.

Managerii cinematografelor inten-\ionează să organizeze proiec\ii deevenimente sportive, concerte rock sauspectacole de dans, asta după succe-sul înregistrat prin transmite-rea spectacolelor de la MetropolitanOpera din New York. Unele cine-matografe pregătesc “;edin\e” tematicepentru părin\ii care vor să vadă un Xlmalături de bebelu;, precum ;i proiec\iispeciale “Ladies night”, la care bărba\ii nuau acces.

În Fran\a, oricine î;i poate imprimaacasă biletul de tren, de avion sau timbrelepo;tale, dar nu ;i biletele la cinema, iarcozile de la casele cinematografe-lor descurajează tinerii. “Dacă o genera\ieîntreagă î;i pierde obi;nuin\a de a mergela cinematograf, vorbim despre ocatastrofă”, previne Jean-JacquesSchpoliansky, director al cinema-tografului Balzac din Paris.

Cesaria Evora va cântala Bucure;ti, pe 1 octombrie

Cesaria Evora, cântărea\asupranumită Diva Descul\ă, va reveni laBucure;ti, pe 1 octombrie, pentru asus\ine un concert la Sala Palatului,anun\ă organizatorii evenimentului,Events. Originară din Insulele CapuluiVerde, Evora este cea mai cunoscutăcântărea\ă de morna - un melanj întrefado portughez ;i blues. În vârstă de 67de ani, artista a devenit populară în toatălumea relativ târziu, la 51 de ani. În martie2008, a suferit un accident vascularcerebral, în timpul unui concert laSydney, ;i a fost nevoită să se retragă depe scenă pentru mai multe săptămâni.

Pe 9 februarie 2009, la Paris, Evora aprimit cea mai înaltă distinc\ie civilă dinFran\a, Legiunea de Onoare. Biletele laconcertul din 1 octombrie costă între 85;i 230 de lei.

C]nt de la v]rsta de 8 ani ;i am realizat c[ timpul a fost cel care m-a ajutat s[ pot c]nta la acest nivel. La `nceputf[ceam desen, pian, dans modern ;i muzic[ u;oar[, la un moment dat `ns[ mi-am dat seama c[ dac[ vreau s[ fac unlucru bine, trebuie s[ aleg.PASIUNI

M

8 Informa\ia de Duminic[/28 iunie 2009

Andrada Zelenak< “Muzica esteputerea de a fi eu `ns[mi”

Andrada s-a n[scut la SatuMare, la data de 28 aprilie 1993.Este elev[ `n clasa a IX-a laColegiul Na\ional “Mihai Emi-nescu”. Marea ei pasiune estemuzica. De;i e foarte t]n[r[,av]nd doar 16 ani, ea c]nt[ de 8ani. Cine a auzit-o c]nt]nd,sus\ine c[ are un talent extra-ordinar, numind-o chiar oWhitney Houston de Satu Mare.

Noi am ascultat-o ;i am constatat c[zvonurile erau adev[rate. Am prins-o lao vorb[ ;i am aYat multe lucruriinteresante.

- Andrada, e;ti foartet]n[r[ ;i totu;i ai o voce at]tde puternic[ `nc]t lumeate compar[ cu soliste precumWhitney Huston sau MariahCarey. De unde at]ta putere`n vocea ta?

- C]nt de la v]rsta de 8 ani ;i amrealizat c[ timpul a fost cel care m-aajutat s[ pot c]nta la acest nivel. La`nceput f[ceam desen, pian, dansmodern ;i muzic[ u;oar[, la un momentdat `ns[ mi-am dat seama c[ dac[ vreaus[ fac un lucru bine, trebuie s[ aleg. Am`nceput la Palatul Copiilor dup[ care amluat multe ore de canto la :coala de Artecu profesorul C[lin Keresztes p]n[ s[-miformez vocea.

- Crezi c[ muzica a fosto alegere bun[?

- Da, deoarece am sim\it cumevoluez de la mic la mare. Am `nceputs[ particip la tot felul de concursuri demuzic[, s[ ies din jude\ ;i am ob\inutlocuri tot mai bune. Am fost la BaiaMare, Oradea, Arad, T]rgu Mure; ;ichiar ;i `n Ungaria. Am prins gustul ;i`mi place mai mult ca orice. De fapt, `n

general `mi place competi\ia ;i nu pentrupremiu, ci pentru experien\[.

- Mai ai muzicieniprin familie?

- E un lucru interesant la noi `nfamilie. P[rin\ii ;i bunicii mei au avut to\islujbe stabile care s-au p[strat `n familie,`ns[ eu am spart ghea\a. Sunt prima,dup[ multe genera\ii, care a ales s[ fac[ceva foarte Yexibil. A; putea numi totu;ipe cineva din familie cu tendin\e sprearta muzicii. Fr[\iorul meu, Alex, de;i aredoar 8 ani, v[d c[ are dorin\a aceea de aface muzic[. Ador[ muzica ;i trupele,iar c]nd ie;im `mpreun[ la vreuneveniment unde c]nt[ trupe, `i v[dsclipirea `n ochi. :i la televizor imediat`i sare privirea, `ns[ nu `i place oriceinstrument, este pasionat de tobe. Deaceea eu `l v[d un mare tobo;ar.

- S[ vorbim pu\in desprec]nt[re\i prefera\i ;i idoli,dac[ ai a;a ceva.

- Desigur am soli;ti ;i trupe preferate,`ns[ nu consider c[ a avea un idol eneaparat necesar, chiar deloc. Ca s[ Xiunic ;i original, trebuie s[ Xi tu `nsu\i.Dac[ `i vei copia pe al\ii, vei X etichetatca un om f[r[ personalitate, f[r[ propriulstil. Mie `mi place s[ Xu a;a cum sunt, nucopiez pe nimeni, nu `ncerc s[ fac oasem[nare `ntre mine ;i solista cutare.A;a sunt eu ;i a;a m[ iubesc cei care vor.~n compara\ie cu idoli, muzicieniprefera\i are oricine. ~mi plac foarte multChristina Aguilera ;i Mariah Carey.

- Revenind pu\in la c]ntat,ai vreo amintire special[legat[ de vreunconcert/eveniment la careai participat?

- Toate evenimentele sunt frumoase,la fel `mi plac toate concertele. Am tr[it`ns[ o experien\[ frumoas[ odat[ `n

Italia. Eram `n vacan\[ ;i `ntr-o sear[ neplimbam pe str[zi. Am trecut pe l]ng[un bar de karaoke ;i am oprit. M-amg]ndit s[ m[ `nscriu ;i eu. De ce nu?Oricum nu m[ cunoa;te nimeni,indiferent de ce ar ie;i nu m-a; sim\iru;inat[. A;adar, m-am `nscris cu piesaLaurei Pausini - Strani Amori. Cei dinclub au fost impresiona\i, mai ales c[ amc]ntat o pies[ de-a lor, `n italian[. A fosto ac\iune spontan[, care a ie;it mai binedec]t `mi puteam imagina.

- Apropo de spontaneitate,e;ti genul de om care `;i faceplanuri sau la;i lucrurile s[vin[ de la sine?

- Evident c[ las lucrurile s[ curg[ dela sine, `n cea mai mare parte. Ur[scrutina, nu-mi plac planurile. Lucrurilespontante sunt cele mai reu;ite, deoarecesunt sincere ;i directe. Majoritateaconcursurilor ;i a cocertelor la careparticip vin de pe o zi pe alta, sau demulte ori mi s-a `nt]mplat s[ Xu anun\at[de un concert cu jum[tate de or[ `nainte,sau s[ m[ `nscriu la un concurs `n timpce acesta deja se derula. Pot s[ spun c[ador spontaneitatea.

- Te-ai obi;nuitcu drumurile, cu scena;i cu publicul?

- Orice `nceput e greu, dar cu timpulte obi;nuie;ti, mai ales dac[ `\i place ceeace faci.

- Pe unde ai c]ntat;i la ce festivaluri/concursuriai participat?

- Am fost `n destul de multe ora;e.Cel mai frumos eveniment la care m[g]ndesc cu mult drag a fost la T]rguMure;. De acest eveniment se leag[faptul c[ am cunoscut-o pe cea mai bun[prieten[ a mea. Acest lucru s-a `nt]mplatacum doi ani ;i de atunci suntem cele

mai bune prietene. Tot atunci am c]ntat;i un duet cu Rare; Jucan pentru piesaAndrei, “Dracula, my love”. Am stat 3zile la T]rgu Mure; ;i mi-a pl[cut enormde mult deoarece am cunoscut foartemult[ lume.

Concursurile la care am participatsunt< “Steaua S[tmarului 2007” organizatla Odoreu unde am ob\inut locul I, `nacela;i an a fost ;i concursul “Castelani”de la Carei unde am fost clasat[ tot pelocul I, `n 2008 am participat la concursulinterna\ional “SuYet de stea” de la Alejd(jude\ul Bihor) ;i `n acela;i an am luattrofeul ;i titlul de “Steaua S[tmarului” laconcursul cu acela;i nume. Au mai fost;i alte concursuri precum “Popstar” dela Arad anul acesta, unde am luatmen\iune ;i tot `n acest an locul II laMaratonul de Karaoke, aici la Satu Mare.

- Exist[ vreun concurs lacare nu ai fost `nc[, dar \i-aidori foarte mult?

- Bine`n\eles. Este celebrul concursBritain's Got Talent unde nu a; puteaparticipa din simplul motiv c[organizatorii impun condi\ia de a Xcet[\ean britanic, ceea ce nu sunt. Altfelcu siguran\[ a; munci s[ ajung s[concurez la ei. Oricum nu m[ dau b[tut[;i `mi creez alte scopuri, anume de aparticipa la MegaStar aici `n Rom]nia.Dac[ va mai X o edi\ie, am s[ fac totposibilul s[ ajung la preselec\ie.

- De ce crezi c[ ar Eimportant s[ participi lacompeti\ii de talie na\ional[sau chiar interna\ional[?

- Aceste concursuri ofer[ cele maimari ;anse unui muzician de a face ceva`n via\[. Majoritatea marilor c]nt[re\iajung pe culmi `nalte datorit[ talentului.~ns[ degeaba ai talent dac[ nu e cine s[te descopere. Eu sincer a; vrea s[ Xudescoperit[ la un concurs gen MegaStar.

Gabriela Pu;ca;iu

Am `nceput s[ participla tot felul de concursuri demuzic[, s[ ies din jude\ ;iam ob\inut locuri tot maibune. Am fost la Baia Mare,Oradea, Arad, T]rgu Mure;;i chiar ;i `n Ungaria. Amprins gustul ;i `mi place maimult ca orice. De fapt, `ngeneral `mi place competi\ia;i nu pentru premiu, cipentru experien\[.

Concursurile la care amparticipat sunt< “Steauas[tmarului 2007” organizatla Odoreu unde am ob\inutlocul I, `n acela;i an a fost ;iconcursul “Castelani” de laCarei unde am fost clasat[tot pe locul I, `n 2008 amparticipat la concursulinterna\ional “Suflet destea” de la Alejd (jude\ulBihor) ;i `n acela;i an amluat trofeul ;i titlul de“Steaua S[tmarului” laconcursul cu acela;i nume.Au mai fost ;i alte con-cursuri precum “Popstar”de la Arad anul acesta, undeam luat men\iune ;i tot `nacest an locul II laMaratonul de Karaoke, aicila Satu Mare.

A; vrea s[ particip lacelebrul concurs Britain'sGot Talent `ns[ nu amcet[\enie britanic[, ceea ceeste o cerin\[ obligatorie.

INT

ER

VIU

De;i mul\i au spus c[ spectacolul “Hamlet” a fost prea lung, cei ce l-au v[zut n-au uitat-o pe Ofelia, iar Dianaspune z]mbind c[ mai aude pe strad[ spun]ndu-se< “ea e, a;a-i?”. Recunoa;tere mai mare nici c[-i trebuie. CULTUR~

28 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 9

Diana Turtureanu, revela\iastagiunii la Teatrul de Nord

PO

RT

RE

TUna din bucuriile mari ale

unei institu\ii cum este Teatrulde Nord din Satu Mare st[ `na4rmarea unor talente artisticelocale pe scena proprie. ~nstagiunea 2008-2009, `ncheiat[s[pt[m]na trecut[, a str[lucit `nmulte ;i variate roluri o t]n[r[actri\[ s[tm[reanc[< DianaTurtureanu. Parcurg]nd`mpreun[ cu ea galeria de imaginidin spectacolele `n care a jucat,nu o dat[ am fost tentat s[-i spun,ba i-am ;i spus, “parc[ nu e;ti tuaici”. Complimentul suprempentru un actor, `n fapt.

Diana s-a n[scut sub o zodie bun[,Xe c[ crede\i `n horoscop sau zice\i c[-s pove;ti de adormit adul\ii. ECapricorn dup[ stele, a venit pe lume`n 12 ianuarie 1986. I-a fost scris teatrul`n destin? Ea zice c[ nu a fost o alegeredin fraged[ pruncie, ci voca\ia adevenit evident[ abia prin clasa a XI-a. E un moment interesant atunci, la16 ani, parc[ `ncepi s[ vezi prin cea\aviselor de dinainte.

Primul rol

Diana s-a dus la Teatru ca s[ dea oprob[ pentru un rol secundar `n“Antigona” lui Sofocle, `n regia luiGelu Badea. A recitat o poezie, apoirutinatul regizor a pus-o s[ schimbetonul ;i tr[irea. A privit-o cu aten\ie,v[dit surprins pl[cut, ;i a `ntrebat-ove;nica `ntrebare< ce vrei s[ te faci c]ndvei X mare? Iar ea a r[spuns, f[r[ s[ steaprea mult pe g]nduri< actri\[. :i a;a afost.

Blonda c]rlion\at[, pe atunci cu unp[r mai bogat ;i un temperament mairebel, a ap[rut a;adar pe scen[ `ntragedia greac[ ;i n-a trecut delocneobservat[. Alegerea era deja f[cut[<a dat la Actorie la Cluj, a intrat ;i s-apreg[tit acolo pentru rigorile uneicariere profesioniste, sub `ndrumareaprofesoarei Diana Cozma. ~n ultimulan de ;coal[ a revenit acas[ ;i a `nceputs[ joace, constant, `n spectacoleleTeatrului de Nord.

Fiica cea cu gur[ rea

O prim[ apari\ie, episodic[, edrept, a avut-o `n “Colonia `ngerilor”de :tefan Caraman, pies[ pus[ `n scen[de Ovidiu Cai\a. Era una din fetele dingrupul de tineri mi;tocari care vin ladistrac\ie `n macabrul bar populat debolnavi terminali, din acel sensibilspectacol. Apoi, spre sf]r;itulprim[verii teatrale 2008, a primit rolulFiicei dintr-o pies[ clasic[, “:asepersonaje `n c[utarea unui autor” deLuigi Pirandello, regia Xind semnat[Gelu Badea.

A fost primul ei rol major ;i dinnou s-a f[cut remarcat[, d]nd feteivitrege s[tule de ma;ina\iile tat[luimult[ ironie mu;c[toare ;i senzualitateacut[, f[r[ a X strident[. Partener descen[ ;i bun prieten ;i consilier `n alemeseriei i-a fost atunci Carol Erdös, cucare va mai face pereche tat[-Xic[ `n“Hamlet”, sub aceea;i conducereregizoral[. Diana Turtureanu a doveditatunci resurse bogate ;i a;teptam s[vedem conXrm[ri `n stagiunea ce aveas[ vin[. Ele au venit, `ntr-o multitudinede roluri, unul mai variat ca altul, ce i-au pus talentul `n valoare.

Inocen\e sf[r]mate< Ioana;i Ofelia

Sub conducerea lui AlexanderHausvater, Diana a avut o apari\iescurt[, dar intens[, `n rolul IoaneiBulea din “Jurnalul lui Dracula”, dup[Marin Mincu. Provocarea nu a fostușoară, c[ci Ioana e iubirea din tinere\ea lui Vlad |epe;, pe care `ns[ acesta osiluie;te, `n c[ut[rile lui de putere ;ilibertate. Provocare trecut[ cu brio, cusprijinul pre\ios al unui partenerexcelent profesionist, Ciprian Vultur.~n plus, dac[ o-ntrebi, Diana `\i vaspune c[ respect[ regizorul foarte tare.Orice te-ar pune s[ faci, are el un motivpentru care o face. O lun[ decantonament cu Hausvater a doveditasta cu prisosin\[ ;i to\i actoriiimplica\i o m[rturisesc.

Apoi a venit marele moment<“Hamlet”. Diana s-a v[zut reunit[ cuprimul ei regizor, Gelu Badea, ;i cuunul din mentorii ei, Carol Erdös,juc]nd-o pe Ofelia. A fost o presta\iefoarte, foarte bun[. Foarte profund[. Aexplorat aproape toate resurselefeminit[\ii, de la inocen\a `nceputuluila dorin\a dragostei ;i ad]ncuriletriste\ii c]nd totul se n[ruie. A str[lucit,pur ;i simplu. Cu o voce care neb]ntuie ;i acum, `n scena Xnal[, amor\ii, cu toaca, inton]nd un bocetancestral, imaginea ei r[m]ne gravat[undeva ad]nc `n suYet. A iubit mult

acest rol ;i acest spectacol, `n care apus resurse neb[nuite, mobiliz]ndu-secu totul ;i trec]nd peste greut[\ileinerente. Va X fost ;i o lupt[ cu sine,din care t]n[ra actri\[ a ie;it`nving[toare. De;i mul\i au spus c[spectacolul a fost prea lung, cei ce l-auv[zut n-au uitat-o pe Ofelia, iar Dianaspune z]mbind c[ mai aude pe strad[spun]ndu-se< “ea e, a;a-i?”.Recunoa;tere mai mare nici c[-itrebuie.

Un tur de for\[`n teatrul modern

Finalul stagiunii i-a adus DianeiTurtureanu dou[ premiereconsecutive, ambele `n texte de factur[modern[< “Demoni” de Lars Noren,`n regia lui Ovidiu Cai\a, ;i “SoapOpera” de Cristiana Keresztes, `n regiaAlexandrei Felseghi, acest din urm[spectacol reprezent]nd examenul deabsolvire pentru autoare ;i regizoare.

Diana spune c[ iube;te foarte multtextul dramaturgului suedez, ;i acestlucru s-a v[zut pe scen[, `ntr-un rolgreu ;i nu la `ndem]na oricui< cel alfemeii de cas[, Jenna, sufocat[ de copii;i condi\ion[rile familiei, chinuit[ deun trup cu n[b[d[i, aYat `n tribula\iilede dup[ o nou[ sarcin[, vis]nd la oiubire pierdut[ undeva `n imagina\iacopil[riei, pe care o reg[se;te,`nYorind, `n Xnal. Pentru a studia

condi\ia femeii dup[ na;tere, Diana adevenit abonat[ la revistele pentrum[mici, de parc[ ea `ns[;i urma s[nasc[. O ;i f[cea< urma s[-;i nasc[personajul. Din nou presta\ia ei a fostremarcabil[, juc]nd din nou al[turi deCiprian Vultur ;i d]nd glasconving[tor durerii ;i speran\ei.

~n “Soap Opera” a preluat rolulunei adolescente rebele, Andreea,c[reia i-a dat ceva din personalitatea eiputernic[ ;i din experien\a de actri\[trecut[ deja prin `ncerc[ri una ;i una.AYat[ `ntr-o pozi\ie de maturitate fa\[de cele dou[ realizatoare ale mont[rii,a venit cu sugestii utile care au dat unpic de profunzime unui text ce puteada u;or `n derizoriu.

Partea grea a fost s[ treac[ de laOfelia la Jenna ;i la Andreea `n zileconsecutive, roluri de facturi totaldiferite (;i de lungimi considerabileprimele dou[), programul Xind foartedens `n Xnalul stagiunii. Faptul c[ areu;it spune multe despre capacit[\ilesale ;i puterea sa de munc[.

Viitorul sun[ bine

~ntrebat[ ce roluri `;i dore;te,Diana se arat[ rezervat[ ;i deschis[.Pentru ea Xecare rol e o aventur[ nou[.La 23 de ani por\ile carierei `i sunt largdeschise. Nu se consider[ o vedet[.Viitorul `i st[ `ns[ `nainte.

Vasile A.

PERSONALIT~}I

10 Informa\ia de Duminic[/28 iunie 2009

Taras Sevcenko, un militantpentru eliberarea social[ ;i

na\ional[ a poporului ucraineanTaras Sevcenko este un simbol

al poporului ucrainean, ca ;i MihaiEminescu pentru poporul rom]n,iar PetoE Sandor pentru poporulmaghiar. Este proorocul ce i-aredat poporului ucrainean iden-titatea na\ional[ ;i geniul ce aconsacrat dreptul limbii ucrai-niene la eternitate, `ntr-unmoment c]nd patria lui, Ucraina,gemea `n veacuri sub domina\iastr[in[.

Pentru poporul ucrainean, TarasSevcenko `ntruchipeaz[ geneza noii lumiucrainiene ;i repunerea multimilenareiUcraine la locul cuvenit pe harta lumii.

Taras Sevcenko reprezint[ o Xgur[emblematic[ pentru spa\iul culturalucrainean. Numele s[u se confund[ cucel al patriei ;i al neamului `n care s-an[scut ;i fa\[ de care a nutrit o dragostenem[rginit[, dus[ p]n[ la sacriXciul desine. A fost, este ;i va r[m]ne `ntruve;nicie supranumit clasicul f[r[ deseam[n, bardul, poetul na\ional, poetulpopular, `ntemeietorul literaturii ;i arteiplastice moderne ucrainiene. Un g]nditorde anvergur[, militant pentru eliberareasocial[ ;i na\ional[ a poporului.

Cum este v[zutde cona\ionalii s[i

Iat[ ce spunea despre cona\ionaluls[u poetul Ivan Franko< “A fost fecior de\[ran, dar a devenit un st[p]n `n `mp[r[\iaspiritului. A fost iobag, dar a devenit untitan `n `mp[r[\ia culturii umane.” Iar `ndiscursul s[u, pre;edintele UcraineiViktor Iuscenko - la a 195-a aniversare alui Taras Sevcenko spunea< “Cuv]ntul luiSevcenko este, poate, cel mai pre\ios pecare Dumnezeu l-a trimis unui popor careveacuri de-a r]ndul ;i-a c[utat statalitatea.Taras Sevcenko este cel mai mare scriitorucrainean ;i unul dintre cei mai `nsemna\ireprezentan\i ai romantismului literar slav;i european.” Dar opera sa poetic[ Xindadesea marginalizat[ `n favoarea literaturiiruse, sau privit[ de cele mai multe oridoar din punct de vedere social-revolu\ionar, neglij]ndu-se mesajul s[upoetic.”

Taras Sevcenko, din p[cate, are soartaunor personalit[\i de geniucontemporane, s[ treac[ mult preadevreme, `n plin[ glorie, pragul sprelumea umbrelor precum alte nume mariale literaturii< Pu;kin, care a decedat lav]rsta de 38 de ani, Lermontov la 27 deani, PetoX la 26 de ani, Eminescu la 39 deani, Mozart la 35 de ani, Creang[ la 50 deani ;i mul\i al\ii. Taras Sevcenko face pasulc[tre eternitate `n anul 1861, la v]rsta dedoar 47 de ani, dup[ o existen\[ cumplit[,cu neputin\[ de imaginat. Din cei 74 deani (1816-1861) ai dramaticei ;izbuciumatei sale vie\i, 24 de ani i-apetrecut `n ;erbie, 10 `n deportare, iar 13sub sever[ supraveghere a poli\iei.

De copil `l fascina picturaN[scut la 9 martie 1814, `ntr-o familie

de iobagi, el `nsu;i iobag p]n[ la v]rsta de24 de ani, c]nd `n urma demersurilor`ntreprinse de personalit[\i inYuente aleculturii ucrainiene, prime;te din m]napoetului V. Jukovschi actul de slobozeniede fostul s[u st[p]n Engelhardt, `nprezen\a `ntregului grup protector.

La v]rsta de 9 ani se stinge din via\[mama sa, l[s]nd casa cu ;ase copii `nseama tat[lui. Peste aproximativ doi animoare ;i tat[l s[u, copiii r[m]n]nd orfanide ambii p[rin\i. Sevcenko locuie;te ovreme la unchiul s[u apoi ajunge argat ladasc[lul Bohorski. Arg[\ia crunt[ `ldetermin[ s[ ia calea pribegiei, stimulatXind de dorin\a de a descoperi un me;ter

care s[-l `nve\e meseria de zugrav, depictor, de fapt prima sa pasiune.

~ntr-un concurs de `mprejur[ri ajungela curtea baronului Engelhardt care faceo c[l[torie `ndelungat[, Xind `nso\it degrupul de slugi, printre care se aYa ;i TarasSevcenko. ~n aceast[ c[l[torie baronulconving]ndu-se de aptitudinile ie;ite dincomun ale iobagului adolescent, `i`nlesne;te s[ fac[ ucenicie de pictor,d]ndu-l cu contract de iobag me;teruluibreslei zugravilor pe nume :ireav.Perioada de studiu la :ireav este de ;aseani, `n intervalul 1832-1838, de altfelaceasta Xind cea mai fructuoas[ perioad[a sa. Odat[ deslu;ite ;i `nsu;ite tainelepicturii ;i ale zugr[velilor, Taras Sevcenkolucreaz[ la decorarea Teatrului Mare dinPetersburg, realizeaz[ `n stil propriuinconfundabil o serie de compozi\ii pediverse teme propuse de Academia deArte Frumoase, scrie versuri, facecuno;tin\[ cu o seam[ de personalit[\i curenume ;i inYuente, cu ajutorul c[roraob\ine actul slobozeniei de iobag la v]rstade 24 de ani.

Ajuns om liber `n anul 1840, acest anse dovede;te unul fast, `n care prime;tedin partea Academiei de Arte Frumoasemedalia de argint clasa a II-a pentrupictur[, `i apare cu aprobarea cenzuriiprimul volum de versuri intitulat“Cobzarul”, Xind solicitat de cele maipestigioase reviste ;i almanahuri s[publice `n ele. ~i apare apoi al doilea volumde poezii “Cobzarul din Chirin ;iHaidamacia” (1844).

Simpatizeaz[ cu organiza\iapolitic[ secret[ “Kiril;i Metodiu”

~nt]mplarea face ca dup[ stabilirea sala Kiev, `n prima parte a anului 1846, s[ `l`nt]lneasc[ pe istoricul ;i scriitorul MikolaKostomarov, unul dintre ini\iatoriiorganiza\iei politice secrete “Kiril ;iMetodiu”, care avea ca scop eliberareana\ional[ a Ucrainei, lichidarea iob[giei;i crearea unei republici federativePanslave. Taras Sevcenko devine membrual acestei organiza\ii, `n urma unordenun\uri este arestat ;i el. Este incriminatpentru versurile sale revolu\ionare ca Xindextrem de periculoase. ~n aceast[ situa\ie\arul Nicolaie I `ncuviin\eaz[ deportarealui `n \inutul Oreburg, cu precizarea s[ Xe\inut `ntr-un regim de strict[ supra-veghere ;i interdic\ia de a scrie ;i de adesena. Cu toate acestea, poetul continu[s[ scrie. ~n aceast[ perioad[, scrie

microromane, care sunt cuprinse `n prozacelor dou[ volume intitulate “Via\a deartist”, traduse `n limba rom]n[ descriitorul :tefan Tcaciuc, este vorba despreproza scurt[< Argata, Ocna;ul `nXerat,Prin\esa, Muzicantul, Oropsitul,C[pit[neasa, Gemenii ;i via\a de artist,av]nd un caracter autobiograXc, alexisten\ei, al tendin\ei de dep[;ire, alcondi\iei umile al omului simplu aYat `nstarea de iob[gie, cum sunt personajeleacestor romane, Xin\e `nzestrate cu realetalente, dar lipsite de posibilitatea de a serealiza, `n `mprejur[ri vitrege ale unuiregim autocrat, `nrobitor ;i ostil `n care\arul Nicolaie I interzice celor din p[turilede jos p]n[ ;i accesul la `nv[\[tur[.Sevcenko a tr[it din plin ;i dramatic atarest[ri de lucruri, rostindu-;i indignarea `nversuri memorabile.

Dup[ dispari\ia \arului Nicolaie Irevine la tron Alexandru al II-lea. ~n urmamultor interven\ii ale personalit[\ilorculturale din acea vreme, dup[ o perioad[de doi ani este eliberat (mai 1857), cuindica\ia de a X strict supravegheat ;i cuinterdic\ia de a se stabili `n Petersburg sau`n Moscova.

De aici `ncolo `ncepe s[ aib[ problemecu s[n[tatea ;i trece `n neXin\[ `n anul1861, l[s]nd un testament.

Printre primii care au tradus `n limbarom]n[ opera lui Taras Sevcenko senum[r[ C. Dobrogeanu Ghere, apoi la`nceputul secolului al XX-lea, `n aniiprimului R[zboi Mondial, a fost scriitorulZamXr Arbore, cel care a tradus `n limbarom]n[ crea\ia lui Taras Sevcenko,public]nd cartea `n anul 1916, intitulat[“Ucraina ;i Rom]nia”. ~n anii celui de alDoilea R[zboi Mondial opera lui TarasSevcenko este tradus[ de MihailSadoveanu (1952). ~n anul 1963 apare atreia edi\ie a “Cobzarului” `n traducerealui Mihai Beniuc. ~n anul 1990 aparemasiva edi\ie a “Cobzarului” lui TarasSevcenko, `n limba rom]n[ tradus[ deVictor Tulbure. Apoi, `n ultimul deceniuscriitorul ;i poetul :tefan Tcaciuc ;i poetulIon Cosmei `;i sus\in doctoratul din operalui Taras Sevcenko.

Bustul marelui disp[rut va X dezvelit`n Satu Mare `n ziua de 1 iulie, la ora 12.00,`n Pia\a dr. Vasile Lucaciu (`n vecin[tateaMuzeului Jude\ean), `n prezen\aoXcialit[\ilor locale, jude\ene ;i invita\idin Ucraina.

Au consemnat Mihai Macioca,vicepre;edintele UUR, pre;edintele

Filialei Satu Mare a UUR ;i IoanCoriolan Ani\a;

CD-ul de debut al luiGorbaciov în muzic[,

vândut pentru100.000 de lire

CD-ul unicat cu care fostul lidersovietic Mihail Gorbaciov ;i-a făcutdebutul în muzică, intitulat “Songs forRaisa” ;i dedicat so\iei sale, care a muritîn urmă cu 10 ani, a fost vândut laLondra, în cadrul unei licita\ii, pentrusuma de 100.000 de lire, anun\ăcotidianul britanic `e Guardian.

Pe CD se aYă ;apte balade romantice,alese de Gorbaciov dintre melodiilepreferate ale Raisei, care a fost răpusă deleucemie în 1999. Un Xlantrop anonimdin Marea Britanie a cumpăratalbumul la licita\ia organizată înbeneXciul Funda\iei Raisa Gorbaciov,organiza\ie activă în folosul copiilorbolnavi de cancer. Printre cele 350 depersonalită\i prezente la licita\ie s-au

numărat so\ia premierului britanicGordon Brown, Sarah, primarulLondrei, Boris Johnson, autoarea căr\ilor“Harry Potter” J. K. Rowling, actri\aVanessa Redgrave ;i ambasadorul rusYuri Fedotov.

La licita\ie a fost prezent ;iinterpretul, care, cu acest prilej, a cântatmelodia “Old Letters” ;i a fost aplaudatde asisten\ă. Gorbaciov a explicat că, latoate melodiile de pe CD, a fost acom-paniat de Andrei Makarevich, una dintrevedetele rock ale Rusiei.

În condi\iile în care CD-ul esteunicat, fanii ru;i contează pe “Xlantropiamuzicală” a cumpărătorului britanic ;isperă că albumul va putea X descărcatde pe internet.

Româncele petreccu Berlusconi

Dezvăluiri nea;teptate în cazulscandalului sexual în care este implicatSilvio Berlusconi. Se pare că printre feteleplătite să ia parte la petrecerilepremierului italian se aYau ;i românce.Declara\ia a fost făcută de BarbaraMontereale, una dintre femeile care aufost plătite să participe la petrecerile dela vila din Sardinia a premierului.Montereale a povestit că printre femeileaYate la celebra vilă a lui Berlusconi seaYau ;i femei din Estul Europei.

“Majoritatea fetelor care participaula petrecere în vila din Sardinia eraustrăine. Erau de origini slave ;i rom]nce.Erau fete din Europa de Est. Mi-am pututda seama după accentul lor. Toate îlnumeau pe Silvio Berlusconi “Papi”. Eraun fel de competi\ie între ele”, a declaratBarbara Montereale, într-un interviuacordat publica\iei La Repubblica.

Femeia a făcut publice ;i o serie defotograXi realizate în vila lui Berlusconi.

Barbara Montereale, de 23 de ani,sus\ine că atât ea, cât ;i prietena ei,Patrizia D'Addario, au primit banipentru a veni la o petrecere organizată lavila premierului. Montereale sus\ine că,după o întâlnire cu premierul italian, înianuarie 2009, s-ar X ales cu nu mai pu\inde 10.000 de euro.

Patrizia D'Addario, în vârstă de 42 deani, a declarat, în urmă cu câteva zile, căGianpaolo Tarantini, unul dintreangaja\ii lui Berlusconi, i-a oferit banipentru a participa la una dintre

petrecerile organizate de premier la vilasa. Aceasta a dezvăluit ;i suma care i-afost oferită< 2.000 de euro, pentru onoapte cu Berlusconi.

În prezent, parchetul din localitateaitaliană Bari audiază patru femei, inclusivpe Patrizia D'Addario. Acestea ar X fostplătite pentru a participa la petrecerileorganizate la re;edin\ele din Roma ;iSardinia ale premierului SilvioBerlusconi.

“Este unul dintre cei mai mari oameni care au vizitat planeta noastră, adevăratul regeal muzicii pop, rock şi soul”, declară Elizabeth Taylor despre artist. IN MEMORIAM

M

28 iunie 2009/Informa\ia de Duminic[ 11

La 50 de ani, MichaelJackson a `ncetat din via\[

Farrah Fawcett, învins[de cancer dup[ o lupt[de aproape trei aniActriţa americană Farrah Fawcett,

care a încetat din viaţă joi, într-un spitaldin Los Angeles, a luptat cu cancerultimp de aproape trei de ani de zile şi aavut curajul să-şi facă publică suferinţa,într-un jurnal video difuzat de NBC pe15 mai.

Cu câteva ore înainte de moarteaactriţei, postul de televiziune ABC Newsanunţase că Fawcett este într-o starecritică. "Nu sunt sigură că va reuşi sătreacă de ziua aceasta. A primit ultimaîmpărtăşanie", declarase jurnalista deteleviziune Barbara Walters. Iarinevitabilul s-a produs la 62 de ani,Farrah Fawcett a încetat din viaţă, dincauza cancerului de colon cu care a fostdiagnosticată în 2006. Alături de Fawcetta stat, până în ultima clipă, actorul RyanO'Neal, partenerul ei de viaţă din ultimii27 de ani, care anunţase, luni, că vrea săo ia de soţie. Cei doi actori aveauîmpreună un Xu, Redmond, în vârstă de24 de ani. Ca tristă ironie a destinului,O'Neal şi-a câştigat celebritatea în 1970,odată cu rolul din drama "Love Story",Xlm în care prietena personajuluiinterpretat de el moare tot răpusă deboală.

Luna trecută, Ryan O'Neal anunţasecă boala cu care se lupta Farrah Fawcetts-a propagat, iar actriţa a întrerupttratamentul pe care îl urma.

În materialul numit "Farrah's Story"(Povestea lui Farrah) şi difuzat de NBCla jumătatea lunii mai, Fawcett a făcutpublice informaţii personale despretratamentele pe care le-a urmat în SUAşi Germania. "Oricât mi-aş X dorit săpăstrez secretul în legătură cu boala mea,nu pot să nu mă gândesc la toţi cei carepoartă aceeaşi cruce şi pot învăţa ceva dinceea ce mi s-a întâmplat şi mie. Nu amînţeles niciodată de ce erau oamenii atâtde interesaţi de ceea ce fac eu. Pânăacum", declara actriţa, înainte dedifuzarea jurnalui său video.

Farrah Fawcett avea în palmares şasenominalizări la Globul de Aur şi eraconsiderată una dintre cele mai frumoaseblonde din istoria Hollywood-ului. În1995, actriţa a surprins pe toată lumeapozând în revista Playboy, la vârsta de 48de ani, acea ediţie a revistei Xind cea maivândută din anii '90. Cel mai importantrol al carierei sale a fost cel din serialulde televiziune "Charlie's Angels".

Criticul ;i scriitorulMatei C[linescu

a muritMatei Călinescu, una dintre vocile

literare marcante ale culturii româneşticontemporane, s-a stins din viaţă, la vârstade 75 de ani, în urma unei lungi suferinţecauzate de cancer, la Bloomington,Indiana, au declarat pentru NewsInreprezentanţii editurii Polirom.

Matei Călinescu a decedat pe 24 iunie,iar funeraliile vor X organizate în ziua de29 iunie, la cimitirul All Saints.

Născut în 1934 în Bucureşti, MateiCălinescu a debutat mai întâi înpublicistică, în „Gazeta literară” şi „Viaţaromânească”. Din 1960 începe colaborareacu Tudor Vianu, la catedra de literaturăuniversală a Facultăţii de Litere. MateiCălinescu a părăsit România în 1973, dupăapariţia mai multor titluri de critică literarăşi a romanului "Opiniile lui ZachariasLichter", distins cu premiul pentru prozăal Uniunii Scriitorilor din România (1969).În Statele Unite, ca profesor la prestigioasaIndiana University, a publicat lucrareacare l-a consacrat în spaţiul academic,"Five Faces of Modernity< Modernism,Avant-Garde, Decadence, Kitsch,Postmodernism" (1987).

Una dintre ultimele sale cărţi este untext biograXc, care spune povestea Xuluisău, mort în urma unei crize severe deepilepsie, în 2003.

Michael Jackson a murit joi lavârsta de 50 de ani într-un spitaldin Los Angeles unde fusesetransportat de urgen\ă în urmaunui stop cardiac, o veste ce aprovocat o undă de ;oc pe măsuracelebrită\ii planetare a celuisupranumit “regele popului”, carea concertat inclusiv în România.

“Dl. Jackson a fost transportat la spital(...) era incon;tient atunci când a fostadus, iar decesul său a fost constatat înaceastă după-amiază (joi - n.r.) la ora14.26 (vineri, 0.26, ora României)”, adeclarat la CNN un purtător de cuvântde la institutul medico-legal dincomitatul Los Angeles, locotenentul FredCorral, conXrmând astfel informa\iidifuzate anterior de presa americană.

Potrivit Los Angeles Times, MichaelJackson, care în august ar X împlinit 51de ani, a fost victima unui stop cardiac ladomiciliul său de la Holmby Hills, uncartier de lux din nord-vestul LosAngeles-ului, unde vedeta închiriase ocasă din ianuarie. După ce paramedicii auîncercat să-l resusciteze, dar în zadar, afost transportat la spitalul Ronald Reaganal Universită\ii California din LosAngeles (UCLA), aYat la câ\iva kilometridepărtare.

Starul spera să-;i facă mareaîntoarcere pe scenă

În exteriorul spitalului, ale cărui căide acces către serviciile de urgen\ă au fostblocate, sute de jurnali;ti ;i curio;i seadunaseră joi după-amiază într-omul\ime compactă. Poli\ia îi \inea însă ladistan\ă de clădirea spitalului. Decesulregelui pop intervine în momentul încare cântăre\ul spera să-;i facă mareaîntoarcere pe scenă, în această vară, cu oserie de concerte. După ce practic adispărut din via\a publică de la achitareasa, în 2005, într-un răsunător proces încare a fost acuzat de atingeri de naturăsexuală asupra unui minor, cântăre\ul areapărut pentru scurt timp în martiepentru a anun\a o serie de nu mai pu\inde 50 de concerte. În timpul unei scurteinterven\ii în fa\a presei ;i a miilor defani, Michael Jackson, care a venit cu oîntârziere de peste o oră ;i jumătate fa\ăde ora la care fusese anun\ată declara\ia,a spus că va X vorba despre “ultimele salespectacole la Londra”. Însă la sfâr;itullunii mai, organizatorii au anun\at călansarea seriei de concerte a fost amânatăcu câteva zile, în iulie, dând însă asigurărică acest fapt nu are nimic a face cu stareade sănătate a starului, obiect alspecula\iilor de câ\iva ani încoace.

Înzestrat cu o voce ce îi permitea săia sunete înalte, recognoscibilă imediat,un dansator ie;it din comun, artistul acunoscut consacrarea încă de la vârstade 10 ani, gra\ie grupului format alăturide tatăl ;i fra\ii săi, Jackson Five. Apoi atrecut la statutul de star mondial odatăcu albume precum “OZ `e Wall” ;i maiales “`riller”, din 1982. Încă din anii '80,enigmaticul Jackson arătase semne Xzice;i comportamentale ciudate ;i, dincolo defenomenul muzical, a devenit unfenomen monden. A transformatmuzica, dansul, videoclipurile ;i a ajunsla un record de vânzări de-a lungulcarierei estimat la circa 750 de milioanede discuri, care, adăugate celor 13 premiiGrammy pe care le-a ob\inut, a făcut dinel cel mai de succes star de divertismentdin toate timpurile. Însă credin\a luiJackson că e “Peter Pan în suYetul său”,băie\elul care refuză să crească, preferin\alui pentru compania copiilor, prietenia sacu un cimpanzeu, vocea pi\igăiată ;inumeroasele opera\ii estetice i-au adus,

deopotrivă, porecla de “Wacko(Excentricul) Jacko”.

Probleme Enanciare au pusst[p]nire pe via\a lui

În 1993, imaginea sa de duceexcentric s-a spulberat odată cu plângereafăcută de un adolescent de 13 ani, care îlacuza de atingeri de natură sexuală.Afacerea a fost reglementată în cele dinurmă pe cale amiabilă, contra a 23,3milioane de dolari, o sumă care nu i-aafectat decât în mică măsură o avereestimată pe atunci la 600 de milioane dedolari. Însă de atunci, între via\a sasomptuoasă ;i inactivitatea artistică,averea s-a cam risipit, a;a încât în 2006cântăre\ul a fost nevoit să-;i ree;alonezeo datorie de 170 de milioane de dolari,potrivit presei americane, ;i i-a acordatcompaniei Sony op\iunea de a-iachizi\iona jumătate din prestigiosul săucatalog muzical.

Ca o mică victorie într-un ocean deprobleme Xnanciare, vedeta ob\inuserecent anularea unei vânzări de obiectepersonale ce urma să Xe organizată decasa de licita\ii Julien's din California. În1992 Michael Jackson a venit ;i înRomânia, unde a sus\inut un concert ;iunde avea ;i un fan club. A fost unuldintre starurile cele mai adulate înîntreaga lume, dar ;i cele mai

controversate. Ca ;i regele rockului, ElvisPresley, care, dacă mai trăia i-ar X fost laun moment dat socru, tumultul uneicariere de un succes excep\ional l-acople;it prematur. Decesul său aintervenit în aceeaşi zi în care Americaera deja în doliu, după ce mai pierduseuna dintre vedetele dragi - actriţa FarrahFawcett, răpusă de cancer la 62 de ani.

Ce spun alții despre el?

“Este unul dintre cei mai marioameni care au vizitat planeta noastră,adevăratul rege al muzicii pop, rock şisoul”, declară Elizabeth Taylor despreartist.

“De când am aYat, nu mă pot opri dinplâns”, declară Madonna pentru revistaPeople. “L-am admirat întotdeauna peMichael Jackson. Lumea a pierdut peunul dintre cei mai mari cântăreţi, darmuzica lui va trăi pentru totdeauna. Suntalături de cei trei copii ai lui şi alături defamilie. Dumnezeu să îl odihnească înpace!”, spune îndurerată Madonna.

Quincy Jones - producătorul care s-a ocupat de primul album al lui MichaelJackson, “OZ the Wall”< Sunt absolutdevastat de această veste tragică şineaşteptată. Nu am cuvinte să îmi exprimregretul că Michael ne-a fost luat încăatât de tânăr. Soarta ne-a adus unul lângăaltul în “`e Wizz” şi ne-a dat

posibilitatea să dovedim de ce suntem înstare în anii '80. Acum, “OZ the Wall”,“`riller” sau “Bad” pot X auzite în Xecarecolţ al lumii, în primul rând datoritătalentului, graţiei, profesionalismului şidedicaţiei de care a dat dovadă Michael.Astăzi, am pierdut un frate mai mic şi oparte a suYetului meu a plecat odată cuel.”

“Am pierdut un geniu şi un adevăratambasador nu numai al muzicii pop, cial întregii muzici. A fost un model şi osursă de inspiraţie pentru generaţii deartişti şi voi preţui întotdeaunamomentele pe care le-am împărţit cu elpe scenă şi tot ceea ce am învăţat de la elîn materie de muzică. Sunt alături defamilie şi toţi cei apropiaţi”, spune JustinTimberlake.

“Aşa cum niciodată nu va mai existaun al doilea Fred Astaire, Chuck Berrysau Elvis Presley, tot aşa nu va X nimenicomparabil cu Michael Jackson. Talentul,unicitatea şi misterul de care era învăluitau făcut din el o legendă”, a declaratregizorul Steven Spielberg pentruHollywood Insider.

Artistul avea programat un maratonde 50 de spectacole, care urmau să sedesfăşoare la Arena 02 din Londra,începând cu luna viitoare. Show-urile,pentru care au fost epuizate biletele,urmau să pună capăt pauzei de 12 ani încare nu a mai concertat...

Daniel Chiorean, Gabriela Pu;ca;iu

12 Informa\ia de Duminic[/28 iunie 2009

Beyoncé Knowles ;i-a lansat turneul;i `n \ara natal[

Turneul mondial, care a debutat `nluna martie `n Canada, a ajuns ;i pep[m]nt american. Prima oprire aturneului “I am Sasha Fierce” a fost laMadison Square Garden din NewYork, unde i s-a al[turat ;i so\ul ei,rapper-ul Jay-Z.

C]nt[rea\a `n v]rst[ de 27 de ani ainterpretat `n duet cu so\ul ei piesa“Crazy in love”.

Showul din 21 iunie a fost in-cendiar – Beyoncé a ap[rut `mbr[cat[`n mireas[, cu voal pe cap ;i plutind caun `ngera; suspendat `n aer. Cele 58 de\inute create de `ierry Mugler auilustrat c]t se poate de bine stilulspectaculos al divei.

Se pare c[ Beyoncé s-a `ndr[gostitde crea\iile celebrului designer dup[ce a v[zut colec\ia “Superheroes”expus[ la Metropolitan MuseumCostume Institute. Ea a ales o rochievintage semnat[ de Mugler, din 1987,pentru realizarea ;edin\ei foto care apromovat noul s[u album “I am SashaFierce”.

Creatorul a realizat ;i costumelepurtate de toate celelalte persoane careapar pe scenă.

Cameron Diaz a primito stea pe bulevardul

starurilor de la HollywoodEa are steaua cu num[rul 2.386 de

pe Hollywood Walk of Fame. Bunii eiprieteni, actorii Tom Cruise, KatieHolmes ;i Lucy Liu (al[turi de care ajucat `n cele dou[ produc\ii „~ngerii luiCharlie”), s-au aYat alături de alte sutede admiratori în timpul ceremoniei.Actri\a a dedicat succesul de care sebucură părin\ilor ei. Tatăl său a decedatîn aprilie, la vârsta de 58 de ani, în urma

unei pneumonii. Cameron a mărturisitcă dragostea părin\ilor săi i-a dat“puterea ;i curajul de a duce aceastăvia\ă extraordinară”.

Actri\a americană, devenităcunoscută după rolul din 1994 `n Xlmul“Masca”, urmează să joace în drama“My Sister’s Keeper”. În acest Xlm, ea vainterpreta rolul unei mame cu trei copii,din care unul este bolnav de leucemie.

Chris Brown - cinciani de libertate

condi\ionat[, dup[agresarea Rihannei

Cântăre\ul R&B a pledat vinovat laacuza\ia de agresiune comisă împotrivafostei sale iubite, cântărea\a Rihanna, Xindcondamnat la cinci ani de supravegherejudiciară ;i 180 de zile de muncă în folosulcomunită\ii.

Artistul în vârstă de 20 de ani aîncheiat această în\elegere cu parchetulamerican, care îi permite să eviteînchisoarea. Altfel, el ar X riscat o pedeapsăde până la cinci ani de închisoare, dupăce a fost pus sub acuza\ie, la începutullunii martie, pentru comiterea uneiagresiuni “de natură să provoace rănigrave” ;i pentru amenin\ări cu moartea laadresa fostei sale iubite. Această în\elegereva trebui să Xe mai întâi avizată de unjudecător, decizia în acest caz urmând săXe pronun\ată în luna august.

În documentele acuzării, numelevictimei este “Robyn F”. Rihanna, în vârstăde 21 de ani, al cărei nume real este RobynFenty, a fost prezentă, ;i ea, în sala dejudecată dar a decis să nu facă niciuncomentariu.

Incidentul s-a petrecut cu doar câtevaore înainte de gala premiilor Grammy,care a avut loc pe 8 februarie, în LosAngeles. Rihanna, originară din Barbados,;i Chris Brown se întorceau de la opetrecere din partea de vest a ora;uluicalifornian. Poli\ia a fost alertată după cedisputa dintre cei doi a degenerat. ChrisBrown s-a predat ulterior autorită\ilor ;ia fost repus în libertate după ce a plătit ocau\iune de 50.000 de dolari.

Un raport al poli\iei americane indicăfaptul că Brown a lovit-o pe Rihanna cucapul de geamul autovehiculului, a lovit-o repetat peste fa\ă ;i i-a mu;cat urechea;i un deget. La un moment dat, potrivitraportului poli\iei, Chris Brown i-ar Xspus Rihannei< “Te voi ucide”. O fotograXece înfă\i;a chipul tumeXat al Rihannei aapărut ulterior pe internet.

Oprah Winfrey `;i duceangaja\ii `ntr-o croazier[`n Marea Mediteran[

Pentru a doua oar[ `n ultimii ani,realizatoarea TV a decis s[-;i duc[ to\iangaja\ii (100 de persoane) ;i familiileacestora `ntr-o vacan\[ pl[tit[ integral deea, de data aceasta aleg]nd o croazier[ delux `n Marea Mediteran[, informeaz[„Chicago Sun-Times”. Ea a pl[tit peste500.000 lire sterline pentru cele 10 zile devacan\[.

Croaziera `i va duce pe Winfrey ;i peangaja\ii s[i `n Spania, Italia, Turcia, Grecia;i Malta. Realizatoarea TV va pl[titransportul, m]ncarea, b[utura ;i toateactivit[\ile pe care le vor avea `n porturileunde va opri vaporul.

Conform „Daily Mail”, ambarca\iuneaa acostat mar\i pe malul ora;uluiBarcelona, unde at]t Oprah c]t ;i prieteniiei au rămas fascina\i de catedrala SagradaFamilia.

Vedeta a cărei avere personală se ridicăundeva la 1,5 miliarde de lire sterline ;ivenitul anual la peste 200 milioane de lire,este cunoscută pentru generozitatea ei. ~n2005, ea a decis s[-;i duc[ to\i angaja\ii cufamiliile lor `ntr-o vacan\[ `n Hawaii.

Potrivit unei companii de turism, ocroazier[ precum cea oferit[ de OprahWinfrey cost[ `n jur de 5.400 de dolari depersoan[.