Perioada premoderna- Cronologie 1601-1821 perioada premoderna

plan intern mutaii lente pana la trecerea spre vrsta moderna si naionala.

plan extern fluxuri si refluxuri, nceputul Chestiunii orientale, Principatele intra in cmpul expansionist al puterilor cretine.

1601-1660 controlul economic si politic al Porii in Principate a fost slbit => domnii lungi: Matei Basarab (1633-1654) si Vasile Lupu (1634-1653).

1618-1648 - politica independenta a principilor ardeleni, participnd la Rzboiul de 30 ani Dup 1660 Poarta reia ofensiva spre Europa Centrala => opresiune economica si politica in Principate, susinere financiara, participare la expediiile turceti contra principilor cretini.

1673 polonezii captureaz Hotinul, tefan Petriceicu si Grigore Ghica trec de partea cuceritorilor

1673-1678/1683 Poarta a impus slujbai greci in dregtorii, premergnd regimului fanariot (protofanariotismul)Evenimentele politico-militare de la sfarsitul sec. XVII => redimensionarea statelor

1683 asediul Vienei nfrngerea turcilor => nceputul decderii Imperiului Otoman si criza orientala.

Turcii pierd batalie dup batalie, cednd teritoriile cucerite de Soliman Magnificul in Europa Centrala.

ianuarie 1699 pacea de la Karlowitz

I. Otoman renuna la teritorii cheie, Ungaria si Transilvania intra in stpnire Habsburgica

tolerarea cultului romano-catolic pe teritoriile islamice si aprarea slujitorilor acestei religii

Problema motenirii Imperiului Otoman (problema orientala) de ctre puterile cretine (Rusia si Austria)

XVIII-XIX rzboaiele ruso-austro-turce, ncheiate aproape toate cu victoria puterilor cretine => declinul ireversibil al Imperiului Otoman (omul bolnav al Europei)Emanciparea de sub suzeranitatea Porii a Principatelor in timpul lui S. Cantacuzino (1678-1688), C. Brancoveanu (1688-1714) si D. Cantemir (1710-1711) negocieri cu Austria si Rusia tratate program de emancipare recunoaterea de ctre imperiile cretine a independentei, frontierelor, instituiilor si a ortodoxismului.

Brancoveanu adept statornic al principiului echilibrului politic, manevrnd intre Habsburgi si Poarta (=> situaia grava a Tarilor Romane)

a promovat cultura (stilul brancovensc)

aciuni diplomatice cu Imperiul Habsburgic si rus, Poarta a aflat => mazilirea sa si a copiilor (1714)

Cantemir 1710 nelegere cu tarul Petru I, care recunotea independenta si integritatea Moldovei(tratatul de la Lutk) 1711 rzboiul ruso-turc, ctigat de otomani, prin capitularea ruilor la Stanilesti

refugierea domnitorului si transformarea Hotinului in raia sec XVIII centrul si S-E Europei criza politica din Polonia si consecinele ei

criza Imperiului Otoman (Problema Orientala)

Austria, Rusia, Prusia isi disputau dominaia asupra spaiului balcanic, Tarilor Romane si Poloniei.

Expansiunea ruseasca invoca pretextul protejrii cretinilor din Balcani

Tarile Romane devin scena de rzboi => ocupaii militare ndelungate, pierderi teritoriale si umane.

1710 tratatul de aliana dintre Cantemir si Petru I, care recunotea independenta si integritatea Moldovei (orientarea spre Rusia)

mai 1711 conflictul ruso-turc, ctigat de otomani prin capitularea ruilor la Stanilesti

iulie 1711 pacea de la Vadu Huilor, prin care Hotinul devine raia

octombrie 1711 introducerea regimului fanariot in Moldova, prin numirea lui Nicolae Mavrocordat

ianuarie 1716 introducerea regimului fanariot in Tara Romneasca, prin numirea lui Nicolae Mavrocordat

1716-1718 conflictul austro-turc, ctigat de Habsburgi 1716-1718-memorii adresate Curii de la Viena: desprinderea T. Romaneti de otomani, domni pmnteni

Reformatorii se adresau Marilor Puteri, ntrunite in congrese, sa susin problema romneasca 1718 pacea de la Passarowitz Banatul si Oltenia trec in stpnirea Austriei => devine putere balcanica

1735-1739 conflictul austro-ruso-turc

1739 pacea de la Belgrad Oltenia revine Tarii Romaneti, insa Banatul nu 5 august 1746-desfiintarea rumniei din Tara Romneasca 1749-desfiintarea vecinilor din Moldova. 1772, 1773 tratativele de la Focani: domnii pmntene, autonomie, unirea sub garania colectiva a Rusiei, Austriei, Prusiei.

1772 Ienachita Vacarescu trimite memoriu marelui vizir, solicitnd respectarea vechilor tratate, nlturarea abuzurilor si revenirea la domniile pmntene.

Ideea din ultimele 3 decenii ale sec XVIII a recuperrii autonomiei =nceputul deteptrii naionale 1768-1774 conflict ruso-turc, pierdut de otomani

1774 pacea de la Kuciuk-Kainargi

- debuteaz neoficial protectoratul rusesc asupra Principatelor

- Tarile Romane sunt scutite de tributul pe 2 ani

- este confirmata autonomia Principatelor

- Rusia obine dreptul de a interveni in favoarea Tarilor Romane si a protejrii cretinilor ortodoci din I. Otoman

1775 turcii cedeaz Bucovina Austriei, ca recompensa pt. neutralitate

Austria ncearc sa limiteze puterea ruseaca in S-E Europei, temndu-se ca va deveni vecina Transilvaniei

Dup 1768 sunt elaborate proiecte de restructurare politico-teritoriala de ctre Rusia, care urmarea anexarea Principatelor: proiectul grecesc viza refacerea I. Bizantin si impartirea posesiunilor europene ale I. Otoman intre Rusia si Austria. Proiectul dacic viza crearea unui stat tampon intre cele 3 mari puteri, condus de un principe cretin. 1780-Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti

1782-primele consulate ruseti la Iai si Bucureti 1783-sunt infinitate consulatele austriece

1785-sunt infinitate consulatele prusace 1787-1792 conflict ruso-austro-turc

1791 pacea turcilor cu Austria la Sistov

1792 pacea turcilor cu Rusia la Iai- Poarta era obligata la respectarea autonomiei Principatelor

- Rusia anexeaz teritoriile nord-pontice, ajungnd vecina Moldovei, la grania cu Nistru 1787 in contextul rzboiului ruso-austro-turc, boierii munteni cereau Austriei recunoaterea neutralitii T. Rom 1787-Ienachita Vacarescu publica primele versuri tiprite in limba romana 1791 memoriu ctre diplomaii cretini, reunii la Sistov in vederea ncheierii pcii: restabilirea frontierei dintre Principate si otomani pe Dunre, desfiinarea raialelor, desfiinarea obligaiilor Principatelor fata de Poarta, cu excepia tributului, libertatea comerului, domni pmnteni 1798-infiintarea consulatelor franceze

12 septembrie 1802 prin hatieriful de privilegii de la Gulhane, Poarta recunoate autonomia Principatelor, fixeaz domnia la 7 ani, stabilete regimul obligaiilor materiale, iar mazilirea domnului se realiza in urma acordului comun intre Rusia si Turcia 1802-sunt infiintate consulatele engleze 1807 memoriu ctre Napoleon: sprijin pt. crearea unui stat romanesc bariera redutabila intre N si S, sub garania, ci nu sub protectoratul Marilor Puteri

1806-1812 conflict ruso-turc

1812 pacea de la Bucureti, hanul lui Manuc

Rusia anexeaz partea rsriteana a Moldovei, dintre Prut si Nistru (Basarabia) 1813-Gheorghe Asachi deschide la Academia domneasca din Iai un clas in limba romana pentru a preda un curs de inginerie si hotrnicie. 1815 Congresul de la Viena marile puteri si-au impartit zonele de dominaie in Europa 1816-1817-S-a tiprit la Iai Codul Callimachi ,cu o culegere de legi inspirata in mare parte din codul civil austriac.

1818-Gheorghe Lazr a fost numit dascl la coala de la Sf. Sava,unde a inaugurat cursurile in limba romana.

-a aprut la Bucureti Legiuirea Caragea,inspirata de codul civil francez. 1821 revoluia lui Tudor Vladimirescu 1821-1822:ocupaie militara turca

1822 memoriu ctre Poarta: armata, funcionari si domni pmnteni 1822 Poarta a fost obligata sa restabileasc domniile pmntene:Ionia Sandu Sturdza domn in Moldova,Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica domn in Tara Romneasca. nceputul emanciprii Principatelor

1826 Convenia ruso-turca de la Akkerman (Cetatea Alba) era prima etapa

1828-1829 conflict ruso-turc

1829 tratatul de pace de la Adrianopol

oficializarea protectoratului rusesc, tarii dorind transformarea statelor romane in gubernii, insa li se opun puterile occidentale, interesate de Dunrea de Jos

1829 memoriu ctre Poarta: unirea Principatelor, cumprarea independentei cu plata tributului cumulat (stat de sine si neatrnat)

1828-1834 meninerea ocupaiei ruseti a dus la introducerea Regulamentelor Organice (constituie care stabilea principiile de baza ale organizrii Principatelor)

Transilvania: formarea unei contiine naionaleexcluderea romanilor din Transilvania din viata politica.

a fost organizata ca Principat, apoi ca Mare Principat cu autonomie limitata, condusa de un guvernator.

1691 Diploma Leopoldina (dominaia politica oficiala a habsburgilor in Transilvania).

conform Aprobatelor (1653) si Compilatelor (1669), Leopold I consacra dominaia strilor privilegiate in politica.

romanii (plebea valaha) aveau statut inferior, fiind tolerai, religia meninndu-se in afara celor recepte.

Viena ncearc sa-i atrag pe romani, care erau majoritari, la catolicism, propunndu-le unirea cu Roma si promindu-le drepturi ca ale oricrui cetatean al Imperiului, insa niciodat nu au fost respectate.

Biserica Unita 1697 Sinodul de la Alba Iulia, unde se recunoate unirea cu Roma

1699 Prima Diploma Leopoldina privind unirea cu Roma: scutea preoii unii de iobgie si robota

1701 A doua Diploma Leopoldina privind unirea cu Roma: drepturi egale cu ale celorlali catolici

Biserica Unita a devenit conductorul miscarii de emancipare politica, iar preoii, apostolii ideii naionale.

miscari ale ortodocilor => recunoaterea ortodoxismului (1759) de ctre Maria Tereza.

1754 primele scoli greco-catolice romaneti la Blaj (centrul renaterii naionale si modernizrii culturii).

1777 Ratio Educationis (decret asupra invatamantului) promulgat de Maria Tereza.

1781 Edictul de toleranta (libertate pt. religiile necatolice, fara a atenta la primatul catolicismului) promulgat de Iosif al II-lea.

Elita intelectuala, instruita la Roma si Viena, ce promova emanciparea naionala.

Ioan Inochentie Micu Klein

1728 e numit episcop unit

1732 e instalat in funcia de episcop unit si ocupa un loc oficial in Dieta Transilvaniei

obiectiv: obinerea drepturilor politice, recunoaterea naiunii romano-valahice

argumente: latinitatea romanilor, vechimea in Transilvania, nobleea romana, numrul si aportul lor.

reforme: reducerea robotei, desfiinarea servituii personale, libertatea colara, funcii in stat pt. romani.

1732, 1741 memorii adresate autoritatilor imperiale si strilor privilegiate: nlturarea statutului de tolerat, recunoaterea romanilor ca naiune politica, egala in drepturi cu celelalte trei.

argumente: superioritate numerica, greutatea sarcinilor publice, descendenta din coloniile romanilor

nceputul transformrii romanilor dintr-o naie medievala intr-o naiune moderna.

1744 Supplex Libellus, naintat Mariei Tereza: imagine a strii naiunii romane, condiia sociala si politica, cere drepturile cuvenite, insa respinse de Dieta din Cluj, pe motiv ca deregleaz sistemul tarii.

1751 nlturat din funcia de episcop unit si exilat la Roma pana la moarte (1768)

ideile lui transmise discipolilor de la Blaj nu s-au pierdut, ci au continuat in rscoala lui Horea si coala Ardeleana.

Rscoala lui Horea, Cloca si Crisan

contiina populara de neam a romanilor, lichidarea pe cale revoluionara a raporturilor feudale

rscoala din toamna lui 1784=> taranii din Apuseni, strivii de sarcinile feudale (4 zile/sapt. pt. iobagi, 3 pt. jeleri, obligaii in natura) obiective: desfiinarea nobilimii, impartirea domeniilor feudale intre tarani

august 1785 Iosif al II-lea desfiineaz servitutea personala (Patenta Imperiala de desfiinare a iobgiei).

dup moartea mpratului, nobilimea restabilete vechea situaie, patenta fiind abrogata.

Supplex Libellus Valachorum programul politic si naional al Scolii Ardelene

nlturarea sistemului politic anacronic din Transilvania, impunerea naiunii romane ca una politica

martie 1791 redactat de Iosif Mehes, de la Cancelaria aulica a Transilvaniei si trimis lui Leopold al II-lea.

obiective: reintegrarea naiunii romane in rndul naiunilor tarii, fara deosebire de confesiune.

argumente: dreptul istoric (cei mai vechi in regiune), dreptul natural, drepturile omului si ceteanului, contractul social, erau cei mai numeroi, aveau sarcinile cele mai grele.

mai 1791 Leopold al II-lea trimite Supplex-ul Dietei din Transilvania, care insa l refuza pe motiv ca deregleaz sistemul de privilegii.

SLV apogeul luptei de emancipare naionala si politica a ardelenilor in sec XVIII

primul program politic modern al romanilor din Transilvania: tergerea denumirii de tolerai; clerul, nobilimea si plebea sa fie la acelai nivel cu strile ce constituie uniunea celor 3 naiuni; reprezentare proporionala in Dieta si in funcii; denumiri romaneti sau mixte unitatilor administrative. cu majoritate romneasca;CONFLICT

ANI DE DESFASURARE

TRATAT DE PACEPREVEDERI,CONSECINTE PENTRU TARILE ROMANE

Austro-otoman

1698-1699

CarlowitzPoarta recunoate trecerea Transilvaniei sub stpnire habsburgica

Ruso-otoman

1710-1711

Vadul HuilorDomnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir se refugiaz in Rusia alturi de boierii filorui;cetatea Hotin devine raia.

Austro-otoman

1716-1718

PassarowitzBanatul si Oltenia trec sub stpnirea Imperiului Habsburgic care devine putere balcanica.

Ruso-austro-otoman

1735-1739

BelgradImperiul Habsburgic restituie Oltenia care este realipita Tarii Romaneti.

Ruso-otoman

1768-1774

Kuciuk-KainargiMoldova si Tara Romneasca sunt scutite de tribut pentru doi ani;este confirmata autonomia Principatelor.

Rusia obine dreptul de a interveni in favoarea Tarilor Romane;astfel ncepe protectoratul rusesc.

Ruso-austro-otoman

1787-1791

Sistov (cu Austria)-1791

Iai(cu Rusia)-1792Rusia ajunge vecina a Moldovei.

Ruso-otoman

1806-1812

Bucuretiinutul dintre Prut si Nistru(Basarabia) este cedat Rusiei.

Ruso-otoman

1828-1829

AdrianopolAutonomie administrativa pentru ambele tari.

Restituirea raialelor de pe malul stng al Dunrii(Giurgiu,Turnu si Brila) ctre Tarile Romane.

Grania cu Imperiul Otoman pe talvegul Dunrii.

Numirea domnilor pe viata.

Libertatea comerului(desfiinarea monopolului otoman)

Dreptul de navigaie pe Dunre cu vase proprii.

ngrdirea dreptului de intervenie a Imperiului otoman in Principate.

Meninerea ocupaiei ruseti si obligativitatea Imperiului Otoman de a recunoate si confirma regulamentele administrative.

Micarea revoluionara condusa de Tudor Vladimirescu-CRONOLOGIE

regimul fanariot tirbirea autonomiei, pierderi teritoriale, corupie, fiscalitate

reforme care au dus la modernizare

1a jumtate a sec XIX miscari romaneti, europene si mondiale de eliberare sociala si naionala 1802-Plan sau o forma de oblduire republiceasca aristodemocraticeasca-Dimitrie Sturdza.criza orientala, micarea de eliberare din Balcani, dominaia rusa => promovarea programului naional 19 ianuarie Comitetul de oblduire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica, Barbu Vacarescu) l-a ales pe slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al Rusiei, sa rscoale poporul.

ianuarie-mai micarea lui Tudor (caracter moderat datorita documentelor programatice cu idei iluministe).

strnsa legtura cu Eteria, intelegere cu Iordache si Farmache mpotriva dominaiei otomane.

pandurii (nucleul militar al miscarii), taranii, mica boierime.

23 ianuarie Proclamaia ctre tara de la Pades consacra principiul suveranitii poporului, promitea tuturor celor care se nroleaz calitatea de membru al Adunrii Norodului (constituita la Tantareni)

micarea din Oltenia a avut caracter taranesc, urmrind prefaceri politco-economice micii boierimi si taranimii => conflict cu marea boierime.

puterea politica Adunarea Poporului si Comitetul de Oblduire Tudor si Eteria (dup venirea lui Ipsilanti in tara)

16 februarie Cererile norodului romanesc (principalul document programatic): numirea in funcii dup merit, libertatea comerului, armata naionala, desfiinarea vmilor interne, desfiinarea privilegiilor boiereti, reforma colara, meninerea domnilor fanarioi.

22 februarie eteritii intra Moldova, susinnd ca se bucura de sprijinul Rusiei

28 februarie oastea lui Tudor se deplaseaz dinspre Oltenia spre Bucureti 20 martie Proclamaie ctre bucureteni (discurs patriotic si naional, necesar unirii tuturor forelor)

rscoala a fost dezaprobata public de consulul rus la Bucureti si de tarul Alexandru I, care o susinea din umbra.

30 martie acord intre Tudor si Ipsilanti, primul conduce Oltenia, iar celalalt Muntenia.

1 mai armatele otomane ptrund la N de DunreTudor trimite Porii documente justificative, arz, prin care spune ca se ridica doar impotriva asupririi din interior.

27 mai Tudor este ucis de eteriti, nvinuit de colaborare cu Poarta

sfritul regimului fanariot

aprilie 1822 delegaii muntene si moldovene cer Porii oaste si domni pmnteni si excluderea grecilor din funcii aprilie 1822 Proiectul celor 77 de ponturi (Constituia Crvunara) iulie 1822 restabilirea domniilor pmntene: Ionia Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Ghica in Tara Romneasca 1822-Asezamantul politicesc-Simion Marcovici

Noile elite romanesti

a 2a jumatate a sec XVIII-inceputul sec XIX noua elita politica

Transilvania: Micu Klein, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu, Simion Barnutiu, Avram Iancu (reusesc sa trezeasca la viata natiunea romana)

Tara Romaneasca, Moldova: boierimea (Partida Nationala) Gheorghe Lazar, Gheorghe Asachi, Ion C. Bratianu, Ion Heliade Radulescu, C.A. Rosetti, N. Balcescu, Ion Ghica, V. Alecsandri, M. Kogalniceanu, A.I. Cuza lideri de opinie, carturari, masoni

Reforme in spiritul despotismului luminat.

Regulamentele Organice

revolutia 1821 avertisment pt puterile suzerane

1822 revenirea la domniile pamantene Grigore al IV-lea Ghica si Ionita Sandu Sturdza

proces de deschidere culturala si economica 1826-conventia de la Akkerman-prevedea alcatuirea unor regulamente de organizare interna a Principatelor.

1828-1834-administratia militara rusa in Principate,condusa de generalul Pavel Kiseleff, numit presedinte al divanelor Moldovei si Tarii Romanesti. 2/14 septembrie 1829 tratatul de la Adrianopol: libertatea comertului, desfiintarea raialelor, => inflorirea comertului si agriculturii, exporturi, legaturi cu Franta si Anglia; protectorat rus;

Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul R. Organice (primele constitutii moderne) 1 iulie/1dec 1831 Bucuresti, 1 ian 1832 Iasi, ramase in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). Aveau ca scop reformarea Vechiului Regim, cu principii moderne, iluministe.

puterea executiva: domnul (ales pe viata de Adunarea Obsteasca) numea si revoca Sfatul (6 ministrii), drept de initiativa si sanctiune a legilor, dizolva Adunarea Obsteasca (cu acord)

puterea legislativa: Adunarea Obsteasca (mitropolit, boieri, mari functionari) adopta legi, prezenta rapoarte (anaforale) domnului cu privire la starea tarii

puterea judecatoreasca: Inaltul Divan DomnescR. Organice infiintarea tribunalelor, corp de avocati, procuratura, arhivele statului, notariate

reorganizarea invatamantului, armata nationala

servicii publice: sanitar, posta, pompieri

principiul bugetului, sistem fiscal cu impozit unic capitatia pt tarani si patenta pt burghezie

desfiintarea vamilor interne si breslelor

pastrau vechile privilegii, scutirea de impozit a boierilor si clerului

problema agrara: claca 12 zile/an, nartul (norma zilnica de lucru), x fiecare mosie apartinea boierului

1833 Rusia incearca sa impuna articolul aditional (aprobarea puterii suzerane sau protectoare pt orice modificare constitutionala) 1834-1842:Alexandru Ghica a fost ales in Tara Romaneasca 1842-1848:Gheorghe Bibescu

1834-1849: Mihail Sturdza,domn in Moldova.

1835 Adunarea Obsteasca din Moldova adopta articolul aditional 1837 Partida Nationala impiedica adoptarea articolului aditional

mai 1838 Adunarea Obsteasca din T. Romaneasca si Moldova adopta, sub presiunea Portii, articolul aditional 1842-Gheorghe Bibescu a devenit domn in Tara Romaneasca. 1848-Ioan Maiorescu,aflat la Frankfurt,propune ministrului de externe german unirea Bucovinei,Moldovei,Tarii Romanesti si Transilvaniei intr-un regat,Romania, cu un principe austriac sub suzeranitatea Germaniei.

Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca

1802 Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca (Dimitrie Sturdza): libertate economica, dreptul fetelor la instructie asemenea baietilor, libertate individuala, interzicerea arestarii fara cercetare, interzicerea altor dari

forma de guvernamant propusa era republica, iar conform separarii puterilor, era condusa de boierime grupata in 3 divanuri Divanul cel Mare: organ suprem de guvernare, format din marii boieri

Divanul Pravilnicesc: rol legislativ, format din boierii cunoscatori ai pravilelor

Divanul de Jos: rol financiar, format din deputati alesi prin vot indirect

1804 Vasile Malinescu propune acordarea unor loturi de pamant in folosinta permanenta sau arenda pe baza de contract, taranilor clacasi

dupa 1821domnii pamantenetransformari interne, tendinte reformatoare (reorganizare politica, juridica, fiscala, administrativa, consolidarea autonomiei, unirea politica a romanilor)

1822 Proiectul celor 77 de ponturi (Constitutia Carvunara), alcatuita de comisul Ionica Tautu, consilier al lui Ionita Sturdza: autonomie fata de Poarta, dezvoltare culturala

nemultumiri sociale => rascoale taranesti 1831 (Moldova), 1845 (T. Romaneasca)

noi programe: org. administrativa, judecatoreasca, bisericeasca, financiara, libertatea tiparului, religioasa, egalitate in fata legii, impozit progresiv pe avere

1834 primii domni regulamentari: Alexandru Ghica, Mihail Sturdza

1837 Partida Nationala, condusa de boierul Ion Campineanu

Actul de unire si independenta: inlaturarea suzeranitatii otomane, protectoratului, unirea P. intr-un regat al Daciei

Osebitul act de numire a suveranului romanilor: atributiile domnului, drepturi, libertati cetatenesti (vot univ.), eliberarea clacasilor

se preconiza unirea sub conducerea lui Sturdza, noul stat trebuia sa fie monarhie constitutionala sub garantia colectiva a marilor puteri, in care toti romanii erau egali in fata legii, libertate personala, a cuvantului, presei, vot universal.

Societatile politice secrete

regrupau forte reformatoare (boieri liberali, burghezi, intelectuali) in vederea rasturnarii sistemului

1834 Societatea revolutionara secreta romano-polona apare la Sibiu, sub conducerea lui Adolf David

1838 Partida Nationala respinge articolul aditional, preconizand unirea, independenta, program de reforme

1839 Conjuratia confederativa, initiata de Leonte Radu in Moldova: unirea federativa a Principatelor cu Serbia

1840 societatea secreta a lui Dimitrie Filipescu, care preconiza republica democratica, este depistata de Alexandru Ghica

1843 Fratia, fondata la Bucuresti de N. Balcescu, I.Ghica, Christian Tell si C.A. Rosetti: Dreptate, Fratie! 1845 Societatea Studentilor Romani, infiintata la Paris de C.A. Rosetti -legaturi cu intelectuali francezi

1846 Asociatia patriotica, infiintata la Iasi

Spiritul public si tinerii boieri

1821-1829 inmultirea memoriilor boieresti

1821-1848 inflatie a boierilor => desfiintarea boierimii, egalizarea membrilor societatii

totusi, puterea politica a fost exercitata de marii boieri

fiii boierilor, pregatiti in occident si participanti la lojele masonice, s-au intors cu idei iluministe

alfabetul de tranzitie, mostenirea bizantina se intersecteaza cu tendintele occidentale (cultura, vestimentatie, mentalitati)

Revoluia de la 1848-1849

CRONOLOGIE

Cauzele si obiectivele revoluiei romane

1848 Europa a fost cuprinsa de revoluii burghezo-democratice (primvara popoarelor)

Cauze naionale- revolutia europeana a adus in prim-plan dreptul popoarelor la existenta libera.

-a fost considerata de tinerii intelectualii ocazia punerii in micare a forelor naionale romaneti.

-pt Principate, aflate sub suzeranitate si protectorat, cat si pt. Transilvania, Banat, Bucovina, Criana, Maramure, aflate sub dominaie habsburgica, obiectivul emanciprii era greu de atins.

- prudenta fata de includerea obiectivului emanciprii in programele oficiale revoluionare, solicitri legale: autonomie, unire, recunoaterea drepturilor.

interesul pt. Principate si meninerea dominaiei = obstacol in calea constituirii statului naional roman.

-R. Organice si amestecul Rusiei in Principate => tirbirea autonomiei => cereri de nlturare a regimului regulamentar si protectoratului (obiectiv minimal) si emancipare de sub suzeranitate otomana si independenta (obiectiv maximal).

- romanii din Transilvania nu aveau drepturi politice, naionale si confesionale.

- exista pericolul anexrii Transilvaniei si Banatului la Ungaria, iar al Bucovinei la Galitia => divizare politica => dorina de unire intr-un singur stat (obiectiv maximal).

- programe neoficiale la Braov si Cernui: nlturarea R. Organice, protectoratului, unire si independenta.

Cauze sociale

- limitarea nscrierii obiectivului principal => revoluie democratica si sociala (N. Balcescu)

- relatii agrare nvechite: claca, iobgia, privilegii feudale, lipsa de pamant => cereri de emancipare de servituile feudale, mproprietrire cu teren arabil.

- vechii si marii boieri isi menineau mentalitile orientale, iar cei noi ntori de la studii, pe cele occidentale => proces de mburghezire cu tendine de dezvoltare a comerului, modernizare a agriculturii => formarea burgheziei liberale care a pus capt dominaiei marilor boieriCauze economice

- putere mica de cumprare, lipsa cailor de comunicaie, mijloacelor de transport, inexistenta creditelor si facilitailor bancare => mpiedicarea dezvoltrii pieei interne => program de creare a unui sistem modern prin desfiinarea vmilor interne, libertatea comerului, liberalizarea industriei, sistem de credit.Cauze politice

- amestecul puterii protectoare in guvernare, regimul autoritar al ultimilor 2 domni regulamentari, lipsa legilor si instituiilor, drepturilor, libertilor (era meninuta cenzura). - Romanii din Transilvania nu erau reprezentai in Dieta, justiie, administraie, neavnd drepturi politice => cereri de desfiinare a privilegiilor, egalitate in fata legilor, libertate personala, suveranitatea poporului, responsabilitatea domnului, nfiinarea armatei.Documentele programatice ale revoluiei 27 martie Petiiunea proclamaiune a boierilor si notabililor moldoveni, la Iai 4 mai Petiiunea Naionala, la Blaj

12 mai Printipiile noastre pentru reformarea patriei, la Braov 9 iunie Proclamaia de la Islaz

15 iunie Petiiunea neamului romanesc din Ungaria si Banat, la Lugoj (Banat)

iulie Petiia tarii, la Cernui (Bucovina)

august Dorinele partidei naionale din Moldova, la CernuiDesfurarea revoluieiMoldova

opoziie fata de Mihail Sturdza (spirit conservator) boierimea mica si mijlocie, marea boierime liberala, elita intelectuala.

27 martie adunarea de la Iai, la Hotel Petersburg (reprezentani ai boierimii liberale si ai orenilor).

protest fata de regimul autoritar al lui Sturdza, limitarea puterii lui, instaurarea unui regim moderat.

e adoptata Petiiunea-proclamaiune (program in 35 de puncte), ntocmita de comitetul revoluionar condus de Alecsandri, pt. a fi naintata domnitorului.

Rusia avertizase ca nu va tolera miscari revoluionare => explicaia introducerii primului punct al petiiunii.

manifestanii sunt arestai, iar unii dintre ei au reuit sa fuga in celelalte regiuni romaneti.

Impresionai de adunarea de la Blaj => Printipiile noastre pentru reformarea patriei (Braov, 12 mai): independenta si unirea Principatelor (stat neatrnat), emanciparea si mproprietrirea taranilor clacai fara despgubire.

Dorinele partidei naionale in Moldova (Cernui, august) Proiect de constituie: emanciparea si mproprietrirea taranilor clacai cu despgubire.

iulie intervenia armata a Rusiei pune capt agitaiilorTara Romneasca 9 iunie Proclamaia de la Islaz; adunare populara; I.H. Radulescu a prezentat un program: obiective naionale, sociale, regim politic quasi-republican, domn responsabil ales din 5 in 5 ani, Adunare Obteasca din toate categoriile, minitrii responsabili, drepturi si libertati cetatenesti.

9 iunie-septembrie guvern revoluionar provizoriu

septembrie C-tin Cantacuzino domn caimacam

principalele forte: Fratia, grupul de romani exilai la Paris, negustori, intelectuali, boierimea liberala, ofieri, populaie urbana

11 iunie izbucnirea revoluiei la Bucureti G. Bibescu e silit sa accepte programul drept constituie si sa formeze un guvern cu minitri dintre fruntaii miscarii.

retragerea consulului rus din Bucureti 13 iunie Bibescu abdica si se refugiaz la Braov guvern provizoriu: mitropolitul Neofit, Radulescu, Tell, Balcescu, Rosetti, I.C. Bratianu

guvernul provizoriu: puterea executiva, legislativa, organizarea pe baza celor 21 puncte.

principii: libertate, egalitate, fraternitate.

14 iunie desfiinarea rangurilor boiereti, a cenzurii, libertate presei, adoptarea tricolorului (Dreptate, Fratie!), eliberarea deinuilor politici, interzicerea btii si a pedepsei capitale, nfiinarea Grzii Naionale (condusa de Gheorghe Magheru), Corpul Comisarilor de Propaganda (explicarea programului), nlocuirea ispravnicilor.

15 iunie adunarea populara de pe Cmpia de la Filaret (Cmpia Libertatii) legalizarea noii conduceri

9 iulie Comisie a Proprietatii pt. a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor

31 august e desfiinata Comisia Proprietatii

Guvernul trimite ageni diplomatici pt. a obine sprijinul Marilor Puteri: Ion Ghica la Constantinopol, Al. G. Golescu la Paris, Ion Maiorescu la Frankfurt, Dimitrie Bratianu la Pesta.

aciuni contra-revoluionare euate din cauza sprijinului din partea populaiei.

29 iulie la insistenta Rusiei, otomanii au ptruns in tara; Suleiman-Pasa a condamnat revoluia si a impus Locotenenta Domneasca (I.H. Radulescu, N. Golescu, C. Tell)

aceasta decizie a nemulumit Rusia si Imperiul Otoman => Suleiman-Pasa a fost nlocuit cu Fuad-Pasa, care a primit ordin de reprimare a revoluiei 6 septembrie in semn de protest, a avut loc o manifestaie in cadrul creia s-au ars copii ale Regulamentului Organic si Arhondologiei (condica rangurilor boiereti) in fata consulatului rus, la Bucureti 13 septembrie ocuparea Bucurestiului si victoria de la Dealul Spirii; restabilirea regimului regulamentar

Transilvania

program al maghiarilor de restaurare a Ungariei medievale => conflict etnic intre romani si maghiari

martie maghiarii proclama unirea Transilvaniei cu Ungaria

18 aprilie Prima Adunare de la Blaj testeaz atitudinea romanilor fata de programul politic naional 3-5 mai Marea Adunare Naionala de pe Cmpia Libertatii (40 000 participani) proclamarea independentei naiunii romane

Petiiunea Naionala (Simion Barnutiu, 16 puncte): independenta naiunii romane, reprezentare proporionala in instituii, folosirea limbii romane in legislaie si administraie, independenta Bisericii Ortodoxe Romane, scoli romaneti, desfiinarea iobgiei fara rscumprare, mproprietrire, libertati cetatenesti, Constituie a Transilvaniei; nfiinarea unui organ executiv Comitetul Naional de la Sibiu 18 mai Dieta din Cluj a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria

29 mai mpratul Austriei sancioneaz unirea Transilvaniei cu Ungaria => anularea autonomiei Principatului.

unificarea politico-administrativa a euat datorita rezistentei romanilor.

3-16 septembrie A 3-a Adunare de la Blaj organizarea militara a Transilvaniei pt. a apra suveranitatea teritoriilor romaneti, narmarea poporului, 15 legiuni romaneti, 15 prefecturi sub conducerea Comitetului Naional de la Sibiu.

octombrie 48-iulie 49 rzboi civil austro-maghiar, trupele maghiare fiind conduse de generalul Iosif Bem.

romanii s-au retras in Apuseni, a urmat restabilirea controlului maghiar in Transilvania

4 martie 49 Constituia lui Franz Joseph :- recunoaste autonomia Transilvaniei

Ioan Drago si N Balcescu mediaz conflictul dintre romani si maghiari

2 iulie 49 Proiectul de pacificare de la Seghedin 1 august 49 nfrngerea revoluiei prin capitularea armatei maghiare in fata celei ruseti la Siria

Bucovina

8 mai Adunarea populara de la Cernui, sub conducerea lui Eudoxiu Hurmuzachi; separarea Bucovinei de Galitia, autonomie, Dieta cu reprezentani ai tuturor strilor, conducere proprie in administraie, justiie, politica, independenta Episcopiei Bucovinei fata de Mitropolia Ortodoxa de la Karlowitz, alegerea episcopului de un Congres Local, scoli naionale, egalitate in fata legii, libertatea comerului, desfiinarea clcii si dijmeiBanat

15 iunie Adunarea de la Lugoj, Petiia neamului romanesc din Ungaria si Banat.- respectarea nationalitatii romaneti, oficializarea limbii romane, narmarea poporului, autonomie, transformarea Banatului in capitanat general, independenta Bisericii si colilorUnirea Principatelor Romane-CRONOLOGIE

1849 - Convenia de la Balta-Liman

1849 - sunt numii domni in Principate Grigore Al. Ghica in Moldova si Barbu tirbei in Tara Romanesca

1853 1856 - Rzboiul Crimeii 30 martie 1856 - Congresul de pace de la Paris

1856-1877 - statutul international al Principatelor(garantia colectiva a celor 7 mari puteri+suzeranitate otomana)

1856 1859 - guvernarea Principatelor de ctre caimacami

1856: Congresul de pace de la Paris.

1857 - lucrrile si rezoluiile Adunrilor ad-hoc

august 1858 - Convenia de la Paris, care stabilea statutul politico-juridic al Principatelor Unite

ianuarie 1859 - dubla alegere a lui A.I. Cuza

martie-septembrie 1859 - Conferina de la Paris(recunoasterea dublei alegeri)

1859-1866 - Domnia lui Cuza

1859-1861 - unificarea serviciilor(vamale,publice,telegrafice) si armatei

1860 - este infiintata Universitate din Iai nov 1861 - Conferina de la Constantinopol(Turcia a recunoscut unirea politica deplina a Principatelor)

22 ian 1862 - primul guvern unic(premier Barbu Catargiu)

24 ian 1862 - prima Adunare unica,isi ncheie activitatea comisia centrala de la Focani 1863 - Legea secularizrii averilor manastiresti

1863 - este formata monstruoasa coaliie

oct 1863-ian 1865 - premier M.Kogalniceanu

2 mai 1864 - Cuza dizolva Parlamentul

1864 - Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris

1864 - primul Parlament bicameral

1 decembrie 1864 se infinteaza Casa de Economii si Consemnaiuni (CEC)

26 aug 1864 reforma agrara

26 noiembrie1864 - Codul civil

1864 - este infiintata Universitatea din Bucureti dec 1864 - Legea instructiunii publice

2dec1864 - Codul penal

11 febr 1866 - abdicarea lui Cuza

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE.

DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

Realizarea Unirii: condiionri interne si externe

19 aprilie 49 Convenia de la Balta-Liman: restabilirea R. Organice, dominaiei efective a Rusiei si I. Otoman, domni numii pe 7 ani (=nali funcionari) - Barbu tirbei in T. Rom. si Grigore Al. Ghica in Moldova (activitate inuta sub control pt. stabilitate politica si pt. a nu rspndi idei liberale, naionale).

au ncurajat dezvoltarea economica si invatamantul => reforme

G. Al. Ghica a permis revenirea in tara a exilailor la Paris, i-a numit minitri (Costache Negri, M. Kogalniceanu)

1856 - a aprobat emanciparea robilor igani a aprobat tiprirea letopiseelor Moldovei

a desfiinat cenzura si a dat libertate presei

Deceniul VI aciuni ale romanilor in tara si peste hotare privind unirea:

- apeluri ctre opinia publica europeana

- afirmarea programului politic in publicaii ca Romnia viitoare (1850-Paris), Junimea Romana (1851), Republica Romana (1851-Paris, 1853-Bruxelles)

- afilierea la Comitetul Central Democratic European cu sediul la Londra, ce urmarea izbucnirea unei noi revoluii europene

- memorii ctre Napoleon III si Palmerston

- nfiinarea unui comitet cu deviza Dreptate! Fraternitate! Unitate!, la Paris

- 1857 nfiinarea Comitetelor Unirii, la Iai si Bucureti- organe de presa: Romnia Literara, Steaua Dunrii (Iai), Romanul (C.A. Rosetti, 1857, Bucureti),

- regim liberal-moderat => ntoarcerea revoluionarilor paoptiti exilai 1853-1856 Rzboiul Crimeii; implicarea Angliei si Franei (1854), Sardiniei (1855) de partea Porii iunie 53 trupele ruseti trec Prutul, fara a declara rzboi Porii si ocupa Principatele

octombrie I. Otoman declara rzboi Rusiei, iar domnii Principatelor se retrag la Viena

aprilie-aug 54 trupele ruseti se retrag sub presiunea celor austriece, ramanand ocupaia austriaca pana in martie 1857

septembrie 54 domnii Principatelor se ntorc in tara

Propaganda romanilor exilai, curentul unionist si interesul Marilor Puteri => discutarea problemei unirii Principatelor la Convenia de la Viena (martie 1855) si la Congresul de la Paris

Congresul de pace de la Paris (feb-mart 1856)

-au participat Rusia, Austria, Turcia, Frana, Anglia, Prusia, Sardinia

-in favoarea unirii au fost Rusia, Frana, Prusia, Sardinia, Anglia (apoi si-a schimbat alegerea), iar mpotriva, Austria si Turcia

-Napoleon III spera sa-si refac prestigiul european, Sardinia si Prusia preconizau deschiderea drumului spre constituirea propriilor state, Rusia, infranta in rzboi, juca dup cum cnta Frana. Austria si Turcia nu doreau pierderea autoritatii.

Hotrrile Congresul de la Paris (18 martie 1856):

- nlturarea protectoratului

- intrarea sub garania colectiva a Marilor Puteri

- meninerea suzeranitii, insa cu independenta administrativa

- revizuirea statutului de organizare interna (a R. Organice)

- armata naionala- retrocedarea ctre Moldova a judeelor din S Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad)

- neutralizarea Marii Negre, libertatea navigaiei pe Dunre, a comerului, a cultelor

- convoca Adunrile ad-hoc

Adunrile ad-hoc (sept-dec 1857)

fceau cunoscuta Conferinei de la Paris prerea romanilor despre unire

nlturarea protectoratului => crearea condiiilor unirii

1857 constituirea Comitetelor Unirii (au coordonat activitatea unionista), numirea domnilor caimacami

disputa intre partizanii unirii (Partida Naionala) si forele ostile (sprijinite de Austria, Turcia, Anglia) => falsificarea alegerilor de ctre Nicolae Vogoride. Comisia europeana de la Buc. a fost informata ntlnirea de la Osborne dintre Napoleon III si regina Victoria, hotrndu-se noi alegeri.

Hotrrile Adunrilor ad-hoc:- unirea intr-un singur stat numit Romnia- prin strin dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasc motenitorii in religia tarii

- respectarea autonomiei potrivit capitulaiilor- neutralitatea si inviolabilitatea noului stat

- rezolvarea problemei agrare, organizrii interne, Adunare legislativa si guvern constituional reprezentative

Convenia de la Paris (7 aug 1858-1864)

- nlocuirea Regulamentelor Organice

- se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei cu autonomie si sub suzeranitate si garanie colectiva

- puterea executiva (separat pt. fiecare tara) domnul si guvernul

- puterea legislativa (separat pt. fiecare tara) domnul, Adunarea, Comisia Centrala de la Focani (instituie comuna)

- puterea judectoreasca nalta Curte de Justiie si Casaie de la Focani (instituie comuna)

- domnul (ales pe viata prin vot cenzitar) numea minitri, sanciona legi, dizolva Adunarea

- drepturi si libertati egalitate in fata legilor, impozitelor, promovrilor in funcii, desfiinarea privilegiilor si rangurilor boiereti, raporturilor dintre proprietari si tarani

a avut rol de constituie, nu a realizat, dar nici nu a anulat posibilitatea unirii (dup ce Europa ne-a ajutat, sa ne ajutam noi nine-Vasile Boerescu), s-au mplinit condiiile realizrii unitatii naionale prin voina romanilor, a pus capt vechiului regim => nou regim modern, prin unirea Principatelor susinuta politic de Napoleon III.

Dubla alegere ca domn a lui Al. I. Cuza

Adunarea Electiva de la Iai era dominata de reprezentanii Partidei Naionale, candidaii conservatorilor erau Mihail si fiul sau Grigore Sturdza.

5 ian 1859 Adunarea Electiva din Moldova l alege ca domn, fiind acceptat si de conservatori datorita principiilor sale moderate; (la legi noi, om nou-Kogalniceanu)

Adunarea Electiva de la Bucureti era dominata de conservatori, dorindu-i pe Gh. Bibescu sau B. tirbei. Partida Naionala face apel la populaia capitalei, iar sub presiunea lor, conservatorii accepta alegerea aceluiai domn

24 ian 1859 Adunarea Electiva din T. Romneasca l alege ca domn pe Al. I. Cuza

Domnia lui Al. I. Cuza. Marile reforme

in timpul domniei lui s-au pus bazele Romniei moderne, s-au diversificat si consolidat instituiile, s-a ntrit autonomia.

Consolidarea si recunoaterea internaionala a unirii

dubla alegere a fost interpretata de ctre Marile Puteri ca o incalcare a Conveniei de la Paris => uniunea personala nu a fost recunoscuta. Funcionau 2 Guverne si 2 Adunri.

Obiective pe plan extern recunoaterea dublei alegeri

martie 1859 Conferina de la Paris, Frana, Anglia, Rusia si Sardinia recunosc dubla alegere

sept 1859 Austria si Turcia recunosc si ele dubla alegere, dar numai pe perioada domniei lui Cuza => uniunea personala

Obiective pe plan intern uniune politica, administrativa, plan de reforme pt. modernizare

1860 unificarea armatei (primul minister unic de rzboi, mai), serviciilor de vama si a telegrafului (iulie), cursului monetar

administraie romneasca in cele 3 judee din S Basarabiei

Comisia Centrala de la Focani: proiect de Constituie, de lege agrara si electorala

judectorii steti, generalizarea capitaiei, funcionari moldoveni in T. Romneasca si invers

Agenia diplomatica a Principatelor unite la Paris (august)

inaugurarea Universitatii din Iai (octombrie) sept 1860 vizita la Constantinopol nov. 1861 Conferina de la Constantinopol (Poarta accepta unirea administrativa si politica pe timpul domniei lui Cuza)

11 dec 1861 Cuza proclama unirea si naterea naiunii romane

22 ian 1862 primul guvern unic

24 ian 1862 Adunarea legislativa a Principatelor unite adopta numele de Romnia si proclama Bucurestiul capitala tarii

Marile reforme

1862-65 serii de reforme; consolidarea si dezvoltarea instituionala s-au nfptuit in timpul lui Carol I

dificultati intre domn si Adunarea Legislativa (marii proprietari), conservatori (doreau meninerea marii proprietati funciare si a votului cenzitar), liberalii radicali (lrgirea dreptului de vot, mproprietrirea taranilor cu loturile in folosina)

Guvernul Barbu Catargiu (22 ian-8 iunie 1862)primul guvern unic, conservator

24 ian Adunarea Unica a Principatelor adopta numele Romnia si proclama Bucurestiul capitala

feb Comisia Centrala de la Focani e desfiinata si nlocuita cu Comitetul legislativ provizoriu

apr legea presei

se dorea rezolvarea problemei agrare conservatorii (interese moiereti) susineau desfiinarea clcii fara mproprietrire 11 iunie Adunarea voteaz proiectul legii agrare, dar Cuza refuza sa-l sancionezeGuvernul Nicolae Kretzulescu (24 iunie 62-oct 63)

guvern al caii de mijloc, liberal-moderat

1862 Direcia Generala a Arhivelor Statului (4 august); nfiinarea Ministerului de Externe (8 august); unificare serviciilor sanitare (25 august); Consiliul Superior al Instruciei Publice (sept.); trecerea averilor manastirilor nchinate (12,16%) in proprietatea statului (nov.);

1863 Adunarea hotaraste ca datoriile (20 000 000 lei) sa intre in bugetul statului (ianuarie); Monstruoasa Coaliie (ian-feb); Agenia Diplomatica Romana la Belgrad (martie);

Guvernul Mihail Kogalniceanu (11 oct 63-26 ian 65)

considerat cel mai important in timpul domniei lui Cuza, de orientare liberala.

17 dec 63 Legea secularizrii averilor manastiresti (25,6%) => ntrirea autonomiei tarii, fond funciar nsemnat 13 feb 64 Legea privind nfiinarea Consiliului de Stat (prezidat de domn si elabora proiecte de legi la cererea guvernului)

13 martie 64 dezbaterea problemei agrare de ctre Adunare (marii proprietari funciari) si guvern (susinut de domn)

Proiect de lege agrara: desfiinarea clcii si mproprietrirea taranilor cu loturile de pamant in folosina => Adunarea da vot de blam guvernului

aprilie 64 legea privind organizarea judectoreasca 2 mai 64 Cuza dizolva forul legislativ printr-o lovitura de stat

10 mai 64 printr-un plebiscit, a fost adoptat un nou act constituional Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris marea atribuiile domnului: drept de veto, iniiativa legislativa, sistem legislativ bicameral (Consiliul de Stat si Corpul Ponderator/Senatul)

iunie 64 Marile Puteri recunosc modificrile aduse Conveniei de la Paris si dreptul modificrii legilor organizrii interne

4 iulie 64 nfiinarea Universitatii din Bucuretiin timpul vacantelor parlamentare, puterea executiva emitea decrete-legi => 40 decrete-legi privind reforma agrara, nfiinarea camerelor de comer, introducerea sistemului de masuri si greutatea (iulie-dec 64)

14 aug 64 Cuza sancioneaz Legea agrara desfiinarea clcii, mproprietrirea cu pamant prin rscumprare => imbunatatirea strii satelor

7 dec 64 Legea instruciunii publice invatamantul devine unitar, primar (gratuit si obligatoriu), secundar, superior

26 ian 65 in urma unor nenelegeri cu domnul, M. Kogalniceanu demisioneazMonstruoasa coaliie si sfritul domniei lui Cuza

Masurile legislative reformatoare si tendinele autoritare => atragerea antipatiei

ian-feb 1863 constituirea Monstruoasei coaliii liberalii radicali condui de I.C. Bratianu si C.A. Rosetti si conservatorii

Cuza trimite o scrisoare ctre Napoleon III in care spune ca dorete sa abdice

dec 1865 Cuza declara la deschiderea Corpurilor Legiuitoare ca dorete sa abdice

11 feb 1866 lovitura de stat soldata cu abdicarea lui Cuza, care pleac in strintate pana la moartea sa in mai 1873.

Locul lui a fost luat de o Locotenenta Domneasca (Lascar Catargiu, gen. Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie) si de un guvern provizoriu condus de Ion Ghica.

ADUCEREA PRINTULUI STRAIN-CRONOLOGIE.

De la domnul pmntean la prinul strin 1802- a fost formulata pentru prima data ideea aducerii unui prin strin in fruntea tarii,idee susinuta de contele Walewski in cadrul Congresului de la Paris din 1856

1866-1876 unificarea Germaniei in urma rzboaielor cu Austria (1866) si Frana (1870-1871)

pt. a izola Frana, Bismarck iniiaz Aliana celor 3 imparati (rus, german, austro-ungar)

1867 formarea Imperiului Austro-Ungar

1875 Rusia reia politica expansionista pe fondul redeschiderii problemei orientale

aducerea prinului strin consolidarea statului naional, stabilitate interna, mrirea prestigiului tarii

26 feb 1866 Conferina de la Paris prin care Marile Puteri discuta problema Principatelor dup abdicarea: Rusia, Turcia si Austria doreau desfacerea unirii, propuneau ca poporul sa fie ntrebat din nou si organizarea altor alegeri

liberalii, conservatorii si guvernul provizoriu doreau aducerea prinului strainpropunere fcuta lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, care insa refuza

martie 1866 negocieri intre I.C. Bratianu si Carol de Hohenzollern-Sigmaringen - ruda cu regele Prusiei si var cu Napoleon 3

2 apr 1866 plebiscit pt. alegerea prinuluiprin intermediul Franei si cu acceptul Prusiei, Carol a fost adus in tara

25 apr 1866 Carol accepta tronul si pleac spre Romniadin cauza conflictului austro-prusac, prinul calatoreste sub un paaport fals

10 mai 1866 Carol intra in Bucureti si depune jurmntul de credina in fata Adunrii 1/13 iulie 1866- a fost promulgata prima constituie a Romniei.

oct 1866 Poarta emite firmanul de investitura a lui Carol si renuna la nota restrictiva de recunoatere a unirii doar in timpul lui Cuza, acceptnd unirea deplina indiferent de domnitor

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT

CRONOLOGIE

Dup 1772 elita politica solicita in memoriile adresate marilor puteri,statutul de independenta pentru Principatele romane.

1850-1851-proiectele federaliste ale lui Nicolae Balcescu-formarea Statelor Unite ale Dunrii care ar fi grupat pe maghiari,romani si iugoslavi

-I.H. Radulescu dorea o republica universala a Europei

1863-Cuza a stabilit relaii diplomatice cu Serbia peste capul Porii,relaii continuate cu succes de Carol I prin semnarea unui tratat in 1868.

1866-1869-consultari cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei aciuni comune antiotomane.

Contextul intern

-primul deceniu al domniei lui Carol ncercarea obinerii independentei; suzeranitate mai mult formala;

- garantia colectiva era in contradicie cu interesul tarii; suzeranitatea mpiedica afirmarea pe plan european;

-fortele politice interne doreau independenta: prin tratate sau pe calea rzboiului (mai rapida si mai sigura);

1868 aliana cu Serbia; 1869 negocieri cu Grecia

iunie 1873 Carol ridica deschis problema independentei tarii in Consiliul de Minitri 1876-noul guvern condus de I.C Bratianu,cu M. Kogalniceanu la externe spera sa obtina independenta pe cale panica.

mai 1876 Carol afirma ca problema orientala se va soluiona doar prin destrmarea I. Otoman

iulie 1876-memoriul roman adresat Porii si Puterilor garante in care se cerea recunoaterea individualitii si a numelui de Romnia dar acesta era primit cu ostilitate.

Oct 1876-delegatia condusa de I.C Bratianu si M. Kogalniceanu propusese la Livadia ,in Crimeea,tarului Alexandru al II-lea si cancelarului Gorceacov un tratat antiotoman nu avusese mai mult succes.

Dec 1876-D. Bratianu iniia un demers diplomatic la Constantinopol cernd garanii speciale pentru neutralitatea venica a teritoriului romanesc,tratative euate ca urmare a adoptrii Constituiei de la Midhat-pasa prin care statul roman era declarat provincie privilegiata a imperiului.

Liberalii erau adepii apropierii de Rusia, deoarece ea dorea destrmarea I. Otoman, iar conservatorii de Austria si Germania

iunie 1875 semnarea la Viena a Conveniei Comerciale cu Austro-Ungaria

Contextul european

iulie 1875 redeclanarea crizei orientale: declanarea luptei antiotomane in Bulgaria, Bosnia-Hertegovina., Serbia - Muntenegru.

Amestecul marilor puteri: Rusia dorea anularea clauzelor Tratatului din 1856, dar se altura aplanrii conflictului, Turcia refuza medierea

ian. 1876 prin nota diplomatica a lui Lascar Catargiu, Romnia isi proclama neutralitatea

Convenia din aprilie si proclamarea independentei

3ian 1877-Conventia de la Budapesta dintre Austro-Ungaria si Rusia ,cu privire la schimburile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduc un eventual rzboi ruso-turc.Rusia anexa sudul Basarabiei, iar Austro-Ungaria s-ar fi mulumit cu Bosnia si Hertegovina.

4 apr 1877 semnarea la Bucureti a conveniei romano-ruse privind trecerea trupelor ruseti pe teritoriul roman

Mobilizate 100 000 de persoane (58 000 armata operativa), armata slab dotata, apra linia Turnu-Severin-Calarasi

6 aprilie 1877-Romania a decretat mobilizare generala.

12 apr 1877 Rusia declara rzboi otomanilor, iar armatele sale ncep traversarea Romniei otomanii au bombardat Bechet, Islaz, Corabia, Calafat, Giurgiu, iar romanii Vidinul si Turtucaia.

29, 30 apr 1877 Adunarea, respectiv Senatul au declarat stare de rzboi cu I. Otoman, dar nu si independenta

9/22 mai 1877 Kogalniceanu declara ca statul roman e pregtit sa rup orice legtura cu otomanii

10-23 mai 1877-a fost prezentata moiunea de Carol I care a dat o proclamaie ctre tara, semnata de toi minitriParticiparea Romniei la Rzboiul de Independenta

-La nceput, Rusia a refuzat colaborarea cu armata romana, dar i-a fost sprijinita trecerea trupelor. Au naintat repede dincolo de Balcani, pe 3 direcii, si au fost sprijinii de armata romana. Cheia victoriei in Balcani era cucerirea Plevnei.

Iulie 1877-armata romana participa la neutralizarea si distrugerea monitoarelor turceti,acoperind trecerea armatei ruse spre Balcani.

iulie 1877 armata rusa condusa de marele duce Nicolae este oprita la Plevna

19 iulie 1877 Nicolae trimite o telegrama lui Carol in care ii cere participarea armatei romane la Sud de DunreS-a acceptat crearea unui front romanesc la Plevna

30 august atacarea si cucerirea redutei Grivita I

9 noiembrie atacarea si cucerirea redutei Rahova

28 noiembrie capitularea Plevnei si predarea lui Osman Pasa

19 feb 1878-Tratatul de pace de la San tefano

-independenta Romniei si a Serbiei

1878-tratatul de la Berlin-consfinea independenta de stat a Romniei.

PRIMUL RAZBOI MONDIAL-CRONOLOGIE

1802-Naum Ramniceanu-sustinea ideea unirii Transilvaniei cu Romnia 1804-Ion Budai Deleanu-sustinea ideea unirii Transilvaniei cu Romnia 1838-A.G. Golescu-Albu si I. Campineanu au reluat aceste idei care au inclus in programele lor politice unirea celor 3 principate.

1852-Dimitrie Bratianu utiliza pentru prima data sintagma Romnia Mare

1871-sarbatorile de la Putna,A.D Xenopol aprecia ca marea unire era un fapt inevitabil

1883-Romania a aderat la Puterile Centrale

1891-infiintarea Ligii culturale

1892-1894-sprijinirea miscarii memorandiste

dup 1900-orientarea politica a Romniei indica ndeprtarea certa de Puterile Centrale.

1913-al doilea rzboi balcanic.,N. Iorga afirma ca acolo peste Dunre ,ncepea rzboiul nostru pentru eliberarea Ardealului

1914-Liga culturala si-a luat numele de Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor.

Perioada neutralitii armate (1914-1916)

-lb romana, legturi economice, trasatori asemntoare ideea de unitate statala (aspiraie fundamentala)

Tripla Aliana (Puterile Centrale): Germania, Austro-Ungaria, Italia;

Tripla nelegere (Antanta): Anglia, Frana, Rusia;

-interese politico-economice divergente, crize regionale prefigurau un rzboi de mari proporii;

15 iunie 1914 asasinarea la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand si a otiei acestuia de ctre un naionalist srb;

15 iulie 1914 atacarea Serbiei de ctre Austro-Ungaria (ncurajata de Germania)

in saptamana tragica s-a pus in aplicare sistemul de aliane rzboi de talie europeana si mondiala;

Poziia Romniei fata de rzboi-pozitia geografica, potenialul economic si uman fceau inevitabila implicarea in rzboi;

-intrebare fundamentala: cu care tabra sa se alieze pt. a-si realiza unitatea statala? Rusia (Antanta) stpnea Basarabia, Austro-Ungaria (Puterile Centrale) stpnea Transilvania si Bucovina;

- Romania era legata de Puterile Centrale printr-un tratat din 1883 cu Austro-Ungaria la care participaser si Germania si Italia, tratat ce garanta securitatea fata de politica agresiva a Rusiei;

21 iulie/3 august 1914 Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia, participnd Ferdinand, membrii guvernului Bratianu, fruntaii politici ai tarii;

Carol a propus intrarea alturi de Puterile Centrale, fiind susinut de P.P. Carp (vedea in Rusia un pericol);

Al. Marghiloman, Take Ionescu, Ion IC Bratianu s-au pronunat pt. neutralitate deoarece Austro-Ungaria a atacat Serbia, in consecina Romnia nu avea nicio obligaie;

Se accepta soluia neutralitii armate, motivndu-se ca Romnia nu a fost anunata de izbucnirea rzboiului, iar Austro-Ungaria nu fusese atacata;

Negocieri pt. intrarea in rzboiOpinia publica romneasca si majoritatea oamenilor politici doreau apropierea de Antanta;

10 sept nelegere cu Italia in vederea lichidrii Austro-Ungariei (informare reciproca si nerenunare la neutralitate);

18 sept convenie secreta cu Rusia, recunoscndu-se in schimbul neutralitii dreptul de unire a teritoriilor austro-ungare locuite de romani;

27 sept Carol I moare, politica externa revine lui Ion IC Bratianu;

Bratianu si Ferdinand I optau pt. Antanta, dar nu renunau la neutralitate fara garanii sigure de realizare a obiectivelor;

Bratianu a fost prudent in negocieri pt. a nu angaja prematur tara in rzboi, dar era contient ca nu putea ramane neutra;

Masurile de pregatire au avut caracter contradictoriu intre antantisti si germanofili (conservatorii lui P.P. Carp);

1914-1916 Puterile Centrale si Antanta au ncercat sa atrag Romnia de partea lor: Puterile Centrale au fcut presiuni asupra prim-ministrului ungar Istvan Tisza pt. acordarea concesiunilor romanilor din Transilvania, promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romnia la problemele din S Dobrogei (cartea bulgara), ncercri de nlturare a lui Bratianu si instalarea unui guvern filogerman; Antanta a promis si a ameninat totodat, pt. a determina alturarea Romniei. 1914-1916 nzestrarea si pregtirea armatei pt. rzboi, economie orientata spre producia militara, mprumuturi din partea Angliei si comenzi ctre Germania si Austro-Ungaria. Cu toate acestea, dotarea era modesta;

iulie 1916 Antanta accepta condiiile puse de Bratianu pt. intrarea in rzboi 4 /17aug 1916 Bratianu semneaz cu Antanta si Italia, la Bucureti, tratatul de aliana si convenia militara: integritatea teritoriala, legitimitatea unirii cu Transilvania, Banat si Bucovina, egalitate cu ceilali membri ai alianei, participarea la aprarea Dobrogei cu 3 divizii a armatei ruseti in caz de atac bulgresc, trimiterea zilnica a 300t de muniie; Romnia se angaja sa declara rzboi Austro-Ungariei cel trziu la 14 aug 1916;

Beligeranta (1916-1918) 14/27 aug 1916 -Consiliul de Coroana inut la Cotroceni aproba intrarea si declararea de rzboi importiva Austro-Ungariei;

Germania (15aug), Turcia (17aug), Bulgaria (20aug) declara rzboi Romniei;

Ipoteza Z: 3 armate romane (420 000 militari) au acionat pt. eliberarea Transilvaniei, 1 armata (142 000 militari) de-a lungul Dunrii pt. a mpiedica un atac germano-bulgar si pt. a asigura debarcarea trupelor ruseti in Dobrogea;

Romnia a intrat in rzboi fara ajutorul promis de Antanta; dispunea de 814 000 soldai, 20 000 ofieri, deficit de artilerie grea, mitraliere, avioane, locomotive, vagoane;

obiectivul armatei romane era eliberarea Transilvaniei sub deviza acum ori niciodat si naintarea pe valea Tisei si Dunrii pt. a elimina sursele de aprovizionare ale armatei austro-ungare;

14/15 august 1916 ofensiva peste Carpai a debutat victorios: eliberarea oraelor Braov, Fagaras, Miercurea-Ciuc, Odorhei, Gheorgheni, Orova, avansnd aproape de Sibiu si Sighioara;

19-24 aug nfrngerea din S de la Turtucaia oprete ofensiva la N de Carpai sept 1916 contraofensiva austro-germana se ncheie cu retragerea Romniei pe linia Carpatilor si strpungerea trectorilor din Meridionali (batalia trectorilor); in Orientali, atacul a fost oprit (Pe aici nu se trece)

10nov 1916-Oltenia a fost invadata, armata germano-bulgara trece Dunrea la Zimnicea

12 nov 1916-autoritatile se muta la Iai, care devine capitala provizorie

16 nov /1-3 dec 1916 batalia de la Neajlov-Arges,

20nov 1916-guvernul IIC Bratianu paraseste Bucurestiul si se muta la Iai 23nov 1916-von Mackensen ocupa Bucurestiul;

-pierderi: 250 000 de mori, raniti, prizonieri, din dotarea individuala, din mitraliere, din tunuri;

-obiective ambiioase, dar nerealiste, nconjurarea din 3 pari de dumani, armata numeroasa dar slab pregtita si echipata, nerespectarea promisiunilor de ctre aliai, ofensiva pe 2 fronturi pierderea a din teritoriul naional si din efectiv;

-retragerea in Moldova s-a fcut in dezordine, dotare necorespunztoare a armatei, planuri nerealiste; curent mpotriva liberalilor, considerai vinovai de pagube; tezaurul Bncii Naionale a Romniei a fost dus la adpost in Rusia;

11 dec 1916 formarea guvernului de uniune naionala, condus de Ionel Bratianu, in care intrau si conservatorii (obiectivele erau reforma agrara si electorala)

ian 1917 stabilizare frontului in S Moldovei pe linia Focani-Galai ian-iun 1917 refacerea armatei romane (cu sprijinul Antantei): 700 000 militari, dintre care 460 000 erau pregtii (Armata I, II); armata romana viza o ofensiva in zona Nmoloasa, in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea S Moldovei de la S-N, in zona Oituz si V-E pe valea Siretului

23 mart 1917 Ferdinand a promis armatei romane reformele agrara si electorala, pt. a o impulsiona

1917-1918 situaie de criza, epidemii de tifos, resurse insuficiente, populaie dubla

iul 1917 reluarea rzboiului in Moldova

11-19 iul 1917 batalia de la Marasti condusa de Al Averescu; succesul nu a fost fructificat (Galitia,Bucovina erau in criza)

24 iul 1917 von Mackensen lanseaz ofensiva sa scoat Romnia din rzboi 24 iul-6 aug 1917 batalia de la Marasesti; ruii se retrag din fata atacului german, Armata I ii oprete pe germani

26 iul-9 aug 1917 Armata II respinge un atac austro-ungar la Oituz; planul Puterilor Centrale a euat 25 oct /7 nov 1917 lovitura de stat bolevica a schimbat complet situaia politica si militara

sf 1917 Rusia iese din rzboi (1mil militari); trupele parasesc linia frontului in dezordine, jefuind si distrugnd; trupele romane devin forte de politie, asigurnd zona arestarea reprezentantului Romniei in capitala rusa C-tin Diamandy,

13/26 ian 1918-ruperea leg. diplomatice , confiscarea tezaurului

nceputul 1918 presiuni pt. plecarea lui Ferdinand, se cere pacea

18 feb/3 martie 1918 pacea de la Brest-Litowsk (Rusia iese din rzboi), ocuparea Ucrainei

26nov/9dec 1917- Romnia nu poate valorifica victoriile din 1917, fiind obligata sa semneze armistiiul de la Focani

24apr/7mai 1918- pacea de la Bucureti ,Ion IC Bratianu demisioneaz;

29 ian 1918 guvernul Al. Averescu

feb-mart 1918 Consiliul de Coroana alege pacea umilitoare (supravieuirea ca stat) in dauna ocuprii complete

24 apr 1918 pacea ncheiata de Al. Marghiloman cu Puterile Centrale la Bucureti: Dobrogea revenea Bulgariei, Austro-Ungaria lua o parte din Carpai, Germania obinea monopol asupra industriei (90ani); 137 000km2100 000 km2, 72% din populaie;

mai 1918-situatie favorabila Puterilor Centrale ,are loc contraofensiva marealului Foch care a spart frontul de pe Somme in august 1918.

Sept 1918-trupele conduse de Sarrail de la Salonic au strpuns liniile bulgare.

oct-nov 1918 guvernul lui C-tin Coanda proclama mobilizare generala, iar Romnia reintra in rzboi, pacea de la Bucureti fiind considerata nula si neavenita

29oct/11nov 1918 ncheierea rzboiului 18 nov /1 dec 1918 Ferdinand si regina Maria intra in Bucureti (idealul de ntregire naionala)

MAREA UNIRE-CRONOLOGIE

Marile reforme.

Aciunile romanilor de dup rzboi, dispariia Imperiului arist si Austro-Ungar, afirmarea internaionala a autodeterminrii si principiul nationalitatilor (diferit de la o provincie la alta, treptat, realist gndit) nfptuirea unirii

Basarabia

martie/3 apr formarea Partidului Naional Moldovenesc (fruntea miscarii pt. autonomie)

tendina de expansiune a Ucrainei intensificarea miscarii pt. autonomie (vara lui 1917)

20-27 oct 1917 Congresul ostailor moldoveni, la Chiinu proclama autonomia teritoriala si politica, instituie Sfatul Tarii ca organ reprezentativ, condus de Consiliul de directori generali, in frunte cu Ion Inculet

2/15 dec 1917 Sf Tarii proclama Republica Democrata Moldoveneasca (autonomia), membra cu drepturi egale a RFR-ului

Destrmarea armatei ruse, agitaiile bolevice anarhie

6 ian 1918-Consiliul de directori cere guvernului roman sa trimit trupe; trupele romaneti trec Prutul si neutralizeaz armatele ruseti bolevizate (10 ian) Rusia ntrerupe relaiile diplomatice cu Romnia si confisca tezaurul transportat la Petrograd (13 ian)

24 ian/6 feb 1918 Sf Tarii hotaraste independenta Republicii Democratice Moldoveneti 27 mart/9 aprilie 1918 Sfatul Tarii a hotrt prin majoritate de voturi unirea cu Romnia, rezultatul comunicat preedintelui Consiliului de Minitri, Al. Marghiloman

respectarea drepturilor minoritatilor, 2 reprezentani ai Basarabiei vor intra in Consiliul de minitri roman, Basarabia va trimite in Parlament un numr de reprezentani proporional cu populaia alei prin vot universal, egal, direct, secret, libertate personala, tiparului, cuvntului, credinei, adunrilor, drepturi si libertati garantate prin constituieBucovina 18 feb 1918 semnarea pcii de la Brest-Litowsk Ucraina ridica pretenii asupra teritoriului

toamna anului 1918-Bucovina era ameninata cu divizarea

3 oct 1918 manifestul lui Carol I privind organizare federalista a Austro-Ungariei constituirea Consiliului Naional Roman (CNR) de la Viena (9 oct 1918) care cere dreptul la autodeterminare si secesiunea Bucovinei, dar deputaii ucraineni s-au opus deoarece ridicau pretenii asupra N Bucovinei 14/27 oct 1918 la iniiativa lui Sextil Puscariu s-a convocat o adunare la Cernui devenind Adunare Constituanta si hotrnd unirea Bucovinei integrale cu celelalte provincii romaneti din imperiu intr-un stat naional independent

Consiliul Naional (organ reprezentativ), Birou Executiv (condus de Iancu Flondor)

Adunarea Ucraineana dorea integrarea N Bucovinei Consiliul Naional solicita sprijinul armatei romane (22 oct), Guvernul aprobnd intrarea unei divizii si informnd Guvernul austriac (23 oct)

22oct-Ziarul Glasul Bucovinei condus de Sextil Puscariu,exprima intenia romanilor bucovineni ca mpreuna cu fraii notri din Transilvania si din Ungaria ,cu care ne gsim in aceeai situaie , sa ne plsmuim viitorul care ne convine noua in cadrul romnismului. 12 nov 1918 Consiliul Naional voteaz Legea fundamentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei

15 /28nov 1918 Congresul General al Bucovinei voteaz in unanimitate unirea cu Romnia (locuitorii germani si polonezi au aderat la hotrre, dar nu si cei evrei si ucraineni)

18 dec 1918 printr-un decret-lege, Ferdinand consfinete unirea Bucovinei cu RomniaTransilvaniaMicarea pt. autodeterminare a avut caracter popular mai accentuat

24 sept 1918 se formeaz la Paris Consiliul Naional pt. Unitatea Romanilor (reprezentant al tuturor romanilor emigrai)

P.N.R. si P.S.D isi reiau activitatea 29 sept 1918 Declaraia de la Oradea (enunarea dr. de autodeterminare) adresata Parlamentului Ungariei (a avut valoare de independenta)

18 oct 1918 formarea la Budapesta a Consiliului Naional Roman Central (C.N.R.C.) organ politic unic al romanilor din T., alctuit din cate 6 membri din fiecare partid (centru de coordonare al miscarii naionale din T.)

nov 1918 formarea dup modelul C.N.R.C. a consiliilor si grzilor naionale locale (au preluat controlul politic si administrativ.)

5 nov 1918 manifestul Ctre popoarele lumii al C.N.R.C.-ului demonstreaz ca unirea este voina naionala 7 nov a fost lansat manifestul Istoria ne cheam la fapte care anuna convoca rea Adunrii Naionale de la Alba Iulia ,pentru data de 18nov/1dec. 1918.

9 nov C.N.R.C. cere guvernului ungar ntreaga putere de guvernare 13-14 nov tratativele de la Arad intre C.N.R.C. si guvernul ungar, soldate cu eec 18 nov/1 dec Adunarea Naionala deschisa de Gh. Pop de Basesti, la care au participat +100 000 oameni, a adoptat in unanimitate declaraia privind unirea

Marele Sfat Naional (for legislativ); a desemnat Consiliul Dirigent (organ reprezentativ) prezidat de Iului Maniu

11 dec Ferdinand ratifica unirea printr-un decret

UNIFICAREA POLITICA SI ADMINISTRATIVA

Urmrile unirii

137 000 km2 295 049 km2; situaie demografica noua (alte nationalitati) 71,9% romani

reformele adoptate in primul deceniu au schimbat sensibil structurile sociale si politice

in perioada interbelica confruntarea dintre democraie si autoritarism, integrarea noilor provincii intr-un stat modern

29 dec 1919 primul guvern al Romniei Mari ratifica unirea provinciilor cu Romnia 4 apr 1920 decrete-lege pt. dizolvarea organelor regionale de conducere din provincii integrare accelerata in stat

Legislaia economica

15 dec 1918 publicare decretului-lege privind exproprierea marilor proprietati rurale din Vechiul Regat;

16 dec 1918 condiiile exproprierii;

1919 masuri pt. diminuarea efectelor ocupaiei strine, unificare pieei interne, refacerea economiei

ian 1919 stampilarea bancnotelor care circulau paralel cu leul emis de B.N.R.

ian-sept 1919 reforma agrara in Basarabia, Bucovina si Transilvania

toamna 1920 unificare monetara prin retragerea leilor emii de germani, a coroanelor si rublelor

iulie 1921 Nicolae Titulescu iniiaz reforma financiara (impozit in funcie de venit)

30 iul 1921 ncheierea reformei agrare pe ntreg teritoriul Romniei Mari (exproprierea a 66% din suprafata arabila deinuta de moieri)

Legislaia electorala

Respectarea promisiunilor fcute in timpul rzboiului de Ferdinand :

30 iul 1917 modificarea articolelor 19, 56, 67 din Constituie pt. a permite nfptuirea reformelor agrara si electorala; introducerea votului universal

16 nov 1918 decret-lege ce anula votul cenzitar si-l introducea pe cel universal pt. toi cetenii majori, in afara de femei, magistrai si reprezentanii armatei

27 mart 1926 Legea primei electorale (afecteaz egalitatea votului)

Unificarea administrativa si judectoreasca 18 martie 1919:decret-lege privind adoptarea calendarului gregorian ncepnd de la 1 aprilie 1919(care a devenit 14 aprilie),stil nou.

29 martie 1923-publicarea Constituiei in Monitorul Oficial. 25 iun 1924 legea pt. org. judectoreasca judectorii, tribunale, curi de apel, nalta Curte de Casaie. Judectorii erau inamovibili (independenta justiiei)

26 iul 1924 legea pt. invatamantul primar unitar, obligatoriu, gratuit, pe 7 ani

25 feb 1925 Mitropolia a fost ridicata la rangul de Patriarhie

4 mai 1925 legea pt. org. Bisericii Ortodoxe pe ntreg teritoriul

14 iun 1925 legea administrativa unitati adminstrativ-teritoriale