Il mund romontschen mia veta/

Lumea romanºãîn viaþa mea

2

Engraziament/Mulþumiri

A sponsurs e sponsuras ord tiara romontscha / Sponsorilor romanºi

Dr. Iso CamartinDr. h.c. Simon CamartinDr. Giusep ed Astrid Capaul-CaduffDr. Bernard CathomasCarmelia Deplazes-FreimannDr. med. Tarcisi MaissenFirma Tarcisi Maissen SAGisula TscharnerMariano Tschuor

Lectorat: Astrid e Giusep Capaul-Caduff

3

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2017

Il mund romontschen mia veta/

Lumea romanºãîn viaþa mea

MAGDALENA POPESCU-MARIN

4

Colecþia FILOLOGIE

Colecþia PSIHOLOGIE

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Monica Balaban

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.) ºi inclusãde Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare(C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte din aceastãlucrare nu poate fi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

Copyright © 2017Editura UniversitarãEditor: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTEcomenzi@editurauniversitara.roO.P. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiPOPESCU-MARIN, MAGDALENA Il mund romontsch en mia veta = Lumea romanºã în viaþa mea /Magdalena Popescu-Marin. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2017 ISBN 978-606-28-0520-3

821.135.1-94

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062805203

5

CUNTEGN / CUPRINS

1. Il romontsch viu cul monochel / Romanºa vãzutãprin monoclu ............................................................. 6-11

2. L’entschatta / Începutul ............................................. 12-313. Rumein ...................................................................... 32-574. Lags, Cuera eav. / Laax, Chur etc. ............................ 58-1015. Ils scribents / Scriitorii .............................................. 102-1316. Surmir, Sutselva ed Engiadina / Surmeir, Sutselva ºi

Engadina .................................................................... 132-1657. Ils Romontschs en Rumenia / Romanºii în România 166-1898. Ponderaziuns concludentas / Consideraþii finale ....... 190-1979. Annexas / Anexe

Curriculum vitae ........................................................ 198-201Register da nums / Indice de nume proprii ................ 203-206Fotos / Fotografii ....................................................... 207-226

6

IL ROMONTSCH – VIU CUL MONOCHEL

Tgi che ha absolviu ina facultad da filologia, po haver – neu dilcuors da romanistica – ina fleivla idea dil retoroman (il romontschei ina variaziun dialectala da quei lungatg neolatin). Nus Rumensord mia generaziun vein giu igl avantatg dad haver dus grondslinguists che enconuschevan fetg bein il mund romontsch, surtutla part ladina: Ovid Densusianu, ina gronda persunalitad dallahistoria culturala rumena ord l’emprema mesadad dil 20aveltschentaner, ed in da mes professers universitars, fetgenconuschents dapertut egl jester: Iorgu Iordan. Quel ha scret inaIntroducziun els lungatgs romanics, translatada en biaras linguasper intents didactics. Cun el hai jeu giu fatg en mes empremsonns da retschercas linguisticas in seminari fetg grev cun veglstexts ladins. Duront il temps da mes studis vegneva il plaidromontsch buca duvraus. Ins citava surtut ils dus idiomsprincipals: il ladin ed il sursilvan en connex cull’etimologia dacerts plaids. Pli tard hai jeu realisau ch’il status dil retoroman scolungatg ei buca memia segirs. Il retoroman ei in concept teoreticche sedefinescha tras sia discuntinuitad. El cumpigliass dus idiomsplidai ell’Italia (il ladin dolomitan ed il furlan) ed in en Svizra (ilromontsch), ch’ein relativamein differents en lur structuralinguistica, sco diember da plidaders, liug e tip da formaziun. Inssa mai, sch’els han formau inaga ina unitad. Ei para che lur historiaei sesviluppada en coordinatas differentas. Nuotatonmeins dat eiera biaras semegliadetgnas denter els.

7

ROMANªA VÃZUTÃ PRIN MONOCLU

Cine a absolvit o facultate de filologie poate avea de la cursulde romanisticã o idee vagã despre retoromanã (romanºa este ovarietate dialectalã a acestei limbi neolatine). Noi, românii dingeneraþia mea, am avut avantajul de a avea doi mari lingviºti carecunoºteau foarte bine lumea romanºã, mai ales partea ladinã: OvidDensusianu, o mare personalitate a istoriei culturale române dinprima jumãtate a secolului al XX-lea ºi unul din profesorii meiuniversitari, foarte cunoscut în strãinãtate: Iorgu Iordan. El a scriso Introducere în limbile romanice, tradusã în multe limbi înscopuri didactice. În primii mei ani de cercetãri lingvistice, amfãcut cu el un seminar foarte greu cu texte ladine vechi. În timpulstudiilor mele, cuvântul romanº nu era folosit. Se citau mai alescele douã idiomuri principale, ladin ºi sursilvan, în legãturã cuetimologia anumitor cuvinte. Mai târziu am realizat cã statutulretoromanei ca limbã nu este prea sigur. Retoromana este unconcept teoretic care se defineºte prin discontinuitatea sa. El arinclude douã idiomuri vorbite în Italia (ladina dolomiticã ºifriulana) ºi unul în Elveþia (romanºa), care sunt destul de diferiteca structurã lingvisticã, numãr de vorbitori, loc ºi tip de formare.Nu se ºtie dacã ele au format vreodatã o unitate. Se pare cã istorialor s-a dezvoltat în coordonate diferite. Totuºi existã ºi multeasemãnãri între ele.

8

Turnein al romontsch, ina entitad linguistica fetg dividida, plidadaen Svizra, el cantun Grischun. Ufficialmein vegn ella consideradaen Svizra sco il quart lungatg naziunal ed el cantun Grischun scoil tierz lungatg ufficial – sper tudestg e talian. Sco ins vesa: allalinguistica eisi buca reussiu da dar ina definiziun perschuadentaper differenziar las noziuns lungatg e dialect. Quei ei in fatg chetucca mei sil viv. In argument essenzial per salvar il romontsch eiil factum che la viarva romontscha ei la suletta, formada e plidadaoz sil territori svizzer. Ils lungatgs naziunals franzos, tudestg etalian vegnan era duvrai ellas tiaras vischinas. Malgrad lasconstantas prognosas sur la mort dil romontsch, viva la viarvavinavon els territoris tradiziunals. Deplorablamein sefa ina certadigren valer. Quei semuossa surtut ella populaziun giuvna ch’eifermamein influenzada dil tudestg e magari era digl engles. Lamort d’in idiom munta era la mort d’ina cultura. E quei fuss donn!Cu jeu hai entschiet a studegiar romontsch, muntava la populaziunromontscha ad 1% dalla populaziun svizra. Ussa fa quella oramo 0,5%. Ei constat che la populaziun svizra ei carschida ils davosdecennis, ferton che la populaziun romontscha ei restada pli umeins la medema.

Jeu hai studegiau romontsch igl emprem sco autodidacta. Suenterhai jeu fatg plirs cuors da stad per buc emblidar da plidar il lungatg(15 cuors da sursilvan, in da puter ed in da vallader). Jeutschontschel e scrivel sursilvan, mo capeschel e translateschelord tuts ils idioms. Jeu hai collaborau cun pliras publicaziunsromontschas: Gasetta Romontscha, La Quotidiana, Annalas,Ischi, Litteratura, Calender Romontsch, Calender da mintga gieav. Fetg savens sun jeu separticipada alla veta culturalaromontscha. Quei ei succediu tier differentas occurrenzas(lecziuns, prelecziuns, conferenzas, sedutas, dis da litteratura eav.).Sin distanza hai jeu manteniu il lungatg, legend, scrivend e

9

Sã revenim la romanºã, o entitate lingvisticã foarte divizatã,vorbitã în Elveþia în cantonul Grisons/ Grischun. În mod oficial,este consideratã în Elveþia drept a patra limbã naþionalã ºi încantonul Grisons/Grischun a treia limbã oficialã, alãturi degermanã ºi italianã. Dupã cum se vede, lingvistica nu a reuºit sãdea o definiþie convingãtoare pentru a diferenþia noþiunile de limbãºi dialect. Acesta-i un exemplu. Ceea ce mã impresioneazã celmai mult, fiind un argument esenþial pentru salvarea romanºei,este faptul cã acest idiom este singurul format, ºi vorbit ºi astãzi,pe teritoriul elveþian. Celelalte limbi naþionale franceza, germanaºi italiana sunt vorbite în þãrile vecine. În ciuda constantelorprognoze despre moartea romanºei, ea continuã sã trãiascã înteritoriile tradiþionale. Din pãcate, se poate remarca o anumitãdiminuare. Acest lucru se vede mai ales la generaþia tânãrã,puternic influenþatã de germanã ºi chiar de englezã. Moartea unuiidiom înseamnã ºi moartea unei culturi. ªi asta-i regretabil. Cândam început eu sã învãþ romanºa, populaþia ei reprezenta 1% dinpopulaþia Elveþiei. Acuma se ridicã la numai 0,5%. Este drept cãpopulaþia Elveþiei a crescut în ultimele decenii, în timp ce populaþiaromanºã a rãmas mai mult sau mai puþin aceeaºi.

Am studiat romanºa mai întâi ca autodidactã. Mai târziu amurmat mai multe cursuri de varã ca sã nu uit sã vorbesc limba (15cursuri de sursilvanã ºi douã de ladinã: unul de puter ºi unul devallader). Scriu ºi vorbesc sursilvanã, dar înþeleg ºi traduc dintoate celelalte idiomuri. Am colaborat la diverse publicaþiiromanºe: Gasetta Romontscha, La Quotidiana, Annalas, Ischi,Litteratura, Calender Romontsch, Calender da mintga gi etc. Amparticipat deseori la viaþa culturalã romanºã, luând parte la diferiteevenimente ale genului (lecþii, prelegeri, conferinþe, ºedinþe, zileliterare etc.). De la distanþã am pãstrat limba citind, scriind ºi

10

translatond. Mo darar vegneva ina amitga ni in amitg romontschen mia tiara. Ils emprems onns schevel jeu adina che sch’ei desszanua tier nus in plidader romontsch mass jeu a pei blut persetschintschar cun el. Dapi ils onns 1990 sun jeu commembradall’Uniun dils scribents romontschs (oz: Uniun per la litteraturaromontscha), lu sut il presidi da Gisula Tscharner, ch’ei restadamia amitga per veta duronta ed ha empriu da mei il lungatg rumen.Il Premi da renconuschientscha dalla Regenza dil cantun Grischunhai jeu survegniu 1999. Sin proposta dil poet Clo Duri Bezzolasun jeu vegnida honorada cun in premi per las translaziuns tras laPro Helvetia igl onn 2004.

Naven da cheu vegnan mias reminiscenzas ad esser mo schabetgsvivi ed impressiuns persunalas, registradas en mia olma durontpli che 40 onns, dedicai al lungatg, litteratura e cultura romontschaen general. Jeu hai empruau era da far enconuschenta en mia tiaraina etnia linguisticamein parenta e da presentar, el medem temps,als Romontschs fragments dalla cultura d’in pievel neolatin diglost dall’Europa: ils Rumens.

En mias regurdientschas cumpara ina roscha da nums e dapersunas, tons sco mia memoria ha pudiu salvar duront il temps.Sche jeu hai emblidau enzatgi ni enzatgei, fuss ei buca mia cuolpa.Medemamein vegnan forsa buca fixai schabetgs e fatgsexactamein egl uorden sco ella realitad vivida. Perquei ughegeljeu da dumandar la capientscha dils lecturs.

11

traducând. Rareori venea o prietenã sau un prieten romanº înþara mea. În primii ani ziceam adesea cã dacã ar exista undevala noi un vorbitor de romanºã m-aº duce pe jos descãlþatã ca sãvorbesc cu el. Din anii 90 sunt membrã a Uniunii ScriitorilorRomanºi (azi Uniunea pentru Literatura Romanºã), preºedintãfiind Gisula Tscharner, care mi-a rãmas prietenã pe viaþã ºi carea învãþat de la mine limba românã. Premiul de Recunoºtinþã dinpartea Consiliului de Stat al cantonului Grisons/ Grischun l-amprimit în 1999. La propunerea poetului Clo Duri Bezzola amfost onoratã în 2004 de cãtre Pro Helvetia cu un premiu pentrutraduceri.

De aici încolo amintirile mele vor fi doar întâmplãri trãite ºiimpresii personale, înregistrate în sufletul meu în cei peste 40 deani dedicaþi limbii, literaturii ºi culturii romanºe în general. M-amstrãduit sã fac cunoscutã în þara mea aceastã etnie înruditã prinlimbã ºi sã prezint, în acelaºi timp, romanºilor, fragmente dincultura unui popor neolatin din Estul Europei : românii.

În amintirile mele apar o mulþime de persoane ºi de nume,câte a putut reþine memoria de-a lungul timpului. Dacã am uitatceva sau pe cineva, nu-i vina mea. De asemenea, poate nu s-aufixat întâmplãri ºi fapte exact în ordinea din realitatea trãitã. Pentrutoate astea îmi îngãdui sã cer înþelegerea cititorilor.

12

L’ENTSCHATTA

Jeu hai entschiet a studegiar tut schenadamein – e per schabetg –igl idiom e la cultura romontscha igl onn 1973, cu igl empremcudisch romontsch ei daus enta maun. Ei fuva ina antologiabilingua (en romontsch ed engles) da poesias, edidas da RobertBilligmeier ed Augustin Maissen, omisdus professers els StadisUni.

In di d’unviern sibiric 1973 erel jeu envidada cun miu um ellacasa hospiteivla dalla famiglia da prof. Liviu Onu. Cheu hai jeuempriu d’enconuscher igl emprem Romontsch en mia veta:Augustin Maissen, professer associau da lungatgs romans daminoritads all’Universitad da Chapel Hill (USA). Jeu stoi far cheuina pintga parentesa, per sedumandar, sut tgei criteris che lasuniversitads americanas dividan ils lungatgs neolatins en tals damaioritads e minoritads. Per exempel eran consideraiall’universitad da Chapel Hill lungatgs minorens – sper romontsche catalan ni rumen – lungatgs cun biars milliuns plidaders.Silmeins cheu era il rumen classificaus sco lungatg neolatin. Encertas universitads da New York studegian ins il rumen ellapartiziun da lungatgs slavs. Ell’Europa ei la situaziun dils lungatgsneolatins dapi ditg fetg clara.

Augustin Maissen fuva staus biaras gadas per cuortas dimoras enmia tiara, en Rumenia. El haveva amitgs ed enconuschents chedemussavan grond interess per nies lungatg. Lezza gada era el

13

ÎNCEPUTUL

Am început sã studiez idiomul ºi cultura romanºã cutimiditate – ºi din întâmplare – în anul 1973, când mi-a cãzut înmânã prima carte romanºã. Era o antologie bilingvã (în romanºãºi englezã) de poezie, editatã de Robert Billigmeier ºi AugustinMaissen, ambii profesori universitari în Statele Unite.

Într-o zi de iarnã siberianã din 1973 am fost invitatã,împreunã cu soþul meu, în casa ospitalierã a familieiprofesorului Liviu Onu. Aici am cunoscut primul romanº dinviaþa mea: Augustin Maissen, profesor asociat de limbiromanice minore la Universitatea din Chapel Hill (SUA).Trebuie sã fac aici o micã parantezã ca sã mã întreb sub cecriterii împart universitãþile americane limbile neolatine înmajore ºi minore. De exemplu, la universitatea din Chapel Hillerau considerate limbi minore alãturi de romanºã ºi catalanasau româna, limbi cu milioane de vorbitori. Mãcar aici românaera clasificatã printre limbile neolatine. În anumite universitãþidin New York româna este studiatã la departamentul de limbislave. În Europa însã situaþia limbilor neolatine este clarã demultã vreme.

Augustin Maissen fusese de multe ori în scurte sejururiîn România. Avea prieteni ºi cunoscuþi care manifestau undeosebit interes pentru limba noastrã. De data aceasta el

14

vegnius per in onn entir, siu onn sabbatic, cun in stipendiFullbright, accordaus dil stadi american. Siu scopo per propi eradad emprender a plidar il rumen e dad enconuscher igl essenzialdalla historia dalla cultura rumena. El tschintschava culsintellectuals rumens en in dils nundumbreivels lungatgs ch’elenconuscheva, surtut en talian, tudestg, franzos ni engles. Mo eldiscurreva era catalan ni spagnol – secapescha sper siu lungatgmatern. El vuleva saver il rumen per puder enrihir siu cuors dalungatgs «minorens» – sper romontsch, catalan e provenzal. Inacaussa ch’ei la finala gartegiada dètg bein.

Nus essan lu secunvegni da far ensemen lecziuns da rumen. Jeuvevel era il giavisch da migliurar miu fleivel engles. Nusdiscurrevan ensemen engles. Mo igl engles american era in tecdifferents dil britannic. Duront nossas lecziuns fageva AugustinMaissen savens allusiuns e cumparegliaziuns culs fatgs da siulungatg sursilvan tochen ch’el ha cudizzau mias marveglias.Essend il romontsch ina domena cumpletamein nova tier nus, haijeu entschiet a translatar poesia romontscha sur igl engles e cunagid dad Augustin. In tec pli tard hai jeu empriu persula romontsche publicau per l’emprema gada en miu lungatg poesia romontschae suenter prosa romontscha ord tuts ils idioms. Succediu ei queiella renomada revista Rumenia Litterara, redigida lu diglenconuschent professer ed historic litterar George Ivascu. El eraincantaus dalla novitad litterara en general ed ha exprimiu siaadmiraziun, surtut pil poem Gioder, da Giachen Caspar Muoth.Pli u meins han quels artechels formau pli tard la pli gronda partdil cudisch Antologia da poesia romontscha, cumparius ella CasaEditura dall’Academia Rumena 1980. Las preparativas per quellaediziun han purtau sco regal in pign stipendi tras la Fundaziunculturala Pro Helvetia. Aschia hai jeu saviu separticipar la stad1974 ad in cuors da sursilvan enta Rumein, organisaus dalla

15

venise pentru un an întreg, anul lui sabatic, cu o bursãFullbright, acordatã de statul american. Scopul sãu real era sãînveþe sã vorbeascã româneºte ºi sã cunoascã esenþialul dinistoria culturii româneºti. Cu intelectualii români vorbea înuna din nenumãratele limbi pe care le stãpânea, mai ales înitalianã, germanã, francezã sau englezã. Dar el vorbea deasemeni catalana ºi spaniola pe lângã limba lui maternã.Româna îl interesa pentru a o adãuga la cursul lui de limbi« minore », alãturi de romanºã, catalanã ºi provensalã. Lucruce i-a reuºit, în cele din urmã, destul de bine.

Ne-am înþeles atunci sã facem împreunã lecþii de românã.Eu doream sã-mi îmbunãtãþesc puþina mea englezã. Noi doivorbeam engleza împreunã. Dar engleza lui americanã era puþindiferitã de engleza mea britanicã. În timpul lecþiilor noastre,Augustin Maissen fãcea deseori trimiteri ºi comparaþii cu faptedin graiul sãu sursilvan, pânã când mi-a stârnit curiozitatea.Fiindcã romanºa era un domeniu complet nou la noi, am începutsã traduc poezie romanºã prin englezã ºi cu ajutorul lui Augustin.Puþin mai târziu, am învãþat singurã romanºa ºi am publicat pentruprima oarã în limba mea poezie romanºã ºi apoi prozã romanºãdin toate idiomurile. Asta s-a petrecut în renumita revistã RomâniaLitterarã, condusã pe atunci de cunoscutul profesor ºi istoricliterar George Ivaºcu. El era încântat de noutatea literarã în generalºi ºi-a exprimat admiraþia mai ales pentru poemul Gioder deGiachen Caspar Muoth. Aceste articole au format mai târziu ceamai mare parte a cãrþii Antologie de poezie romanºã, apãrutã laEditura Academiei Române în 1980. Pregãtirile pentru ediþia îndiscuþie mi-au adus ca recompensã o micã bursã din parteafundaþiei culturale Pro Helvetia. Aºa am putut participa în varalui 1974 la cursul de sursilvanã de la Rumein, organizat de

16

Fundaziun Retoromana Pader Placi a Spescha. Parsura da quellafuva P. Flurin Maissen.

Mo organisar da quei temps in viadi en ina tiara “capitalista” eraina interpresa hanada tier nus. Ins stueva ver il consentiment datuttas instanzas administrativas, e surtut politicas dil liug da lavur,sco era da differentas cumissiuns e comites secrets per survegniril visum rumen. L’emprema cundiziun era da buca haver inainvitaziun persunala. En miu cass eisi stau la Pro Helvetia che hatarmess all’Academia Rumena in invit per ina persuna ches’occupescha dil romontsch. Negin che sedeva giu cun ilromontsch auter che jeu. Da quei temps era ei obligatori da ver invisum svizzer. Il visum rumen vegneva adina il davos di e biarsvevan buca pli temps d’obtener in visum jester. Biaras gadas haglieud interessada renunziau (per exempel d’ir ad in congress).Jeu hai giu cletg. Igl attasché cultural dall’ambassada svizra eivegnius specialmein la sera, ordeifer siu temps da lavur, per darla lubientscha da saver ir en Svizra. In gèst ludeivel! El capevanossa situaziun, auters diplomats denton buc. Suenter tontasemoziuns erel jeu l’auter di el tren Bucuresti – Paris, sur Vienna.Igl ei stau miu emprem viadi viers l’Europa dil vest senza grondaspreparaziuns e daners jasters en sac (Tier nus era ei scumandaustrictamein dad haver devisas jastras).

Igl onn 1974 ei staus in benediu per miu svilup scientific. Iglunviern eisi reussiu da far il doctorat. Cun quel vevel jeuentschiet quater onns avon tier il pli car da mes professers,Alexandru Graur, il mentor da mia lavur da licenziat e cau dildepartament da grammatica rumena agl Institut da linguisticaduront ils emprems onns da mia activitad. Malgrad ch’il professerera contestaus da certa glieud pervia da sias opiniuns politicas,havevan nus fetg bugen el per sia aulta cultura linguistica. Quella

17

Fundaþia Retoromanã Pader Placi a Spescha al cãrei preºedinteera P. Flurin Maissen.

Dar la noi era în acel timp un demers deloc simplu sãorganizezi o cãlãtorie într-o þarã capitalistã. Aveai nevoie de oaprobare de la toate instanþele administrative ºi mai cu seamãpolitice de la locul de muncã, ca ºi de la diferite comisii ºi comitetesecrete pentru a obþine aºa-numita vizã româneascã. Primacondiþie era sã nu se trimitã o invitaþie personalã. În cazul meu,Pro Helvetia a trimis la Academia Românã o invitaþie pentru opersoanã care se ocupã de romanºã. Dar înafarã de mine, nimeninu se ocupa de romanºã. Pe atunci era obligatorie, se înþelege, ovizã elveþianã. Viza româneascã însã venea totdeauna în ultimazi ºi mulþi nu mai aveau timpul necesar ca sã obþinã o vizã strãinã.De multe ori persoanele în cauzã erau nevoite sã renunþe (deexemplu sã meargã la un congres). Eu am avut noroc. Ataºatulcultural al ambasadei elveþiene a venit seara special, înafaratimpului sãu de lucru, ca sã-mi dea permisiunea de intrare înElveþia. Un gest lãudabil! El a înþeles situaþia noastrã, nu însã ºialþi diplomaþi. Dupã atâtea emoþii, peste o zi mã aflam în trenulBucureºti – Paris via Viena. Era primul meu drum spre Europade Vest, fãrã pregãtiri prea mari ºi bani în buzunar. La noi erastrict interzis sã deþii devize strãine.

Anul 1974 a fost benefic pentru dezvoltarea mea ºtiinþificã.Iarna am reuºit sã dau doctoratul. Îl începusem cu patru ani înaintecu cel mai drag dintre profesorii mei, Alexandru Graur, mentorullucrãrii mele de licenþã ºi ºeful sectorului de gramaticã românã laInstitutul de Lingvisticã în primii mei ani de cercetare. Deºiprofesorul era contestat de unii din cauza orientãrii lui politice,noi îl iubeam mult pentru înalta lui culturã lingvisticã, pe care

18

veva el contonschiu denter las duas uiaras mundialas cun grondsscienziats da Paris, mo surtut pervia da sia gronda promtezia dasegidar adina scientificamein cun la giuventetgna.

Ditg suenter sia pensiun ha Alexandru Graur cuntinuau a visitarnies departament per dar a nus ideas, cussegls e per in pign caffè.1980 ha el fatg ina recensiun favoreivla per nossa antologia dapoesia romontscha ella revista da prestisch Rumenia litterara.

Augustin Maissen ha bandunau nossa tiara alla fin da siu onn dastudis rumens (1974). Sco el ha giu giavischau, saveva el plidarbein rumen e bia sur da nossa historia. El haveva cumprau massacudischs, visitond buca mo librarias, mobein surtut antiquariats,nua ch’el ha anflau cudischs vegls e custeivels. El enconuschevadètg bein la tiara, surtut ils centers academics (Bucarest, Iassy,Cluj, Timisoara). Augustin Maissen haveva priu dimora enentginas regiuns dallas alps rumenas, nua ch’el tschercavasemegliadetgnas organisatoricas cun las alps grischunas. Nus tutseran surpri da sia capacitad da s’adattar allas cundiziunsmalguessas da nossas alps. Vesend siu enorm interess, ha miuum envidau en el inaga en siu vitg patern, ella casa da miu sir. Anus era ei scumandau dad haver relaziuns amicablas culs jastersni dad envidar en els en nossas casas. Quei pretendeva il reschimcommunistic. Perquei vein nus vuliu far tut relativamein el zuppau.Igl emprem vein nus explicau la situaziun ad Augustin Maissen.Pils vischins da miu sir era Augustin Maissen in aug da mei,sesents en Transilvania (pervia da sia viarva rumena cun inmarcant accent jester). Augustin Maissen dueva tschintschar tonsco nuot culs habitonts dil vitg. Miu sir haveva in bi bein purilcun ina casa relativamein gronda, mo sempla, in bi iert ed immensbia pumera, prida naven per la pli gronda part dil stadi e lu stadanuncultivada e vegnida destruida. Ina vera calamitad. Il siemi da

19

o acumulase între cele douã rãzboaie mondiale de la marisavanþi din Paris, dar mai ales pentru promptitudinea lui dea-i ajuta mereu din punct de vedere ºtiinþific pe cei tineri.

Mult dupã ce s-a pensionat, Alexandru Graur a continuat sãviziteze sectorul nostru ºi sã ne dea idei ºi sfaturi sau sã bea cunoi o cafeluþã. În 1980 a fãcut o recenzie favorabilã antologieinoastre de poezie romanºã în prestigioasa revistã Românialiterarã.

Augustin Maissen a plecat din þara noastrã la sfârºitul anuluisãu de studii româneºti (1974). Aºa cum dorise, ºtia sã vorbeascãbine româneºte ºi avea cunoºtinþe bogate despre istoria noastrã.Cumpãrase enorm de multe cãrþi, vizitând nu numai librãriile, ciºi, mai ales, anticariatele, unde gãsise cãrþi vechi, valoroase.Cunoscuse bine þara, mai cu seamã centrele academice (Bucureºti,Cluj, Iaºi, Timiºoara). Augustin Maissen s-a dus sã locuiascã ºiîn anumite zone alpine cu stâne, unde voia sã afle asemãnãrileorganizatorice cu stânele din Grisons. Noi toþi eram surprinºi decapacitatea lui de adaptare la condiþiile precare din stânele noastre.Vãzând interesul lui nemãrginit, bãrbatul meu l-a invitat odatã însatul lui natal, în casa socrului meu. Erau interzise pe atuncirelaþiile de prietenie cu strãinii sau invitarea lor în casele noastre.Aºa pretindea regimul politic. De asta, am vrut sã facem totulmai mult sau mai puþin în secret. Mai întâi i-am explicat situaþialui Augustin Maissen. Pentru vecinii socrului meu, profesorulera un unchi de-al meu, care locuia în Transilvania (din cauzapronunþiei sale româneºti cu un accent strãin marcant). AugustinMaissen nu trebuia sã vorbeascã mai nimic cu locuitorii satului.Socrul meu avea o frumoasã gospodãrie þãrãneascã, cu o casãrelativ mare, dar simplã, o grãdinã minunatã cu mulþi pomifructiferi, naþionalizatã atunci în cea mai mare parte de stat ºirãmasã necultivatã ºi pãrãsitã. Un adevãrat dezastru! Visul

20

miu sir, bunamein duront sia entira veta, era da survegnir anavossiu sulom. Perquei fageva el adina petiziuns, restadas senzarisposta. El leva anavos sia pumera ed il terren cultivaus inaga.Ei fuva da sedesperar, pertgei che ses affons temevan per lur dretgda star en scola e pli tard en lur plazzas. La sera che AugustinMaissen fuva sin viseta vein nus tschenau ensemen. Pli tard hanmiu um e nies hosp giu da parter la medema combra, jeu quellacun ina quinada e miu sir e sira medemamein. L’autra damaunvein nus, ils giuvens, durmiu la sontga sien dils dis libers. In tecschenai essan nus sedestadai ed i per pinar igl ensolver. Mo nuaei il professer? Augustin Maissen era negliu. Tgei far? Spir temavein nus mirau ed encuriu el dapertut en casa, cuort, iert, e sin via– senza success. Stermentus patratgs sevulvevan en nos tgaus.Nua annunziar sia sparida? Augustin haveva capiu nuot da noscussegls.

Suenter in pèr uras cumpara nies amitg. Mo danunder eis elvegnius? El era leds e cuntents dad haver saviu visitar il vitg econtuorn. Nus vein puspei tratg flad pli levamein ed emblidaul’episoda.

Augustin Maissen era nundetg entusiasmaus dalla historia rumenae surtut per in prenci-scribent dalla Moldova ord il XVIII-aveltschentaner: Dimitrie Cantemir. Da siu maun derivan mellis emellis fischas alla Biblioteca dall’Academia rumena. El vulevafar memia bia, e perquei mava el dad ina caussa a l’autra senzafinir zatgei. In carstgaun senza ruaus e plein marveglias e cunbiaras enconuschientschas culturalas. El era multilings, viandavasenza cal, veva mai temps, saveva buca nua ch’ei fuva il pli urgentda seconcentrar. Era fuva el in “causeur” emperneivel, in umgrondius en societad e professer meriteivel. La gronda part dases projects e siu entir relasch cultural sesanflan en in Institut daretschercas linguisticas e litteraras ad Iassy, la capitala da nossaprovinzia Moldova.