Iluminat Cai Rutiere

8/18/2019 Iluminat Cai Rutiere

1/51

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

ASPECTE PRIVIND ILUMINATUL PUBLIC AL CĂILOR DE CIRCULAŢIE

DIN MEDIUL URBAN ŞI RURAL

1. Obiectivele lucrrii

Iluminatul public constituie un consumator special alimentat din sistemele publice de repartiţie

şi distribuţie a energiei electrice, fiind unul din principalii factori care caracterizează gradul de

dezvoltare a unei societăţi. stfel, !n cadrul acestei lucrări de laborator se vor analiza, următoarele

aspecte importante privind iluminatul public şi anume"

posibilităţile de realizare a iluminatului public din mediul urban şi rural;

condiţiile de calitate cu privire la iluminatul public din mediul urban şi rural;

corpuri de iluminat şi caracteristici luminotehnice ale acestora, utilizate frecvent la

iluminatul public şi modul de dispunere al acestora pe stâlpi;

dimensionarea instalaţiilor de iluminat public al căilor de circulaţie destinate traficului

rutier, pietonal, intersecţiilor, tunelurilor, podurilor, pieţelor şi a aleilor din parcuri .

!. C"#$i%er&'ii %e "r%i# te"retic

Iluminatul public constituie o categorie specială de consumatori alimentaţi cu energie electrică

prin intermediul sistemelor de repartiţie şi distribuţie. cest consum este !n continuă creştere !n

ma#oritatea ţărilor din lume, fiind unul dintre factorii care caracterizează gradul de dezvoltare dinsocietăţile respective.

$n ceea ce priveşte iluminatul public, acesta se prevede pe toate căile de circulaţie publică din

aglomerările umane at%t din mediul urban, c%t şi din cel rural. &in punct de vedere luminote'nic,

calitatea unei instalaţii de iluminat este determinată, !n principal, de următoarele aspecte"

nivelul de luminanţă şi iluminare(

uniformitatea repartiţiei luminanţelor şi iluminării(

Instalaţiile de iluminat destinate căilor de circulaţie trebuie să asigure condiţiile de calitatenecesare pentru ca circulaţia să se poată desfăşura !n mod normal. &e asemenea, este necesar ca

obstacolele şi detaliile să fie percepute !n mod distinct, !n timp util şi !n condiţii de siguranţă. $n acest

sens, un obiect este bine văzut atunci c%nd acesta este mai luminat )contrast negativ* sau mai !ntunecat

+


2/51


)contrast pozitiv* dec%t fondul pe care se situează. e căile de circulaţie obstacolele sunt de regulă

!ntunecate şi, din acest motiv, se recurge la iluminatul acestora, pentru a asigura o bună vizibilitate,

trebuind să se asigure un contrast corespunzător de ,/,0.

$n normele din ţara noastră sunt stabilite condiţiile de iluminat pentru căile de circulaţie

destinate treficului rutier, pietonal şi1sau cicliştilor, precum şi pentru zonele de risc, cum ar fi, de

e2emplu" treceri de pietoni, zone aglomerate !n care traficul rutier se desfăşoară cu dificultate,

intersecţii giratorii fără semnalizare rutieră, intersecţii la acelaşi nivel ale unei căi de circulaţie cu o

linie de tramvai sau cu o cale ferată, rampe sau pante, intersecţii la acelaşi nivel !ntre două sau mai

multe căi de circulaţie, tuneluri sau pasa#e subterane rutiere.

OdΩ


3/51

(i)ur& 1 Definirea unor mărimi caracteristice privind iluminarea

entru dimensionarea instalaţiilor de iluminat, conform informaţiilor din literatura de

specialitate şi a celor reprezentate !n 3igura +, sunt utilizate următoarele mărimi caracteristice"


4/51


d Φ

!n care" I - intensitatea luminoasă, !n [cd ]( d Ω- ung'iul solid elementar care, potrivit celor

reprezentate !n 3igura +, prezintă următoarea formă"

v%nd !n vedere modul de e2plicitare al ung'iului solid elementar d Ω, rezultă că iluminarea E

poate fi determinată cu următoarea relaţie"

I ⋅ cosα


5/51

rin $i$te* %e ilu*i#&t %e$ti#&t u#ei ci %e circul&'ie se !nţelege ansamblul realizat cu

a#utorul corpurilor de iluminat speciale, ec'ipate cu diferite surse de lumină şi dispuse corespunzător,

!n vederea obţinerii unui mediu luminos, adecvat desfăşurării !n siguranţă a traficului.

$n ceea ce priveşte comple2itatea configuraţiei căii de circulaţie, aceasta se referă at%t la

infrastructura căii respective, c%t şi la modificările de trafic care apar !n zonele !ncon#urătoare.

rincipalii factori care trebuie să fie luaţi !n consideraţie sunt următorii" numărul benzilor de circulaţie,

denivelările, prezenţa indicatoarelor şi a panourilor de semnalizare rutieră, prezenţa semafoarelor,

e2istenţa !n legislaţie a reglementărilor cu privire la traficul rutier. 4epararea căilor de circulaţie se

referă !n mod deosebit la benzile speciale, destinate diferitelor categorii de utilizatori ai acestora, cum

ar fi" autoturisme, autocamioane, autobuze, turbotrailere, biciclete, pietoni. 5onform celor menţionate

anterior, rezultă că iluminatul unei căi de circulaţie destinate traficului rutier trebuie să !ndeplinească

condiţiile prezentate !n Tabelul +. 6alorile precizate !n acest tabel se referă la !ntreaga durată de viaţă

a sistemului de iluminat.

7ărimile ale căror valori sunt precizate !n Tabelul au următoarea semnificaţie"

!- luminanţa medie pe suprafaţa de calcul, !n candele pe metru pătrat(" # $!% 8 uniformitate generală a luminanţei(

" & $!% 8 uniformitate longitudinală a luminanţei(

'I 8 indice de prag" creşterea pragului percepţiei vizuale, !n procente(

S( 8 raport de zonă alăturată.

9


6/51


Condiţiile impuse diferitelor clase ale sistemului de iluminat în funcţie de categoria căiide circulaţie destinate traficului rutier

T&belul 1C&te)"ri& cii %e circul&'ie %e$ti#&te tr&+icului rutier

Suprafaţa de calcul a luminaţiei sau a iluminării este definită ca acea suprafaţă care conţine

toate punctele pentru care este necesar să se efectueze calculul luminanţelor punctuale şi reprezintă, !n

mod efectiv, suprafaţa privită de un observator, aflată !n faţa acestuia, la o distanţă cuprinsă !ntre : m

şi +: m. stfel, !n 3igura 9 este reprezentată, !n mod sugestiv, poziţia observatorului !n raport cu

suprafaţa privită a unei căi de circulaţie. Totodată, !n 3igura ; sunt reprezentaţi principalii parametri

geometrici ai unui sistem de iluminat, care sunt strict necesari pentru calculul luminanţei punctuale,

cum ar fi" * 8 ung'iul dintre direcţia privirii observatorului şi direcţia de deplasare, care poate varia

!ntre *min


7/51

(i)ur& / Poiţia observatorului în raport cu suprafaţa privită a căii de circulaţie

;


8/51


1âmpul vizual al observatorului, care reprezintă zona ung'iulară spaţială unde un obiect poate

fi sesizat atunci c%nd observatorul priveşte spre direcţia de deplasare. cest c%mp vizual este delimitat,

pe orizontală, de un ung'i de 2 >= şi, pe vertical, de un ung'i superior, cuprins !ntre 0= / :=,

respectiv un ung'i inferior, cuprins !ntre #3 4 5#3 .

!" #

#

$

%

α&

(i)ur& 0 'epreentarea principalilor parametri geometrici ai sistemului de iluminat" necesari calcululuiluminanţei punctuale în suprafaţa de calcul

1âmpul vizual central , constituit de zona ung'iulară spaţială delimitată, !n plan orizontal, de

un ung'i de 2+263 şi, !n plan vertical, de un ung'i de 2+2#3 , unde obiectul poate fi perceput !n situaţia

!n care observatorul priveşte spre direcţia de deplasare.

1âmpul vizual conic de 2#3 , care se constituie din porţiunea de c%mp vizual al unui observator,

de e2emplu, un conducător auto, situat !n faţa intrării !ntr-un tunel sau pasa# subteran rutier, la odistanţă egală cu cea de oprire !n condiţii de siguranţă. ceastă noţiune reprezintă, de fapt, un c%mp

vizual conic de 2+ , care este centrat pe desc'iderea pasa#ului rutier subteran sau a tunelului rutier,

la un sfert din !nălţimea sa. Imaginea c%mpului respectiv este determinată, !n principal, de poziţia

observatorului, conform celor reprezentate !n 3igura 0.

7istanţa de oprire 8n siguranţă reprezintă spaţiul pe care autove'icolul !l parcurge p%nă la

oprirea completă şi !n condiţii de siguranţă, incluz%nd distanţa parcursă !n timpul necesar reacţiei

conducătorului auto, precum şi cea efectivă de fr%nare.

1lasa sistemului de iluminat este definită de sistemul de iluminat utilizat, care este funcţie de

caracteristicile căii de circulaţie, precum şi de particularităţile traficului rutier.

"niformitatea generală a iluminării )" # $E%*, definită ca raportul dintre valoarea minimă a

iluminării, notată cu E min şi valoarea medie a iluminării, notată cu E , ambele mărimi fiind considerate

pe toată suprafaţa de calcul. stfel, " # $E% poate fi evaluată cu o relaţie de forma"

0


9/51


(i)ur& 'epreentarea unui c+mp viual conic de (),

"niformitatea generală a luminanţei )" # $!%* reprezintă raportul !ntre luminanţa minimă, notată

cu ! min şi luminanţa medie, notată cu !, ambele mărimi fiind considerate pe toată suprafaţa de calcul.

ceastă mărime se poate evalua cu următoarea relaţie"

(aportul de zonă alăturată $S(%, care reprezintă raportul dintre valoarea medie a iluminării pe

o porţiune de cel puţin 0 metri de o parte şi de alta a sensurilor de circulaţie şi valoarea medie a

iluminării pentru calea de circulaţie cu o lăţime de 0 metri sau #umătate din lăţimea fiecărui sens de

circulaţie, cu observaţia că, pentru două sensuri de circulaţie, acestea pot fi considerate ca unul singur,

!n situaţia !n care nu sunt separate de mai mult de + metri unul de celălalt.

"niformitatea longitudinală a luminanţei )" & $!%* se defineşte ca raportul dintre valoarea

minimă a luminanţei, notată cu ! min,& şi valoarea ma2imă a luminanţei, notată cu ! ma+,&, ambele mărimi

fiind considerate pe a2ul benzii de circulaţie a zonei de calcul, precum şi !n direcţia de desfăşurare a

traficului rutier. 7ărimea respectivă poate fi calculată cu relaţia următoare"

L min, &


10/51

Indicele de prag $'I% reprezintă creşterea pragului percepţiei vizuale care conduce la orbirea

inconfortabilă a observatorului. 5u a#utorul acestui indice se poate aprecia fenomenul de orbire

:


11/51


provocat de sursele de lumină aflate !n c%mpul vizual al observatorului )conducătorul auto* !n raport

cu luminanţa medie a căii de circulaţie respective. stfel, !n 3igura : este prezentată luminanţa de voal

care apare pe retina unui observator 9, cu precizarea că aceasta ia !n consideraţie luminanţa tuturor

surselor perturbatoare prezente !n c%mpul vizual al observatorului.

(i)ur& - *uminanţa de voal produsă pe retina unui observator de sursele perturbatoare din c+mpul viual

entru o cale de circulaţie, creşterea pragului de percepţie vizuală $'I% poate fi determinată, !n

procente, cu a#utorul următoarei relaţii de calcul"

! voal

unde ! voal este luminanţa de voal, !n cd:m 2, iar L luminanţa medie pe suprafaţa de calcul, !n cd:m 2.

$n ceea ce priveşte luminanţa de voal , aceasta poate fi determinată şi cu a#utorul unei relaţii

empirice, consider%nd toate sursele perturbatoare care se află !n c%mpul vizual de 2#3 , situate deasupra

a2ei de privire a observatorului 9, av%nd următoarea formă"

E


12/51

!n care"


13/51


! voal

+ . 0

unde L reprezintă luminanţa medie corespunzătoare suprafeţei de calcul, !n cd:m 2, iar !voal

constituie°

luminanţa de voal produsă de toate sursele perturbatoare situate !n c%mpul vizual de 2#3 , deasupra a2ei

de privire a observatorului 9, !n cd:m 2.

Efect de grotă albă )strălucitoare*, care se defineşte ca o senzaţie vizuală ce apare la trecerea

de la o valoare mică, la o valoare foarte mare, a luminanţei, ca, de e2emplu, la ieşirea dintr-un pasa#

subteran rutier sau dintr-un tunel, !n cursul zilei.

Efect de grotă neagră, care reprezintă senzaţia vizuală ce apare la trecerea de la o valoare

foarte mare, la o alta mult mai mică, a luminanţei, spre e2emplu, !n cazul intrării !ntr-un pasa# subteranrutier sau !ntr-un tunel, pe parcursul zilei.

Iluminarea medie )* se defineşte ca o medie algebrică simplă a tuturor iluminărilor punctelor

de pe suprafaţa de calcul.

Iluminarea minimă ) E min* reprezintă cea mai mică valoare a iluminării punctuale de pe !ntreaga

suprafaţă de calcul.

Iluminanţa ma+imă pe a+ul benzii de circulaţie ) I ma+* este valoarea cea mai mare a luminanţei

de pe a2ul benzii de circulaţie a zonei de calcul, !n direcţia de deşfăşurare a traficului rutier.

!uminanţa medie )L* reprezintă media algebrică simplă a tuturor luminanţelor punctuale aflate

pe suprafaţa de calcul.

!uminanţa minimă pe a+ul benzii de circulaţie ) ! min,&* este valoarea cea mai mică a luminanţei

de pe a2ul benzii de circulaţie din zona de calcul, !n direcţia de desfăşurare a traficului rutier.

!uminanţa minimă pe suprafaţa de calcul ) ! min* este valoarea cea mai mică a luminanţelor

punctuale de pe !ntreaga suprafaţă de calcul.

(eflectanţa sau factorul de refle+ie ) ?* constituie raportul dintre flu2ul luminos reflectat şi

flu2ul luminos incident.

@ona alăturată reprezintă suprafaţa din imediata vecinătate a unei căi de circulaţie situate !n

c%mpul vizual al observatorului.

@one ale unui pasa subteran rutier sau ale unui tunel "

@ona de acces cuprinde calea de circulaţie care se află !n afara pasa#ului subteran rutier,

respectiv !n afara intrării !n tunel, de unde privirea observatorului )conducător auto* trebuie să aibă

@


14/51


posibilitatea de a depista prezenţa sau absenţa unor obstacole aflate !n interiorul pasa#ului subteran sau

al tunelului. $n ceea ce priveşte lungimea zonei de acces, aceasta trebuie să fie egală cu distanţa de

oprire !n siguranţă a autove'iculului.

@ona de prag reprezintă prima porţiune din pasa#ul subteran rutier, respectiv din interiorul

tunelului, lungimea sa depinz%nd de viteza de circulaţie indicată( se recomandă ca această lungime să

fie apro2imativ egală cu distanţa de oprire a autove'iculului !n siguranţă.

@ona de tranziţie cuprinde porţiunea din pasa#ul subteran 1tunel dintre zona de prag şi zona

interioară. 5alculul lungimii acesteia se poate realiza !n funcţie de viteza indicată la intrarea !n tunel

sau !n pasa#ul subteran şi de durata necesară astfel !nc%t valoarea luminanţei să se micşoreze de la

valoarea corespunzătoare zonei de prag, la valoarea aferentă !nceputului zonei interioare.

@ona interioară reprezintă porţiunea cuprinsă !ntre zona de tranziţie şi zona de ieşire dintr-

un pasa# subteran rutier sau un tunel. $n ceea ce priveşte lungimea zonei interioare, aceasta estevariabilă, !n funcţie de lungimile celor trei zone din interiorul pasa#ului subteran rutier sau al tunelului.

Ceferitor la iluminatul pasa#elor subterane rutiere şi al tunelurilor, !n timpul zilei, se fac

următoarele precizări"

$n ceea ce priveşte alegerea nivelurilor de luminanţă corespunzătoare iluminatului !n timpul zilei al

pasa#elor subterane rutiere sau al tunelurilor, aceasta se realizează !n funcţie de condiţiile prezentate

!n sc'ema logică din 3igura A. Indicatorii folosiţi !n cadrul sc'emei logice prezentate !n 3igura A au

următoarele semnificaţii" ! 8 lungimea pasa#ului subteran sau a tunelului, !n m( I 8 vizibilitatea !n

!ntregime a ieşirii, !n situaţia c%nd se priveşte de la !nceputul distanţei de fr%nare !n faţa intrării !n

tunel 1pasa# subteran( ( 8 reflectanţa pereţilor ridicată, mai mare de ,;( '( 8 trafic uşor sau greu.

Donele de risc )pasa#e subterane rutiere1tuneluri* cu o lungime de p%nă la A0 metri, care nu necesită

iluminat pe timpul zilei, trebuie iluminate cel puţin c%te o oră după răsăritul şi !nainte de apusul

soarelui, la un nivel de luminanţă corespunzător zonei interioare.

!uminanţa zonei de acces, notată cu !2#, este funcţie de anotimp, precum şi de condiţiile climatice

$n vederea evaluării acestei luminanţe, este necesar să se folosească sc'iţe ale intrării !n pasa#ul

subteran rutier şi respectiv ale tunelului. entru determinarea luminanţei zonei de acces ! 2#, pot fi

aplicate două metode, după cum urmează"

$n cadrul primei metode, valoarea cea mai mică v m, respectiv cea mai mare v ) a luminanţei

zonei de acces, şi anume ! 2#, depinde de distanţa de oprire !n condiţii de siguranţă, precum şi

de procenta#ul de cer din c%mpul vizual conic de =.

>


15/51



16/51

(i)ur& 2 -chema logică de încadrare a onelor de risc .i de stabilire a nivelurilor de luminanţă

$n cadrul celei de-a doua metode se propune determinarea luminanţei zonei de acces $!2# % !n

funcţie de luminanţele cerului ) ! c*, a căii de circulaţie ) ! (* şi a zonei alăturate intrării !n pasa#ul

subteran1tunel ) !0*, precum şi !n funcţie de procentele de cer )-*, de drum ) ?* şi de zona

alăturată )0*, aferente pasa#ului subteran rutier sau tunelului, prin utilizarea relaţiei"

5onform standardului rom%nesc, !n Tabelul sunt prezentate valorile luminanţelor ! c, ! (, !0 pentru diferite direcţii de deplasare sau pasa#e ale zonelor alăturate. 6alorile acestor mărimi

pot fi folosite !n vederea evaluării luminanţei zonei de acces $! 2# %, cu a#utorul relaţiei )+*.

+


17/51


entru stabilirea luminanţei 8n zona de prag , !n standardul din ţara noastră se fac precizările"

• $n vederea evitării efectului de grotă neagră, luminanţa la 8nceputul zonei de prag , şi anume ! th,

depinde de distanţa de oprire !n condiţii de siguranţă, de tipul sistemului de iluminat folosit

)simetric sau asimetric*, precum şi de luminanţa zonei de acces ) ! 2#*, respectiv de raportul < = ! th

:! 2#. 6alorile acestor mărimi sunt date !n Tabelul 9, cu menţiunea că sunt indicate valorile minime

ale mărimilor, raportate la !ntreaga durată de viaţă a sistemului de iluminat utilizat.

/alorile luminanţelor * c3 * ' 4i *% în funcţie de direcţia de deplasareT&belul !

/alorile raportului 0 = * th 1* () în funcţie de caracteristicile sistemului de iluminat.i de distanţa de oprire în condiţii de siguranţă

T&belul /

• !uminanţa zonei de prag $! th % este necesar să fie menţinută constantă !n prima #umătate a zonei de

prag şi la ;E din valoarea de la intrare, pentru sfărşitul zonei de prag. Ceferitor la variaţia

luminanţei !n cea de-a doua #umătate a zonei de prag, aceasta poate să fie liniară sau !n trepte,

conform celor reprezentate !n 3igura @. $n cazul c%nd variaţia luminanţei se realizează !n trepte,

atunci raportul dintre două trepte succesive nu trebuie să fie mai mare de 9"+, iar luminanţa să nu

scadă sub curba limită reprezentată !n 3igura @.

• 5onform variaţiei luminanţei !n zonele de prag şi de tranziţie, din !n 3igura @, rezultă că valoarea

luminanţei zonei de tranziţie ) ! tr * este funcţie de valoarea luminanţei de prag ) ! th* şi de durata )t *

!n care se deplasează un autove'icul prin zona de tranziţie respectivă şi poate fi evaluată cu relaţia

de următoarea formă"

Direc'i& %e%e5l&$&re

* c[6c%7* !]

* '[6c%7* !]

* % [ 0cd1m ( ]8"#

5ietr"&$cl%iri 85&% ver%e&'

8"#e *u#t"&$e8"#e %e 4e$

N @ 9 9 @ +0 +0 8 6 + ; : + +0 4 +: 0 + ; 0 +0

Di$t'& %e "5rire 9# c"#%i'ii %e$i)ur'

[*] C&r&cteri$ticile $i$te*ului %e ilu*i#&t$i)ur'

[*] $i*etric &$i*etricDi$t'& %e "5rire 9# c"#%i'ii %e

$i)ur'[*] 0 = * th 1* ()


18/51



19/51

2igura 3 /ariaţia luminanţei în onele de prag .i de traniţie ale pasa4ului subteranrutier sau ale tunelului

• Ceferitor la luminanţa zonei interioare ) ! in*, aceasta este funcţie de distanţa de oprire !n condiţiide siguranţă, precum şi de intensitatea traficului rutier. 6alorile minime ale acestei luminanţe,

raportate la !ntreaga durată de viaţă a sistemului de iluminat folosit, sunt prezentate !n Tabelul ;.

/alorile minime ale luminanţei corespunătoare onei interioare a unui pasa4 subteranrutier sau a unui tunel

T&belul 0

• $n ce priveşte luminanţa zonei de ieşire, pentru a se putea evita efectul de grotă albă sau strălucire,

este necesar ca valoarea acestei luminanţe să crească !n mod gradat, de la valoarea ) ! in*, la

valoarea luminanţei căii de circulaţie adiacente pasa#ului subteran rutier sau tunelului.

• !uminanţa medie a pereţilor , p%nă la o !nălţime de metri, este necesar ca aceasta să nu fie mai

mică dec%t luminanţa medie a căii de circulaţie ) !*, !n fiecare zonă.

• 4e impune ca uniformitatea generală a luminanţei )" # $!%* să fie de minimum ,;, at%t !n ceea ce

priveşte calea de circulaţie, c%t şi pentru pereţi, p%nă la o !nălţime de metri, !n condiţii de

curăţenie, pentru fiecare zonă.

• "niformitatea longitudinală a luminanţei )" & $!%* să fie de cel puţin ,A, pentru fiecare zonă.

• &e asemenea, referitor la indicele de prag $'I%, se impune o creştere a pragului percepţiei vizuale

mai mică de &6A, !n fiecare zonă.

+

Di$t'& %e "5rire 9# c"#%i'ii %e$i)ur'

[*] I#te#$it&te& tr&+icului rutier3 &ut "ve;icule 7 "r

$i)ur'[*] < 1 =13 > 1 ? 1Di$t'& %e "5rire 9# c"#%i'ii %e

$i)ur'[*] * in [ cd1m ( ]


20/51


• tunci c%nd iluminatul pasa#ului subteran rutier sau al tunelului se realizează cu a#utorul unor

şiruri luminoase discontinue, este necesar să se evite fenomenul de flicFer)p%lp%ire*. &e menţionat

că efectul de p%lp%ire este funcţie de viteza de deplasare a autove'iculului prin pasa#ul subteran

rutier, de caracteristicile optice ale corpurilor de iluminat, precum şi de distanţa dintre corpurile de

iluminat. Brecvenţa de pâlpâire poate fi calculată cu a#utorul raportului dintre viteza de deplasare

a autove'iculului prin pasa#ul subteran rutier1tunel, e2primată !n m1sec. şi distanţa dintre corpurile

de iluminat, indicată !n metri. entru frecvenţe mai mici de 2,6Cz , respectiv mai mari de &6Cz ,

efectul de p%lp%ire )flicFer* este negli#abil.

entru iluminatul pe timp de noapte al zonelor de risc, se impun următoarele condiţii"

• tunci c%nd pasa#ul subteran rutier sau tunelul rutier este situat pe o cale de circulaţie iluminată,

trebuie ca !n acestea să se asigure cel puţin o luminanţă medie, precum şi uniformităţile

corespunzătoare căii de circulaţie respective.

• &acă zona de risc constituită dintr-un pasa# subteran rutier sau un tunel rutier are o lungime mai

mică de 0 metri sau !n situaţia amplasării acesteia pe o cale de circulaţie neiluminată, se impune

asigurarea următorilor parametri"

luminanţa medie, !=+cd 1 m (


21/51

&e asemenea, după ieşirea din pasa#ul subteran rutier sau din tunelul rutier, trebuie iluminată

calea de circulaţie pe o distanţă ec'ivalentă cu distanţa parcursă !n cel puţin 0 secunde de mers cu

viteza ma2imă permisă !n zona de risc. entru această distanţă, este necesar să se asigure

luminanţa medie )L* de cel puţin egală cu o treime din luminanţa de la ieşirea din zona de risc.

Ceferitor la iluminatul de siguranţă 8n zonele de risc, se fac următoarele precizări"

• $n situaţiile apariţiei unor !ntreruperi !n alimentarea cu energie electrică, trebuie prevăzut un

sistem de alimentare de siguranţă, !n vederea răm%nerii !n funcţiune a unei părţi din sistemul de

iluminat din pasa#ele subterane rutiere sau tunelurile rutiere.• $n cazul c%nd apar !ntreruperi !n alimentarea cu energie electrică a sistemului de iluminat, acest

fapt trebuie semnalizat cu minimum +/+0 metri !nainte de intrarea !n pasa#ul subteran rutier

sau !n tunelul rutier. entru aceste situaţii, nivelul de luminanţă realizat !n cadrul zonelor de risc

trebuie corelat cu reducerea vitezei de circulaţie a autove'iculelor.

+9


22/51


• limentarea de siguranţă trebuie să asigure, !n zona interioară a tunelului sau pasa#ului rutier,

valori ale luminanţei corespunzătoare luminanţei pe timp de noapte din zona interioară respectivă.

$n ceea ce priveşte iluminatul podurilor , se utilizează, de regulă, sisteme de iluminat adecvate,

astfel ca luminanţa medie ) !* să fie mai mare cu cel puţin 6#A faţă de luminanţa medie a căii decirculaţie pe care este amplasat podul.

$n legătură cu condiţiile de iluminat ale căilor de circulaţie destinate traficului pietonal şi:sau

cicliştilor , standardul rom%nesc precizează următoarele"

entru o cale de circulaţie care este destinată traficului pietonal şi1sau cicliştilor, clasa sistemului

de iluminat ce urmează a fi folosită este determinată ţin%nd seama de gradul de utilizare a căii de

circulaţie repective de către pietoni şi1sau ciclişti, precum şi de zona unde aceasta se găseşte şi de

ansamblul urbanistic !n care se !ncadrează sistemul de iluminat.

5ondiţiile pe care trebuie să le !ndeplinească diferitele sisteme de iluminat folosite pentru

iluminatul diverselor căi de circulaţie destinate traficului pietonal şi1sau cicliştilor )Tabelul 0*.

6alorile mărimilor )iluminarea medie şi minimă pe suprafaţa analizată* indicate !n acest tabel sunt

raportate la !ntreaga durată de viaţă a sistemului de iluminat folosit.

legerea claselor / 6 , / şi / 5 referitoare la sistemul de iluminat este necesară numai pentru

situaţiile !n care căile de circulaţie parcurg zone unde pericolul comiterii de infracţiuni este scăzut.

entru zonele !n care pericolul comiterii unor infracţiuni este mai mare, !n scopul iluminatului

căilor de circulaţie destinate traficului pietonal şi1sau cicliştilor, se va alege o clasă superioară asistemului de iluminat, de e2emplu, clasele / D sau / , !n locul clasei / 6.

Condiţiile impuse diferitelor clase ale sistemului de iluminat în funcţie de categoria căiide circulaţie destinate traficului pietonal .i1sau cicli.tilor

T&belul

4istemele de iluminat destinate iluminatului public urban şi rural conţin, !n principal,

următoarele elemente constructive"

+;

Cl&$& $i$te*ului %e ilu*i#&t E [ l@ ] *i#. 5 min [ l@ ] *i#.

/ & , A,0

/ 2 +, 9,

/ A,0 +,0

/ D 0, +, / 6 9, ,:

/ +,0 ,

/ 5 fără valoare impusă fără valoare impusă


23/51


Sursa de lumină sau lampa constituie sursa de radiaţie luminoasă, fiind construită !n scopul producerii luminii. ceasta este caracterizată printr-un ansamblu de proprietăţi energetice,fotometrice şi mecanice.

Caracteristicile principale ale lămpilor electrice cu incandescenţăutiliate la iluminatul public

T&belul -

&upă modul !n care se produce radiaţia luminoasă, sursele de lumină sau lămpile utilizate diferă

!ntre ele, e2ist%nd diverse tipuri şi anume"

o !ămpi cu incandescenţă, unde radiaţia luminoasă este produsă prin intermediul unui filament adus

la incandescenţă ca urmare a efectului termic )Goule* apărut la trecerea curentului electric. $n

instalaţiile de iluminat public sunt utilizate lămpi electrice cu incandescenţă, av%nd puteri nominale

de 56 , # , &6# sau 2## . 5aracteristicile principale ale lămpilor electrice cu incandescenţă

)puterea nominală, flu2ul luminos, durata de funcţionare sau de viaţă, dimensiunile, tipul soclului

şi tensiunea nominală* sunt prezentate !n Tabelul :.o !ămpi cu descărcări 8n gaze, !n cazul cărora radiaţia luminoasă este produsă prin intermediul unei

descărcări electrice !ntr-un gaz, !n vapori metalici sau printr-o descărcare !n arc. $n instalaţiile de

iluminat public urban sau rural sunt utilizate următoarele tipuri de astfel de lămpi"

!ămpi fluorescente cu vapori de mercur de 8naltă presiune, simbolizate !FB ) ! 8 lampă, F 8

vapori de mercur, B 8 balon fluorescent*, cu puterea nominală de G# , &26 , 26# sau D## .

cest tip de lămpi se utilizează !mpreună cu un balast $HF%, care este funcţie de tipul lămpii

fluorescente şi de puterea nominală a acesteia, respectiv HFG#, HF&26, HF26# şi HFD##.5aracteristicile principale ale lămpilor fluorescente cu vapori de mercur de !naltă presiune, de tip

!FB )puterea nominală, flu2ul luminos nominal, dimensiunile, tipul soclului, curentul nominal,

timpul de intrare !n funcţionare normală, tipul balastului*, sunt prezentate !n mod sistematic !n

Tabelul A.

+0

C&r&cteri$tic& UM Ti5ul l*5iiL 2 L 1 L 1 L !

uterea nominală H A0 + +0 3lu2ul luminos lm >0 +90 > >&ura ta de funcţionare ore + + + +

&imensiunile mm ++ ++ +;@ +:0& mm : : @ @

Tipul soclului - A A A ATensiunea nominală 6


24/51


Caracteristicile principale ale lămpilor flourescente cu vapori de mercur de înaltă presiune utiliate la iluminatul public

T&belul 2

!ămpi cu vapori de sodiu de 8naltă presiune, simbolizate !/J sau !/J' ) ! 8 lampă, /J 8

vapori de sodiu de !naltă presiune, ' 8 balon tubular*, cu puterea nominală de &56 , 26# sau

D## . cest tip de lămpi este utilizat !mpreună cu un balast HJ, care este funcţie de putereanominală a lămpii ) HJ&56, HJ26#, HJD##* şi de un dispozitiv electronic de amorsare.

rincipalele caracteristici ale lămpilor cu vapori de sodiu de !naltă presiune, tip !/J:!/J'

)puterea nominală, flu2ul luminos nominal, dimensiunile, tipul soclului, durata de funcţionare

sau de viaţă, tipul balastului, tipul dispozitivului de amorsare*, sunt prezentate !n Tabelul @.

Caracteristicile principale ale lămpilor cu vapori de sodiu de înaltă presiune utiliatela iluminatul public

T&belul :

o !ămpi cu utilizări speciale, din care fac parte următoarele categorii de lămpi" reflectoare, lămpi

ornamentale, lămpi cu filament central, lămpi foto şi altele.

$n mod obişnuit, la proiectarea iluminatului public pe căile de circulaţie se recomandă utilizarea

lămpilor fluorescente cu vapori de mercur de !naltă presiune. &e la această regulă fac e2cepţie străzile

cu trafic redus, unde pot fi folosite şi lămpi cu incandescenţă.

+:

C&r&cteri$tic& UM Ti5ul l*5iiLV( : LV( 1!

LV( !LV( 0

uterea nominală H @ +0 0 ;3lu2ul luminos nominal lm 9+ 00 ++A0 0&urata de funcţionare ore : : : :

&imensiunile mm +0: +AA 9 >& mm A A: >+ ++

Tipul soclului - A A ; ;5urentul nominal ,@ +,+0 ,+0 9,0Timpul de in trare !n funcţionare normală min. +0 +0 +0 +0Tipul balastului - B6 @ B6 +0 B6 0 B6 ;

C&r&cteri$tic& UM Ti5ul l*5iiLPN12 LPNT12 LPN!LPNT!

LPN0LPNT0

uterea nominală H +A0 +A0 0 0 ; ;3lu2ul luminos nominal lm +; +0 9 : ;+ ;9

&imensiunile mm A +0A A 0A > @0& mm > ;@ > ;@ ++ ;@

Tipul soclului - ;&urata de funcţionare ore @Tipul balastului - BN +A0 BN 0 BN ;


25/51


&e asemenea, la proiectarea sistemelor de iluminat public al căilor de circulaţie, amplasarea

surselor, respectiv a corpurilor de iluminat, se poate realiza !n mod raţional apel%nd la una din

următoarele variante" unilateral, bilateral alternat, bilateral faţă 8n faţă, a+ial .

entru realizarea unei repartiţii uniforme a iluminării pe !ntreaga suprafaţă a unei căi de

circulaţie, se recomandă, !n general, funcţie de modul de amplasare a corpurilor de iluminat,

următoarele rapoarte dintre !nălţimea de suspendare a acestora C şi lăţimea căii de circulaţie l , adică"

◊ C l ≅+- !n situaţia adoptării unei dispuneri unilaterale a corpurilor de iluminat(

◊ C l ≅. @ - !n cazul adoptării unei dispuneri bilaterale alternate a corpurilor de iluminat(

◊ C l ≅. : - pentru situaţia adoptării unei dispuneri bilaterale faţă !n faţă a corpurilor de iluminat.

1orpul de iluminat este aparatul prin intermediul căruia se distribuie şi se filtrează lumina dată de o

sursă de lumină. ceasta conţine toate dispozitivele necesare filtrării şi prote#ării lămpii, circuiteleau2iliare, precum şi cele de conectare !n reţeaua de alimentare cu energie electrică.

)odul de simbolizare a corpurilor de iluminat , acesta se realizează folosind cinci grupe de litere

sau cifre, cu următoarele semnificaţii, după cum urmează" prima grupă de litere ) p 8 corp pentru

iluminat public, F$FS% 8 ec'ipat cu lămpi cu vapori de mercur sau de sodiu, 8 fără apărătoare, H

8 cu apărătoare, c 8 tranconic din material plastic*( a doua din cifre ) 8 armătură din poliester, 5 8

armătură din alia# de aluminiu turnat, G 8 armătură din tablă de aluminiu, K$% 8 armătură din

materiale plastice, &2 8 armătură ambutisată din tablă de aluminiu, #2 8armătură tranconică cu dispersordin material plastic transparent*( a treia, din litere ) 8 construcţie pentru lampa de D## sau pentru

lampa de 2+26# , H 8 construcţie pentru lampa de 26# sau de 2+&26 , 1 8 construcţie de tip

ciupercă*( a patra grupă, din litere ) p 8 montare !n prelungirea st%lpului, c 8 montare !n consolă, s

8 montare suspendat, sh 8 montare suspendat !nclinat*( a cincea grupă formată din cifre )&26# 8

ec'ipat cu o lampă cu puterea de 26# , 2&26 8 ec'ipat cu două lămpi cu puterea de &26 fiecare*.

Trebuie remarcat faptul că fiecărui corp de iluminat !i este caracteristică curba de distribuţie a

intensităţii luminoaseL ceastă curbă se prezintă, de regulă, !n raport cu planul vertical care conţine

a2a principală de simetrie a corpului de iluminat şi, !n acest caz, corpul este considerat cu distribuţie

simetrică. &acă se consideră drept criteriu de clasificare a corpurilor de iluminat modul de distribuţie

a intensităţii luminoase, acestea se !mpart !n următoarele categorii"

1orpuri de iluminat cu distribuţie concentrată, la care fasciculul de lumină este cuprins !n limitel

unui ung'i de &#3 .

+A


26/51


1orpuri de iluminat cu distribuţie medie semiconcentrată, la care ung'iul de distribuţie a flu2ului

luminos produs de sursa de lumină este de &6#3 .

1orpuri de iluminat cu distribuţie largă, la care distribuţia flu2ului luminos se realizează !ntr-un

fascicul larg, iar ung'iul de distribuţie este de &G#3 .

$n procesul de proiectare a sistemelor de iluminat public al căilor de circulaţie, pentru a putea

selecta !n mod raţional tipul corpurilor de iluminat, se vor avea !n vedere următoarele aspecte"

destinaţia iluminatului $ general, local, e2terior, estetic, ar'itectural etc. %(

condiţiile privind mediul )normal, umiditate, praf etc.*(

condiţiile de montare )pe st%lpi, suspendat, racordarea la reţeaua de energie electrică*(

măsurile de protecţie 8mpotriva electrocutării;

condiţiile speciale de e+ploatare )şocuri mecanice, vibraţii, prezenţa unor medii agresive*(

randamentul corpului de iluminat ( tipul corpului de iluminat folosit şi caracteristicile

luminotehnice ale acestuia(

cerinţele arhitecturale şi estetice;

posibilităţile de e+ploatare şi 8ntreţinereL

5orpurile de iluminat folosite !n ţara noastră pentru iluminatul public sunt prezentate !n detaliu

!n cele ce urmează. vident, pentru iluminatul public se pot folosi şi alte tipuri de corpuri de

iluminat, dar pentru acestea trebuie să se cunoască, !n principal, caracteristicile luminote'nice.

!.1 Pre8e#t&re& c"r5uril"r %e ilu*i#&t3 c&r&cteri$tici 4i %i&)r&*ele i#te#$it'ii lu*i#"&$e

(i)ur& Diagrama intensităţii luminoase pentru


27/51


Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/6 7T&belul

(i)ur& 1 Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip P/-6 7b

)a 8 monta4 pe prelungire9 b:monat4 suspendat;

Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/-6 7T&belul 1

(i)ur& 11 Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile de iluminat de tip P/-6 7

+>

C"r5 %eilu*i#&t

6B A)@* B p )c* L&*5&

+20, 2+0 r&% %e 5r"tec'ie Di*e#$iu#i ** reut&te6)

+:,

C"r5 %e ilu*i#&t L&*5&

r&% %e

5

r"tec'ie

Di*e#$iu#i** reut&t

e


28/51


(i)ur& 1! Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip P/6


29/51


Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/6 T&belul 1!

(i)ur& 1 Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurilede iluminat de tip P/6

(i)ur& 1- Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip P/6 @)" pentru caul monta4ului pe prelungire

Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/6 @)T&belul 1/

(i)ur& 12 Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile de iluminat de tip P/6 @)

+

C"r5%e ilu*i#&t

L&*5&

r&% %e 5r"tec'ie Di*e#$iu#i3 ** reut&te6)reut&te

6)

6B > +2@ I ;; I 0A0 + ;,:6B > c +2+0 I ;; I 0A0 + 0,

C"r5%e ilu*i#&t

L&*5&

r&% %e5r"tec'ie

Di*e#$iu#i**

reut&te6)

C) C> * ?

6B + B +20I ;9

I ;; @ 9 +,


30/51


(i)ur& 1: Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip P/6 @(" pentru caul monta4ului pe prelungire

Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/6 @(T&belul 10

(i)ur& 1 Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile deiluminat de tip P/6 @(

(i)ur& ! Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip P/> (" pentru caul monta4ului pe prelungire

C"r5%e ilu*i#&t

L&*5&

r&%%e 5r"tec'ie

Di*e#$iu#i**

reut&te6)

C) C> * ?

6B + B + 2 0 I ;9 I 9 A@ 9 -


31/51


Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/> (T&belul 1

(i)ur& !1 Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile de iluminat de tip P/> (

(i)ur& !! Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip P/C

Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip P/CT&belul 1-

Di*e#$iu#i3 **5r"tec'ie


32/51

(i)ur& !/ Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile de iluminat de tip P/C

9

C"r5%e ilu*i#&t

L&*5&

r&% %e 5r"tec'ie Di*e#$iu#i3 ** reut&te6)reut&te

6)

6 a +20 - I + :> @ +,06 a +2; - I + :> @ +,


33/51


(i)ur& !0 Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip 6())

Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip 6())T&belul 12

(i)ur& ! Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile de iluminat de tip 6())

())B ())

B (

(i)ur& !- Detalii constructive ale corpurilor de iluminat de tip >@))

;

C"r5%e ilu*i#&t

L&*5&

Di*e#$iu#i **A ?

B @ A +>0B +0 A +>0


34/51


Caracteristicile corpurilor de iluminat de tip >@))T&belul 1:

(i)ur& !2 Diagrama intensităţii luminoase pentru corpurile de iluminat de tip >@))

!.! Ele*e#tele %e 5ri#%ere & c"r5uril"r %e ilu*i#&t 5e $tFl5i

(i)ur& !: 6raţ pentru armătură de iluminat@ 8 c+r4ă din ţeavă B @3 @"E9

( 8 brăţară de fiare9F 8 cutie cu siguranţă fuibilă *2 (E

0

C"r5%e ilu*i#&t

L&*5&

Di*e#$iu#i

**

AC"r5 L&*5& ?


35/51


(i)ur& ! 6raţ pentru corp de iluminat de tip 6())@ 8 c+r4ă B FG F( 8 brăţară de fiare F)FF 8 cutie cu siguranţă .i balast

(i)ur& / 6raţ pentru corp de iluminat de tip P/6@ 8 c+r4ă B


36/51


(i)ur& /1 6raţ în prelungire pentru corpuri de iluminat de tip P/6Hcu unu sau două braţe;

(i)ur& /! 6raţ ornamental pentru corp de iluminat de tip P/6Hcu unu sau două braţe;

A


37/51


(i)ur& // -t+lp lampadar

(i)ur& /0 Cutie intrare 8 ie.ire @ 8 cutie metalică9 ( 8 borne de legătură pentru fae9F 8 siguranţe *2 (E9 G 8 bornă pentru nul de lucru

@


38/51


!./ StFl5ii utili8&'i l& ilu*i#&tul 5ublic Gc&r&cteri$tici3 *"%ul %e &li*e#t&re &l c"r5uril"r %eilu*i#&t %i# re'e&u& $ubterH.

(i)ur& / ontarea corpurilor de iluminat pe st+lpiT&belul 1

(i)ur& /- >limentarea corpurilor de iluminat din reţeaua subterană cu man.on de derivaţie montat la baast+lpului de iluminat @ 8 st+lp de beton centrifugat Hsau ţeavă de oţel; 9 ( 8 corp de iluminat Hcu

comportament pentru siguranţă .i balast; 9 F 8 cablul reţelei de alimentare9 G 8 man.on de derivaţie9E 8 cablul de alimentare a corpului de iluminat

>

Ti5 $tFl5 $t&l5 * ; 1 * ; ! * ; / *45 +0A +;, +;, ++, -

43 ;-++ ++, ++, @, -

43 -++ ++, ++, @, -

45 +0 +, +, A, -

45 ++ +, +, A, -

4I > >, >, - -

4 ;T +, +, A,

4 +T +, +, A, -

45I 0,+ 0,+ - - ;,0


39/51


(i)ur& /2 >limentarea corpurilor de iluminat din reţeaua subterană cu intrare 8 ie.ire montată aparent labaa st+lpului de iluminat @ 8 st+lp de beton centrifugat Hsau ţeavă de oţel; 9 ( 8 corp de iluminat 9

F 8 cablul reţelei de alimentare9 G 8 cutie metalică la baa st+lpului9E 8 cablul de alimentare a corpului de iluminat

(i)ur& /: odul de legare la instalaţia de protecţie a corpului de iluminat montat pe st+lp" în caulalimentării prin cutie intrare 8 ie.ire montata la baa st+lpului @ 8 cablul reţelei de alimentare9 ( 8 cutie

intrare 8 ie.ire9F 8 cablul de alimentare a corpului de iluminat9 G 8 st+lp de beton sau ţeavă9E 8 nul de lucruHJ;9 < 8 nul de protecţie HP5;9 7 8 corp de iluminat9 3 8 legătură cu armătură metalică

.i borna de legare la păm+nt a st+lpului9 8 legătura între carcasa cutiei.i borna de legare la păm+nt a st+lpului9 @) 8 siguranţa fuibilăK

9


40/51


(i)ur& / odul de realiare a protecţiei în caul alimentării corpurilor de iluminat prin man.on dederivaţie @ 8 cablul reţelei de alimentare9 ( 8 man.on de derivaţie9 F 8 cablul de alimentare a corpului

de iluminat9 G 8 st+lp de beton sau ţeavă9 E 8 nul de lucruHJ;9 < 8 nul de protecţie HP5;97 8 corp de iluminat93 8 legătură între armătura metalică .i borna de legare la păm+nt a st+lpuluiK

(i)ur& 0 odul de legare la instalaţia de protecţie a corpurilor de iluminat" alimentată din reţeauaaeriană @ 8 linie electrică aeriană9 ( 8 cablul de alimentare a corpului de iluminat9 F 8 conductor de

nul de protecţie HP5;9 G 8 conductor de nul de lucru HJ;9 E 8 corp de iluminat9 < 8 legătură întrearmătura metalică .i borna de legare la păm+nt a st+lpului9 7 8 legătură între conductorul

de nul .i borna de legare la păm+nt a st+lpului9

9+


41/51


Stâlpi. $n mod obişnuit, iluminatul public se realizează prin montarea corpurilor de iluminat pe

st%lpii reţelei de distribuţie de #oasă tensiune. entru zonele centrale ale marilor aglomerări urbane

)oraşe*, pot apărea situaţii deosebite de realizare a iluminatului public, !n condiţiile unor ar'itecturi

speciale. $n aceste condiţii, iluminatul public se realizează, de la caz la caz, !n funcţie de situaţiile

concrete din oraşul respectiv. entru zonele periferice ale oraşelor, c%t şi !n mediul rural, corpurile

de iluminat se montează fie pe st%lpii reţelei de distribuţie de #oasă tensiune, cu a#utorul unor

armături, fie suspendat, pe a2ul drumului sau al căii de circulaţie.

4t%lpii utilizaţi pentru montarea )suspendarea* corpurilor de iluminat folosite !n scopul realizării

iluminatului public din zonele urbane sau rurale sunt st%lpi din beton, de următoarele tipuri 8 SED',

SE6', SE', SE&&', '/L##&, '/L##2, S1L##, SIK, SE/GM&&, SE/DM&&. &e asemenea, pot

fi folosiţi st%lpi speciali realizaţi din răşini sintetice, care prezintă avanta#ele de a fi uşori, estetici şi

av%nd costuri relativ reduse.

Elemente de prindere a corpurilor de iluminat pe stâlpi. rinderea corpurilor de iluminat pe st%lpi

se realizează !n mod diferit, ţin%nd seama de tipul corpului de iluminat, de importanţa străzii sau a

căii de circulaţie pe care se montează, de tipul st%lpului utilizat, precum şi de aspectele de ordin

estetic impuse !n zonele pe care le străbate calea de circulaţie.

$n mod obişnuit, armăturile metalice proiectate şi omologate pentru prinderea corpurilor de

iluminat !n zonele normale, fără pretenţii deosebite sub aspect estetic, sunt următoarele" braţ pentru

armătura de iluminat, braţ pentru corpurile de iluminat de tip H2##, braţ pentru corpurile deiluminat de tip /FH, braţ !n prelungire pentru corpurile de iluminat de tip /FH, braţ ornamental

pentru corpurile de iluminat de tip /FH, st%lp lampadar pentru corpurile de iluminat tronconice,

cutie intrare-ieşire pentru iluminatul public.

entru zonele de interes deosebit din cadrul oraşelor sau c'iar al satelor, care prezintă cerinţe

deosebite din punct de vedere ar'itectonic şi estetic, urmează să se proiecteze şi să fie adoptate, de

la caz la caz, soluţii specifice, c'iar cu caracter de unicat.

J $n privinţa fectorului de refle2ie a suprafeţei căii de circulaţie, dacă nu s-au efectuat măsurătorispeciale, atunci pot fi utilizate valorile orientative indicate !n Tabelul +.

&e asemenea, !n scopul obţinerii unei repartiţii uniforme a iluminării pe toată suprafaţa căilor

de circulaţie, se impune, conform normelor din ţara noastră, respectarea factorilor de uniformitate

precizaţi !n Tabelul , care sunt definiţi de următoarele relaţii"

9


42/51


E min


43/51

J 5u privire la limitarea efectului de orbire care poate apărea pe căile de circulaţie rutieră datorită

sistemelor de iluminat public, se pot face c%teva precizări, prezentate !n cele ce urmează.

rbirea fiziologică apare datorită unui confort vizual scăzut, produc%nd o oboseală vizuală şi,

evident, scăderea posibilităţilor vizuale de observare a obstacolelor de pe căile de circulaţie.

cest fenomen de oboseală vizuală poate fi determinat de mai multe cauze, cum ar fi, de

e2emplu" sensibilitate de contrast nesatisfăcătoare, repartiţia neuniformă a luminanţelor sau o

iluminare discontinuă.

Jivelul parametrilor luminotehnici specifici pentru căile de circulaţie în funcţiede intensitatea traficului

T&belul !

/alori orientative pentru factorul de refleie al căii de circulaţieT&belul !1

$n scopul limitării efectului de orbire pe căile de circulaţie, conform normativelor din ţara

noastră, se impune aplicarea următoarelor măsuri"

o sigurarea repartiţiei uniforme a luminanţelor pe suprafeţele căilor de circulaţie.

o mplasarea corpurilor de iluminat la o !nălţime optimă, corespunzătoare curbei de distribuţie

a intensităţii luminoase şi a flu2ului luminos, conform relaţiei )+:* şi a datelor recomandate

!n Tabelul .

o 3i2area limitei !n ceea ce priveşte intensitatea luminoasă a corpurilor de iluminat !n direcţia

privirii observatorului, iar referitor la ung'iul de protecţie trebuie să fie de minimum 9=.

99

Ti5ul cii %e circul&'ie 9#

Lu*i#'& (&ct"rul %e+u#c'ie %e i#te#$it&te&

tr&+icului

*e%ie !

[c%7* ]!

lu*i#' L

Lu*i#&re&

Ti5ul $u5r&+e'ei cii%e circul&'ie

(&ct"rul %e re+le@ie M

asfalt negru ,: / ,@asfalt ,@ / ,+

bitum ,+ / , piatră din granit , / ,0

beton , / ,90


44/51


entru a evita efectul de orbire, !nălţimea minimă de suspendare sau de montare a

corpurilor de iluminat, folosite la realizarea iluminatului public al căilor de circulaţie, se

recomandă, conform normativelor, să se determine cu o relaţie de următoarea formă"

@@ ⋅ I ma2


45/51

unde" I ma+ 8 intensitatea luminoasă a corpului de iluminat, !n cd ( O 8 factorul sau

coeficientul de orbire( P 8 ung'iul dintre a2a de privire a observatorului şi planul orizontal(

> 8 ung'iul dintre a2a de !nclinare a corpului de iluminat şi orizontală( ! min 8 luminanţa

minimă !n cămpul vizual al observatorului, !n cd:m 2( aceasta poate fi determinată cu

următoarea relaţie"

ρ ⋅ θ ⋅ E min

!n care ? reprezintă factorul de refle2ie, conform Tabelului +, iar E min este valoarea

minimă a iluminării pe toată suprafaţa de calcul, !n lm.

Nnălţimea minimă de montare sau de suspendare a corpurilor de iluminat" în metriT&belul !!

v%nd !n vedere relaţia )+:*, !n normativele din ţara noastră sunt precizate valorile pentru !nălţimea minimă de montare a corpurilor de iluminat al căilor de circulaţie rutieră,

!n scopul evitării efectului de orbire. $nălţimile respective, e2primate !n metri, sunt indicate

!n Tabelul , !n funcţie de flu2ul luminos al sursei de lumină şi de distribuţia luminoasă a

corpului de iluminat, care poate fi concentrată, semiconcentrată sau largă. 5onform

acestor precizări, !n scopul evitării apariţiei efectului de orbire pentru căile de circulaţie,

factorul sau coeficientul de orbire, notat cu O, trebuie să aibă următoarele valori minime, !n

funcţie de distribuţia luminoasă a corpurilor de iluminat"

O = ,6 8 !n cazul corpurilor de iluminat care prezintă o distribuţie concentrată(

O = D,G 8 pentru corpurile de iluminat care prezintă o distribuţie semiconcentrată(O = D,2 8 !n cazul corpurilor de iluminat care prezintă o distribuţie largă.

J entru asigurarea unui iluminat uniform al căilor de circulaţie, conform normelor actuale din ţara

noastră, trebuie ca distanţa 7 dintre sursele luminoase ale sistemului de iluminat utilizat să fie

9;

(lu@ul lu*i#"$ &l $ur$ei[l*]

Di$tribu'i& lu*i#"&$ & c"r5ului %e ilu*i#&tConcentrată -emiconcentrată *argă

M 0 :, :, A,0

0 / + :, A,0 >,+ / +0 A,0 >, +,0

+0 >, +,0 +,


46/51


aleasă !n funcţie de !nălţimea C de suspendare a acestora şi de tipul de distribuţie luminoasă a

corpurilor de iluminat. 6alorile recomandate pentru raportul 7:C sunt prezentate !n Tabelul 9.

/alorile raporului dintre distanţa între sursele luminoase .i înălţimea de suspendare a acestoraT&belul !/

J $n scopul unei proiectări raţionale )optime* a sistemelor de iluminat public al căilor de circulaţie,

selectarea variantei corespunzătoare se realizează prin calcule specifice, prin folosirea, !n acest scop,

fie a metodei iluminării sau a metodei luminanţelor . Indiferent de metoda utilizată pentru selectarea

celei mai bune variante, la efectuarea analizelor se utilizează metoda de calcul punct cu punct , av%nd

!n vedere, !n mod deosebit, curbele de distribuţie a intensităţii luminoase specifice corpurilor de

iluminat utilizate, prezentate anterior. bordarea automată a acestor calcule şi selectarea varianteioptime !n ce priveşte iluminatul public stradal pot fi realizate şi prin utilizarea unui program

specializat de calcul 8 I!") 8 care este compatibil cu calculatoarele /L1L

5onform normativelor !n vigoare din ţara noastră, pentru porţiunile speciale ale căilor de

circulaţie )curbe, denivelări, pieţe şi intersecţii, treceri de pietoni, parcări, pasa#e subterane1tuneluri

rutiere, alei din parcuri* sunt precizate următoarele recomandări, privind proiectarea instalaţiilor de

iluminat public stradal şi anume"

entru căile de circulaţie )arterele*, care prezintă de-a lungul lor curbe, este necesar ca pe parcursul

curbelor distanţa !ntre st%lpii utilizaţi la iluminatul public să fie redusă cu at%t mai mult cu c%t

curbele sunt mai pronunţate, iar st%lpii să fie amplasaţi pe partea e2terioară a curbelor respective. $n

curbe se adoptă, de regulă, dispunerea unilaterală a corpurilor de iluminat, asigurăndu-se !n felul

acesta o bună marcare a curbei. Totodată, trebuie ca arterele !n curbă să aibă un nivel de luminanţă

mai mare cu circa 4 2#A dec%t nivelul corespunzător al categoriei arterei respective. ste necesar,

de asemenea, ca !n curbe să fie evitată amplasarea bilaterală, precum şi cea bilaterală alternată a

corpurilor de iluminat, deoarece se pot creea confuzii periculoase ale conducătorilor auto, nee2ist%nd

posibilitatea de a se realiza un g'ida# optic prin astfel de instalaţii de iluminat.$n cazul arterelor sau căilor de circulaţie !n pantă, trebuie ca distanţa dintre corpurile de iluminat să

fie redusă direct proporţional cu ung'iul de !nclinare al pantei şi, !n acelaşi timp, !n mod progresiv

spre v%rful pantei. stfel, pentru o pantă cu o !nclinare de ;E, distanţa d dintre st%lpii de iluminat

public se va reduce !n mod progresiv p%nă la #,5 d !n v%rful pantei.

90

Di$tribu'i& lu*i#"&$ & c"r5ului %e ilu*i#&tConcentrată -emiconcentrată *argă

7:C 9, ;, :,


47/51


$n ce priveşte iluminatul intersecţiilor şi pieţelor, trebuie ca nivelul de luminanţă să fie mai mare cu

6#A dec%t luminanţa arterei sau căii de circulaţie celei mai bine luminată, care străbate intersecţia

sau piaţa. Totodată, sursele de lumină se vor amplasa c%t mai aproape de ung'iurile intersecţiilor. $n

cazul intersecţiei unei artere principale cu o arteră secundară, se recomandă ca sursa de lumină să fie

montată pe artera principală !n faţa arterei secundare, constituind, !n felul acesta, un punct de

semnalizare pentru circulaţia rutiere.

entru trecerile de pietoni, nivelul de iluminare a acestora, se recomandă să fie cu 6#A mai mare

dec%t restul căii de circulaţie şi trebuie să fie realizat !n aşa fel ca pietonii să fie iluminaţi !n sensul de

circulaţie. $n scopul punerii mai bine !n evidenţă a trecerilor de pietoni, se recomandă ca iluminarea

acestora să se realizeze prin folosirea unor surse de lumină de o altă culoare dec%t cele utilizate

pentru restul căii sau arterei de circulaţie.

$n cazul spaţiilor de parcare, este necesar ca acestea să fie prevăzute cu luminanţe egale cu cele alecăilor de circulaţie cu trafic redus.

odurile de pe căile de circulaţie se luminează cu acelaşi nivel de iluminare ca şi restul căii de

circulaţie, cu menţiunea că trebuie să se marc'eze, !n mod distinct, intrările şi ieşirile de pe pod.

$n ce priveşte căile de circulaţie care prezintă arbori plantaţi de-a lungul lor, se impune corelarea

amplasării corpurilor de iluminat, astfel !nc%t să se asigure nivelul de iluminare prescris. &acă arborii

sunt de !nălţime redusă, pot fi utilizaţi st%lpi prevăzuţi cu braţe lungi, pentru a evita producerea de

umbre, pe suprafaţa căii de circulaţie. $n situaţia unor arbori de !nălţime mare, este necesar ca aceste

corpuri de iluminat să fie montate sub coroana arborilor şi anume la nivelul ultimelor ramuri. $n

cazul căilor de circulaţie care prezintă arbori plantaţi pe ambele părţi, se recomandă, pentru

iluminatului public, realizarea acestuia de tip a2ial.

Cecomandările precizate anterior pentru iluminatul arterelor cu arbori de-a lungul lor, sunt

valabile şi !n cazul aleilor din parcuri. $n cazul parcurilor, se utilizează, !n special, iluminatul folosind

corpuri de iluminat tip lampadar, care sunt montate la o !nălţime de ; 8 0 metri de la sol.

$n privinţa iluminatului public din localităţile rurale, arterele de circulaţie se !mpart !n două

categorii" străzi principale şi străzi secundare. 4trăzile sau arterele principale din mediul rural sunt

asimilate cu căile de circulaţie cu trafic mediu din zonele urbane, iar străzile secundare sunt asimilate

cu căi de circulaţie cu trafic foarte redus.

$n cazul instalaţiilor utilizate pentru realizarea iluminatului public al căilor de circulaţie din

mediul urban sau rural, instalaţii care prezintă un factor de putere redus, este necesar să se adopte

9:


48/51


măsuri !n vederea !mbunătăţirii acestuia. &e asemenea, coeficientul de cerere pentru sistemele

destinate iluminatului public este considerat egal cu unitatea, adică < c =+.

4arcinile electrice de calcul, respectiv puterile active de calcul pentru iluminatul public !n

mediul urban şi rural pot fi evaluate cu o relaţie de forma"

m

unde"p#F - puterea activă specifică instalată, destinată iluminatului public, pentru căile de circulaţie sau

zonele de tip


49/51

&e asemenea, studenţii vor nota !n caietul de laborator principalele caracteristici ale corpurilor

de iluminat public stradal e2istente !n laboratorul de Transportul şi distribuţia energiei electrice.

Bibli")r&+ie

+. e"r)e$cu ;., Sisteme de distribuţie a energiei electrice, ditura olite'nium, Iaşi, A.. e"r)e$cu ;.3 Ne&)u B., /roiectarea şi e+ploatarea asistată de calculator a sistemelor publice

de repartiţie şi distribuţie a energiei electrice, vol. +, partea I-a, ditura 3undaţiei cademice

PI4, Iaşi, +.

9. e"r)e$cu ;.3 'ransportul şi distribuţia energiei electriceL !ucrări practice de laborator , dituraolite'nium, Iaşi, 0.

;. e"r)e$cu ;., Elemente ale liniilor electrice 8n cablu, ditura 6enus, Iaşi, 0.

9A


50/51


0. QQQ -'@FGFF1 M Iluminatul căilor de circulaţieL 1ondiţii de iluminat pentru căi de circulaţie

destinate traficului rutier, pietonal şi:sau cicliştilor şi tunelurilor:pasaelor subterane rutiere,

Institutul Com%n de 4tandardizare, Bucureşti, +>>>.

:. QQQ -T>- (FG1< 8 3


51/51

9@

Documents

Iluminat Cai Rutiere