Embed Size (px)
Citation preview
Docrlcrcr CIP a Blbliotecii Nafionale a RomlinieiCESEREANU, RUXANDRAImaglnarul violent al romAnilor. Ed. a II-a /Ruxandra CesereanuBucurepti: Tracus Arte, 201.6
ISBN 978-60 6-664-635-2
r,r.r,rrw. tracusarte.roEditura Tracus ArteBucureqti, str. Sava Henfia nr. 2, sector 1
@ 201,6 Tracus Arte
RuxaNDRA CssBnrANU
Imaginarul violental romAn^ilor
Edilia a doua, revdzutd
,ffiTracusMe
2016
Ruxandra Cesereanu
ne redd noud, romAnilor, o imagine care nu neface cinste, dar care ne este profund constitutivi.Culturd mic5, construitd pe complexe gi pe imitafii,cultura romAni nu a deprins inci alt registru defuncfionare decAt cel magic-ireverenfios. CuvAntulscris gi rostit instituie gi destituie, exact ca inorice reflecfie primitivi. CX aga stau lucrurile o
Cuprins
demonstreazl. qi marea faimd de care s-a bucurat I. Imaginar lingvistic violent ........................7
(qi se bucurd) la noi hgura scriitorului. Or, laturapamfletard a literaturii gi publicisticii noastre line Introducere.categoric de regimul magiei negre, destrucfurante Noui registre ale imaginarului lingvistic violent .........9
si vitriolante... Capitolul l.Ultraconservatorul agresiv gi profetul minios.
Valentin Protopopescu, Eminescu laTimpul ..................17
,,Valoarea magicd a cuvAntului",in Cultura, m.5,2004
Presupusa romknofagie a veneticilor................. ....... 17
Chirurg gi ciliu. Condei si fiere.Rechizitoriul impotriva veneticiIor........................... 19
<Maimufireo rom6nilor. Desangvinizareaqi putrezirea firii. Bube qi rini. Efectul de siluire,amputare Ei hemoragie.................. .........23
Paiafe gi gigiufie. Bestiariul infractional.Boli qi tumore....... ...............27
Obsesia <putrejunii>. Mlastini, mocirle, scursuri.Politicienii-cocote. Sodoma gi Gomora inParlament. Solulia scopirii ....................32
CapitoluI2.Cu domnul Caragiale, la circ. Arlechiniade etice
si otrivuri bufe............ .............36
Un medic al onoarei......RomAnii verzi gi gerpii venetici.Baliveme rdscdcirate qi litrituri patriotice ............. 37
Geniadevski gi alli <constipafi>> literar.
36
s78
Trepidusi si hahalere ........40
Dihnnii inefabile si animale tangibiIe..................... 42
Bube qi toxine. Gloabe qi babe.Orduri qi duhoare. ..............44
Harakiri qi canibalism................. ...........46
Capitolul3.Undreaua, peria de sirmi, rizdtoarea, fieristrlulsi sculele de micelirie ale lui Tudor Arghe2i...............49
Cretinismul modern si marele circ al Iumii............53Piramida putregaiului, puroiului qi
a excrementialului........ ...... 59
Apogeul libidinos. Corporalizarea qi defectelepintecelui digestiv...... ........67
Capitolul4.Zavistia. Extrema dreapti romineasci ......73
Spurcarea scriitorilor .........73
,,Desjudaizarea" radicali pentru aqa-zisa mintuire aRomAniei... ......79
Capitolul5.Maginiria f alici S c dnteia (1944-1950)............... ............ 93
Violul ideologic. Un trup frankensteinian.,,Priapismul" Partidtilui unic.Sex-appeal muncitoresc si femeia-comisar.............. 93
Infractori qi lachei in cirdigie. Moarte triditorilor!Satrapi gi dihinii. Cioclii qi strigoi ......96Plagi, cloacd, pecingine. Putregai si puroi.Decrepitudine si descdrnare........... .......99
Colli gi gheare. Miriituri. Ciini,lupi, reptile,viermi, qobolani. ,,A lichida" si variantele sale.... 104
Post-scriptum: Jandarmeria culturaln..................... L06
Capitolul6.Remake: Masindria falici
Adeadrul, Azi, Dimineala (1990) ............... 119
Golania versus Penitenciaria. Mercenariidestabilizatori. Vindufii firidelegii inci dinpintecele mamei 1or................ ...............12'1,
Gunoi qi mocirli. Focarul de infecfie ....................-124
Hazna qi supura(ie. Paturile erotice.......-.............'.. 125
LJn muzeu uman arierat......... ...............127
Liturghii negre gi bal valpurgic.zona ca eretici......... .......... 130
Bande legionare qi falange fascizante .................... 1-32
Caricaturizarea Opozifiei.Hiituirea intelectualilor de eliti ............................. 135
Capitolul T.
Cloaca Maximi. RomdniaMare (1990) ....138
Defularea,,boborului" prin circ.
Cuvint citre jigodii................... ............138
Piticanii qi neica-nimeni. Lauda limbaiuluipungiqesc. Lumpeni gi bastarzi.. ........139
Atacul impotriva elitei intelectuale.
Fantezia injuriatoare. Efectul voit de
Curte a Miracolelor .......-..142
Lighioane dintr-o gridini zoologicidefulatorie? ..............'......... 145
Zit, cotarlelor!................ ....'1,47
Puroi, lituri, bale puturoase. Tehnica ordurii....... 148
Baia de obscenitate demonstrativi.Tirfe qi kurlanzi..... ...........152
Post-scriptum................. ....157
Capitolul S.
Pestri! qi picant. Spice Boys delaAcademia Calau encu (1991'-1992-1993).......................... 159
Insolenfa satirici. Tricksteri gi mucalifi................. 159
Politica romineasci de la Dalbd ca Zipada IonIliescu la Fiihrerul C. V. Tudor ...........167
lngerii sleifi ai Patriarhiei.. ..................172Coitus interruptus intre comunismqi postcomunism. Bordelul de la Cotroceni..........1-74Portretul porcului national..... ............. 180
Citeva,,chestiuni" ana1e........... ............ 184
Capitolul 9. Spurcdtorii boemi.Plai cu Boi (2000-2001)............... .................187
Bordelul National..... ........189Muguroiul excremential si scatof agii ................: .... 193
Capitolul10.<RomAniil contra Anei Blandiana.Insulte gi scrisori de amenintare ................................... 198
Scrisori de mustrare, admonestaresi sanctionare ................. ................... 205
Scrisori de renegare, blestem si dispre!.... ........ 211,
Scrisori de spurcare in registru libidinossi excremen!ia1............... ................... 213
Scrisori de ameninfare cu agresiunea fi2icd......217
Anexi: patru scrisori.................. ......224Retrospectivi................ ...........232
I[. Interme22o......,......... ..........241
Mitopolitici romAneasci in secolul XX............. ........... 243
III. Mineriadele. O poveste amariStudiu de ca2......... ..................277
Originile mineriadelor................... ............279
Primele trei mineriade (1990) ..............289
1. Perspectiva Puterii... .................... 289
a.29 ianaarie gi 18 februarie 1990 .........'......289
b. Fenomenul Piafa Universitilii 1990 ........296
c. 13-L5 iunie L990.. .....................31.6
2. Perspectiva Opozifiei ....................................... 358
a.29 ianuarie qi 18 februarie 1990 ................ 358
b. Fenomenul Piafa Universitilii 1990 ........ 365
Addenda.... ..............387
Corin Braga. Piafa Universitifii - fenomen
religios....... .............. 387
c. 13-15 iunie 1990.. .....................393
Concluzie.. .................... 409
Mineriada a patra. 25-27 septembrie 1,991.............. 415
1. Perspectiva Puterii... ....................415
2. Perspectiva Opozifiei ................... .................... 447
Mineriada a cincea. 18-22 iantarie 1999 ....... .......... 46L
1. Perspectiva Puterii... ....................462
2. La ceasul Adeadrului ...................490
3. Perspectiva Opozifie i (Rom kni a Mar e) ......... 519
tn loc de fina1............. ..............534
Dosar de receptare critici .....537
Introducere
Noui registre ale imaginaruluilingvistic violent
Eseul de fald propune, prin selecfig o scanarea mentalului rom6nesc la nivelul imaginaruluilingvistic violent. De aceea, el porneqte de la unautor-cheie in ceea ce ne priveqte pe noi, romAnii,este vorba de Mihai Eminescu gi publicistica sa
la Timpul, gi se incheie cu analiza scrisorilor deameninlare primite de o personalitate cultural5,cu anvergurd politic[ in postcomunismul romA-nesc, Ana Blandiana (scrisorile parcurse de mineau fost primite de poeti in perioada 7990-1995).
intre acegti doi poli, abordez imaginarul lingvisticviolent al altor doi scriitori-cheie pentru psyche-ulromAnesc, este vorba de Caragiale gi Arghezipublicigti. Caragiale, pentru cd r,mofturile> sale audevenit emblematice pentru oricine invocd balca-nismul, bizantinismul gi miticismul romAnesc; cineconsideri cd o stare de fapt sau o situalie este ridi-colX gi grotescd in RomAnia, folosegte astdzi, rltu-alic, termenul ,,salagia1ism> sau <<ca-n Caragiale>.Arghezi, pentru cd este cel mai dur pamfletarromAn, cu imaginarul satiric cel mai gocant,incllcind orice tabri-uri lingvistice. Panorama meacuprinde, apoi, citeva studii de caz pe gazetele
9
Ruxandra Cesereanu
interbelice gi de la inceputul celui de-al doileardzboi mondial (in special de extremd dreapti),pe Scdnteia comunistd (7944-1950), Adeadrul, Azi qi
D imin e a[ a p ostcomuniste in 199 0, dar qi p e Rom dniaMare (cea rnai dizgra{ioasi revisti din RomAniapostcomunistd). Din acest potpuriu nu va lipsirevista-pamflet Academia Calaoencu qi ruda sa,
Plai cu boi, inedite prin zeflemeaua demolatoare laadresa viciilor nafiei. Firegte ci ag fi putut cuprindemai mulli autori gi reviste/gazete reprezentative gialcdtui mai multe studii de caz, dar ceea ce m-ainteresat a fost o radiografie prin selecfie (subiec-tivh) a mentalului romAnesc reflectat de diferiteepoci gi condeie variate, dorninate de tempera-mente la fel de deosebite ori, dimpotrivX, inrudite.
Cititorul va fi infeles, cred, cd acest parcurs,care merge de la 1877 (cirnd Eminescu ajunge laTimpul) pind in 2001 (cind mi-au parvenit scri-sorile de ameninlare la adresa Anei Blandiana),are ca linti stabilirea unor nuclee ale mentaluluiromAnesc. Scopul acestui eseu este, de aceea,
de a face legitura intre perioadele cercetate aici,prin trdsdturile comune de violenl5 lingvistic5 aleromAnilor, in diferite contexte (politico-istorice).Aceastd violenld lingvistic[ este concretizatd., deobicei, printr-o teatralitate demonstrativd (qi nudoar in campaniile electoraie). in acest sens, amdecodat noud registre ale limbajului violent, speci-fice mentalului romAnesc, pe care le voi prezentain cele ce urmeazS.
Cel dintii este registrul. subuman, prin carese urmdregte declasarea celui incriminat prin
10
Imaginarul violent al romAnilor
raportarea sa la un stafut diferit de cel omenesc.Acest registru se referd la strucfura de rebut ,si
paria a celor vizali, dar existi cazuri cind subu-manizarea este realizatd printr-un atac corporalin care subiectul ac.izat este desconsiderat hzic qi
umilit. Termeni precum nimicuri, retardafi, p1eav5,scursuri sint completafi, in cazul atacului corporafde cuvinte precum handicapat, paralitic etc.
Cel de-al doilea registru este cel pe carel-ag numi igienizant, intrucit calificativele detec-teazd intotdeauna in individul vizat o cangrenS,o infeclie, o molimd, care trebuie salubrizatd,astfel incit societatea sd se insdndtogeascd (mdcarteoretic). Prin acest al doilea registru avem acces,
de fapt, la un nucleu tipic in mentalul colectivgeneral, acela al impurilor din cetatea anticd, careerau alunga{i, sau chiar uciqi, astfel incit cetatea sifie purificata, dacX nu de bun[ voie, afunci cu de-asila. Impurii aceqtia erau, insi, de obicei, nigte lapiisp5gitori. Aga-zigii drogali din Piafa Universit5.,tii,in timpul manifestaliei maraton din 1990, au fostcatalogafi mai cu seamd prin acest registru careincerca, de fapt, sd justifice aprioric evacuareabrutald a protestatarilor in 13 iunie gi violentamineriadd din 14-15 iunie 1990.
Cel de-al treilea registru este acela inftac[i-onal; deconstruili pinlla stadiul delincven{ilor, ceiincriminati sunt, de obicei, taxali prin intermediulacestui registru care, uneori, are gi o tentd argotici.Declasarea lor este ridicatd la rang institufional,pentru a se demonstra un stafut decdzut - in modpublic. De obicei, infracfionalitatea taxatd este
1.1,
Ruxandra Cesereanu
una de drept comun, dar adesea funcfioneazd qi oinfraclionalitate politicd: in cazul mentalului romA-nesc (fie el manipulat propagandistic sau nu), acuzaeste de extremd dreapt[ (cel pufin din 1945 pinl in2000). De la golani gi derbedei la contrarevolufio-nari gi bande legionare, cei acuzafi trec prin maimulte nuanfe infractionale:in toate sifua[iile, acltza-torii incearci sd anule ze prezumfia de nevinovd[ie.
Cel de-al patrulea registru este acela de tipbesti-ariu, prin animalizarea adversarului; unii analigtifolosesc, de altfel, termenul de zoopoliticd, pentrua taxa spectacolele electorale din mass-media.Animalizarea adversarului este un registru la care
se apeleaz[ la fel de des ca qi la cel infracfional. Darin cazul celui de-al patrulea registru intervine unelement in plus, care teatralizeazd demonstrativ:ideea de circ, de menajerie ori grddind zoologicd.,
locuit[ de o faund degradat5, abjecti. Este o arch alui Noe maculatS, dominatd de animale gi insecte(pr:ovenite din hominizi) care stirnesc repulsie.Dc oameni-viermi sau gobolani, de piduchi, p1o9-
nife sau cdpuge. De bovine gi porcine care au fost,cindva, oameni. Pentru a acorda acestui registruo contextualizare adecvatd, injuriatorii propun ospafializare anume: o fermd, jungl5, ogradd undeaceste animale miqun[, grohdie, se zvircolesc. Qisint aritate cu degetul de cXtre cei presupugi a fiinci oameni, nemetamorfozali, adicd.
A1 cincilea registru este acela religios; el poate fireligios-punitiv (incriminafii sint proiectali ca niEtemongtri ai Apocalipsului, de pildd), apoi desacra-lizant gi satanizator. In ceea ce priveste poporui
12
ImaginaruI violcrrt al rominilor
romAn acest registru funcfioneazd, dat fiind ciexistd o religie de stat (ortodoxia) dominantd,care este utilizatd., uneori, de cdtre Putere (dar nunumai) pentru a-gi consolida cliqeele ideologice,tradifia, patriotismul declamat in scopuri propa-gandistice. AcuzatorTi marqeazd, de obicei, peideea de blasfemie pusd in circa celor acuzati, carear reprezenta, astfel, o secti de eretici. Sindromulliturghiilor negre este qi el adusin discufie, uneori.Mefistofelizarea incriminalilor este necesard gi
rAvnit[, in acest registru, pentru a legitima supri-marea lor in forfd. Alteori, registrul este folosit lachiar demitizarea Bisericii nalionale (a se vedeapersiflarea ierarhilor ortodocqi in pamfleteleargheziene sau in Academia Cataaencu).
Cel de-al gaselea registru este acela al putri-dului qi al exuemenlialului: la el se apeleazd cu ovoluptate agresivd, prin tehnica preschimbdrii inorduri a adversarului, adicd prin tehnica fecali-zdrii. Miasme pestilenfiale, dejecfii, putregaiuriincheagi viziuni ale haznalei ori latrinei ridicatdla rang existenfial. Prin acest registru, adversaruleste batjocorit in mod absolut: ca dejecfie, el esteridiculizat grotesc, spre a fi neantizat. Scatologiavizeazd macularea lui completd., dar nu oricum, ciin chipul cel mai abject cu putinfd.
Al qaptelea registru este cel sexual saulibidinos.Este extrem de violent, pentru c[ incalcd cele maiintime tabri-uri. Ca gi in cazul registrului excre-menliaf gi in acesta injuriatorii manifestd o volup-tate orgasmici atunci cind atacd. Organele sexualeale celor incriminati sau cutumele lor erotice sint
13
<RomAnii>Insulte Ei
Capitolul 10
contra Anei Blandiana.scrisori de ameninfare
in cele ce urmeazX, voi inventaria insultele qi
scrisorile de ameninfare primite de Ana Blandiana
ir, puriora a 1990-1995 (am lucrat pe un lot de 50
de^scrisori), intrucit acestea pot fi interpretate-ca
mostre ale unor nuclee psihice 9i morale specifice
unei pirli a poporului rlmAn' in prezentul studiu
de caz mh voi ocupa de mesajele de ameninlare
pti*i* de Ana Blandiana (gipuse mie la d"f:l!i:il o.igi"uf), intrucit le consider un corpus de texte
demnte analizatpentru a deconstrui 9i pe aceastfl
cale rdbufnirea imaginarului lingvistic violent din
p;;1;;;""ismu1 rJm6nesc, m.arcat , "u" ^::*:|1,iomuniste gi de o defulare visceral[' Asement
poetei, gi aite personalit[fi din R9Tto1'ry::t:;munisti au primit scrisori de ameninlare' a9a istudiul de cizpe mesajele adresate Anei Blandi
vtzeaz6., de fapt, o scanare a mentalului romAr
in ceea ce piiveqte intelectualii de ltit1 imcali mai *rit ,urr mai pulin in politici' Cele
multe scrisori imunde primite de Ana Blandi
au fost consecinla manilestaliei maraton din Pi
Universit5[ii, in ]"990, cind poeta Ie-a vorbit prol
tutu.ilor, calificali de preqedintele 
Ruxandra Cesereanu
d,efinegte Piala Universitdlii prin alte doul trds[-
turi care au iritat: ca rezervor de memorie (recu-
peratd) gi ca revolulie interioard' -In aceeagi peri-
oada, gazetele Adetsdrul qi Azi publicd diverse scri-
sori aie unor (dezamdgifi> c[tre Ana Blandiana'
Este posibil ca aceste scrisori devenite publice sd-i
fi influenlat gi stimulat pe expeditorii scrisorilor
de ameninlare trimise pe adresa de acas5 a poetei
(daci nu cumva este vorba despre executanJii unor
indicafii venite din partea Puterii)' In orice caz'
toate scrisorile publicate de cele doud ziare mizeazd'
pe schisma .rr" ut exista intre Blandiana de odini-
barl (pur5, talentatd, charismaticd) 9i Blandiana
din Piila Universitdfli (impurihcat6', trld[toare a
poeziei,'invalidati charisrnatic)' in- alte gazete ori
ieviste, poeta va fi atacatd nu doar de anonimi, ci
de nume cunoscute in viala cultural[ rom6nei
in ziarul Libertatea, Ecaterina Oproiu o va a
irr decembrie 1990, comParind-o Pe
cu Dolores Ibarruri (conducdtoare cunoscutd
Partidului Comunist din Spania)' Compara
tendenfioas5 se bazeazdpefaptul ca, in cadrul ur
miting linut la un an de la revolufie, Blandiana
rprrruu timigorenilor deziluzionafi cd revolulia nu
murit, cd ea nu dureazd.o lun5 sau un an, cd victor:
idealurilor din decernbte 1989 are nevoie de ti
Peste aceastd idee de revolulie interioarX
de Blandiana, Ecaterina Oproiu suPrapune
ideea de revolu{ie permanentS, concept apa
ideologiei comuniste. Aceastl comparafie aber
voia siproiecteze in Blandiana o "femeie-comiinvalidind implicit trecutul poetei'
200
Pe
Imaginarul violent al romAnilor
Unul dintre cele mai violente atacuri la carepoeta este supusd apare in Ad.eodrul,la 25 august1990, qi este semnat de Jeana Mordrescu. El se inti-luleazd <'Jumitatea putredd' a Destinului nostru>qi vrea si demonstreze aEa-zisa amoralitate alllandianei, presupusa dezicere de tatdl sdu, fostdefinut politic. Autoarea textului lanseazd nici maimult nici mai pulin decit una din dezinformXrilegrosiere despre Blandian4 care nu i-ar fi deschistusa tatdlui sdu venit din inchisoarg'pentru a nu-qistrica dosarul de poeti proaspdt lansati cu succes.Jcana Mordrescu sustine cX acest gest (inventat deSecuritate gi rdspindit ca zvon) ar fi provocat <sinu-ciderea, tatilui, sugerind un paricid din partealllandianei. Aceasta ar fi "jumdtatea putredd> aclestinului poetei, culpa ei. Pentru cunoscXtorulmetodelor de infestare zvonistic5 controlate deSecuritate qi de Puterea comunist5, procedeul lacare apeleazd Jeana Mordrescu nu este nou. Larurma urmei, intr-un alt ton, dar in acelaqi registrufusese psihanalizat, in 1948, qi Tudor Arghezi decitre Sorin Toma in serialul ,rPoezia putrefacfieisau putrefaclia poeziei". ]eana Mordrescu nu psih-analizeazd poezia Blandianei, ci viata Blandianei,Lre care o reinventeazd. Intrebarea pe care autoareaarticolului vrea sX i-o inculce cititorului este urmd-krarea: cum ar putea Blandiana si fie un repermoral si o "logodnicd" a romAnilor, dacd, ea gi-arcpudiat tatdl intors din inchisoare, ucigindu-lsimbolig astfel? Drept care poeta este catalogatda fi ,,toxic5, si, datoritd acesfui fapt, este invo-catd necesitatea unei intervenfii chirurgicale (a
201
