ÎMBRÃCÃMINTEA - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/05-06.pdf · 30 ÎMBRÃCÃMINTEA Limba – mijloc de integrare socialã LECÞIA 55 10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte

26 ÎMBRÃCÃMINTEA

Limba – mijloc de integrare socialã

5LECÞIA 5

ÎMBRÃCÃMINTEA

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Articolul hotãrâtArticolul hotãrâtArticolul hotãrâtArticolul hotãrâtArticolul hotãrât

Adjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 forme

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã

Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã

Cum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanã

IV. TEXT-SINTEZÃ

bluzã

cãmaºã

cãciulã

cravatã

fular

fustã

impermeabil

îmbrãcãminte

mãnuºã

palton

pantaloni

pulover

rochie

tricou

alb

albastru

bun

comod

elegant

frumos

galben

modern

negru

rãu

scurt

cum

unde

de asemenea

iatã

27ÎMBRÃCÃMINTEA5LECÞIA 5


m .m .m .m .m . un – doiun – doiun – doiun – doiun – doi

fffff..... o – douão – douão – douão – douão – douã

n .n .n .n .n . un – douãun – douãun – douãun – douãun – douã

VOCABULAR

Încercãm

1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã,

-u, -ã, -e.

2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare.

3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru femei.

4. Formaþi pluralul cuvintelor.

Model:Model:Model:Model:Model: Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.

Preºedinte, inginer, medic, ministru;

Cãmaºã, cravatã, fustã, masã;

Fular, palton, pulover, dulap, salon.

5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât.

Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie

este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În

dormitor este … dulap.

Alcãtuim

6. Completaþi propoziþiile.

Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect

Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez

Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou

Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton

Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã

Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã,

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

28 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5

Singular Plural

masculin consoanã+u+ l bãiat-u-l -i+ i bãieþi-i-u + l tigru-l tigri-i-e + le frate-le fraþi-i

neutru consoanã +u + l creion-u-l -e + le creioane-le-u + l teatru-l teatre-le

birou-l -uri + le birouri-lefotoliu-l -i + le fotolii-le

feminin -ã a fatã fat-a -e + le fete-le-e + a floare-a -i + le flori-le-a + u + a cafea u -a -le + le cafele - le

-e a lecþie lecþi-a -i + le lecþii - le

Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã

Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie

7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta.

Cine este acesta? Victor Ce este acesta? palton

Cine este aceasta? Maria Ce este aceasta? rochie

Cine sunt aceºtia? Ion, Maria Ce sunt aceºtia? pantaloni

Cine sunt acestea? Elena, Ana Ce sunt acestea? mãnuºi

GRAMATICÃ

Observãm

– Ce este acesta? – Ce sunt aceºtia?

– Acesta este un costum. – Aceºtia sunt niºte pantaloni.

– Cum este costumulcostumulcostumulcostumulcostumul? – Cum sunt pantaloniipantaloniipantaloniipantaloniipantalonii?

– CostumulCostumulCostumulCostumulCostumul este comod. – PPPPPantaloniiantaloniiantaloniiantaloniiantalonii nu sunt comozi.

– Ce este aceasta? – Ce sunt acestea?

– Aceasta este o cãmaºã. – Acestea sunt niºte bluze.

– Cum este cãmaºacãmaºacãmaºacãmaºacãmaºa? – Cum sunt bluzelebluzelebluzelebluzelebluzele?

– CãmaºaCãmaºaCãmaºaCãmaºaCãmaºa de asemenea este comodã. – Bluzele Bluzele Bluzele Bluzele Bluzele sunt comode.

Formele articolului hotãrFormele articolului hotãrFormele articolului hotãrFormele articolului hotãrFormele articolului hotãrâtâtâtâtât

Singular Plural

masculin -l-l-l-l-l ( ( ( ( (-le-le-le-le-le))))) - i- i- i- i- ifeminin -a-a-a-a-a -le-le- le- le- le

Îmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivul

Dicþionar de contexte minime

fular alb bãiat frumos

tricou albastru cursant bun

impermeabil modern domn elegant

pulover negru oraº modern

palton scurt fotoliu comod

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



negrunegrunegrunegrunegru negrinegrinegrinegrinegri

neagrneagrneagrneagrneagrããããã negrenegrenegrenegrenegre

Aplicãm

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model:

Bãiat Bãiat Bãiat Bãiat Bãiat Bãiatul acesta.Bãiatul acesta.Bãiatul acesta.Bãiatul acesta.Bãiatul acesta. Bãieþi Bãieþi Bãieþi Bãieþi Bãieþi Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Bãieþii aceºtia.Scaun Scaun Scaun Scaun Scaun Scaunul acesta.Scaunul acesta.Scaunul acesta.Scaunul acesta.Scaunul acesta. Scaune Scaune Scaune Scaune Scaune Scaunele acestea.Scaunele acestea.Scaunele acestea.Scaunele acestea.Scaunele acestea.Carte Carte Carte Carte Carte Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.

Bãrbat. Bãiat. Inginer. Englez. Domn. Contabil. American. Jurist.

Apartament. Dulap. Fular. Palton. Pulover. Caiet. Creion. Manual. Teatru. Frigider. Dicþionar.

Birou. Tricou.

Bancã. Casã. Revistã. Cãmaºã. Mãnuºã. Rochie. Cãciulã. Bucãtãrie. Bluzã. Camerã. Fereastrã.

Adjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipul bun bun bun bun bun

Singular Plural

masculin ––––– -i- i- i- i- ifeminin -ã-ã-ã-ã-ã -e-e-e-e-e

Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat

Singular Plural

masculin bãiat bun bãieþi buniiiiineutru scaun bun scaune buneeeeefeminin fatã bunããããã fete buneeeee

9. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model:Model:Model:Model:Model: FFFFFrumos rumos rumos rumos rumos bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºi bãiat frumos – bãieþi frumoºicasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoasecasã frumoasã – case frumoase

Bun – contabil, jurist, profesor, dicþionar, manual, palton, clãdire, cãmaºã, îmbrãcãminte, rochie;

Alb – frigider, perete, ziar, cãmaºã, cretã, rochie, tavan;

Galben – creion, fular, uºã, masã, cãmaºã, rochie, canapea;

Modern – sat, teatru, palton, clãdire.

Adjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipul negru negru negru negru negru

Singular Plural

masculin -u-u-u-u-u - i- i- i- i- ifeminin -ã-ã-ã-ã-ã -e-e-e-e-e

Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat

Singular Plural

masculin perete negruuuuu pereþi negriiiiineutru creion negruuuuu creioane negreeeeefeminin mãnuºã neagrããããã mãnuºe negreeeee

bunbunbunbunbun bunibunibunibunibuni

bunãbunãbunãbunãbunã bunebunebunebunebune

30 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5

10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

Model:Model:Model:Model:Model: Negru Negru Negru Negru Negru pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre pix negru – pixuri negre

Negru – palton, pulover, impermeabil, stilou, hainã, bluzã, tablã, uºã.


Model:Model:Model:Model:Model: Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.

Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este

albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte

reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este

albastrã.

12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos.

__________________? __________________?

– Fusta este elegantã. – Haina este bunã.

__________________? __________________?

– Pantalonii sunt negri. – Rochia este frumoasã.

__________________?

– Costumul este albastru.

13. Alegeþi forma potrivitã.

Fusta este (galben, galbenã). Fustele sunt (galbeni, galbene).

Tricoul este (albastru, albastrã). Tricourile sunt (albastre, albaºtri).

Mãnuºa este (alb, albã). Mãnuºile sunt (negri, negre).

Bluza este (frumos, frumoasã). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).

14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date:

Model:Model:Model:Model:Model: Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?

Paltonul este în cuier. ___________________________________________?

Impermeabilul este în dulap. ______________________________________?

Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________?

Hainele sunt elegante. ___________________________________________?

Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________?


Model:Model:Model:Model:Model: Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.

Cravata este frumoasã. Cravatele sunt … Haina este comodã. Hainele sunt … Fata este

elegantã. Fetele sunt … Tu eºti modern. Voi sunteþi … Paltonul este negru. Paltoanele sunt …

Fularul este scurt. Fularele sunt …

Model:Model:Model:Model:Model: Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã.....

Bluzele sunt comode. Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este …

Costumele sunt galbene. Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt

buni. El este …



16. Urmaþi modelul:

Model:Model:Model:Model:Model: … este frumos. Fularul este frumos.

… este albã. … este alb.

… sunt negre. … sunt frumoºi.

… este bunã. … este scurt.

… este elegantã. … este rea.

… sunt elegante. … sunt rele.

17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.

18. Citiþi dialogurile.

– Cine este acesta? – Unde este Mihai? – Ce este în dulap?

– Acesta este Mihai. – Mihai este în camerã. – În dulap sunt haine.

– Cine este aceasta? – Unde este Maria? – Cum este paltonul?

– Aceasta este Maria. – Maria este în stradã. – Paltonul este negru.

– Cum sunt mãnuºile?

– Mãnuºile de asemenea sunt negre.

19. Rãspundeþi la întrebãri.

Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? Ce este

în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucru

Cravata este albastrã. Pantalonii sunt scurþi.

Fularul este frumos. Creioanele sunt negre.

Cum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanã

Ion este bun. Maria este elegantã.

Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã

Unde este mama? Unde este dulapul?

Unde este Mihai? Unde sunt pantalonii?

Cum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanã

în baie în dulap în Chiºinãu

Ion este la bucãtãrie Impermeabilul este pe scaun Elena este aproape

la jurist aici, acolo departe

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

32 ÎMBRÃCÃMINTEA


5LECÞIA 5

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Fularul este frumos.

Ion este bun.

Maria este elegantã.

Cãmãºile sunt albe.

Stiloul este negru.

Cravata este neagrã.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Unde este Mihai?

Unde este dulapul?

Unde sunt pantalonii?

Bãiatul este aici.

Fata este acolo.

Cartea este pe masã.

Cum este îmbrãcãmintea?

Utilizãm


Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.

– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo.....

– Maria este acolo? – Mihai este inginer?

– În camerã este un dulap? – Mãnuºile sunt negre?

– Cravata este albastrã? – Ion este aproape?

– Pantalonii sunt negri?

21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.

Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Costumul este comod? Mãnuºile sunt albe?

Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?

22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.

SINTEZÃ

Îmbrãcãmintea

Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru

bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei.

Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei.

Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei.

Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este

modernã. Ea e comodã.

În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier

sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte

scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.

Învãþãm un proverb

Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

33RECAPITULARE


RECAPITULARE (lecþiile 1–5)

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Substantivele în limba românã sunt de trei genuri:

Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt:

Substantivele pot avea articol nehotãrât:

ªi articol hotãrât:

Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.

Pronumele demonstrativ de apropiere:

Pronumele interogative: cine, ce.

Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

Masculin (consoanã, -u, -e) Feminin (-ã, -e, - ea) Neutru (consoanã, -u)

bãiat fatã magazin

domn doamnã oraº

medic uºã teatru

ministru floare birou

preºedinte cafea

Masculin (-i) Feminin (-e, -i, -le) Neutru (-e, -uri, -i)

bãieþi fete magazine

domni doamne oraºe

medici uºi teatre

preºedinþi flori birouri

cafele fotolii

un bãiat niºte bãieþi

o fatã niºte fete

un tablou niºte tablouri

bãiatul, preºedintele bãieþii

fata fetele

tabloul tablourile

acesta aceºtia

aceasta acestea

34 RECAPITULARE


Adjectivele cu patru terminaþii: bun, buni; bunã, bune.

Formele verbului a fi:

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã salutaþi pe cineva:

Bunã ziua!Bunã ziua!Bunã ziua!Bunã ziua!Bunã ziua!Salut!Salut!Salut!Salut!Salut!

Sã spuneþi ce sunteþi:

Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.Sunt rus. Sunt arhitect.

Sã indicaþi o persoanã sau un lucru:

Acesta este...Acesta este...Acesta este...Acesta este...Acesta este...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceºtia sunt...Aceasta este...Aceasta este...Aceasta este...Aceasta este...Aceasta este...Acestea sunt...Acestea sunt...Acestea sunt...Acestea sunt...Acestea sunt...

Sã vã adresaþi respectuos unei persoane:

DumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneavoastrãDumneataDumneataDumneataDumneataDumneata

Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane:

DumnealuiDumnealuiDumnealuiDumnealuiDumnealuiDumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaeiDumnealorDumnealorDumnealorDumnealorDumnealor

Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru:

Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai? Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã? Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte

bãiat bun bãieþi buni

fatã bunã fete bune

eu sunt noi suntem

tu eºti voi sunteþi

el,ea este, e, -i ei, ele sunt

35ÎN FAMILIE6LECÞIA 6


ÎN FAMILIE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa aveaAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesiv

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucru

IV. TEXT-SINTEZÃ

bãtrân

bogat

bolnav

deºtept

harnic

sãnãtos

sãrac

scund

slab

tânãr

binebunic nepot

bunicã noroc

copil nume

elev pãrinte

familie prenume

fecior rudã

fiicã sorã

fiu soþ

frate soþie

mamã tanti

mãtuºã tatã

membru unchi

a avea

36 ÎN FAMILIE


6LECÞIA 6

VOCABULAR

Încercãm

1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii.

Model: Model: Model: Model: Model: fra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economist.....

nume, pãrinte, prenume, burete, perete

2. Grupaþi cuvintele din vocabular.

Model:Model:Model:Model:Model: mamã/tatã……….mamã/tatã……….mamã/tatã……….mamã/tatã……….mamã/tatã……….

3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu

forma lor de plural.

4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul.

sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã

5. Terminaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.

Tata este scund, dar…………. Fratele este tânãr, dar……….. Soþia este bunã, dar…………

6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi

îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc.

7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi.

cine este redat în imagine;

care este prenumele persoanelor;

cum este fiecare.

Modificãm

8. Alcãtuiþi îmbinãri.

Model:Model:Model:Model:Model: fiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºtepte

tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic

a fi sãnãtos

a fi tânãr

a avea fraþi (surori)

a avea familie

a avea un nume

a avea noroc

Dicþionar de contexte minime

copil deºtept

pãrinte sãnãtos

familie bogatã

fiu harnic

fiicã harnicã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.



Eu am o sorã. Noi avem rude.

Tu ai un frate. Voi aveþi bunici.

El, ea are un unchi. Ei, ele au nepoþi.

Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi.

Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori.

El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.

eu am noi avem

tu ai voi aveþi

el, ea are ei, ele au

eu n-am noi n-avem

tu n-ai voi n-aveþi

el, ea n-are ei, ele n-au

9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite.

soþ ……........ inginer… …

unchi……....... contabil… …

sorã…….... profesor… …

10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat.

11. Alcãtuiþi îmbinãri cu:

un cuvânt nou ºi unul cunoscut; cu douã cuvinte noi învãþate azi.

12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii.

13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului.

În familie

Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã

modernã. Suntem împreunã ºi este bine.

GRAMATICÃ

Observãm

– Elena, tu aitu aitu aitu aitu ai fraþi?

– Da, eu ameu ameu ameu ameu am un frate.

– Care este prenumele luiprenumele luiprenumele luiprenumele luiprenumele lui?

– Prenumele luiPrenumele luiPrenumele luiPrenumele luiPrenumele lui este Cristea.

– Fratele tãuFratele tãuFratele tãuFratele tãuFratele tãu este inginer?

– Nu, fratele meufratele meufratele meufratele meufratele meu este economist.

– Pãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtri sunt bãtrâni?

– Nu, pãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã

Aplicãm


Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? Ce are ea în bucãtãrie? Ce ai tu în salon? Ce

avem noi în casã? Ce au ele pe masã?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

38 ÎN FAMILIE


6LECÞIA 6

(bãiatul) (bãieþii) (sora) (surorile)

meu mei mea mele

tãu tãi ta tale

sãu sãi sa sale

(lui, ei) (lui, ei) (lui, ei) (lui,ei)

nostru noºtri noastrã noastre

vostru voºtri voastrã voastre

lor lor lor lor

15. Completaþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.

Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................

El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi

rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ......................................

16. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.

Model:Model:Model:Model:Model: – Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?Dumneavoastrã aveþi fraþi?– Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.Da, eu am un frate.– Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.Nu, eu n-am fraþi.

tu surori

voi parinþi

dumneata a avea bunic

dumnealui bunicã

dumnealor rude

dumneavoastrã

17. Completaþi.

Eu am ……………… Fratele este………..El are ………….

18. Formulaþi întrebãri cu ajutorul urmãtoarelor cuvinte.

Model:Model:Model:Model:Model: Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?Radu are pãrinþi?

mãtuºã, copil, fiicã, nepot, unchi, bunicã

Adjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivAdjectivul pronominal posesiv

19. Completaþi.

Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi

sunt…………… Sora ta este……………… Surorile noastre sunt……… Unchiul meu

este…… Unchiul vostru este…….

20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale.

Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. Fiica ……… este elevã. Feciorul

….. este ziarist. Profesia…….este bunã.

21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive.

Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici.

Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem



televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele

........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au

pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni.

22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri.

mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul

ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei,

manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru

23. Alcãtuþi dialoguri similare.

– Ce este tatãl tãu? frate

– Tatãl meu este medic. sorã

– Dar ce este mama ta? unchi

– Mama mea este profesoarã. matuºã

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucru

Structuri

meu nostru caietul meu, caietul nostru

tãu vostru caietul tãu, caietul vostru

sãu (lui, ei) lor caietul sãu (lui, ei), caietul lor

mea noastrã cartea mea, cartea noastrã

ta voastrã cartea ta, cartea voastrã

sa (lui, ei) lor cartea sa (lui, ei), cartea lor

mei noºtri pantalonii mei, pantalonii noºtri

tãi voºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri

sãi (lui, ei) lor pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor

mele noastre creioanele mele, creioanele noastre

tale voastre creioanele tale, creioanele voastre

sale (lui, ei) lor creioanele sale (lui, ei), creioanele lor

Utilizãm

24. Completaþi indicând posesorul.

Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ...................

este bun. Paltonul ....................... este negru. Rochia .................. este scurtã. Cravata

........... este albastrã. Fotoliile .............. sunt comode. Canapelele ..................... sunt albe.

25. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– El are familie?

– Da, el are familie.

– Fiul lui este jurist?

– Nu, fiul lui nu este jurist.

– Dar are o profesie bunã?

– Da, este bunã.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

40 ÎN FAMILIE


6LECÞIA 6

– Ce este el?

– El este medic.

– Are soþie?

– Da, soþia lui este jurist.

26. Alcãtuiþi un dialog utilizând cuvinte care exprimã posesia.

27. Citiþi textul ºi notaþi:

O familie. Membrii ei Rudele................................ ................................

................................ ................................

................................ ................................

Sunt Victor. Am o familie mare. Pãrinþii mei nu sunt bãtrâni. Soþia mea este inginer. Fiul nostru

Dorin este student, fiica noastrã Aneta este economistã. Aneta are soþ. Ei au un bãiat. Bãiatul lor

este sãnãtos. Bunica lui este aici. Avem o familie bunã. Am ºi rude: unchiul Andrei, mãtuºa Ecaterina.

28. Formulaþi (lucrând în grup) câteva întrebãri referitor la:

profesie, familie, apartament

SINTEZÃ

Familia noastrã

Aceasta este familia noastrã. Eu am pãrinþi, un frate, surori ºi bunici. Pãrinþii mei sunt medici,

fratele meu este student. Surorile mele sunt la colegiu. Bunicii noºtri sunt bãtrâni, dar sãnãtoºi.

Bunicul este scund. Tatãl meu este tânãr.

Unchiul Dan are un nepot manager, un nepot jurist, iar doi sunt profesori.

Avem o familie mare ºi rude cu prenumele Dan, Daniela, Dorin, Dana, Dumitru.

Apartamentul nostru este bun. Avem trei camere ºi bucãtãrie. Blocul nostru este lângã circ.

29. Selectaþi din text cuvintele care aratã:

persoane acþiuni obiecte

30. Rãspundeþi la întrebãri:

Cum este familia dvs.? Cum sunt bunicii tãi?

Ce sunt pãrinþii tãi? Cum este tatãl tãu?

Dar fratele tãu ce este? Ce au rudele dvs.?

Unde sunt surorile tale? Cum este apartamentul tãu?

31. Povestiþi despre familia Dvs.

Situaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicare

Vorbiþi despre fiecare persoanã din imagine.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.



Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Eu am un frate economist.

Tu ai o fiicã deºteaptã.

El, ea are pãrinþi sãnãtoºi.

Noi avem rude în Chiºinãu.

Voi aveþi fraþi studenþi.

Ei, ele au un unchi bãtrân.

Ea nu are bunicã.

Ele n-au dicþionarul acesta.

Acum n-ai lecþii.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Apartamentul meu este bun.

Familia mea este sãnãtoasã.

Fratele ei este economist.

Sora ta este jurist?

Cum este mãtuºa ta?

Unchiul tãu este bãtrân?

Mobila ei este modernã.

Apartamentul nostru este bun.

Fotoliile voastre sunt în antreu.

Bunicul Dan Bunica Maria

unchiul Sandu mãtuºa Diana

eu sora Cristinafratele Mihai soþia Olga

nepotul Nicu nepoata Mihaela

mamatata

32. Vorbiþi despre aceastã familie.

Joc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rol

“Formaþi” o familie: mama, tata, fiica, fiul, bunica. Discutaþi despre un nepot (nepoatã).

Învãþãm un proverb

Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.Ai casã, ai masã.

Generalizãm

Documents

ÎMBRÃCÃMINTEA - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/05-06.pdf · 30 ÎMBRÃCÃMINTEA Limba – mijloc de integrare socialã LECÞIA 55 10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte