50
30{} $f :l*Tl-:.-ril]\ r: 1q gellla 1l:1 llrr:,li:ll: {-l itli,ti,-r;ir: iirti-.r<irrtl"Lr' i'r'istti.: i,i irtr.ti.itr-ti it :r.ill:iittt 1";.1,ir;,i,"-- - " iuitrlil'.,.lttla irLtrrr'.tl:l nii L':i1:r un lrtriirni.li YiiiirLi iro tr.].r1i. ti'r,tr'1,::1il s;aie" ,--i iiu.ritir-i al Lrl-Ioi r)i{i1tii:tiir t::lri i:r'i-riL1lttr,r. {.ntcligcit!-lr nlii.Ltlllli"r nir ,.'j,." ,' r,r,,i\t-i,.r .rr, - ileral:I :i lirLlrrl :i nii pouli: li riir ci itr,;i,-l i,-luriem.:ntlr.i lii litiil,.i. Xi:itrtlti:!;:r,-:t. irr sClrilrrl,. 1'.s1.'i, r,irr'1rb)'i,.'!rt,tr: gtptti,ti.ti tr.. t!Uliti. t-,iiter-irLi rrl,i'ir(lt1it,'1-ji r-sir: rlclica-i <ltoari:itr-. tir.:l;i-ri.r:.;i tilli::'r::r:iii-r.- txli rliilrlal d.c IairtLii r.'i r','i)r-(),.iiir'r'1-rrlt irioiogir:ir lrnliL. Ii t',tnirt."r 11,'.r i-1,,lil-l.)rtuccr,. i,..1r,i1,:t,- logicii, tl;rt-li r.i,r iitttlrljttllLi,-':t c:t 1'r.1)r(]i.itrcf t-1.a, L.!t{. liilil:ilJil ntr lr it ilrLll lna. i)1litrlnd ;rl nttlttl'ir'i, iii'Litri'' clti;tt- c:L iicfil,:rtii s'.i iil r.ii:. ili: il.itrr, ,'jrr:il in:Lillr,. e .i in:r tirx-is- profrinrli s:l s,' tlatiiioi'it-tc in tLrtii,c::s. 1::. i1-iir,rrttt, cri ttr.air:r-1,: ni,''ji,.. ,-tr,-. 1r)L i.irl in{tlrurtli.irr:i;1i,, ill ilti,,)t"tlti,rtefii'i cat''r t,,'rrrrj ,r i r 1;;ri1:iLr;r.:, .: :iLrir't.t-5Li1ri: irfitl dir-itr'-i.in .ilrlri('i'' ,;i si' r'r,tilrlt iriitilt--,ilr ili{)cl:s rlLr l-r'1;r'i;ri 1{tr.,i'r-;fi. ;r,,1riol.ig,r,'. cliLl cllrr-' irt-iil i:rtr,-.,i,::ir,hirLtt'r:r ilrllli sirt.tln liu iu irrii,r'rs;rt,.,r-il i:.rl:l 1'n,-,Lri tt r-t,r cliganiiill,-'1,' r',1 ..iii, lortna -*lr Jrioiosila" \ici o str-uctLil-ii n.i'i,' ill iitf,.,iiotul '-trrr- l:trsl.ll1Li, {r,il .' iiii li lilsi. ctLr:LLir t1c o iiin!li r-ic, r.i,-r luirt ,ir-r r.it:t ri .rr,- ir'- r{ lt,.l. .- l 1"rgiil,3 1-,1rr.'1ri,.rrt, iii' j.i siui., 1;r ir.l ciun :rit iai)i(){itL.:rj 11lt {lt'iir.tiislt., lricir.rgic. I)L: lLi:, i';i. 1:t i'r-it:,i llLi:rut-iii: ia iiii'triir.1 siir.tr.:ttriiLor- ntitJ.r'r'.i:,i1it -1::.tio-ternl-icri"il;. r.irrl ii i't):r'i r.t:r:!rti'r acotro Liriili.r incirpi: rc!r{i,1rL[{)/(it ;!itl rrrtii,-t ri.t tii'u iriol,r:ic, stllnC ci uil i{.it'lll 'l}1 ti '-iitct-ilL irLi ir,ric totu.si ril-i c1 ;triiil li}:lclrit. }il'ucit1i":r i}.'r,.il p,-rt pcseLia ittiotrn:ili,' ilrcrriiL llcati"rl ii se rt1li,.)11urr.r. il',li- ,tu"iti,:Li iilrt-li i-:., ac,.:i-li ir in{ornr:rri,' .:r. lrr:t iltt'r.,tlu;i t1i. tlnt. LrTfJIl i,.t{ul'fl tr'i,lT.t? l'int:li, ,,tr.'tt: 'i,, rtr,rlt.iJL]riiliil.,: tit ira ii ina-ini,; iir:rit,t !lr:i. t[,:,,-:'it.i.,]," trrollL:.r--iie : uitdc i11c!"1-rr.' i'iii,.;r: i-,ii lr':ii,ria siiti iltsititt tit c,:iitli,.l L!.lrc lltul,: r.1jt., ot'*:lnr--1.-. (-':ri'f comiluit cciLiie..iii': r'ii: A,-iiciL r"ir',1 sir se tJl:r-niit.ite 1a llir.,:i:1nri-:ii.tuo1rlil,.iat'l ..Dq l;,,i.t, ii:':'r,-rir:-I1 :i r.:rlrinr itir'''rs, de 1a;ricrtrui <ie coaititrxii.. :1'l 1n:1i,lri'ri ilevii ll r-it. lt,,'tri.:ii lL giisi cind anurne inail-riia tieriut "..ic. r-lliteliuL 'l-lj lri ','iuluL aratii. rll'r" r-) )iii:.1ijii1ii{ del'irle ti,:: atunci cinrl poscrlii si o intii:,tLr,-.;r.llir.Lrt:tr. ,ill.: r-tr::'c- scbire ii:,i:illJt;,,1::ii': rii:.,ii:aiive lizice, care sint prin ric:iiriti,: iir:,,clli-"r-., !r riiiii,l- ';urir r-it i::rlL ii s:1'r,1iri,ri'a. <i.i:risiiiivi cu i;rlrl:j,:-,chiilcl... ii::r-: ,;ii:l r{i r.rii.'znt .,'A fenontr:n,.li iiiii,j,ir..i:tii.J',', j 'i,r.r ,',, ,r,nru ti cie 1:.r ceiti:i i:r s,-i:. iii * tr,.h,,ii s.-i al;ai'i. ia o a.:rlll;iil--i ,:,,:ri-,ic,.iL.i,' riinl:c,il;rri, f.r-,:.:.i. i1ii.*ialir-, iirlr: 3i:. 1il.:':,p'ir-n.ti ;1y, ,:: i.ir,ni. Clll}? r:l.lii;r i-:iirl,.',, J"ir.., ,;-li i,,rr .-r::..::1 i.i.Llrtlt:' ir.rl'lii ajr: ger:i::tr:i rl:;itl"i,-:i llr(rbill:i' ::t i:;it .' '.ii l.:,:r.;i.i1.i:,l"cl,L i,:i::1lilr:t r:.lln;l''ii::t,: i:i: ' r:i apari r-,,i:-':,:. in cei.:.i],l- ". ;i 1_rl i :. ' llllll! :' " i 'i; - si l].il".. : ' -,. , "a:;1":\ : r I ' ;,ll--til,', . .,', :lil?rl iril.rli! 1l l': ].1 {l:1"!'i:l o

IMG_0001 Inelul lumii mat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Inelul lumii mat t

Citation preview

Page 1: IMG_0001 Inelul lumii mat

30{} $f :l*Tl-:.-ril]\ r: 1q

gellla 1l:1 llrr:,li:ll: {-l itli,ti,-r;ir: iirti-.r<irrtl"Lr' i'r'istti.: i,i irtr.ti.itr-ti it :r.ill:iittt 1";.1,ir;,i,"-- - "

iuitrlil'.,.lttla irLtrrr'.tl:l nii L':i1:r un lrtriirni.li YiiiirLi iro tr.].r1i. ti'r,tr'1,::1il s;aie" ,--i iiu.ritir-ial Lrl-Ioi r)i{i1tii:tiir t::lri i:r'i-riL1lttr,r. {.ntcligcit!-lr nlii.Ltlllli"r nir ,.'j,." ,' r,r,,i\t-i,.r .rr, -ileral:I :i lirLlrrl :i nii pouli: li riir ci itr,;i,-l i,-luriem.:ntlr.i lii litiil,.i. Xi:itrtlti:!;:r,-:t.irr sClrilrrl,. 1'.s1.'i, r,irr'1rb)'i,.'!rt,tr: gtptti,ti.ti tr.. t!Uliti.

t-,iiter-irLi rrl,i'ir(lt1it,'1-ji r-sir: rlclica-i <ltoari:itr-. tir.:l;i-ri.r:.;i tilli::'r::r:iii-r.- txli rliilrlald.c IairtLii r.'i r','i)r-(),.iiir'r'1-rrlt irioiogir:ir lrnliL. Ii t',tnirt."r 11,'.r i-1,,lil-l.)rtuccr,. i,..1r,i1,:t,-

logicii, tl;rt-li r.i,r iitttlrljttllLi,-':t c:t 1'r.1)r(]i.itrcf t-1.a, L.!t{. liilil:ilJil ntr lr it ilrLll lna. i)1litrlnd;rl nttlttl'ir'i, iii'Litri'' clti;tt- c:L iicfil,:rtii s'.i iil r.ii:. ili: il.itrr, ,'jrr:il in:Lillr,. e .i in:r tirx-is-profrinrli s:l s,' tlatiiioi'it-tc in tLrtii,c::s. 1::. i1-iir,rrttt, cri ttr.air:r-1,: ni,''ji,.. ,-tr,-. 1r)L i.irl

in{tlrurtli.irr:i;1i,, ill ilti,,)t"tlti,rtefii'i cat''r t,,'rrrrj ,r i r 1;;ri1:iLr;r.:, .: :iLrir't.t-5Li1ri: irfitl

dir-itr'-i.in .ilrlri('i'' ,;i si' r'r,tilrlt iriitilt--,ilr ili{)cl:s rlLr l-r'1;r'i;ri 1{tr.,i'r-;fi. ;r,,1riol.ig,r,'.cliLl cllrr-' irt-iil i:rtr,-.,i,::ir,hirLtt'r:r ilrllli sirt.tln liu iu irrii,r'rs;rt,.,r-il i:.rl:l 1'n,-,Lri tt r-t,r

cliganiiill,-'1,' r',1 ..iii, lortna -*lr Jrioiosila" \ici o str-uctLil-ii n.i'i,' ill iitf,.,iiotul '-trrr-l:trsl.ll1Li, {r,il .' iiii li lilsi. ctLr:LLir t1c o iiin!li r-ic, r.i,-r luirt ,ir-r r.it:t ri .rr,- ir'- r{ lt,.l. .- l1"rgiil,3 1-,1rr.'1ri,.rrt, iii' j.i siui., 1;r ir.l ciun :rit iai)i(){itL.:rj 11lt {lt'iir.tiislt., lricir.rgic.

I)L: lLi:, i';i. 1:t i'r-it:,i llLi:rut-iii: ia iiii'triir.1 siir.tr.:ttriiLor- ntitJ.r'r'.i:,i1it -1::.tio-ternl-icri"il;.r.irrl ii i't):r'i r.t:r:!rti'r acotro Liriili.r incirpi: rc!r{i,1rL[{)/(it ;!itl rrrtii,-t ri.t tii'u iriol,r:ic, stllnCci uil i{.it'lll 'l}1 ti '-iitct-ilL irLi ir,ric totu.si ril-i c1 ;triiil li}:lclrit. }il'ucit1i":r i}.'r,.il p,-rtpcseLia ittiotrn:ili,' ilrcrriiL llcati"rl ii se rt1li,.)11urr.r. il',li- ,tu"iti,:Li iilrt-li i-:., ac,.:i-li ir

in{ornr:rri,' .:r. lrr:t iltt'r.,tlu;i t1i. tlnt.

LrTfJIl i,.t{ul'fl tr'i,lT.t?

l'int:li, ,,tr.'tt: 'i,, rtr,rlt.iJL]riiliil.,: tit ira ii ina-ini,; iir:rit,t !lr:i. t[,:,,-:'it.i.,]," trrollL:.r--iie :

uitdc i11c!"1-rr.' i'iii,.;r: i-,ii lr':ii,ria siiti iltsititt tit c,:iitli,.l L!.lrc lltul,: r.1jt., ot'*:lnr--1.-. (-':ri'fcomiluit cciLiie..iii': r'ii: A,-iiciL r"ir',1 sir se tJl:r-niit.ite 1a llir.,:i:1nri-:ii.tuo1rlil,.iat'l

..Dq l;,,i.t, ii:':'r,-rir:-I1 :i r.:rlrinr itir'''rs, de 1a;ricrtrui <ie coaititrxii.. :1'l 1n:1i,lri'riilevii ll r-it. lt,,'tri.:ii lL giisi cind anurne inail-riia tieriut "..ic. r-lliteliuL 'l-lj lri ','iuluLaratii. rll'r" r-) )iii:.1ijii1ii{ del'irle ti,:: atunci cinrl poscrlii si o intii:,tLr,-.;r.llir.Lrt:tr. ,ill.: r-tr::'c-

scbire ii:,i:illJt;,,1::ii': rii:.,ii:aiive lizice, care sint prin ric:iiriti,: iir:,,clli-"r-., !r riiiii,l-';urir r-it i::rlL ii s:1'r,1iri,ri'a. <i.i:risiiiivi cu i;rlrl:j,:-,chiilcl... ii::r-: ,;ii:l r{i r.rii.'znt .,'A

fenontr:n,.li iiiii,j,ir..i:tii.J',', j 'i,r.r ,',, ,r,nru ti cie 1:.r ceiti:i i:r s,-i:. iii * tr,.h,,ii s.-i al;ai'i.ia o a.:rlll;iil--i ,:,,:ri-,ic,.iL.i,' riinl:c,il;rri, f.r-,:.:.i. i1ii.*ialir-, iirlr: 3i:. 1il.:':,p'ir-n.ti ;1y, ,:: i.ir,ni.Clll}? r:l.lii;r i-:iirl,.',,

J"ir.., ,;-li i,,rr .-r::..::1 i.i.Llrtlt:' ir.rl'lii ajr: ger:i::tr:i rl:;itl"i,-:i

llr(rbill:i' ::t i:;it .' '.ii l.:,:r.;i.i1.i:,l"cl,L i,:i::1lilr:t r:.lln;l''ii::t,:i:i: ' r:i

apari r-,,i:-':,:.in cei.:.i],l-

".;i 1_rl i :. '

llllll! :' " i 'i; -

si l].il".. : ' -,. ,

"a:;1":\ : r I '

;,ll--til,', . .,',

:lil?rl iril.rli! 1l l':

].1 {l:1"!'i:l o

Page 2: IMG_0001 Inelul lumii mat

cltiD INCrirJij 1I.\TA : 301

:r1 lln si,ireor complcl de org-aur:lc, cr1lrr sint uritocondriile, tctic,-rini,cnrlopiasmic,lizr'.romii, corpurilc Golgi ;i, in organisrnele autotroiictr, irlastk1tlle" r8.

ln privintil a1:ariiit i' cucario-'-tcior sint cluroscrtte cLoui ipol-eze: a) teor iacc..rl"i sittgLtllLlc; b) tt'ori.t sintbioticit.

Iu caziii (r11, r'r'1u1a,rparc cr1 r-lrlnirrcr a unei cr-olu1ii plebioticc. adicir tiupl-o:rr.ol.,.rtio chinicii ieprcrtergS"toarcaparifiei vi,,:iii ;i dupir constituir-ea unolveziculel;i c:11-c ,,{ir-rctr,rafiiie sini ioar"tc irnportatttc, c(lca cc (ie) pcrr-nite sir" prezinte o:rir,,ii',:i:e in{rnitii. c1c clir-crse rnoleculc in interaclittuL: intre cle si cu sursele de ener-gie'din univc.r's {in mocl esenlia1 cncrgia clecti.omagucticiL ladiatir de soare)" 60'

finii.' d.in aceste'r,ezicule sr-. apropie de-r'iatir in nrisura iu cnre fluctuaiiile dirni-71u01;.2i, iar atunci cind sistL:mu1 ilevine cilpalril -sir sc reprodr-rcit" itr rnocl conform,:.clicJr zLpale un prograLn, atLrnci aparc si celr-tl:t r-ir: primitiitir: ,,Prirna celuli" a

3parrut in tnotnentuf in carc precizill reaciiilcr ca.talizate in sirilr.l unci vczicule a

<}cr-.'rrit suficientS- c:r si- permiti"L reproduccrea unrti ftrogtam (ansarnblu organizat*ie instr-ucfiuni opcrertorii) cu rur rninimurtr dc erori" 61.

Este normal -ca o teorie care a{irmi. cir viul inccpe cu celula siL schi{eze u n

irroriel irr care 1a incepr-rt a apir.rut l>rint,n t:eluld i:ic. Accastl prirnl celuiir a-fost;;rccariotl, r1ar,,evoli1i:L r.a couduCc in tnod esen,iial .1a o ck:zvoltare <1e reglaje,irit-,,' se traduce prit aparifia unci cltrxP(trt'ittLtittiiri tli:n cc in cc rnai pronrrnlateca-ie sii perrnitir-un lalinament a1 extcuii.-i l:rogramului" 61, ccea ce duce laceiuia cr-rcarioti.

Con[onn acestr:i teor-ii, r-iul a apliut prirna oarl- ca ceirrll ;i apoi a cvoluat,c,:iuia org:rniz,indu-sc mai binc. Ilifeiitcle rxgaue alrar treptat prin hirgirea celuleirrro-,cariott, prin invagiuarea rnttnbranei celulale rtlc.

Tcoria iimbioticl-- {b) sugcreazi rnoclui in care s-a trr'cut de 1a ceir'rla pro-;arioti"r- 1a- aceea eucarioti 63, si nnume prin ilcluclerca sirnbioticiL intr-c, celu16prir.;arioti inai rnare a u11o1' celule plocariote mai tnici, de diferite tipuri. Laripli, ,,dupl cr1nl a s:-rgerat l.Iargulis (1970) 6', iiroteza sirnbioticl arati c[ eucalio-tcl": autotiole au cyohiat din er.rcariole hetcrotro{c r-ia includerca unol' nici celuieplt,lariote care aL1 fost convcrtitc in plasticie :ruloreprodr.rcitoare" 6;. Cu alte;nr-intc, prin includerea de tip arnoebrl (fig. 1), dal {[ri1 digcstie, s-a trecut l.a

ccnstituirr::r dc eucariote. ,\celsta irr inserrina cii- -s-au incltr.s deja organ'ismetsi'ilar!' triiesc in sinr,biozS. cu olgarnisrnr-rl rnai iuale. lJe accea, celula ar fimai curind,inttrpreti-m noi, un ansamblu de or"grnisme vii intr-o unitate vie, la" fel cum o,,lant5- sau un animal este un an'samblu de celule vii intr-o uuitate vie.- Daci mai finern cont (ic iaptul ci riratci:ia r.ie cunoa$te in rnod constant3slxilenea procese, ieori:r-:iirnbiotiii p:uL'i{ fi ver"i{icati rsi clJ expcrienlabiologic5actuali, -q.ftfel, au fost sluLliate plasuricleic' iracteriilcx 6d. loate plasmiciele cntloscutesiill riin -\tl ,\i. lilc ircl -qi sc ieurii:ns*li cl,r crourozomii ba.cicriei sau pct si existescp:i:a1-;i sii. sc r',:proC,,;cii-, it; ac,-:slc citnditri, il cch:1:i, separat: ,,1n mc.'t1 uzuelo sir:guri* copic:r irl'.rinritlei csi...l pitr:tittil in c-rirrlll Lrrr;tttl'irliir, ;i at';nci s,l tip11llc

c:r ..r.:plirral,:a plas,nirli:i s,l g.lrie.tl,.] sui; rlti c':tlii:ol sl-i:ingi;irt. i)aci sc predrlc ilsl:nai mr-rll.. copii intr--l c:lirlil iin rnoct,-:bi;n'l:,it, itile 5 si 2-r) attlnci plasrnirlast: rjises[.: sub irLr r:...rii'r-rti rrlirlllt" il rrir,-i rr;:,rirl, ];l-r-Lnl'-1 -l'c rn:tri sint. sub controlat. 'rgati, ,.Li 1ti;-r-;uijrl riri,'i . .ir ,j;il'"!-;,1 ; ' .. ' :i.' il: L,ttL'l': ,'.i.zu,'i irt:, : .plit:..-

ree cit,, ccnliitltiij" si rl,l r'1rc,, ilr. Lil ,::.r'i,.:;. i,r.;.lei i:,irrr: ir:uLii r:l:lsrrrida {'\r:ai andCLi, ,ve :, 'l rjl-5l" s:

Pl;r,i1irijelr: r;iri.i li1;i,:i:gie rir: .!i-))i i:ir",, i,:.,! iili',:,';iit iL:ltn';, a.iLillfa Ci'iisr.i 111-t

esil ca":.:nl s,i in;iiti,l iii.'.;, ,:,-i.. :,.t'.ltii,r.1:t',: lt:. ii:.;,,,:'ioiiri rtn'-:i c,:j.ulir it;.Lci.:riale"Si;lt vil sit.* nitj Urillli:,r'ii"ii" i:,.r.1,i":iir.t.ii,,r r,j.i:' .i.-:i.'., qrri:rti,:i ,:i:l"a1i, aii.,-'ai'i ;i,:ntlinat'l;1i il1'oijiilfr.-Si: :rrii cui]ijsc ,.,ii;;,,:, virllit;:i 1ii i;,.rlti',rrii c.li',,, i.,'-i"ie;l irt di]i:rjt,.:.pl<.rL*.lcl;.re:

.fr.,la qi f*r"r: 1,1!i?*j l,"u alJirir,i.: r:ii., in :nt;rr':j.;::, s:Llti.r:.it.: j'c'i'iiti'' i'ri;.rtei:iaL: {rfe s6

Page 3: IMG_0001 Inelul lumii mat

i\n.{?F:RI-A "JItt

stabilesc in citoplasml siirt estntiale pentm viata gazdelor 1or " (js. Sini binc cuno:-cule ;i caz,urile organismelor ;rnimale rnuitjcelulale cal'c cupr-incl bactelii utiteln interiorul lor. L'xaminind o gami. lalgir dc asemenea simbiozc, Lauise Il. .Pr':er'gi John It. Preer Jr. trag urmirtoarele coucluzii:,,Un mare asortiment cL1 cog-tinuitate gencticir incluzinci

- acizi nuclcici curat i,

- virusurii,

- bactcriiqi ocazional chiar.'cucariotc infclioare s-a stabilitincelulelc a nuuieroase organisure.11 .Scncr-al, e-t-isti. un tra.nsfer ereditar de la o generatie la alta, asexuat ii timpuldiviziunii celulei sau sexuat in -timpul .proceselor cale implicir fuziune protopLa"-uricl. Transferul pr-in injectare.din rned_iu este rar sau absent. Nurnai foafte poll*edin aceste elemente sint capabiie de nuitiplicar:e in afara gazdei 1or. Uneori, cu ioa-te c[ nu intotdeauna,.ga?d?,in mod evidcnt, bcneficiazi"- de prezen{a elementelorinfectantc (tcrmcnul de infectant este folosit la modul gcneral, ;i nLi in sensul iu-irnedical, n._ns.) . In unclc cazuri gazda este.atacati... Adaptiriie gazclei;i a unuiasemenea clement implici a.dest'a-schimb.',Llimajore in ambele si sulereari cl legi.-turile, in mod delicat echilibrate, sint totu;i vechi ;i joacl rolurf funclamentilefn viala si evoiulia gazdei" ee.

Important este faptul ci. stiin{a biologic5. confirmir existenta v,ir,r,hti. irt, z,i.,i.r-.,

a unei boctcrii,l)e carc toati lrrmea o recunoastc vie, iru inl;riorwL ltrei ctLttle - ii.De ce nu ar Ii, dacl nc referim numai la citatul de rnai inainte, si airnsul :er:chiar anuirrite structuri rnoleculare de ADN entiti"ti vii intr-o ceiirid" r.ie?

\iirusul prezintir calitatea unui corp deoarece se inveieqte intr-o membraniproprie; el se reproclucc, estc aclcvirat in interiorul unei celule, dar se rcproduceca un orgatrism. }fotivul pentm care nn vi.rus nu este considerat vju esie acelac5 nu se -reproducc singur, in_ afala celulei ! ca ;i cum un anumit organism nuar avea dreptul s5.-si alcagiL drcpt.mediu in care s[ se reproducS" o ieluil vie!Faptul cir virusul r-eptezintd o rruitate, care se ap5.r5. ca^unitate, este doveditqi de acopcrirea }ui cn membrani.. fmportant este faptui dacl virusul are intro-deschidere sau nu, pentnr. a {i siguri riaci este viu sau nu.

Din- punctril. de r-edere Lrarc r1e interescazX., in lumina moclelului ontoiogicpe care l-am adoptat, viul ar putea si aparl chiar ;i in caznl tlnor anumite rnole*cule de ADN gi i\RN, dacf, aleste molecul.e al oferi secretul introdescl"riderii. llinmomentul in care o ruc,leculi. trcce la reproducere, indifcrent in ce mcdiu, ;i pre-s'int[ in"trodeschidele, gi prin acrasta o unitate pe carc urmeazS. si o aprofui.Oet*"ea devine o moleculS r'ie. Se paie ciL r,'iul apare ia un nivel molecriia^r complex,tn anumite structuri molecularc, 1i atunci am putea vorbi intr-ac1evd.r de tre6ereade 1a rnateria nevie la materia vir', prin intcrmediul malecule,i tii. 7)r: aici ar purcelncepe evolulia materiei vii. I'roteinele, se pare,.cl nu ofer5. sansa motrecule.i vii,dar ile sint necesare pentru sinteza ADN ;i pentru funcfiona.rel r,i'.riui care ajunretreptat La for:na cle celuli. viata, r:xtrem, extrem de i'udimental5., ar inceie iu.o r.rolecul;i ,,introdeschisS" cri reproducere, deci cu una sau nai nrulte forfre dsrnolecule I ii ;i de ;rici ea iqi va asncia tot ceea ce este nece-car pentru a se rlesfd-gura prin evolulic ajungind ia fantasiica uzin5. molecularf, si ihjrnic:r pe care sconstituic cclula. Dai r:u acc;,1*"t;i ueinli este determinaatS. pentru via!:I, ii uumaisuslinitcarc de via'{[.

Prea nult ciut5.m" viul ir acciistl uzin[, cincl ea cle fapt nu face ciecit slamplifice vitLl. Bioiogia rnolecuiarir ",'a ajunge sd" descifreze rnisterul viului a,lilncindprocesele cr-iantice pfnir la ine:;r,.1ir'riiii primari ai materiei. Tocrna.i accesul iaunuldin acegti ingredienf i conferi vitir:i *aracter de unitate si corp, respectiv prir: feno*mene de ;iatur5. cu;rnl.ic[ spccificii {plin i;ltrodeschiclere cuantic[) care asigur*

Page 4: IMG_0001 Inelul lumii mat

Clr\rD Ii\gCErrFj Vr.AT.A, ?

icr--:sul la inform:rtclie. Asifel altare p,rsibilitateai1e matcrie vic intr,un tot unitar.

Evolulia biologicL tretruic sir aibI" o ricli.cinisens fenomenologic carc incepc cu rnoleculcle vii:nai er.oluat pe carc il cunoa;tem astirzi, ornutr.

303

cuprindtrre a telci entitS,{i

jocui riintre structurl siterrnini" cu anirrralul cel

dc

ir. 11r

IOTn $I lillt.Anrli'!'Ij $I$I.1OGlt.\FI{]D

1 -A,rrir lloller, DiscoeerinE tlrc bctsis aJ lifu, an intyo::luclirstt to MolecL{Iol biologv, New Yorh,It'Ic- Grarv-l{ill, 1974; autoarea afirrnir: ,,Ceiu1a estc astir-zi iclentificati, ca cea rnai simpli, structur*capr:r:ri15, dr:.rizltA,, crestere si rnultiplicali:, e)ementul constrtcti'r clin care sint alcftuite toate orga-r:i.srreIe, plante sau animale" (p. 4). in ultinrul tirnp, unii lriolc.gi recunosc viafa si 1a nivel subcelular-: Arrtoine l)anchi-n, Ordre et tlynanique d,u uiuani, chemins de Ia bi,ologie moliculaire, l'aris, Edi-tionq du Seuil, 1978: ,,in 1338, bota.nistul l{. J. Schlciden qi zoologul 'I'heodor Schnann it.n enun}at-i,Jeea c5, toate fiinteie vii sint constituite din celulc. uniliti structurale 5i luncfionale autonome-Futmr s5, remarci,m cS, aceast5, idc.e re<1uc!ionist5,, clle consisti in a cd,ut:r o subunitate elcmentar5,,lernl:r a incerca explicareil sllucturii 9i {uncfionii:ii orgauismuiui intrcg, cste paraleli unei atitudinl.'-imi-iare, care a colldus pe chirnigti, in acceagi cpoc;i, si entrrte teoria atomiclu" (p. 18).

3 Antoine Danchiu, cp. cit., y. !8.a Tabel compus dupd,:

- a) -\ltoine I)anchin, o.p. cit.;- bi .\nn Roller, of. cit.;* c1 G. i{ontaleriti, Fron. A.yistotle to Dentouiius r:i* Dnrain: a skoyt swruey oJ a long histo-

tic.ni and Logical journey, in I'. J. A1ra1a aud T. l)obzha.nskv {eds.), Slrdles it'r. the philosophy ofbiali.ry, London, Macrnillan, 1974, i:. 3-- 19;

* dj Ernest l3oesiger, Euoltttion,ary theories a,fter Lanzarch and Darwitt, in F. J. Ayala andT. llobzhansky (eds.), Stu.dies in the philoso.l,h"v oj bi.oiogy, London, llacrnillan, 1974, p.3-19',

- ci Bruce -\1berts, Dennis Brar', Julian Lei';is, Xla.rtin ltaff, I{eith Roberts, James tr}.-$atson, ]i{olecu.lor biology of the cell , Ne*' York, Garle"nd Puhlishing, Co., 193i;

- {l Isaak Asimov, A shovthistoryof biotogy, London, 196-5 (cdifia in lirnba rusi.j, A. Azimov,FIyat.Eaia istoriia biologhii, Ilosliva, llir, 1967;

* g) }{arc J. rle Brabandet, Le ctt:sqtttlttte ei !a tie celirtlnirt, I-a llecherche, 19.83, juio,p. $10-820.

5 Jacqr.es Monod, Le insarrl et Ia *icissiti. Paris, Ilclitions du Seui1, 1970.6 Jacclues MorLod, On, chan,ce and necessity, in 1-:. j. r\vaia and T. Dobzhausky {eds,), Studidt

in;iie,l:hi!os.:phy oJ bi.ologt', London, Ilacmillau, 1971, p. 36.0.' 7 l:tiaune Rabaud, f,lements de biologre gindralt.. Palis. Fclix ,\lcan, 1925, ed. II (prima edi$e,i911rl , p. 89.

8 .{utoine l)auchin, op. cit., p. !9.e E. D. Garber, Cylogenetics, in I.,esiei

'.=ttr. I, Genetic twch.ani,sn't.s of cells, Nerr Yorl;,10 E. f). Garber, op. cit., p. 235.r1 Mihai Drd.gi.nescn, Ccnt.extulistovic a,l revalttti.ti bioiogice;i biochiutice, comunicare la sesiunet

;trir:fific5. Reuolwlia biol.ogicd, I3ucure;ti, r{cadernia Iteprblicii Socialiste Romiinia, 21 octoinbrie 1983.12 l'Iilrai Dr5,g.'rrrescu, Pro.{unzi*tile lu+itii ntateri,t le, IJrrcrric5ti, Editur:a Politici,, 1979.13 ljtie:nc ltalrau'1. ol. ,,:.. p. 3\- ['{-.ra Aristote, I-es-f:Lrt.'ies des aninit+tt.t, Paris, Le"r .Llciles Lcttres, 1956; putem gisi inci ia Aristo*

t,;1, sub o a,l.Lrmiti, {orili, ideea, unei alhitccturi de {uncliuni: ,,Plin fnr.rcliuni colflul}e, infeieq pes,ctlca care se intilncsc la toate anima,lele. . . A:;t{el ,3.eci, pcntrn .toate {uncfiunjle care sir-Lt snbordo-nais altor;r este evide:it c6, organele ia care corespuncl. ace::te {uno}iuni sint in aceiasi raport ca gi'funt4iunile insegi" (p. 20). $i rnai deparic: ,,nurnesc p:cpri,:tA-ti gi funcliuni, nattcrea, cresterea,!$!i:reunafea, starea de veghe, som.rlu1, nersul si tot lt :rr intiincgtc de acr,lasi orcliri la animaie.i,r;i;: p&rli irtelec nasr:.l, cchiul, fa!r, iltreagir; {irlaic diiiti'e eie sc nunreste un niern}:ru" ip,ZOi,

15 Mihai l)rirg6:resr'.r, Siii:t!,i si ciuili:clic, trlucure;ri. Editlrrir" Stiinfi{ici ;i linciclolredicS, 198'1.16 f:hir,rits lI. l,,Iar-x Slru,t:l.i;'t's et f,:n,rli::t tut Pit',!'111,, iti71,s!6iaaislr, Fnrclarneirta, sciertiae, .rcl.

l, 1980,5r. r,i"i.1? ih;d.:.r;, ,:. ::1.).19 tlla:rlr Ij::i'rio-:'rl. {tv!,yc:: uatiort. u. l'i:l,ydt ia ict t;:!:i.i,citi; i,.t;ld:'intentttic, 18ti.i.1e T, [_"..[{eu,j..:rsrrr, Titt jitness t.! eytti.ti::trnr:r.j, \l.r.r: Yri.1;, Ila,cmil1a.l , ig13.2$ \'rr. i-r,, .Jar:.ro,-r, Orgaroi-zsii,:t:. jtr l.,h1,rid.o';i;fi; i;tlr,it(rtes!-r, Ph!'siolofiiL:ai f{r::i',:rv;, 9, t9:9,

p.397.'1 ",',',.8. Ca.;iltcii, Ti;:t zui.sdoul o! bad1,, l{i.r;'; l"lil:, 1!.}j'?.

r&t:ri€'ttH't:i;itti,ii-l a i'i!it.Iyttn;:a!, ri ltttti*;lryitl*.i, 1,.'r,;. ;Hiii, d.i:s i:i*p, cle -{Jiic,, -{, tr928, r\'Iai.

Goidstcir, Darid 1I. Frescott (eds.), Gell biology,r\cadernic lrless, 1977, p. 236.

Page 5: IMG_0001 Inelul lumii mat

304 hX.ATEI]iA i'IE

i:r \-cl-i .u ol. crl. Xl. I)riLq:irrtscu, \'. Sirhlca.r'.r, C. lliliccailil s"a., j'rc,:urs'.;t i roit;itti ,:i :tltttr:.t-drcfd, )iucure;ti, l}lii.rira Acarlcniiei lic!-.ublicii Socia.liste ltuni.nil, i979, p. 6, 8, 13-- i-1, 21--r9,4t-46,47-5i.

:a S1e[a1 Odobleja, psy6ft;'tr'r's Cc;:..ona;r1i-slr, i'aris, ]Ialoinc, 2 roj., 1!).13- l9i, (vt:'i sied.i1tia irr iirnb:l romi.irir,: $tefa,n ()ricblej:r,, Psilta!it:tia.t)ilsojrontasl(i, J3ucnresii, i'}litrrr:'" Stiin't:ticd,si Jincrclopeclicd,, 1982).

:5 \,L ])rirgd,nrscrr, P. Gcln, C. Iliiiirccilnu, .\1. Ginoulescu, {i}r' -\l $tefan, \:. Si"hle:r:u:Odobleja bclwct:t ..Luil.lrc tnti lIritircr, .liucuresii, lirlilru a Academir:i }lt'publicii Slcicialiste Rornjria,198 1.

16 \-czi o pre;.gIt:u-(] i," rlrcr a.scmcrrl'ii iiraxreso in ]I. Dri.girnescu, ,Slt.lrliri ;i ,:itili:ttitt, er!, cit,,p. X50 - l{,ri, un<le estc citrt:1 ,si Li}rliogralia rie }raz-ir,, 'in special lucrilrile }ui I. Prigogrr.ie.- :1 \'ezi, spre c,xcmplu, '\rrn lioller, clt. ct!., P. 57'

i3 Aninalele Jonrtaie dintr'-osirrgul:icclul;ise rlumcsc proloz.rarc: anroebe, {lagelatc, ciliatceic-Sint 1,1iqla1c pentln oir nu-;i prorhlc singurc hra,na, spre deosehire de pianic, care sirrt autotr,]i-e,Animalele obliir hrana, r.lin afarir prirl ingcrare (heterotrofe).

?e Toate in{oi'mr"!ii.1e autolului dc:spre Paul Weiss provin din lucrarea: Jule Good{ie1d, Chan-gi,pg strategies: a, caupat'isan., o1 rtclr.:r.!i.oni,st ctltiludcs'itt biological and neilical research it't' the nin,sie-inth, antt ttt:'entietJt centuries, in .ioi. ]i. J. .\1';113 a:rd'1. Dol-.2hot,511' {cds.), Slurli,es in, the fltilos:air,yoJ biotoqy,1.r11jon, Jlacrnilirri. lu-i,1'. u5- \rr'

3$ Fa,ul \\.eiss, -4ninal ytati.ic;t. as -<,r'sleru t'eitctiott: tJrc or:tentcLtiatt tautnycls li'ght ancl grau'ifn' inth.e resiing fosrzrr-s a.[ btittrjlits i\'a:rcssa), ]3io1ogia gelreralis, l, 1925, p. 167-248, dupE jirneGoodfield, ol. cit., p. I5.

31 Fanl \:r,eiss, Ilr frob!.c:nt af rii !ulii,idral,i!y'in, deuelo.pwent, T]re American Natura.list, 7{,1940, p. 34--i6, rlupa June Gootl{reld, oit. ttt., p.77.

3j paul \Vei-.s, l-ronl cell !t, melec",tic, tJie tnolecttirty control oJ celJula,r attitit!-, J. II. -{}ien ied.),Nerv York, Ilc. Gra.rv IIii1, 1962, clupf June Good{ield, op- r:'it., p. i'9.

33 Paul Weiss, ?fte cell (ts c rrn:j, Joui:nal oi theoretical biolcgl', j, 1963, p. 389-"197, dup*"

June Goodfieid, o!. tit., p. 79.:]4 Vezi, spre exemplu, Miialr Zele1;' (cri.), Auto.poiesis, dissifati* s!ritcttncs a,nd, sttnla.tr;vus

sociai ovtlers, 1\tashing;tcn, IAAS, 1980.35 Pe.n1 Weiss, Orc flns tlocs ttot equ,al t,-e'0, in F. Schrnidt (ed.), Tlie neurosciences, liew

York, llockfeller Ljniversitv l'rcss. 1968, dupi June Goodfield, of. cid., p.8{.t'ir6 June Goodfiold, a,!. cit., t:. 50"37 i'anl Weiss, (1968), af. cit., clupi June Goodfield, p. 80.3s \fihai DrA.giricscu, On tlrc rtctlt.u'e oj bi,ological IiJe, preptittt, Iiucr:ie;ii, 1977; perxru mai

sauite detalii, veLi .Pvl.fun:;milc ii+tttii tnaieriale, 1979, ed. .1r., p. 2A7-213.3e Antoine l)arrchin (191E), o!. cit., p. 291'a0 Mihai l)r6ginescl, Sfre o tectrie generald, ain,l'ormaliei, Dreprint, Bucurelli, Institutui L-eniral

pentru Colducere si Infolrnatic;, mai i9E3.- 41 W. \\". Thorpe, Ilecluctianism in Liolog3t, in Ir. l. Ayala. and T. Dcl-rzhan:rky (eds.), lituliesin t.he phitrosophy oJ biol'ogy', I-onclor-r, .l\'Iacrnillir.n, 1974' p. 1I8'

a2 lbidrcm, p. 118,{3 Victor Sf,hleanu, Eseu de tti.ologie inJortnalicn.ald, I}ucuregti, Editura $tiintific:., 19Til.aa Clra,rles l}irc]n, Chance, nt.cessit3t und, .pwrpose, in F. j. ,{r''aia and 'i. Dobzhansirv (eris,j"

SturJies i'tn the philosophy ai biology, London, I'Iacmillan, 19i4' p- 233.a5 Theodcsius Dobzhansk-v, Chunce antl, creatiaity in, eaolutian., in F, .J. A-vala ana T. Dobz-

hansky (eds.), Siil.dres in the philosoi:fu o.f bialogy, I-ondon' I'Ia,cmillan, 1974' p. 331.at lbidern., p. 331.a? Faul P6stc11icu, Teoria aopr j:!,ex7fi4|. tici,os, ulil,nuscris ue,publicat, 19'l:1, nrenlionat tle Iie-rista

Stiinfifictr. ,,\i. Acl;rmachi" (Iagi), x\,\I, 1945, No.- 1*2; p'blicat ln volurnul ed. M. Fritginescuq.a.,'I'recu.rsoyi rr'tx6,ni, ai cibenr.etidi , Liucrue;ti, ECitura Academiei ltepublicii Socialiste llc,mflnia,1.979, p. 1.23--125.

aS ;\iexandrl Giuculescu, Ipc!,e:a inginerult.ri Paul Posteln'iail: de lo dt'ctt'itele att reac!:t laM?t, t1.ori.el cibeynetic ai u,nitersutui,, in vcl. erl. l,I. J)r'irg5,nescu,;,a., Pt'ecuvsori t'owtAni, ai ttl,t:rsi,etic'ti,

Bucuresti. Editur"a Acardemiei Republi.cii Socialiste RornAnia, 1979, p. I03*115.ar'Ricirard G, W. Ar:riierson, Tlie lLiogetaesis oJ suprettxotrecular stvt,tciure.s, in Lester {,ir:lclct..in

an<l Davirl I[. Prescott {eds.), CeIl [;iology, vol. l\r, Gene exprassiofi: tre.rttiaiiu't and tha ltdhat:ir'*raJ proieitt'. Nert Ycrl<, Acadernic Pre-<-q, '19E0, p. 429-' ' w ]biriew, p. 429; paranloeciurn {:ice palre <lin ciliate (sau il{uzoare) - vezi nota 28; l.ricrafe:tcitat[ a 1ui de ferra este urnrdtcarfta: li. de "lerr:a, Sorae regulatory inlevactiotts betueett, t:t:ll slt'ttc-tures &t t,t:c suprarmdeadar leael, Iliol. ir.e'r. Cambridge Philos Soc",53, 197E, p,427-463.

s1 Richard G. V{. Auclerson, L,i. c.ii., p. 429"

sr -Ja,rrine llei,qso.n, 7;s11-ps6l.eic aciri ivLberitanu amd epi,g-enel.ic !'fis216111trur, in Lester C.:ldstejn

4nd l)av;d I{. Prescr:tt {eds"), Celi bialc.4t, ,ro1. l, Gtrletia Mt'e(hanisms of cells, }ierv "Vork, :ricadcntioPress, 1977, p, 378.

6s lltitlew, p. '113.

Page 6: IMG_0001 Inelul lumii mat

t'T:llt ! 1,{-"i:IJ|t \r|\iA

rjudr:rt si 1lilrrn;;1j.:' , r jt:tr l 195.r.:,:; ,\ntoirrc l-]arrr'!:ril, r:1.. ii,'., t-. 2{i l.iru \-i'zi l-r:rfiair. r, il-:;, lrL sl)t1lial cap;1DL:lr 3 si l.5i l ti,'iziurti':'. yttitt nt.ito:ti rtrpr()alucir irrtreaglr irlor;ririi-ic g. r;r 1icii, :lrr ri -.osclrire ,i,. rlciozi.

a:i;a ('iiiar o tli.ziziuntr clrtc sepat:i"r irriormzrti:t errc{'lita,r; irr iiorrir jnrliLlitli i1a, orgr.rri:;rlreie cit sexuaii-.lirtr-i; .;rzi ,\ritoi;r: Ila,ncitirr. ap. .i1., p. 7l-.t2.

305

i:l li" -\1-alir a'rril'l'. j)cbzhan:'h)'ic{1s.i,,jlrrrii,'.r in:ii: l:hiltstl.l'it'L r,i bt,'i;,::,, l-onrlcr, }I:lr;rni1ia1 ,

ir, :r{- j\ii1).21')5.;e \ltoine l)a;rr:1lilr, '-'1. , il

tt{t ll:,itient, p. j.i i.'t1 lliirl,em, ir. .l-:l).

"J.Iiident.'ir (i. I-ec11-arrl firr:irlrins, , j,. c,i:., p. .j9j-2,-)(i.'ii L. \Ia,rg-ulis, Ot i.s,,in .l !.!iltr\-!)ti. ;r'Jl-c. -\trrr lIa-zerr, 1-:;lt i lt:i.zi:rsitt l)irss, i9r(). ci;.1., dupd

i'. Led_varLl Stelrl;iu:,. ,,1:. t:it., Jr. J!,5.dr' (i. i-r:ci,vlurcl St,:bbiirs, a.l. .1i.., tr. ,19,5.ti0 T.rruistr il. I)ret:r: arril Johrt Ii. f;-ecr ]r., ltilttt'iionri i i iri,itiiotis t'i.e.inenls, in T-esitr Gold-

:;icilr an(l j)l,"rir1 JI. .P;est,,{t ,'crir.l. t,.', L ,l,:-t,,.r,rl. 1. (ilr11:i ,tlrthtnisnts .i cclls, -\or,,' yr:rk, Aca-r-lrr-,ric l,);:oss. \) r'7 , p. .111 -.1.15.

'r7 i ititit:nt , ir. ,125.ts ILiCent, r. i..15.i'1! I birl.:;n. ir. .ififr.

Page 7: IMG_0001 Inelul lumii mat

CA1'I-fOLT,:I, 7

il{ODELUL ffHNERAL AL ilIATERIEI IiII

oltT0BIoNTtrt

llacir, in conformitate cu consiclerafiiie din capitolul precedent, viul ar tre-bui sit sr nranifeste la nivel in{racelul:rr, intrebarea care se pune este: de la carenivel?

pcntrr,r a incerca s[ rlspundem la intrcbare vom recurge la concepteie orto-{izicii, dr'oarece viul este ;i o problemi de ortofizici.

Constituirea universului se face, dupl cum am r.5.zut, prin dezvoltarea deortosensllri in in{ormaterie ;i cuplajui informateriei cu lum.atia. Astlel se nasscuante de spafiu gi particule elementare. Dar in acest cuplaj pot rimine si lacune,prin care informaieria apare direct, in univers, sub form5" de cuante, deSi ea

este in fond, in acela;i timp, substratul cel mai adinc a1 matetiei, . cu proprietii! i

cu totul particulare, pe care lc-arn sugeratin capitolele precedente din acest volutn.'locmai o asenenea cuant[-1acun5. are caracterul de ctttt.ntd printrc cuantele

de spafiu qi particulele eiementarc, dar are;i un comportament propritr.,.infor-material: ;tim ce fiecale,,punct" din informaterie este o unitate adimensional5",nemetricii, care poate fi privitS. ;i ca infinitf, dcci care nu mai poate fi cuantd.c| o ,,bucatir" c1e informaterie care se poate desface intr-o in{initatc de sub-buclfi, {il:care din acestea intr-o noui infinitate ;i a;? rnai departc. Cuanta-lacunieste rnai curind o tr.ttt'icunrttd,, lfuL ca aceasti denumire si ?nsemne ceva de genulantimateriei (mai e\ai.ct, antisubstanfei) . Antimateria cste o form5. de materiein gnivcrs care se deosebcgte cle naterie prin inversarea anllmitor proprietlti, cumar {i sarcinile electrice eile particulelof elementate componente. Att'ticuanta saw

atanta-lacurud. se deosebeste .f'u,ndernantttl de toate celelalte cuante rlin univers.lntr-adevir, cuantele de spaliu gi particulele elementare se gS.sesc sub o ,,carcasi"de 1um3tie, deci sint constituite rlin lurnatie si informaterte. L,neoii ele pot fiprivite cir ;i cuur ar Ii cnt'su,Iafe in lumatic, {iecare din e1e, dar in fond, dupi -cumim vlzut, procesele de bazl au loc intr-o informaterie unitarl care senrelte dreptsupcrt pioccselor care prin lurnatie apar rlrept cotnportatnente cie particulec-le^mcntar-e (si cuauta de spatir-l e-ste o particulii elemcntarl) . Fizica privegte parti-culele clelnentarc ca si curn ar' .fr capsulate, rccunoscind, este ader'Irat, cd acesteatrebuie sii aibi un con{inut; c.irtolizica tgi indleaptii atcnfia asu.pra ploceselorig{ormateriale, pcntru. ea capsu};rrea. e-cte r:elatir.ir, pentru ortofizici proceselede baz5" sint iriforn-raterialc, insa-r sub cuplajui cu lulratia totul se desiltooar[,ceea ce ;i constatim in univcisu\ fizic, con-torm utoi: a.l11rnlitc li:gi, unei anumiteiogici, firlir nici un fel c1e C*'iere.

C6 totul aita este situatia cuantei-lacunf, de fapt o a.nticuanti, a1e cireiortosensu.ii nu rnai sint firate prin lumatie. Din conilf,, anticuanta se g[se;tein situa{ia inforrnateriei ,,libere", nec.r:.plate ctl l:-1matia,,$aia sd fluctueze in orto-sensuri,'sl genereze'noi ortosensuri clin sine, calc 1:rot dispS.rea, clin rnomentirl ln

Page 8: IMG_0001 Inelul lumii mat

}iODEI,UL CI'NERAL AL I\{ATEIiIEI 1III

cale llu st p1'o(lucc 1111 tlori cul)laj cu-lumatia, prin teri:r-rarc. I)ar, in acclasi tinpea n}l_-so Sisc$tc in situ:rtja cu totril liberi a lnfonnati:rici, ci sc giserstc ca anti--iuantii priutlc cclc']a.itc cn:rnte ale universuhri si r:ste normal ca dn.rrc c1c sd,aPar;i auuiliil.r: intt:raclirini. O aseucnea cuantir-lacLrnr-i, infor-nruicriali,

"i 1r"t"*:ntt-:t- iu interac!ii-rnc crt i:cleialte structuri constittLitc clin pai ticuf.. "i"i.1"tii*i]cuttu a conlet'i;lcestora, atunci cind intcractiunea se clor-cclesie farorabilir, .olli"-tclr utlci clltititi vii. intr--adevi.r', cinpiL ltilerea noirliri, uumai informaterja arl:ittea erxplica t'alititilc .o.g"niutn;lor-i'il,- in""pi ncl cw u,ni.totea lor biolosi;; ai irr.i,,,,;nd cu frocesck nrL.t'Lt(ll-fiiJtologiL,t. Consideiincl cir- intr-arlevir asa ii"., ri.i"iii",iuanta-lacunl sarr antici:anta o vom nvui oytobiottt.

Yotlr ollscn'ir ci nuntiri in{orrnateria sub for:rnli cie cuanti.-lacun' cstc orto-bionl , nuurai ac'ijca carc apare priir ochiurilc ,,ca,:casei'; lumatici unui unir.-ers.Lln intrce uui\'ers sc naste cliiitr-un l,piurct" inforr"r-ratcrial. -loatc ccielalte ,,punctr,,rrare 1111 ltasc ttnivci:srtri si constitl-ric infolrratci'ic,,libcr1", ncstructurirtt'i, nucorrstitnir: orlalt,io;rlt.

Antictlanta ortobiotrlir:ir nu rstc vic, ta cstc in{orrnateric cu proprietirti spe-.:iiicrcr lrle accstni ingrecli.'t'r:rtcr';rtic f.'darnental.Ortobiontii cxisti oriurrclc in univcrs, allturi c1c cuarrtelc- clc spatiu si cleprrrticrrlcle elcincntarc.0|tttit&,tct''ir,.cfcrtttcazi"tatunciciridunortobiont str ata,seazi unei structuri de

Pariicuie clcmcnlalt, proltlrbil rjr: o l'crm:i dc la cale intr--aiier,Lr putem spulle c[;i inccput viata.. Se parci ciL rtt"l rti'1:ttbi.atr! ai: lrcbtii slr,. sc atascze 1a o structurl-L clestul cle cou-plcxi, tini*rl se*rr.. rlc tot ca(,,I c..: crrncastt-'r a>iizi r^' -ctiintir.Sit st: atasr:zl iltloi"stntr:turi molcci'.lurc in sPilalir l.rl.ii, .iinr .int nroluculele

'ie AI).\? Str'ucrrrril, rrrrtl, .,,i,,' ' ,-;;;trkt. sint cxplicatc prin {ortele fizice carest t:xcrcili inirc :;rltni si.niulcciij,_,, lxlcum ;i intr'. ins.lli'p5rtilc'un.i -ofaairi*iotnpicxt-' (.c lrr irilli':r rclitic un,,ortbbiont" :Au m.-Li,trlrl1i,'ccea ce ar fi acelasi'l5tcl.u' tl:Lr sri

. Prtslipiuttnt rirril singur, in ju;:ul uutri anumit" -.tr-.t"tii

i" -ilf

oc lortai I1-I lilcr tlll ca-:4 ru:a tlin fcrtele t:iuroscute din iiziciL (respectiv perrtru. tol.tetipuriic de icgirturi inoleci:trari:) lrr,ritr.r cir ircestea sc t'x,-r-citi intre structuricare-'e.g5"sesc sub forma c[,']irilrati,j;i in{ornlatcrit-., pc c,inrl ortobior.rtul cstenumeif:l:::11::i:,;

j!,.,::lin orlclriorr,-iiurin jurul.ro"i ",irur.ii"'rtir.t.,ri "ul. .i,, t;;;;llllorlnatcrl;ti, tlt'ct, cat pl'(]ct!, trcbuic s:i -.e uiociucl si in substraitul informaterial

:] :|:t"::l1i rnoi.ecur;rre r".:specrive, aclici or'o'o'lir"ri'rir.ii;,it- nl .o;;p;;;;i;i";:r CriaIltlCe.

-^,_.^,?-,:i.1Y, lucruriie trebuic si iir,: rrrivite, cliit doui puncte Ce veciere, la dor:E;liYetllrl dllerltr':

a) la.nivr:3ui c""rtritL:1or si strui:it.ti:ilor aiomicc -si rnoiecuiarer, in g;11'g caz. ata-:area u,:rui crioi:icr:t li:- pr.rilir si r,, n;anifeste prlrlii-;";;i'a"-'ruril'-"pr*,""i-ra=?y d," ct-'rectie a fc'rleior s1('({I.rln;rgn,-'1icc cari intervin tn constituirea molecnlei.i-ii: dac{ i:c_ir:ragini.r:: crloriicntiil"i:a * pa"rticui[, atunci *t*sr.r"r1 iui cpa.lticiiia o structur;i n*JLccurali., r:;rre ci.i:r,ine r.ie'prin.n."**to, ;r ;;;il;i:t;i ;;;;;;l: ,::lljj^:itil" "in1:ii in*<lclui nrccar-..icii clarLticc, a,i.icir si nu nc ait.,pi,inr r,r:",::ij,:|.|-i^l:lj:i'lli:i.: ci ta.una r:ar.c si. in:brace pr.inrr__.in nor <lc pr,:bai:iftate r]eirDzltIS stl'rictill j rrr'loc'Lliiii.'i.:-tspliii"'6; d.e:igrrr s-al i--iltca recrirge'si la 11n lrodel-:irnplificat, rirrp'il c'.in se pt'ir-cc 1:icr:urjir: si in cas'.ri l'i"ioii *tirt",u.i*i :;au :nolecuLci.'ilste tr:niant cie a .lti;*t,i ci" l-,::cr:-,ai ,', oltiirriJ *"i.r"r"rj in clice ar nrr-tea fi:::::.:"?:tt ,lta:,IrJi . :;iiui eir.1_c,bio*r. l* ,,r.ia9i C*p,-;;,G ,ri"U""t';i;;-;'-]i]ll;,.i rntervinii ;i fu detr:rn"ririar;r :,:ti-'.rrtr:rii iina.r,: i inoieculei, d;rr,-;; i,r-r"o,d:^"^tii',:."} ltqtct;ujl forrna Li-J-r:or iri.irrctii ia fortele cla:rile cunoscute. F:or-ta. ,,bi*-io3tci' t;ebr-ric -tl {'e foarte sja'l--ii, ileoarcce r",lirii ei n,.r ,.:ste de a r-euni atolni girnolecirle, lntr-o s+;ructurir cc-rli;le.,li.. r:j nr-im:ri ,1" * .oriiuri *".=utuin o ,r*t*tr, *p,i"

Page 9: IMG_0001 Inelul lumii mat

:\i,a.'t'i .1 ll \ \ :il

l'iiicIt. I )lil',i .-ilt-lrttilll ,lgyt'iii {'i \ii-r1('itltli iit ,'Lir',-r li 1111'.'l i111r1L'ti.il" lrli :L' r'')rll1it:i"

ii'1i ,r rlor i.iLl-L a cxistr'tr!t;i rrirci Ioi'te snirlitulltllit't'. Iiinrrirlil cli ilai'it5i:t L':'lt' {oat'1-'-'

slalrii, .lt.,r stint rl;lci ;i ciit,l '.'r iri-l)11lr'a 1i pLrsi irr llitLt'rrli. {) 11*t'111i't,r'll iol'{itr1.r:lr 1i insl-L total rullii \ll1 11,-,':L'l,lr.'L rlL'crlt-'1rrit.t lor-tl ,lirr !1ii\'1-'l's, ;tiLrl iiitlrlc..i to11.,. lrol{rt}t. rlclii'l"L din irloci'si' c:r.r-r' lrr.L lrL lrazir rtirltt:Li rloLtl"L :Ltlrst;.Ltttt' trli-pt1116iei('. llnr:r1iil. si ipflrlnrulL'r'i:1, si itr cltrr: infort.-ratr'iilL lorrr-li i-i'rlrrl liotrrritrl';

5) i..L 1ir-clul jnlorrn:rtcr-i,'i, siir(tn'nl cilra l)():ri{r ('\irlicil llrotlttl jil t lii't' -r-

coll{t'lli ilpitirtl cptir-iLtii yii, clrrlir-:1t rrtl itittti (-'i)rir si lr.t,citt e l, llll( )l L)l-1r{ (':t' i t nrr-

,i5unoloqi(.,'. \u lir li tr,rcLrr', ;i nir:i nii lllttcm ritLlrllc l:L Lrtt alt lrrrtcit'l ric |t-inci-ltiti, cf in :lrlrsilltui inlrirrna.tcrinl si s,-'1';nsl itLric rtttilttlclL <.lt' l:lti t' ltllliilt{'alll ill,liitriiittr. i,rinciltirlclL- {aD()lDCnr,lirt iirior'-rttlllr'i'il sini ,1,'ti't"ttlitl;rt,r (1,'()fto:(rllsilri.r{-Ji.,.risc;.i1-ilr.: -iirlL si ll lra;,;li yrli;,11'iqtiLtilor l)llrticrllrL;r i'1i'ittr.'ni.1rt-'. ll}iLrl-lIt:tiltiliieior sint il r.rltilniL instnitl, lL irrf,'r'a.irtiltrri itttt-L'otttisi'tlrLu'i itl ilri,lltllalcri,'. IIani-f,tst:ir-ilr'rLin Or-iolrirtni sirtf io1- ()1-t(lS{r'iir.trIi. tItlt'1liti't'll ailri')i'i)1ill'.' t:i1t'iiL-r'r-'it {]:iIer.-1, :r,,,. i,tt :li'rl ,l,'()i1,,-, lt-..i l"'l):r!l';lt ';rl, it;ltti,,t t,ii9:.' ',1i;i,l :r1 t'tl,:':ltrai ujls tro:ilrilit:itilc s;r1e llttL'ittlitttt'iit t.rrlostttstlli. ll:rr.r;:'it:r- t-Llr{.'liilliljtr'llii cu

lunt;r t ilL.

il t 1i,,.'lrr1 c:it'r, i1t'lncirzri. r{'.1ii1riiiil iirrrii iil' itlitriiilttlL:titl.: .i

li-,inatir lir ca1 ittlltrl ,,(ll'tilscnsrrt i".glr9l,iontll poscrlii or.toi('nsrLl lnrxiirrtltiLtiiL ltrii:i:Lr ilt irttr',-';irli.'lt lrli. ,.lzLti;iiti'-

nccLlplirii l,.ti i'.1 lrulatic. iit lrrii'inlri ofto.i-'rtsuiil()r-Li)1)'J1{)3ir',-r s,' i)illltl })lclJlicll-1.ir:i:lr:l-r cir 11spiip grtos{-.1s ..1 ,.11i.11 ttziLal s.rLt r.1ll i)i1r):tr:)tts ltl ',tttLti .il'. :,lllri jrL ()ltoc\i-'-tential .,Lu rrnrirrlr.. i,,it'i,r.,i ,,,,r.trLi<ttttrl i'ii'. si: lllltiiilr.':.ii iil;iliitiLtl i:z',1a.1 tl-i-r-lir,t1it,,i,,u:rl, ilir yilLl 1t tf(ri)rLi :-iiL i:rcc:r.lri1. itrtr-rt ,,lttolt'ctrlli" r'i.,'.;i irl'li r.1,,' o lol-tl'tii

llicliltlr'r.i11ralir co1)tplictlir, rrt tobioninl tlcliui.r :li lrtl:,i'i1r' {)1-i{rsLr1)s111 , si)a-

iia,l uztlLl !t-.iilc1- Lrir, o clLlrilt:1. tlr: slllli iti s'.rtr ('il oricr,' iriLr-i icttll-i ('Lrillr.'lltrlri-r. \ullai:rst.lt1 .-;t.i).)atl ltst'zii irr sttatirLl trzLilLi :ri 1>o;'.1, -r'L Jr-titrit,'t',':L t;ii;"i.,,1,'sc!t:Lii;',t l)('!l'l r1l

r)fgarLi:.11,.11 ..-1 * rLir-L spaliu. i.),ri i-L ;r:rl,-te cotttini' si lril-,, {)l-i-oSi'iI:r.lf i :,i)aliiilLr Citf i:iiri cltrlil',.: l)t-c7j{-'11i2

-si irr liitl siratii i)r1or'\istuitia:alc, stti,i:rcL:ttfit siraiiilltli li.:zrL:i.1.

lIai cirlilt,Ll'iir:1:i 1r','1r-r'ir.'::li ii,'itlLziil, ini.r'ticit rlilittLri ilt-itl arlttl 9r"ilL1l'i r-1,' r'ci:itll'L-

l-iifi, <lcri.L r.tLi, sliaijlrltt it.,:'.i:ir.', ..-;if iriircl otrtiiti' 1111i!.i.tt':r ,1tl'.t'. (\l rl,tlliSnl r-irr.1[e1!i1L r'L,rr r;itti>t'nsririioi 1.olt,,1oqi.i' ii1{] orioi)i{rlltttliii i:t Lrliil,Liliill iir 1r:ll'Ll lt.in1ci t,j nr.r,:.it.c cuitlat lli L'.i.lruiii,.r irt trilr,,i iliir'r:t lroiil,'iL iili:rii ',.' -.-.ilrl.L li:lL'.i.ol'1o-

sens c;ii ... c{rli:cri. ('-\!aat rc{.riis1i 1-.i'i',rrti.',t,rti'. jrir';isi'lr tti'i;tti" :,li iirr o })r'ol-rl"jttlte

r;r tlul1i {ri'1i):rt'lis lticti,.ir-, tllt ,r1 t,,r".1 - il) i:iiii' ol.'Lll,icitlitlili. -\tr lli li ,,'xrLll: i'l.l :iii;

l:,\isj.i: :.i lr'111. ofioi(t1t:.ufi lri,xrl,ir',r, i'r)t-irtltlrr:iiii lrl-1 rlirirlrltlli',1i, (:if .;,i cciot"ilili,l

itt tt,, i)ui{ri)1ilil1i ;i lllt lilLi!,' ''ir'ril,'itlltl','. 'i'llil:i. i::','ll :lL,"r iil'ir'r';Ll:iillilr' 'lilr! i.'si.,,l at.iitirj rtol.rl1iti,r. i.tii jiri,ir';r,.:1itii:l'tr ,.ti't',,-.' 1l:iliicliir^ir: r i:lili il1 l..;i' i ' llr' {, I iil 1itiji{}tlit:i;i ,ir i!i! ,.-)t'i/,'t.i r,.i {- , iir, .-.t: .. .'. .r.ii 'ii' li:,i-, i,,,1 1 i-!iii,:,. r1'rllllrl t,i.1 r-' {ictCi-

'a,ti;', , : ; : :r(i ' :' ' l'::l'' {'

li cliir: t, I

i,f,.:Lrtr' I

i).iii):luir.',.L:ir r.: :r,Iili.l i.l i' l

r"r1l nl i l,

..i;ilL:l-'l1l::i,''ll ..i

l)-l ii,3r:):i l::, '.l- 1"-r:li1 i. ,1,.: :

I i: i/ r, , rr:r'.. -,

ir lll- 11 "r,1.... !:

i.l]1i.i.ir.i ': .r ,' : l r. I l

Page 10: IMG_0001 Inelul lumii mat

it{OD!:Liit, t;ENE it.\ i, Ai, lU-\T',i:lll ii : i 1rtri iii-Q

1',tittl u! 1

Clasa dc.)ItCSf: rsit fi SrrLt:1asr,

1rP,,ili 11:(]ft':)sii1l'ilt: t

{l irsc r''z;iti i

Ch I lseusXll,ilrnellalDr: I i;LL

0itosensul siili-boliz:r,t prin ltlf-ltnlarair ,.it t,i s-tit", crr coLupoiri:ri-ic le

:ii ti

l;::,' oj fost':t:rrl .iLr, l-i 1.. -. r;i,ii:ti,. .

si diversitatr:a luirrii lir,icrialc, con-tiliird o contrrdictic fundamcr-.lli:echilibrri si calacter tenilenli;r1 s;;ircii: zechiii br rr.

(Jrloscnsrrl rriititii, asiqtrii rrni-:i11,.j: ,.'J..t.. ltei ;i {,. 1 1r;1,1 51r1i.

.'r:hilii:rLr.

{.lpiilqg115si rk:sf:isur"rrii ji iitl.rtitt-...'r'it, r:i..te::i! r ;tiuL)fa, i trr.i:r:esprirn:l tcrrdirrtr cJrutdrii r1i' ortc,--,':,Srtti. l.:1t. r,fiu:r.llSrrl cAr,' i;)i-l.lit:1 li an:lrilia orgar.!isnrclor'/iiitrtr-rrti uli'rcr.,.

I ', ;i q'ri

I1|,t1)t[,, r:ir;;

()rtrsensurilul,:lameuta,lcsr: t i: rrel a re{drrivate}

Orto.sensusito Solati.ct

I

I

i \<r*11r.i drIUirtr.J iir icrmltcri:rie.i____j

-Jir sia::rr,'ir:,'1!c d.tLrr .: l;tl

Inilnttateriil din subsli'atul unuiu:iivels de termind, uu nultrai spatiuiuzua1, ci 9i alte spatii ortocxisten-tiirle subiacente.

Jo:rrr:i, ln ro1. in creltella, expaltsi-1i('it, tt1t11l ltil1veIS.

-Joa,c;i nn rlr'l in apadlja ortobiorti-lor, prirr iill()rltlatei'ia iS.sard necu-j)lat'" cu 1u;t.:lrtia,.

tr:',:-: d.. r"cir,j,titi ir.rr.^ ,,i)L1, tr,i(.

ar!;sen-;ur i ij;:tttis,:arc

i)t:11i,";211r.,

:i;: u,'l1

I

-tI

Lit iti,letacf'i:;;tt

lJii:il !tt

(Jltr:ssusuliie tipice p*ntru clcter'nlin,lrea lririrnilof de stale al*parliculL'l r)r c1rlner taiO.

{i,l:cslnint,"lo il i:,rcst capi'roi.

. -l-r':rlltit a cxpiic;r tciusi u.iiilaiea ulrlii ci:il..1:l.i:iiir. r,'iL'r, cric ile liial sus 1111 sint:-'uli.- lFjit:..'. lntr.-uri trLtrmit f i:i, uui'latea a.siquriit i. r.i,t inliir:r:ai:i:,1-i,t trellnic s.i 1)ogl;;;lil:lt'nt,: slrr,rctuliLi' tnsleculare si sii coirir-ii:l.tirt ,r:,,-rti.!:iil ia r. t-o1'rtia ioi. Linitaieaiiii lroai{,' ii r-ru c-1-ri{eiloInen, ci un fcnorncii t;;ii", .ia ici cllt:i coilSl,irtnti;* ori-ltlj r.:i:iir *.'star ri.lr. cpifedctnen, ci lru fenlunrlt af1,i"1."

. In-1 ru.i.'iita unrl.iilii olgarri-iil-11l-1i r,ju. cti ii, i:'.r. j. ititllli:rt r:.ii'lilcr ir.li si s'ir.'ir,r-

ila.ie :ir" ir,t'ti,t puteriia _ dc a ;.irfluenia litr',-.' -' :. . ,. .: ,rr.'i;ior:tlrl. :,:i r.tal;r:l.l,r:i.

"1fle:,ta. a'-'li oriose.iz.,iti lti+,'i t,,:. ,itt:'ii1::;rjl.,;^,.-i;jj-if.lr-1.ae;i :i;il'-1.--rtiL :.,,r :': ;y3,1,r,1

alslife:iii ticcii initCeri:ind ilrli,i-ri,il Jei r;* i':r'i..ir:- 'i;irr.u: cal.: rirl)niin ;i ,:.'-r:,iiitiiiu:a.fieSirt i-;i.iU{:turi.

Page 11: IMG_0001 Inelul lumii mat

810 MAT:ETIIA VIE

Orto-*ensuL biontic de influur![ ar trebui s6. 'iu,tllr.cd in toa.tc particulcle apar-tinincl organismului viu un ortosens suplimcnl-al care sI" ofcre, prin insnsi acestortosens extins, unitatea intregului organisr-n si caracterul 1ui de' corp. Iutr-unfel, acest ortosens unificl structura de pa::tii:uie elementar-e, atomi, molccule, str-uc-tl.rrir supranrolecular[, celuld, organisnr. Datolitir acestui lrroces, prin ortostnsulbiorrtic cle influcntS., orlobionlul estc iniluen{at ;i poate infiuenta structura la careestc atalat. Ortosc.nsril biontic ck influcnti, cu ridlcini in ot'tobiotft, se bricunSldc graciui tli' libertatt ai ortolrioltnlui de a genera ortosensnri prin {luctuatie sau<ieterrminatc cle insfui cuplarea- lui Ia o structurir. Ortosensul biontic r1c influenlfe-,:it nt,otl.ttla.l intr-o anumitir nrlsurir dc noi ortosensuri care s-ar nasie prin {luc-tualic in informateria ortobiontului si acest lncru ar putea influenta strr.rctura La

carc e1 se gi.se;te atasat si interac{irirrilc ei cu alte structuri. Cu altc culiti.te,estc dc presnpus ci o particuli elementari dintr-o molecuiiL lie sau uu orgalti.mvitr are o miirime de stare in nlus, t'syialsild, rtotlrulabild, carc determiniL interactiuniqroi, tranzitorii, {oartc slabc- probabil, dar care pot conduce la cons{:ituirea unol'-rtructrrri noi, ca1'e pot rimine dupl aceea stabile prin forlcle clasice uzuale,accstera {iincl conduse, catalizaie, la stabilirea unol structuri sau procese. Aparedeci procesul de interacfiune dintre structural ;i {enomenologic, cuplarca lor intr<runitate sjntactic-sernantici variabjll. Aceasta ar insemna cI" are loc ;i procr'"Cinr-crs, atiici,L constittrirea unei structuri prin joc euristic formal, prin interacliunecu necliul sub efecttl unui agent iizic t-xtern, iar noua stlucturi siL influenlez,e,in nioci invers, ortosensul biontic de iri.fluenti, ducinil Ia dezvoltar-ea c1c noi orto*sensuri in informateria ortobiontului. In acest mod s-ar putea explica cuplajnlstmcturl-infolmaterie, care sd. justi{ice constituirea unci entitlli vii.

Procesul clcscris mai .sus comportS. doul momente : 1) atagarea unvi ortob'iowtunei anumitc structuri, fenomeu deosebit cle selectiv; 2) intrarea in functiut:e at;yto,ceytsrtla.ti hiout'ic d,e 'influ,en{d care asigrrS- stmctnrii o unitate ;i in acelagi tir-ipo interaclirinc ttouci intle structurS. qi procesele fenomcnologice de ortosens.

Probabil cii se constituie ;i un ortosens aI r,tttitdlii 7a o aserlenea entitatevic. Acest ortosens constituie s,jrrsl/ unitirtii unui or"ganism. ln jurul 1ui, la orga-nisrne superioartr. sc pot asocia i-o:rtt selisurilc pc care accste;r le clczvolt.l . Setisu-ri,lt: skrt tit,[t1111 artoi*tsu,t'i tlc:t'oiiatr:. irt, lcp;dtril'ti cu oytosetisr,ti (: sansul] utiiti{i'+,

F8RNEH.i,!] TI{.1TE}iIBI YII

IIodciill luatcriei lii, (:rrrrl:i iniii ir:airite, t:rczinti, dupJ" p[rer.'a rtlastril"aviintaje iricornparabiie I'atir der toair: nodeleie anterioare e'la.borate cle filr:sofi qii;iologi. El este un rnodel matcriaiist car"e oferl o explicafie a ull(-rr fenr:mtriespeciiiccr rlrn.teriei vji care nu pot fi rcgate, ;i anr-mre fitr.omerutl wr,i,tdtii. d,e t:orf,si tle sensib'iiitaie al lnlti organi,.;r:r liu, apoi a proceseiar menf.atre ;i .psi'ltal,ogt'rrt"' Singtrul piinct ciclicat iiiorstituic orr"to-scnsiil dar el trebuie si-fie un prr.,cesfiiic in n:at*rie, si amrr:re ln irfc.rmairria cale are tocmai aceastS" proprietate tiea deel'olta orti:sensuri. in Frir'.r:l :irld, ortosensu-]. nu este ceva in^sine, rupt d,j;rr;rierie, gi r-i*':i nu estc l'orba cie * ti,:':r'ie idealistir. In aI cloiiea rind, mateiia viesr cea nevre nu -crnt constituii-e diir ortosensuri, ci clin inforrnaterie si l,.rrnatii,:,p;ii,:ipii llatcrjalc {u"ncla"meutalr ri ;,.rirr:r:rdiale.

liu ar putea fi il:.r'i-:. cun:x.a i,-rsrrL unei teorii dua-liste? irualisrriril iurnatie-ii:i*i:nratr:i:ic nl1 e:itc dliaiisn'rril l:iairi'iai-idcal, ci o proprietate intrinsecir milteriei,el" comport?ttd co;:tra<iic!ii funi.iir.mcntatrc, confirmind materialismul Ci:rlectic"Diri acest punct cle vei-icre, mr i:n-rati: fl '".crba de u:r dualism fiic,sofic. Iiici orto-

Page 12: IMG_0001 Inelul lumii mat

MODELI_IL Ct&N].I1At A1- ]tr{A'it{al11lri 1IiI 5t i

.-i.1nlu} din irtlorrnatcric nu poirtc Ii consiLlclrit ca r-iil principru idt:al, nrental sau.intcfigent, coeri,stind cLt tnateria si lrnrtiucinti o substantl duali ma.tclial-ic1cei1i..Si. ;r':' gindim ciL ,,duaiitrLtca" sulrstanli--infonnirtie {unctioneazir in 1llod curentin r:,rlr:tilatoarclc clcctronice ak: cpocii no:rstlt', in loi,oti inclustriali, iu instaiatiide ,r,.rionratizarc {lexibilir ctc., fiir-ir ca cinetil si considcrc in{ormatia ca un Princi-piu irleal carc ar prltea e-\ista in :r{ari- cle orit:e substanfi sau care s-ar atasa,ia ;'lincipitr idcal, intotdeauna substantei. Fi-rr-ir inrloiaiL cirL o aserrenea lorm!. c1e

du:,:ii.rl ,,substantir-in{onuatic" irxistl-1, <1ar aerc-ctr cstc un dr-ralism stins, un dualisru.spei.;ic lumii matcriale in iotaiitatca ei. {nform:rfia nu ar pulea csista fi.rir su1t-statiii!, fi.riL naterie gi dcci pr-incipiul fundar-nental cstc intotdeauna cel ntaterial..Acr,r.la nu insca.rlniL cir informalia nu se ridicii, tn lumea rnateriaiir, la ini"ltirneanotjrinii clc nralet-ic ca irnpoltan{d 1, rirLr- lltin accastir nl1 se alirrni u.n dualisuatiic-",.rtic, ci o speciiicitatc contrarlicrtolic lr rrnitiitii nutttriei.

{-}rtoscnsul este o infornrafic fclioluertologiciL, o {onnl- r1e ir-rfolmatit' c:Lrc seina:-:li'esti. cer proces fizic specific, sursir a {orrncior dc infomratic cu ciue sintcrreuiai 'ribisnuiti, rcspcctir. a inlonnatici siritactice ;i a in{orm:.r1iei cu scurniiicaiiefr.rr::lrii. Dc ce am pr-ivi altiei informatia tlin profunzinri, considerind-o ca uneLer--n-::nt duai, independentS. qi separatiL dc matelic, cind in unir-crs nu pr-ivirn:i ::lt putem. prir.i lucrurile intr-un i1se1'lienca rnorl? intl-adcr,ir, l1u sint motir.eperii.".t a aduritc un punct dc vedtlc dualist in scnsul strict fiiosofic al cuvintului"

Tnsit trebuie sit adrnitern c5. lurnea pro{undir., ortocxistenfa, posedi proprietifiiizice cu care nu am {ost obisnuiti ir '.rniversril c'.rre incepe iu partiiulele ele-nte;.iriar-e. 'locrnai studiul accstor ploprictati r:oilstiiriic obieitul oriolizicii.

Xlcvr:uincl la molccula vic- sau lu- priiria formiL de entitate vie, oricare ar t'iaceaiia, putem remarca cYa ca lcagrT doui pzLliert ale rnateriei : palieml ortoexis-ten?.ial cu paiierul universului spatio-ternporal. Aceastl dubli siructuri cle bazZ,a u;rei entititi vii olcri posibiiitatea unui joc informational tipic fenomenelormeniale. Sintenr deci c1e p5,rc're ci oricc entiratr- r'ic, incepind cu cca ntai cle-nnelll:iri, pt'ezinti pr.rcesc de tip lrrelltal. Aici sint llect:sare douir ol-rsen'atii irnpor-tanie:

- in ortoexistent5. nu se mani{csil" pi'ocese rle tip nrental;

- in rnateria vie elenicnia.r6, i,ri,occselr: rrlcirialc sc dcs{i"soal5" {i.ri. intcligcnfisi i;'rr5" congtientS., rcspectiv constiintiL.

Se t.:L observa ci nu csic cazul unui rcr-L-rclionisnr, deo:lrece r"r'rcntalu1 nr1 ''sevetlu;r.1a procescle.clin informaterie ca jrrgreilient prirucrdial, iar psihologicul aparenur:ai pe o anumitii treaptl" de dezvoltare a- viului, ;rtunci cind se foirneazi unsisttm ntir\ros. De ia infornaaterie 1a mental sc facc un salt, iilr de la nentaiI"a ;,renta1-psihologic un alt salt, ace:ite saltui-i Cepinzind rle organizarca rnate:'ieisi iiind deci proprietS.{i emergcnte.

-Lp:rritia con;tienfci-c1*sinc 2 si pr: acca;iii i>e-zl a con-stiintei este posibild.i.n clganisme mutt urai evolua.tc, carc pr:rnrii, il:;,ntr-,,: plasticitate rnult mai inarr:c&irr estc aceea a sistcmului ner:\'cs, consiiiuilerL nnor str-uc"luri carc siL codiiicesu.b {ormi. de semnificalie o se::ic dc sellsuri tc:r-rmelologict:. Structurilc de senlni-fica;ie cir.p!.t5. apoi o anunitl indepentlen{iL gi ..rrrtoLrieiripularra 1or oferi caiitilteade i:rtelig',:n!i unui crgari-*m viu. Ca prcbir. cai lii,::liirilc tic].luir,r s5. si: prtzintei-n ;''cesl ,-itod o constituie fa"ptril c5. aserl.r;itc:r. :,:.1',;ijturi (cu scrnnificalic jor-Lraid.)furi'.'qioric.rzi si in a.lara organismeloi r-ii" in initligrr:1*'r- artiiicial.;r.

Ce1tr,ie mai sLis a.ratir c."r,.rn proces;li:nil,i ii-ri itlplicir :leapi.rlt ili'.ciigcut:.,trrieetta rlir: unnii :rr;irrind 1;e llan rnelrtii: ;.r:iiiii l.r organisine superioiiic iir:,lati,-e $ siste]l., llef vo::i.

ln s.:liinb, sinltiu ri.c i,'i"rere c5. fenoxca,:Lt i-rslirc).ogice pr,:slrprir: fem,uieneiede s':mtifit:.i{ie3-a si d.e acee;i n$ punem seTci1l.ll" e:r?iitetii ir:tre ticntel qi psil-.o*

Page 13: IMG_0001 Inelul lumii mat

hiAl'ltiilA lilii

crl \'(:)dcri-c :irtiiicitrii i'. F-r'Ilcrir0lclc rl,-'nt:lk: sir-ir. niai getii ialt clecit r:cli: p-.rhc-iogict:, iar'primclc se i'ir.licir la;ri.,-r:lili proccsclor i;siiroior:-ic,: nunrai cincl oritanisrnuiestc cililabil .{ii 6pg16'vc {onric flc-rilril :rt :r'r::ucturi cu. ,.clrnilicatic, cLrcii cer cste:cazul llL oiSirni:ntclp t'rt si-1 , l: lt{ l'\ r;:.

\iu1 inccpc prin a fi meiriai ;i sc i)ezr.citiL pcntlu a rlclcni lrsihologic, litlicti;i constitr.rie struciui:ilc neuronicc. torilralc, lllc scnnii'icatici.

Ilste intcresant ci \'. l:1. lir-lrnlil (1069)'t afirliri ci ccI mai irnport:int ll1cri1pcniru onl r',u csiL'1-,l,icirica iiil.r';.rri), nici rrnterca (Adlcr), ci jntck:sul (rneaningi'i"E-ste ferl indciali. o rt'cuncilslcr,-'i. jlni)ortantei lielii spiritualc penlin om, cratrepor.Ilestc din procesele mentale si psihologir:e.

. l)in pllnct dc lcdcrc infornatior:il an: putea dcc-scbi n.rai rnulte formtr de\ 1tL,

a) Entitl"rti r,ii incil,i,'nte :r'iraLtt'.e prin ataqarea cirtobjontului 1a o structuri,.molecrila.rir. complexi- con{erindu-i acestcia o unitate, dar firrii sir se prociuc5" inchi-elerca entitirtii intr-o mcmbran; pc'ntru a concretjza caracterul <1e corl;. Vom uumrtt4frtbiotr!i asemenea er-ititlti. cai.e pot fi, spre. e:cmplu, rnolecule de AIIN, c4;rylsint plasrnirielc:. Infrabioutii au c-ic,ar o activitate rrtcntalir rudjment:rri.. nercullnd.Drocese rie interactiune structriial-fenontenologici care si"r pi-otiuci su{iciente in*fluentc rt.ciproce pentrll ca ,,organisrnui" si-si rr-rodjfice {or:na sub iic{iunea 1or"lnfrabiontii ar fi, totu;i, molecule vii.

b) Entitnti vii cu sensibilitate cli: ccrp manifcstatii prin constituirea Llneintemb;:ane protcctoare, clar f5.rl capacitatca cle a sertproducc -singurc intr--un rn,:tliurnetiu. Vorn rrumi naezobion!'i astfel de entitSli car,-'au o activitate mcntali. cevamai dezr.oltatir, dal nu suficicntI pentru a nlarcii in stmctriri variabilc influenleieunor ortosensuri fenomenologicc si reciproc. Asenrenea entit[ti vii s?nt o seric Ccr

organele din cetrula vic, preium'si r.iiusurile.c) Entitnli vii car-e, prin constituirea, intr-un coril, a unei rizine chirlice gil

molccr-rlare, se pot sustine si rcprodrrcr: intr-trrr rrediu neviu. }.:te cazui eviilcnta'v celt.tlet, dilr oricare organisrn viu stibcerluiar carc ar troseda iisemenea prourie-tfiti ar intra in aceea;i r:ateg;olie. Activitatea lor rnentalir este mult mai bogatd.,rlu este exclus ca structudle sau proccscle lor interne si codi1ice o anumit5. infor-inalie8, sub l'onn5" sintacticir, care 1;oate imbogi{i inteii,r:!iunea structurl-sens.fernomenclogici, fir5. a se ridica, insl la. ap:uilia rrnei scmnificafii. Ceh"rla nu es'ceinte1igent5.. Nu vcm da o denumirc spcciali acestei categorii cle entititi vii, ce,il.

rirult anr Dutce adiuga la termernrl de celuld. cuvintul biontic: celwie biotttice"tl) Org,:misnne s?Lx,Llticelstlarr. .ftiri :;istcno taey?:os, curn sint, spre erenlplu, plan-

ttle. Procesele menta-le la asemrnea organisme sirit, dupl" tcate aparenleic, rnu-li:nai clezvoitate, rnanifestindu-se sub forma uncr sensibilitS{i care pot tri inregis-trate priu erfecte fiziologices-i:. -ia.quadish Chunder Bose i185.C-1937), bicfrzi.cian indianl3 Cin Calcutta, care a adus contribulii in clc,aeniiJe electrcmrgneli*-mului 9i fiziologiei plantelor, credea chiar c[ plantele au un ,,mecanism" nervcsl4.Pentm el, in ir:teriorul plantci ::c t:-ans:mite o informa{ie pe catre electric[ ;i n*prin scvii, ad.icE nu prlntr-un prcces hiclromecanic. J. Ch. Bosc constati c[ propa*Slarea informat:iei se filce prin,"exciialie protoplasrnici ca rsi in nervul cxcitat aliiairnalului"ls. Planta nil are, trtugi, *n sistem nervos, nici inteligentil, dsr Frc-ce'ceie nentale mult rirai dezl.altate, ::uslinute ;i de o structr:rl mai a<]ecvati,,poi fi probabil rnai u;or studiate.

Este interesantd, clin puncttl nostru de vedere, gi urn:dtoarea afirrnaf;c a lui,y" Ch. Bose: ,,Un crganism viu poate sL fie privit, dintr-un l"-,unct de vrt-lcrc, ca.c silrrrpl5 rna;inE. Dar pentru a pirstra aceasti maginl la lucru, in tcate aceleruoduri complexe gi rninunate tLc care este capabii6 * de la mir*carea mecirnicfi,la :,enzati;l zvicnindd" si ia gindul :pontan *, este necesar ceva mai mritrt Cecitnerrecfiunea mecanice. J1a poatc sb izbucneasce cu via![ nurnaj cind este ptra.sat$

Page 14: IMG_0001 Inelul lumii mat

Ln llgi.tur i coii.stanlS" crL 'tlltt l oi i':li' iiirir-t:rsir6i":itt,.,'lc de colnenia.rir.

\luuape ciL nii mai avr:ii

Ceea cet Jrutenl tcllliilcit- 1a oi.sali;)irLriu irurltii:r'lulare. ili|li si:ii:tii nLrrr,'cs (:rstc,,i.' *:ivitate incntlLliL cal'cj poiiti,t ii, indir':cr, r.lt:ir,rcirrtir :iziologic. ,\ci:Listir licf it'iilrt:,'--r'.'ri.r1ir. rlu t')tc deos.'biti.. in pi-iirt\,iir, rii' cr,'ll il ('cluioi, cici lri ci6tr-iisti,' sernnj-:jr.:,;i ;i iiticligi-rtiill, i.l:ir csit l'ti'.rit ttrri iiu":','o11lLtir ^ l)illrrti-lr.i nti iir.l ,, p:,iliiiiog.ir:'.,, ,iir cuno:ic ])riii|l ul psiitoio3ir'' iLi ir.iirrii rrirLir:t'iu1':.

ium sc r-r:rlizta;-ii iLrsi- rinitltira iriatrir':1i cit:lLi'ri cciulei claci. clc sinl col.rti-'litirr' tlin tltrii tn',tltt, t'ntitl",ti '''ii, cli','it. ril itrin:iiiit. in ca;,;irl crlrili'i., Estr:, ct'i-ijn'..,::t. nttccserii o cxtii-rtlli,r !i ii:itrlt'iriliri ljiri)11.j rrcl1il-tl rn;rtcri;,i lie. {i rt\1}liclitr'::r:,:ll,tlii a tliiiiitii rLLnri cfl*lr; :;i a',,n,.ii i,lS'.i11isll rliir ccliiii'tr:ebuic sli :.., i,::rzezeilje l.-ollciil)ii,.i lle riai'; oti;sc.iiii.t,,:re. Irl,i-i--.ilcscliir.lafe:L .,t llt;;Lt,t l-;,:1,;.t uLLi lillittlLi i,r., .rul:,r1,;i,.ir;p1, ci 1i pe rur r;olectii, r'ic orioiriolli c:rr',:,, i'iin,l'r'er:ini ;;riir cirioseiro.,r.i'l,l,-o,-:i,.u-':opologic.'1i rLr: inliucntii iir:utrstr:ii,iri in[;unartrri:il. {ornicir;:it o -ititll,rl,, jur-:.ir-,-l;-:::,:r,iclli.'cil gent:ralir., imicii,:i intr-i:gLii.rii ()rr,111i.irji.

itt'lt'cticst'.liiJrrj'r'iI i)o:rte {i o,tirt.glrii cu:irtt.ir-l:rcrii.rii -i:rLt u1t colt'ittiv Cr aSi.li' cn,.:li:il::r.illaj. l:a lti:,:Llr ilrsl"i ca utt ilttolrltn rllrir:, din irriitct dc vcritt;.' 1n;r..i-o.(,)1)lL, itL-1-,.i-11 rr-gallisli]. _Ilal t'sii: inic"io.'colriciL,

_itt.;:'L r.:olfei.'L ciirtici-ci' rrr:rcloscoPti:'corttului

',.,in. Introilc:clti,ltrea ,rstc, itr licclas.i tilni). lti.fo,rr:LrDii.-urlicr:oscopicii ci;itor-iti. icgi-,ii.iriij l)o cat o -i..Lcc intri: luntetr cir:inlilir si jrirnrli pro|trr-rclll.-

-j in iirr,.', unncazir ciitcgoii:r r.:;'!,.r;ii,:itt,:i.rtr iltt.!l'ic,:ittl;.!t'a aiL sirr1.,l;. )tt,t'i:{)s.,lgt.-' cvitle;ri rrj". lli'i;r sist.ern-Lrl lal\ ()s, tlt:rti:ii.l ','ir: ilLcc ltit ilntror-tarit llils inaintt..\p.'.:irirr :ristcrttirhii ni'r!'os c:itr r!ii r,)z'-lliiii :ri cr oiLitioi bi.oloqicc. ar-iiril rirrliiciitiii,; lLrlii vii:, dultl'i clLrn [iilt i,'i)::ilr',.'.,,': rit t.:Li-.ill]1i1 irrececiLril'r. i)asu1 intltor-taritrri) rt:,:lt(.: i1 i:rr:r un of:l,.rl;.:iri t i.r ,L::Li;, i .'.Lt'l i:;i ri.,;.: t'r;1,.i i:ir sistclr 1tt'l-\.\)- L,-.1_e :,Cular.i ir,.cerii, iiilr itiititt 11t: r't'rilt'rt iitlor-it-tlrtion,ii, l.i lri-,-rai.:irr (jar s,,;t;rri li,lllr.. ])i6 :icest11,,:-:lill-It iiri:r.:}:rC Sli At,,: , 1r i;rt .'l I i ;. ,..il ltli,.,' Ct:: till,r,

'i-ti-:,-'11 5i lipel:i .rit-iiCluii-lt ,;:'.:iLni:ittt,-rl i'iu c.LrL-: crriliiicl-i ..r .,ill', i'rr-ttii. ri,.; nLor:n,.ile irricrliutai- ilttriitctir..tltii:,.lr r'trCiLil iitconjulirl,),r- .11 li::'LIr it,,i '.r r.'1.lir)5f ri.,r ii ststr.rtul..ii iilrvos. Sa ]roiit::rll:l:.ri:t ci"t- tilicl, lit. r:ciLiii li cl-S,irlislll, ;r' ilil"i'. ,.i.t..it riiri:,'{)j irrlcli-t-,.tlttiti Stt 1;a.tr,,aLz:it

:ra :fLlcl ,ii::r sot:trttico-rnoicc',illLt:lL :rl :.:,'lts ir',:lr.ir;ltoitgic, :ti cl-g:itii:snrc].c au ::i-iteiil.t,:.i .._)s inloriulr.ti:L s,-' lt:i;r,.razi-r l)a ti:irji l.:.r.1,r. t:

- :itrLic tLrril :roitt:rlico-moiccrrl;:.rii i.) , - -

- )riilct rlia sisirnLr,lui 11cl-\.'{).i. :il.i,. {.t,rii ir;,ii:;,i itol <1,-. ti1-, ,li'r), r.ltLl ritlii ales!ii!-i.tiif:r i'.i.i in{oln;itianalrL (,!.,),

-- seilsul fcnon.tr:tiologiL: ial..', nlu it j:.i stli.ict rLliloi inir-,ii-r-irti ir..ii.ri,' .r'.. r r,-, s,li-,oiiui :;is.lliitr,rlui rlci\-os rlclic.i,

-11-q.itti:-ilnLiL t-iu p.r u trca,irti s-i-rparicitri-r, rirtuiri-i r-rllsiiciiirle:L noci-tslL,iL llellti-11 ai:1-€,1: la.i riclivitr,,ic lLb-ir:rcli :;i lr'tirr-iti li :r i lir.:rt lir-'er:li :';iir itr.,t,. .Li,rirlcti,.ii,1ri,ri-:r irii. silb iornra. inicligrntti :riilllri.ii,;.- I-e3irlrria ,!r ? c, La tr-r:rir: i-rli:l.i,iil,' r ,i tr'iiii :ri:.ti,i-'rli ncri i)s, ..tj)ai'c Cl.i {) prG

-rltr'r-:iL {L-,rirleincntiL1iL, atit -r lrioloqici ci', :;i il r;';ilrii,ricii, ain llr.rtca s|ur-rt ;i " liiirr-:ei ;rilorrtlltiei. llai iii fi-'1 rit i'ulirLarn.,'r,iliL.'i ,'.i,,r si 1,:gi"iui::L ,;!'. e 6 ;i chinr' :ll!-3; r-.rl rL

.tt '":

\11

1r'-:it i 1if ;t. 51 *, c ol',qani51ir,-:ir:clrnsiir,.:)'rir, inir-'1i;:.'nt ii, cr.ll "

-r tr'.g:Lni,'rni.ic rnirit.iceiitlai-,, cLr si::t i :ii iti:;ii r'-:'.'oiri,tlzii la 1cEiit,Liri,.,'. * c. si;iiiriei:.

i: ri:-,. r:.',i sPiill':.rl;. .,: ci,l',i;,.

i-, .r .r:,-1i:l 1.r

Page 15: IMG_0001 Inelul lumii mat

3tt }dA'TE&IA VIE

Nu am insistat mai sus, insi, evident, unitatea organismului multicelular cut

sistern nervos este asiguratl tle un proces identic de iitrodeschidere cu cel zr1 tu-turol celorletlte clase de organisme.

\toclelul general al materiei vii erpr."s in acest capitol permite .o erxplicare a

neg1turii intifie clintle fizic ;i biologii, dintre neviu^;i r.iu. De {,"ttt, biolttgtml'etVt "n _fi,zic nlai pwliu. o(ti;;tittit, anir:rat in cloul straturi ontice dupl" cum amvlzut (de nc""rl "d pre{eral termcnul ,le bionti,c), un fizic.in-care procesele infor-rralionale se manifesii direct, ,iin plin. Biologicul este fizicul infonna.tional itlir*deschis in inforrnaterie. Biologicul este {izicul virr'

trizicul neviu poartii in subsolul l,.ri proccse in{ormirtionalr:, in inforn'raterieprin ortosensuri, dlr ele nu au flexibilitate ;i se mernilesti- sub carcaisa lulriatieiin univcrs ca for{e si procese energeticr:.

Fizicul viu izbucne;ste in nniveLs, d:rtoritir introdeschiderii, prin deslS-;ura'rea

directi a unor procese'intormafionale. I.izicul r'iu este fizic neviu cu comlrorta-urent informaiional structural-ienomcnologic.

l3iotrogia este fiziciL plus iniorinntie :;tructrrrai-fenomenologicS..

Robotul cu inteJ.igentl arti{iciall nu rste biologic cleoarece nu posedl deci{inf orma!ie structurall.

in ilmina consideratiilor de m:ri in:rir;te, nuurai cioul giiin!e rlrnin cr-r ade-

v[rat funciamentale: ;tiin!a fizicii qi .'qtiinta infornatiei.

\ il'I.E I I xnlillR}\ i.It II lltllt! GA,{[:iICE

1 .r,{ihi.Li I)rirg[nescu, I1.tjornai!,:.";.st;'iiiir:r-ri i1977), r:omunicare, Rucure;ti, Academia RepubiicliSocialiste 1ionrAnia-, 24 oct. 7477 reproiusa in'rolumul autorithii ,1 doua rn:olufie indttsitictld', Fucu'regti, Editura Tehnici., 1980, p. 156-16i.

2 }lliirai Dr-d,gi,nescu, Prof*nzinti!e h.ni.ii :+rctlctlald, cilp. Experi.rtentul con;tien!ci, Bucureltj'Editura .Po1itic6,, 1979, p. 137 - 157.

n }lihai Dri.gd,nescu, Setnanticd si subicct, preplint, Bucure;ti Institutnl Central pent:: u Ccr:-

ducerc si Informatici, mai i983.1 }lilrai DragS.nescu, Cansirlerdtti jilcsofict-rnaltmatice astrpra legdL.urii d'intre Jorwal si ret'crn'ual ,

?fefrint, Bucuregt.'i, Ilstitutul Central-peil1ru Conducere;i Inlormatica, mai 1983.

5 patrick \\:inston (ecl.), The psl,cholcgy o"f rcm|uter ulsiort., New York, !Ic' Grarv Hi1i, 1975"

6 Dr. y. E. Frankl, Red,uction attd,ytilrilism, ir A. Kocsiler and J. R. Smythies (eds.), Faycn,?

*'t6trctionistn, Hutchinsorr, London, i969, p. 396--40E; in acest eseu autorul, cat'e estt ntedic,a{irmi ci nililismul pe cir.re i1 aduce reduclioirismul;tiinfific pr.cduce la oameni aproape l$ll diirnevroze (ne.,zroze dat6rate unor cauze noogenice), care i;i au originea in gindire ca llr[lare -:i ur.irinacuunr Jxistenliai (cita.t dnp6. tAr. lI. Thoipe, Red,uctionisnr in biologS', in J. A1'a-la, T. Dobz}.eusliy

{eds.), Slzdfes i, th'e p,hitosif'hy oJ bir:Iogy, l.onrJon, I\Iacnillan, 07a' p' 134-135)'? ,,The rvill to mearing the mcst basic sroti-rational force in man" (voinfa de iulelege.re

-(saude sensj'ca cea mai {un<1amenta15, forfir motiva}ionali a onului) afirmi Dr. V. E. Flanki, dupA

W. \V. Thorpe, oP. ait', p. 135.E Vezi capitolul precedent.e l{arioara Gocleanu, Eugenia Grosu, E. Alexaldrescu, Ditt'colo de tdcevea plantclor, comu{iicaie

!a secfiunea ,,Bioinformalii" Jcelui de iil ll-lea -sirnpozion Bozele biologice ale frocesclov de e|:uraresi praiccliei medtului, Bislri{a, -s-7 noiemblic 198 1.

10 -\. 'fimo;enco, G. Constantinescu, Marioara Codeanu, A. Bogoza, PetJeclionarea- af F.vata,riz

d,e obicctiaat'e a 'eJectului Bachstey, comunicare la secliulea .,Bioinformalii" a celui de ai lT:leasirnpozion Bu.zele it,olagice ale proceselor rle epurare;i, prot.eciiei mediulu'i, Bistri.ta, 5-9 noiembrir: 1981'

11 }{arioara Godeanu, 1!I. Anton, E. Celan, Relalia om-fla+t.td eddenliatci in inJrarogu, ccirrarni-

care Ia secfiunea ,,Bioinformalii" a celui de-a1 Illea simpoziol Bazele biologice ale !:roceselor Ce ep*^tnre si proterliei ned.iutui, Ristrifa, 5-? noiemhrie l9B1'

Page 16: IMG_0001 Inelul lumii mat

l|f(]1)ELL:L {ill}!-F:ii iI. r!.i, r'c1,tT'itliil.ll \rII .t i ,

r: Martitl Mon:rsti,:r, \[u.zi.r:,t si sulrrllj ,i.: ;t ur:i-'i; bl,arlte!e, carte-disc (dupli o slirc cie presi.,Soil',r::a, 9 august 1978) irr c;rrr::.tritcrnl inc.iude cele ;r1ili iecente cercetd,ri ale unol cercctaitori lapo.i:ezl, strietici si:lrneric:trri, c:r,ft ij{)11!tatir iir, Dl:i,:1te un rudiirterrl de activitate ment;rlir; plii,ritele ar:r""rG i'ilzatii de suk::irrfi sr ri: pJi,:erc. .\stf|i, iijtr:-rt llrl|l.)iarrtir rle suile1.e a.rrrrorrioase 1:)latrtele ar:iqrie:nai line;i mai rapiil.

i:' Sii, nu se co&llli].1 : cu Srtvi:iiilr'rrrllti: iJ'ri{j Ii\!}7.-'r'):{), trrt dirr (lrt.lcutta, r-epulat Iiziciar-',,*:eatirul urtci ru..:clrrlici sl.utistr, ' anlic Ltr fct'rL|icr l -t:Ltist.ic;r 13rrse- liinstcin).

li Jaclr.iaLlish ChLrrtrlt:;: Llu';r,', 1'lr,: tL(i L'rNS lplerit;tn).;nz ,',i pLo,nts, ^\crv Yor1i, (},1cutta, I-orrg-;lul.;, (i-rean rlrir! Co., 192{i.

Jr' .|acluadish Chu'til:r 1.lo;c, lJiLtlLt !uirJt'62hs anLl 1lrr'ir ytuclatit,rrs, Ne\\: Yolt, lrlacinilla::,i!r:,7.

inteliqen,fti, Cori:+rtln,);alil.il, t6 septcnrirrie 198i, p.4l replr;<lusiLrili:"titt, Bucurcsii.. jl,iitura $tiiri'rfic;L 9i liriciclopedicn, i93'1"ii

i'

Page 17: IMG_0001 Inelul lumii mat

P}IT}IILE} E ilLOSOFI(-H

il,till:uol-til s

,tLli qlUX Oi}.$Tililtll lb[*LTEtrlIEI t"IilElrfiLI'TXEI HI

$F

rI*OTlizi FlL0stlFIC'x iI I'IltrtrCll'I[ $TI]];'!l]:IC

}i"obicilcle iilosolice ale crri;crltciii iulrii:iici r"ii :iri :rpitiut inci r.ij:r :Liilt,:hi-tate, la fiiosolii grcci. Iile lt;r ii r-cllriLtc iutr-un mod viguros abia la inccri.,Lit-i:l

secoiului XIX, piin I-arliurck. Cei':, cc rre ittieicseazii in:rcest capitol cste.ii'-lei-FreTarl-il cliluritciol r-iziuni filc'sofir:c .cau chiaf teorii biclogicc in lr-tmina. mocltliilltiiiilosolic rrl tit;'1tIi^i r ii ne ('i,,( l--;r: 'll:i"t l' :n c:ll'i1ttI,'lt 1;irolit';:t '.

]Iocir:l1l materic-i vif coirtur:lt irr r;ip;to1ul r;lccedcnt constituir: o ipot,ezi,,c.iar, c16p5. cum a rornarcili Phiiil-;l liranli, ,,cind incept'in sir lu:inr iu seri{)5 lllicon::ideritic o ilrotezir, a1"ttl-tci o nuiirir) 1ti:incipiii" 1.

-Irhilipp liranli cbseLva cir-s-ii irr+clus o r-upturi,r lL iep;itLrrii dintr-c iilosoiir. .,ir

gtiinti-i carc rr,,,ol.,ir, r-e{iLcnt1. in,ririte,ic act'lLsi.i niptLrrir,..iegirt,.tra.lintre qiiin{irs i fiiosofic crii 1111 lilnl cu rlorriL r:a.pr:te: unr-,L c1in capetc fiind :rcc1a al o1rs,-':r.1ri;

;.i er;ireriruentuiui ;iiiltiiic diler-t, ci:i."ii:rli {iinrl i;ur',{ikisofic, unde sc t,llrbcic:,tzd^

i;rircipii gcncii:1e ';i

inteiigib;Le irrin r,1,: instiL, :. O lecrie ";tiin!itic::r poatr: {i r,

i erigi inti,' i,ccste riouir c:r1;r'lt'. l:'ilcrsoli:r caiitai sii oiele cr. pri'"'irc gertci-tiiil. tr.:;Lllr-fa-

iumlj., in intrcgirlea ci, ir; i.,r-,'ip c.r ,-lc-,i:rr:niiie ;tiiu!ei se ccupl ile. nn_ .1::1.,8l,1.

sau aiiul al rcai-ititii. 'locn:rii riir." :lr:t'st mlrlir', rrici Jizica singurf,, trici 1lii,l'ltgi.rsing-r-rrir nt irot cferi o .;jzirLrrc {cnrral:r- as11}lri-Lrmii ;i nici 11 1l-:ii p'lt siirieir-oitc, :;itt,ltirt'c,, teorji can: sil c'.ri;i'jlrli irit.;'r':ig:L lcalita,i.c :r lttoirl'iul,ri ior rlt;ine-nir:-. Si iiziciLl;i bioloi;irL sc Slise:t: irl iiiitr'rt:' o iilosrlfic Lrir. aceca diir r-ohin:tii dq{aqir aiiitI ci ric fapi'intp:i'r-i1 lcr t:stc |,.)n1.iiiL.Ilr: :rcecii e-cte nevL;it-'t.le un trlc,ri.t]

ol'rclcgic ctlrc :rX- tli::r un- noii imi--'lils ircestoi stiil-rte' -'\nl t'izut inslL cI. u1i e'se-

meneaL-nociel cir',cc la o anrrnrjti irr:ific:iic i:. c:clci tiouiL ;tiinte, dar n",r prill rir-

cir.rclrionisn'rul contemporari ai. iiiologici la fiiriciL, de;i in parte el este iusiliicat,ci pnntr-unul mult ilai prcf'.ruii. il.,it, uitlencaz.i-;i lizica si bioiogia 1a:,iLlseit.pt-iirorc1.ia1c ille n'ratcriei,

-iLciici. lri ir.t:itt'r'iir rlirr ot-toexisten{ir ;i procesualita-tea.ei intt:r'r-ri", iniorrilationalr'1.

,\ccst rc.clncfir:ni:rtn 1tartia1, t't-clrr.cljonistrr irr scrts',tl bun al clrr'"intr-rhri, nu este-11n rcclnctionisrn altsolut,'ci urrul ca:e cirutl-L si ioloseascl toli ingredientri cle 1'azLrlin carc se orga-nizeaz.i- materir- ,.itir iliferitele ci iormc ;i c1:1-Pl91iil-ti-}91-f":'-prietirti ca rt,r.tltot ail acestor or-,"'.aniziiri ('"t';:i 1i tcr-n-retrul RtrI)UCJ'iC\IS-]i il:giosarul de cnviute de 1:r sfir-siti:l I'chrnrtjui).*

Ipotcza lilosoficii po:rte ci,.lveni principiu cl:rcri ea- are r-r raliunc in r:rl;qlticu cul.ro:r5tcrca actualii, tlar .qi cu unitic:lrca. cunt)alterii, oferinci o bazi penttttexpiic:irciL ruici rrrrltituciini rle irrocese la f rc,nticr ele cunoa;terii contcmpL,i'l;.11i-'

trpott:za ortoexistcntci, :L lumlttii'i ;i inforntirterici, cu toate cir o-leri. posibitri-tatea'cxl,.iicirrii trne i serii clc irroc!'s. f izic,-', biologice. ;i mcntalc, trci-rriie .ii {ie

supuslr- iri cclc clin urmIr experjmijntrilrri, Si trebuie siL e--liste .un expcrimcnt lrr--,t:l,r!-

toi cale sir r-alidcze clin lrurct E 'r'crlr:r-r: ;ttinfiiic noua ipotezit. Credcm tir, ur.

Page 18: IMG_0001 Inelul lumii mat

l-a{ } il i,uitlr n'rl.0s(]Fj.cE At.ti cuNoAS't ERIr .ivr,q.?}.I i Irr \ ir

-\IttSTOTEL .str U-tTHItI:l lilE

Stuciiul ralional a} natuiii vii a inceput in Grecia artica'r. -lilinrcon ,.*.'c. Vf,!.e.n") stricliazi anatomia crganismclor vii gi cregterea 1or clin cmblioni, Itripocrat!iaprox. 46A-317 i.e.n.) i-.une bazele medicinii rafionale, insr cei calc :n'c.r sacerceteze cu mare atenfie lun.rea vie ;i in special regnul anim:rl a. {ost Ai:istotcl s-ti.

i)e aceea cl estc considerat intemeietarul zoologiei, in timr-i ce cicr,ul ::irr 'lcoilastt.372-2E1 i.e.n.) a pus bazele botanicii descriind citeva sr,tc c1e plrLrrtc ;" -\r-istotela stndiat circa cinci sute Ce aniniale, dcscriind deosebirrlc dintrc t-lc. l-stc lerr-rar-cabil, spre exemplu, faptui ci cl gi-a dat seama cl delfinii nu -cint pe;ti, ci mami-fere. Dar ccea ce ne inter-eseaz'a mai mult este pozilia fjlosoficir a hii -\ristotelfa!i. cle nattr:r vic. intr-untri din micile sale tratate cle;tiinlc n:ii-ulalc' .'rlistotela{irmir: ,,...la toatc cite sc nrlmesc vietuitoale qi desl--r:e caic zicern cii tri,iesc,ia cele a;adar ce au parte de aceste dou5. (r'rc'au s[ sprLn r,le iirca dr: r'ietuitor;i de via!ir), e necesar ca una ;i aceca;i s5" fie partea pc tcmciui cir-r-eia. trliescsi le putcm numi viefurtoare. Clci r"ieluitorui ca viefuitor, nu poiite sir i-ru tr-iLiascir;ins5" in misura in care triie;te nu inseamni neaplrat ciL c;i anin-ral: irlanteietr'5"iesc, e clrept, dar nu au senzafie, iar prin simtire cleoscbim lLnimalul de ceeace nu e animal. Sub laportul nurnS.r'uiui, agadar, este nece,sar ca lrartr { r-espec-tir;[ sl fie una gi aceea;i, dar ca esenli sir fie multiplir;i ieluritX; ciici e-<en!aanimaiului ;i vietuirea nu sint acc'la;i lucru" 8.

Acest citat este {oarte intercsant. Pcntrll -,\ristotcl, plantele si :inirna'lc:lesint esentialrnente deosebitc; chiar animalele intre elc,<i plantele intre ele sintdeosebite. I)q,y toate fix[ c(:t]$ i.tt. co,tttct?t, ca,l,itatea tle t,iclr.tirr,'le z,ioit)i, rlt: a trd,i,{&.re se bczea:tti pe tnnil gi. acc!*,grprincipin {,,parte". in citatul slu). \'iata ccnfine

'lJt

asemeneir experiment se poatc reaUza iocn.rai in clonieniul biologiei, :ri materieivii, deoarecc irceasta din urmi- are ur1 .rcccs direct in nratcr-ia pt'ofundir. nalr cheiaacestui expcriment ar puiea ii prlrrct-ca in evjdentir a criantei-lacuu5, adic5" ilcuantei-anticuantir sau or-tobicrrttrlui. Mir-x Plancli, in anril 1900, nu a gi.sit alti,ie;ire in fatir unor erricleutc r:rperinrentalc directe dccit siL pc)stl]leze cristentacuantelor. Philipp Flank considcril- cir Ma,.; Planck este cel (rrre A geirr-iirt ,,cear:rai revolufionar'l ipotezi a secolului XX" 3.

Acnrr, din considerafii fiioso{ice in raport cu stacliul stiintei corIL-n}pot'anesi trl unor eviden{c empirice, dacl nu experimc'ntale, sc impune postuiarca unui-iloces oarecrlnr invcrs, de la discontinuul hinii cuanticc lli coiriinr.tul corixLriloliii, a;a cum este perceput din e1c, nu numai in raport cu cle insele, ci;i cu 11late-

tj.a rlin rnediul inconjurirtor. Acest fcnomen coutinuu este rin scls, ailiclL r.in crto-selts acliaccnt ortc'sensuiui (: sensul) unitirlii unei structuii r,ii. L tr :rscnii:nea

lroces poate ti produs nunrai cie o o.toticttilttd, care in partc are comp()rtaruentulrrnei cuante, dar care introcleschide o structure n-lolecrrlali intr'-o iniornraierie!n care se pot irlocluce sr-nsrrrile continuului;i uniti.fii, precrinl;i alte srnsuri lca

irl'oces(,' informationale Jcnomcnologice).IJeoarecc anticuanta arc, it.r p:lrte, caracter de cuar.rti, ca orice rr"irticulii

elementar[, sint unele s1,.eran!e ca ea s5, poati {i pu,rl dircct in evicientii. I)aciinsb. efectul ei in dornenir,il cuantic spatlio-temporal ar fi mult irrcir slab cir s:1 poatlii m5.sura.t ;i pris dircct erperimental in^evidentir, inciL vol mai ri.mirr sansepcntru evide,nti cxperimentzrle indirecte. ln momentul rlc lail credt-'nr cir sintiuficiente a;:gunente bazate pe er,idente empirice si riltionale, ca sii nn rr. aiinsistS.m asupra celor filcsofice, pentru ca ipoteza aiittctLtuttci, ir,r sndllli nroilcl'rlui'ontologic i.L.If ., -c;, ile jusi,iiicat[.

Page 19: IMG_0001 Inelul lumii mat

IrA'Iilt:iIA l,rtl;

deci nn principiu fundamental pg_bul1 clruia,apare ;i multiplicitatea. fiinteiorvii, principiu pe care Aristotel nu i1 1eag5" in tnod explicit de notiunile sale: funda-rrientale de materic ;i formi e.

Aristotel acordl o rnare trtenfie organizdrii,, piirtili: atrimaleior (organele) fiindadaptate functir.tnilor lor. El afirmir: ,,...escnfa otnului cxp1ic5" ot'ganizarelL lui"Clci nu este posibil ca el sL cxiste f5.rir plrlile care il coustituie... Si lucruriir-'se petrec ia fel pentru toate fiintele pe care natnra,le organizeazit" 10.

-Aristotelesteace1aca'reridicI"categoricprob1elrravitr1ui.de{inim c;rracteristicile r-iului, sir cicscriem cee:l ce csle, sir sprirlclrl calt-i t'stenatnra, proprietilile sale. . ." 11.

fotugi, datoriti modr,rlui siu de a intciege rn:r"teria si {orina, el tinde siafirme cir un corp I'iu ar datora inai rnult, decit sr,rbstanfa ncvie, Iortnei, ir-rte-leasi. c:-r suflet sau ca,,o pilrte a su{letului" l?, satl c.r ,,cer/a carc nt1 poate existafirir sullet" 13. RsTsllrele sale privi'roare 1a sufletul d,eplin ne arati- ciL ;\ristotelse ginde;te la o ,,structurir" rnai complcxl- a sufleiului cnre cuprtinrie c parte,ditltoare de formi, car-e t:ste,,cer':r", poate chiar un lci de substan{ir.. Ei spuneci trebLrie s5. studicze acest su{let, ,,claci nn su{ietul intreg, cel pr-rlin aceasti"parte :r su{letul,.ri car-e face ca fiinta vie sir fie ccca cc cste'; s[ se;tie ce esteiufletul sau aceastir parte a sulletuiui gi sir sc ctttroascl- er.enitnentele care rnodi-fici substi,urla sa par-ticuiari., cu :rtit rnai mult cu cit cuvintr.rl uaturl- poateavea dou5. sensuli, acela (1e n-iateric ;i aceia de substan{I-" 14. \iiziuuea ani-mistl a lui Aristotel este, sc poate observa, extren de nrianfati, apropiinclu-sede materiaiism, intr-un mod care poate fi inteles in lumina inclului lutrii rnateriale,de;i, inevitabil, lipsitir de o limpezime pc crlre ar fi putut-o oferi nunai o viziuneinformationalS. asupra f ormei.

'\ristotcl a{irml": ,,CiLci or..ice parte a unui anirnal nu ^.poate: esista {iirir mate-rie, clupa crLm nici matt'ria nu poate cxista singuri. iir rtrefinit-ir', ^ceea ce nuare cle i.,. .otp nu va fi un anim:Li;i nici o parte de auimal. .." 15. in viziuncalui Aristotel, materia nu poatc exista firi {orm5., dar nici folma siugnril" ntl poatedetermin:r o iealitate, gi, in particular, organismul rriu. Nici sritletul nu estc {olmasinguriL. .\t-istotei o spune in inod erplicit in legi-ttr.i'ii cr-L cr-eierul, afirnrinctr ci,,srifletutr se formeazi. intr-un colp cle aceastir specic" 1(r. I)e :tceea, ccea ce estesubtil in suflet cstc tocmai acea parte, acea ,,sttbstantir" iirrl dc calc el nuar fi sutlct, ci materie flrl viaiir. I)ar Aristotel uu ne rnai spiinc rrinic desirreo asemi,ne:L substantir, cerind nnrnai ca ea sl fie stucliatir. Faptril cir aceastiparte c1e sr,r{Iet este un princiitiu univer,sal rr:zulti" gi din afirmafia c:'L existiL oparte dc suilei;i in plante 1?. l)cci eristii" o sr.rbstan!1, uningredient.necesar.pentru-tot

ceea ce este viu. Noi am gisit c:r acest ingredient este informateria, ca principiu,materie profundS- cu propr:ieti.ti inforrnalionalc {cnomcnologice. ll:r este. aceea

care corLtribuie dircct 1a formo, iu sens aristotelian, a tot ceea ce este viu, dar;i ia forma, tot in sens aiistoteiian, a ceea ce nu este '"'iu. !-orrna aristoteliani se

inanifesta o dat5" in substar-rla nevie si cii: doul. txi in substanta vie, indirectprin substautele componente gi direct prin cfectelc strr,rctural-fenomenologicc asu-

fra organismului viu. Orto{izica este discipliwr care irlbri"figeazS, prii-ind .naJ.u1a$i originea materiei nevii ;i vii, atit liztca, cit ;i biologia intr-c rinitate deplini..

OI'SCiRTES SI 1-{'{,T.\IIIF]. {I}1 F]STfi 1TI.1{TE.1.

Ifin antichitate piiriL in secohrl al XI:IIl-iea, biologra irrogreseaz6.exirem denent. De {irpt, nici nir aplruse dcrrr-rmirea r-le biologie. }I{rmer,rtele mai import-antecare pot ii r-etinute iniep abia din secoltl al XVI-le:r. ln anul 1543 Andreas

Page 20: IMG_0001 Inelul lumii mat

p&oBr"EIlIE r'- JLO SOFrCri ^LE

CU NOA,! ittRlr j\.r-{1.r.jr{ rEr Iir.r :119

Vesalius (1514- 156a) pubiiciL- r-olunrul ,,I)cspre constitutia corpului uman" cumulte ilustralii executate de elevii lui fizian. Fiincl prima irrcraie e\acr:r despi-eanatomia omului, cste consitleratir ,,la fcl de rcvoluiionar-z-1, prin irnportanta'ei,pentru biologie -ca.;i cartea lui Copcnic (l5-r3) <iesPre fizic.L'' 18. Am1,1,le

'c.:111;

au ap:"itut in acelii;i au 5i.nu nrirnai punctele cle'veclere alc lui Copeqtic a" tostconsiderate erctice, dar' ;i lucrarea iiri \resalius.

Al doilea moment important i1 oleri, in secolul al X\rII-lea William Harveyi f 578 - 1657) prin publicare a cercetS.riior sale asupra -sistemului circulatoi, inanul 1628, in volunrul ,,Cercetiri anatomice asupra^mi;cfii inimir;i singelui laanimalc''-^Apari{ia acestei lucr5.ri cste considerati o aclevfuatS, revofti1ie in'isioriabiologiei 1e- Aceastil luctare, care dupi mai bine de nn secol cot-rt;t-r.r.L ie fi,admiratb- dc \roltaire, ave:r sir contlibuie ia considerarea naterii vii ca tr"a"o."l;i;,in cele ntai rnulte privin{e, dc materia nevie. Se;tie c[ I)escartes (1596-1650].rnlrotluce in :ecoiul iil NVll-lce dualismul corp-minrc. p,,nrru cl , .orput-i.i,nai omultri este un automat, o ma;in5"- la-care se ata;cazi"ratiunea, inti:lige1ta..i srtfletul. in schinrb, attirnalt'),';i celelaltc tj,'tuitoaie sint numai lrasini',-ii.Cu toatd. critica ce sc.poate aduce aJti.zi accstui pti*t J" ""a"t., a"ii^-ii"lrf"t".corp-minte nu este inci rerzoivati., r,iziunea filbsoficl a iui Descar-tes a' avut ornare.jrrfluentf, asupra Cczvoltirii biologiei 20. Ea a incula jat ccrcctarea organisnr.-lor Yu, a acL'stor maFrnr automaic crr proprietatea de a li rii. ln ccca-cc .p:.i_veqte duaiismul corp-minte, pe care;tiil,ta ionternporanl- nu a reusit s1L rezoiv.nintea rd.minincl iicir neexplicatl din plnct a" .l"J.i" ;ii;"tiii., "i pnut" fi;;i.;:lionat, dup5. cum am ariLtat, in cadrul^ortofizicii. l,Ii,nte'a cste onleraclitnt,es, d,,intrestructurd spa!,io-temfortzld. .gt, sens. fenornenolog,ic in ,htfortuaterie. Oiice organisrnr-iu care posedir_aCeast5. interacliune este ;i-rrr-, proi".or- nental. Cincl Jpar. si'lrocese_strttcturale de semnificatie, atunci apar ;i fenomcneLe 1;sihologice. Mit-tt,itanimalelor cu sistem nervos contine proc'cs" psihoiogice, in 'tirlp ie proceselementale.ale organisnleior in care nu 'apar itr:ucturiale senlnilicatiei nu au si caracter.,:sihologic.

Revenind la firul istolic dc mai inainte, urmeazi. secolu] al XYIII-1ca, careeste epoca clasificir-rior- (sistematicii) in dorneniul formcior cic viati. liste sccolultltaT"l^de opera lu.i l-innt1 (1101-i778), dar 9i de sennele de inir-ebare i'iclicatede Buffon (1701-1788) cu privire la mociificarea forrneiol de viati sub influeltamediului inconjuritor. ln"acest -.ecol, Voltaire (1694-,1lig) se intreabi:,,ieinecanicd incomprehensibilii. a supus o,rganele sentimentrilui $i glnclirii:." 21

Tot el obsei-n'5": ,,L'nuI spunc: omul-este un suflet unic cu un cor-p... Altulasigur5._cir., omul este un coip_care gindegte in mod necesar" 2:r. si m,ii rieparte:,,Filoso{ii imi spun: nu r'I in$elati asi,tpra acestui lucru, omul este'cu totul hit"t:ltcle celelalte animale; e-risti' un sull-et spiritu_al ;i imortal... Ascult pe acqtiinae;tri;i le rdspuld...: I)ac5. omul are un suflet ca acela cle care voi ni:r asigu-ra!i, trebuie s5. cred c[;i acest ciine gi aceastS. cirtill au unul cu totul asemine-;61'3 23. $i in continuare afirmS.: ,,Alegefi cleci, sau s5. atr-ibuiti un suflet spiritualunui__purice, unui vierme, unei ara[nid.e, sau si fifi automati ca ;i ei"'za.

Voitaire, ca pi Aristotel, caut5. si. afirrne c5"' accleasi rxinciuii trebure sL=fl5';luiasci in intreaga hime vie. Voltaire pune problcrna' iir nohol "i-atot.,,. '-.probabil numai "printr-'n exces riciicul'a" .r'irilt"te oarnenii isi atr-ibuie urasuflet de o .Igcig diferitir cle aceea care animd. brutele. Este deci'clar cd, pind:n prezent, nici filosofii, nici eu, nu;iirn ce este acest suflet; eu m-am cor.iir1tc5 este ceva cornun intre anima,iul' nurlit or.r, si acela care este numit bestie-S5. r'edem dac5. aceast5, facultate comunir. tuturor acestor animale este materiesau nu" 25.

Iar la aceastS. din urm5. intrebare, \;oltaire rdspundc: ,,Este irnposibil, mise spulrc, ca mateda sf, indeasci. Eu nu 'r'f,ql aceasti imposibilitate" :i. Si mai,

Page 21: IMG_0001 Inelul lumii mat

320 ivlt:rf'ERIr1" i ll

departci ,,...e11 cre{1 cir- accst 1)rincipiu cclltt1rl oiLltlcltiior rsi alrilnalclol' cstc Lln

atiibut rlat clc I)urlnezeu rnar-^erii:i. -Chci,

ciacii cec:l co sc llunleste su/'kt at lio fiinfi sepalatir, tl: orice nirturit ar di aceastX {iinti., a-r trelir-'Li siL cicd cir esenttei "ri"

gitr.lir"n sai1, altfcl, nLt at a\-ea nici o iclee rlesitre rtcta'stii subsia.nflL.

tr-a fel, tili cei care au admi:l un su{let imatcrial ar-r ios.i obli'?ali.s:i. -\pl'rn:l ci"

acest sr,Lflei ginrli:;ttr intc.tdcriuna... [constatind ci in soinn uic-i orntrl ;i .nici.ilnr-malele nu "gind.lscl ... llaciL srifletul nu ginder;te intotdeau:rli. estr: alisurd slrecunoa;tem"in om- o substaniir a cirrei g-sr:n!i este acee:t de- lL- giutli" r;.

Argtimcntul cu incetalea ginclirii in sornn c:.tc pretluat, protrailil, tle l;L .\risto-tei 24. iirlortant este ins."r. i:iirtul c\ prrn,t',i.fi'il a i,rrL: st*it lo. l,rr,'a t'i.Liti, ghttlirtigi swflctttittz, clupl cum a{irnri l-nltajre' sjnt ttnl:ttlL) tlli rfi'!lcrlr-ri" l)umnczeu sc

gese{te, c:i;i la \cu'tor-r, numai in,spatcle tnatcr:iei, ca prim tn.otoL itl vizirtneaiui Aristctcl, clupii care n.r:'.tcria se rles{i,loarir clc llL,.cine_s.-:\ce,:a5i icl:'c o r-o11-r-

reglsi si ia l-amarcli, carc estc plimul male {ilosof al l,'ir-rlorici riupil --\r'istote1.

{;i\i}l{lii \ }.{ [ {,.\R1.1{iil {

I-arn:.icl< (l711- l32r)) esr ' .i irr-inr.rl :iLi1.-)i' al uti,-ri lcorii .i cYolirtitri. trdeile

sale in accst sens 1c,-a r-.,pus 1,cri'rr-n lx.inta o.rriL in auttl ii:i{Ji ilrlr-r: lcctie tii'deschi,-lrre a unui cur--s c1c ,ooiogie30. tr.1ri i s,: datolelte, iu txiucipai, ;i _terrnenuide bioiogie . il {olose;tc, sc l).lrc pentru uiima oar-ir in anul 1E04, intr-o a}tl-L lccti':cle desciri,lerc 31. lteia termcnul c1c iricilogie in lucrar-ea srl de f-i1o,.olit biologica 3:,

i1lelegind prin biologie stiinl a corprti.lc,i: r'ii, ;i apoi in ir.:ltat'.il siu rlc zoclogiea aniirai.:io. ,aan"-,'.t"lrtatur"'. iiranq.,it .facob tnentiitnelLzll cli tr-:trnarcl;, 1'reyir-antis

qi Ok,-'r-r au lolosit aproape r:oncornitcnt tcrlncriu.l-,,lrioLcgic" ra'' La,rnlircli alirm:L:',,Sit 5tie c'.i oricc ;tiin!i trtbui,,r :-iL aibiL .l iloiqin srL ;i ciiliumai ir: aceasti ctile cii pcatc 1':rcc progrcse 1s1lc":;;.

lrcritrLr Larn:ircii, cot1,.i'iie r-ii ar-i iosl forn-iatc siiccr::;ir.':r(;-;l,, ii{' la cclc ma^i

simplc r:iltre cele nai compler.e. l)c accclL ili ptollilltu ,.ir siuciiez.' atlitlralt'Le ceiarrai sin.;rlu organizate, irer:tnr cri numai c:rz,Lrrile cu itlganizltrc;L ceii rliili clc-mentarii ul putia ofeli setrciui r-ieiii. L:rmurcli,se intrr:r.t-).'l: ,.in cc consisll rcal-mente liata;i care ,*int contlitiile l)c carL: l,.cest fr:notncl n:rtuitll 19 c_crc pentr"r.r

a se li'otlitcc'gi pentrr-i a-;i pute:L ltrchilrgi durata jntr-trn coi'p"? t3. l.a accastiintleii:;e, cl rilspr-urcle" ,,' ' 'aur fost :rtLrnii conviu-t ciL numl'Li in ccl m:li simpll"ciin toate organtzirile :tnr puttlr g,irsi rnijloactlc proprii llculrr.r a gXsi lciutlr'unti Probl"cnie atit de aifici1e...r'r:rv. I)e la iiinla c.:iL i'uai ilici ;i sinrpl:i, cle

ia un',,i,r.nct aniurat" piniL iu anuniilcle supclio:rrr: si lir.trn ,,existi in urod eli-dent o'gradatie mraniatir"'10 spune l-:un:ilck, recriirosciud ci rtn trcbuie si ri.-

asteotii,t 1otl1:i la rr tt'r'ct'rc lirri;,i'i.'E:;i,.r iL aici uir :rspcct trl conclptici bi'.riogii:c: a iiii i-ai-,larcli iI:irl1pr:i ci'lruiL

n11 s-::t. insisiat piniL iri ])rezcnt. Nc'icrsitatt'ir i1t a giisi st:c;:ctu1 iuturor-fr.lrrrlt,Lold.e viatii, in proiunziine,^la olgenizatea cca tl:ri simirli, ia irulrctul sau itiot'ttLcla

de rrilitiL, :"o, it ter-tncnii cle li.stilzi,.iil cea rlai ciencnialil sllucttiri rllolectlla.rivic rcPi.''zintir r-in rr-iori {unclauicnt:ri r1c.a. prii'i luclur-i1e. Lania;.'l;l,i il',t I lost irl-4cles i1 tunpui r.ietii salc ;i r,-pera sa {ilo:,oficir, dc {apt ct,nlcil';iiL srl llioiogicaa r[m3s t-tccxnoscu'ti'r tirnp'dc 5O c1e ani. liar',rin a rc{:unoscllt it:. tuocl clcscliis

rneritele s:Llc 11, c'ial si as'tirii,,;idrlara"tcle saic jclci sitlt !{fioaPe ignoiate in lilant:tgi in rir-.' lr.1rti" r:.' Iiloiulia ilateii'-ri yii cstr o 1eg-il:rrc ]-lclrrt1 itiurlricliI :'' ' i-rzr-rl' r'ictii tin''i:

,sI- ciezr.glit, orgr,"nizirr-ea si chiar ili c,onlirurri ;i sl'i rtrtlltiplici: olgantli:" '3' 1:lr

Page 22: IMG_0001 Inelul lumii mat

f'RO IJ {-EME F ILOSOF'1 CE Ai-Ii C UNOASTNT{fi i\TATERIEI lTI

ir: altfr. parte, siri.rliniaziL: ,,A;a stind lucrurile, daciL descoplr cL naturo opereazirea singurf, toatc prodigiilc pc care le-am citat; cX ca creeaz-l organizarea, viafa,scrtinentrll insu;i; ... nu trebu.ie sir recunosc, in aceastir facultate a naturii,:rrlicir in lucrurile existente, r:xecutarea l'ointei sublimului ci autor, care a goiti ;i t:a sf, aiirl accasti facultate? As admira mai pulin mlrelia puterii acestei prirner','r.lze a tot ceca ce existir, dacl ci i-a pldcut ca lucmrilc sh fie astfel, decit dacll-';'rr1 tot atitea lrcte aie puternicei siile voinli, ea s-ar fi ocupat si s-ar ocupa con-::uru incl rle rletaliile tuturor creiiliilor particularc, ale tuturor rrariatiilor, aleruturor drzvoltr'riilor si pedeclionlrilor-, :rie trilLrror distrugrrilor ;i reinnoirilor",i;{r-un cuvint dr toatc schirnblrilc carer so p:tri--c, in genrraL, in lucrurile care

,;c+-:?" q4

{istc evicient punctul si.n dc vcdere matcriali,it, de 1ip aristoteiian, divini-liLra ntfiind clecit, cvcntual, nn i;iim rnotor, flrri ,.:-1" se rnai aurestece dtpir aceea

;n treburilc naturii. I)ar, r-nai important. I.arnarcl.:, in citatul de n-rai sus, p1a-:,-riz5. in ordine: organiz'trea, z'iafu, sentr"*tentttl. l iata cste ea ins5.;i organizare,,:;,Lr or.ganizarea poate si aparir-;i fiLr'5" r'ia!iL. I.amalc,k plaseazi viala intre orga-rriz.are 5i sentinent, iar sentirncntul la e1 are ul1 sclls mult mai larg decit inle-I 1ltnr a.;tirzi. Pentru L.amarck, o garni. 1arg5. cie aclivitirfi inentale psihoiogice-,rrt sentirlcntc: ,,ln rlc'{initir', convirrs cir nici o a1t5. matcric oarecare {materia:i,rvie, n. ns.) nu poate atr/ea ca proprietatc {acultatea de a sztnli si con-', ii"is cii scntinientul insu;i nu este decit un fenomen rczultind din func{iunile u.nui.,str:ur ordonat, capabil s5.-l produci, voi ciruta care ar putea fi mecanismul or-:li,riic care poatc cla loc acestui admilabil fenonren, si cred. ci l-am sesizat" u5.

.'.i i'nai cleparte: ,, ,.. am avut ocazia sir recunosc c[ pentru producerea sellfa-''it,i.titulu'i trebuie ca sistemul nervos s5. fie deja foarte compus, cum trebuie sliitr inciL si mai comple-t pent;:u a t1a nagtcl'c fenoirlenelor de i,tdeligen[d" a8.

DacI" sistcmul nerr.os este foarte simplu, atunci el nu seivegte decit 1a ex-; itirlra rrriscirrii oleanisnrului, cl prorJ.ucc nunrii fenomenul cle 'iritabi.litate: dacilirrsir c,ctt nrai complex, sc prorluce fcnomenul de se*firn,ent. T)upi ce face aceast5.:ifinna!it, f.arnarck cieclari-l: ,,Nimeni, dupi cite qtiu, nu a acordat atenlie acestuiiucru; rLstfcL cir- ace:L:stir tracuni relativir la cunoa;tere:r nneia din cauzele celemaiqr11ls:rnii:e ale lcnrrrncnelor principeic ale organiziirii anirnale . . . etc. etc." a?.

Accst irnni:t dc r.ederc nnitar asuDra iritabilitlfii, scntimentului ;i intcligen{ei,i-:'.ii'obollrl cu irieea dc a girsi izvorul tuturor acestora in formele ceie mai e1e-nrcnta.rc aic inatcriei r,-ii ne arati ci Lamalck a scsizat, intr-adev5"r, problemelelirndanrtntalc atrr-: biok:giei. Lalnarc,k a{irmil: ,,La sursa lor, fizicu,l ;t maralul'nusint, i:-rrr"i indoiali, rlccit unul ;i acelali lucru" u3. Et a{irmi iegS"tura dintie aceste<ir.rui. llrnomenc, iniiuenta unuia astlpra ccluiiatrt: ,, ... aceste doul clase de 1u-lruii, criie au r.i strisil comnni, reactioneazi una a.sr;pra celeilarLte, in speciai atuncilin<l p:rr a {i clt rnai sepal:rte .,."'e, cici ,,efectiv, ari inceput sl fic studiaterrr,.riiir ilouir. tipLrri de obiecre atit dc distincte in aparenfi, in omul. insuqi, undetrganizarea, ajunsil pc cr"{mitre cornpozifiei ;i per"i'ectionirii, oferi in cauzele feno-:irr.rnclri' cie viafi, in crle ale sentin'lentului, in iine in celc aie facultS.lilor (supe-r-ii.irrie, n. rjs.) dc care se bncr-rrir, cea rn.r.i marc complicafie ;i unde, inions,.reiil{it, estc crl mai greu citr:l- srrsiza sursa atitor {enomene" 50.

[ia1-,iul ciL nirt'.rra er,olueazi" pinl acolo incit un corp viu s[ aibil facultateade a fi;l'r'na iciei, de a {ace judecili, de a gindi ,,este cea mai mare din rninunileirl c;ii,r irnterea naturii a putut si aiungi, dar pr de altl parte, este proba uti-ii.zlir:ir unr,ri timp considerabil, naiura operind toi-ui numai in rnod gradat" 6l. Caresint slrrselc acestr.rr fenomenc se intreabl Lanarck? $i trebuie sir existe aseneneasrtrsr'l, naturale, dil moment crl nltllra vie cr',rlueazi de la sinrplu la complex,r-li'osti-.irc:i eselili;rli" ciintre iiintelc vii fiind complexitatr:a organiz5,rii, El i;i e:i-iriirni Iri"mtntirrilr asttel: ,,Dnci animal':i"-, cc,nsitlerate prorluc!iuni alc naturii,

2l-c.?5!,

321

Page 23: IMG_0001 Inelul lumii mat

JZt MATDRIA VIE

sint fiinle deosebit cle surprinzirtoare pr-in facultatea ior c1e a s.'nrjsca, ulr n,ii,ilnuntir dintre elc sint cu atit mai mult, prin {acultntca dc a simti (in scns r:Lr-rl-tal, psihologic, n. ns..)" s:. Si mai departe: ,.lnsi ia fcl cum aceastir {a":-"il-tate cie a se misca este foaric limitatl in cele mai imperfecte dintre anirnalc, r.ru,..leea nu este deloc rroluntari" si rindc nu se producc clecit ca urntare o ultor r::.,-i-tafii ex-teric-r:rre,. pe nritsurit t'c sc.pt'lI,'ctioncazir apoi din ce in ce, ca ajringc :i;--iglseascri sltrsa in anirnalul insusi si .sfirserstc prin a fi srrpusi vointei sate;- la ;,.i,{acultatca tlc a- sirnti cstc incir {oarte oll.scurii-;i foartc tin:itatl in anirnalcle nndcea inccpe. sir er-ristc;- 1.rc tnlsut'i cc t'ir s:i: <iczlolti in nrod progrcsiv si atin*i1t-gradul princiital de tlezvoltarc, r'l! rcusestc sir {acrir sir. c-riste in iinirnal'facultiitilccare cor:stitriic intciieci-lta" 5:1.

_ _S9 poate otlscrl-;r c:"r l-ainlii'r:l< lr r-irlicat cclc clouI" nrari probleruc ciir'.e:il1rideschisc si astirzi il bioiogrr:

a) olig'inca si caraclcrul cclei rrrai simple si clementarc riniti"ti elr: r.'iat:'r;tr) crrt-.'r sc trece de la llccastiL unitate clcnrcntall de liat5" ]a ,rrgani.-r , .1r

cu con;tiiniir si crcatoarc cl,' culiur:i, siiint[, tthnologie si artir.M?i pritenr ol..srlr-;r cir- f,al:i:rlc]! 1 pxi problernele in urod coreci. \'iata ir;o-viiir: cliu uatrita insisi, de la siire, luind 1:r. inceput fornrele ceic rnai r,lnmen'ul..r',

gi evoluin<l c5"ire lonnc complexc. \ici uir iirgredicnt fundatncntal nu poatc r.iri-rr--a in {orrnele con-lplexe care.*cir nu 1ie girsit ;i in formelc cele n'rai-sirupJ.c'li.r.iati. I)c-'oscbirilc riintrc orsanisnre sc bl;z-c;rzil nunrai pc difcrcn!c in orgairizai,-gi complexitate.

Conlinrrtul. coilcrct al tccriei cr'*lutici lui I-amarclr, tieoscbit)i. clc accca a ii.i,llarrn;in,_ a fircut pe istorir,'ii liiol-ogici sir- nurneasci- aceasti, t<:aric i,ransfoy??!:s?n.Pentm Lamalck, erroh:tia se |rodricc.prin transf<.rrm5"ri cle la simplu la compii':i.intotdcauna iir acest st'ns rtutc, el afirniinrl cl-riar ci viul se naste in continu:ii.,'prin generatie sponl.anee. IJai:r:irin caracter-izeaziL astfel pazi\ia t"i I-o*ur"f., ",i,,g.eqa cg privelte. cauzeie inodificlrii, cl lc a.tribuia in-parte acliunii conditiilor-fizicc de viatl, in partc incmcisirii dintre forrnele exislente si'indeosebi intri-buinti:.rii si neintrcbuintirii (org:r.nelor), adic5" efectelor obiceinlui . . . El crcti, ;de a-selnenea intr-o lege a dezvoltirrii prog-rcsive" si.

Jlcsi tcoria eloluiir:i -qe bazc:az:i astlzi pJ conceptrrl sclccf iei naturale elabcqi:cle ,Dalrlu'in ;i Wa,llacc, se nranifcstL tunriinfi d" a iicoillor"-lntr-o &s€rricnc?. r,.'i)-rie a evoluliei tsi eir:mente lamarckiene. Danvin insusi avea sii. spuni:,,Am 1,.-capitulat faptcle ;i ralionanrentele care m-a1l conr.ins i:e depiin cir spcciitrc s-ii,,,rnodificat in cursril trnui indclungat proces tlc clcscc.ncicntir. Acest li.cru a fostefectuat in -special prin seleclia, naturaLi ;r illlr)rcroasc vaiiatii succesivc, r-nir;i ,.,utile, aju.tatI in rnoci principril" cle efcctcic mostenite alc folosirii si ncfq]osrii,pirrlilor *ci intr-un moci neitli:oriant, u<licir in legirturir cL1 srrlrcturile idaptlr-r'tr-ecutc saru prezcnte, cie ac{iunca tiircctil :i conditiilor cxtcrnc, si prin viriati:carc, in ignoranfa noastri, tri st: pai'cir sc ivcsc spontair. Sc pare-cri iun sirl,-estinrat frecvenla si r,aloarea acestor- tlin urmir. fornre de variatie, care d6c l:rmodificirri de strucitirir pcrn:attctttc. jnLicpendcni cle scit:ctia naturaiir. }-iar cnllconcluziiie rnele au {cst in r:hirriul timi: {oaltr: gresit infelcsc si s-a spus ci ;:f.ri-bui moeliiicarea sprciiicr cxcirr*ir. sclt'ctici naturalc, irni pcr-rnit s5. cnbserv cir i':rprima ctii{ie a accstci iucrirrj, rit si in cr'lc utnrf,toar,', al,, :}s('zat in pozitia ccl:rnai eviclcnii+. - 5i allrilre ]a sfirsitul iniroducerii - 'urnriitoar-eie cuvinte:

. r Sint

convins cli selec{ia lla.turali a lost :lrijlocul nrirrlipal riar- iru cxclu-siv c;c ;r,:lii-ficare tt" sr''

l)iir s;i rcvettirt'r 1a. icxt,-rlc r,riqitralc ;rlr' 1ui I-arnarck. I)upi cl, tra.r:slorrlii-rilr: canr prod^uc evotrrlf,i:i fr;rnlelcl-rle r;i;,rti clr ia sir.nplrr la c-omplt:x, icnt i* tir:rlrlla.s clt 1r;ls

56, sc <J;ttttr.'sc ri," r'i::tts1;,ltt tlat i.tt.lcrt:c si c{1il'n.d organisrlc,lor ri,.Accctii.ul'e:,1,.' 1:us rle X.anrlircii Lrit ('ri'irt.rrr,.slrl/fr'rir' irtttyti,', aal-(, :ll-'<.lctcr;ltina, ili;

Page 24: IMG_0001 Inelul lumii mat

PRO 13 LEME ll ILO SO FICE ALE C UNO AST g i'l I{ r\,{ATliF"lEI VII 323

in:isi natui:a rlaturii, cre;tcica complexiti!ii, rlir-ci'sificarca, aparitria organ€lorsi tunctiunilor. Rolul rnediului inconjurdtor nri tslc neglijat, dar nu este con-siLi':rat cictenlinant. Ilin accst ultini punct cir: vedcre, I-ai-r-rarcl< gi l)arlvin se

a:ri.]m5.nl- inc5. o dat'LIn ceea ce pri.repte circwrnstan{ele inteyne , dcosrl.rirea intrc cei doi este imensi.

i.ri Larnarck, circumstanleie interne, in ultim[ instanll, se ba.zeazir pe: o pro-'lr';i,;iunc a rriului in a cigiiga funcfiuni n<li pentru care i;i organizeazi" evolutiv.-xr.:une noi. l-a l.)aru'in, circumstanlele internc sint rnutaliile.

lircir tliir anrLl i80 I, I-amarcli afirma: ,,Ai ptrtca rsl 'rloveclesc ci nu estei,r:;r-rc ioLma, fie a corpului, {ie a pI"rfilor saic. clir:e dir k:c obiceitlriior, manierei,.ii"a tri.i a animalel.oi; ci, clin contri., cir tocmai obiceir-tliic, manicra de a trli-l l.oate circurrrstantel.e influente sint celc carc ar-r constituit, in tirnp, forma cor-r-;ul,,.i si a p5"rfiior auimaLelor. Cu forrnele noi, noi {aculti.ti au tos! ci;tigate;iinr,:tul cu incetul natura a ajuns in stadiul it-i cate o vedem azi" 57.

Punctul de pornire il constituie acea propr:nsir-inc ciLtre funcliuni dc care,a-:niltearn neai iniinte si pr carc Lamarcli-nu o iroate cxplica,,spunind nuillai_:,,-\vcrn toiugi un presentirnent asupra existenfei acr:stei puteri interioare ..." 58.

i iialisrn? Nu putem trage o asemenea concluzie, deoarecc 1a Lamatctr< totul pro-'. ilr,: din mateiie, deci niai curind accasti. propcnsiune este o proprietate interrri:i i-*ateriei care particip5. la organismul vir:. Ortosens? Am fi inclina{i si dlrno .i.semeuea e:<plicafie,

-dar lucrurile trebuie sL fie examinate in lumina teorieisi ii:ctiei naturale, care nu poate fi pusi. la indoial5", deci ccva rnai tirziu tn cu-piinsul acestui capitol.

liranqois Jacob comenteazf, astfel aceasti putere interni care tinde neincetatsii ccmpuni organizarea pentru oblinerea de noi funcfiuni: ,,Este o forld. deorigine cam misterioasi, o < putere D care, cu toati profesiunea de credinll vna-tcrrir-listl a lui Lamarck, se inmde;te intrucitva c'.r forfa vitail: ea este apanaiul.ri/.irlsi!'al {iinfe1ol organizatc, cstc ader'lrata s,:rsiL a aimoniei gl a regulariti{iiiil progresiunea fiintelor" 5e.

Aceasti- putcre, iiLri" a neglija roiul elcmcntclor structuralc, este nurnai apa-lrrjrrl sr:.rsci<;r nrateriale cafe particip'a la cornpunerea organismelor vii ;i ar putea:i tlc ordinul unui pl'occs informafionaf i,n nr,aterac, exact de tipul fenomenologicl,r:(-:pLls de iloi.

l)e attici, I.'ranqois Jacob, partizan prudeni ai biologiei rednclioniste, rnole-'.;uiaii:, in ilcheicrea volurnului s5.r-r ,,Logica viului" scrie el insugi in fafa nepu-rirriri tlu a crpiicr totu;i viul (dincoio de aspectul di: ma;inf, fizico-chimicfl):.,in ulii;r..i anelizir, proprietS.liie atomilor pe care le descriu iegiie eleciromag-:rrtisinui:.ri iui lIa:lveii tac posibild. insir;i cxistenfa tuturor organizSriior', a tu-iin'i)r sistcmelor ;i tllturor ierarhiilor-" 00. I)ac5" lucruritre ar sta exact aga, atunci;ril \'{)ril putca c--<plica niciodati procesele mentale gi psihice, care fac totu;i partei ": i irr. i'rtid,:nt, lilancois ,'l acob, continuir: ,,5-ar ilutca ca dcscrierilc s5. cu-

riiiidir 9i alte lcgirturi posibile. IncS.tuqall insiL in sistemul sln de explicafii,.:iiilta nu poate evada din e1. Asti.zi, l.umea inseatrnl mesaje, coduri si intor-iii:ti.ii:. n:rr: rniine, poate ci o altir inr.estigalie va ciisloca obicctelc noastre de stu-e-liu Dr:rlrru a lc recompiinc intrr.un spaliu noul" 61"

.t1t presentimcnri ln ultimele cuvinte aie ciirlii saLe, un traureat aL rrrerniului{obcl r:rrtici intrcaga stiin!5. conterlporani inc5"tusatl, intr-artevlr, dupiL pS.rerea--.rrir,isiri, intr-un rnodel ontologic ciepfuit, tecorespunzf,tor. Cheia trebuie ciutatdin lrihrcilea proprietifilor in{ormafionale ale lurnii materiale 9i, dup5. cuilr am v/azat,i:r r"ecriLoirpterea i-lnor spalii ortocristenfiale, subiacente, spagiului uzual. Viuliii,lctioncazS" si lnir-un asernenea spaliu. Nu au llsat oare Lamarck ;i l'ranEois,.f rii:ob por{i deschise cltre conceptul in{ormiltt.rrisi din orloexistenll? Sau celilrtin nu l-au intuit intr-un mod surprinz'itor?

Page 25: IMG_0001 Inelul lumii mat

321 MATERIA VIE

X)ar sL ne intoarcern la Lamarck, pentru carc,,cxcrciliul victii, si i:a o ci,,n-secinti. a rniEcX"rii organice care ii constituie activitatca, tinclc fhri incctare lllnunai si extind'I si s[ dezvoltc orgunizarea, insX. ci tinde, intre aitele, si nrrrlii-plice otganele ;i sL lc izole-ze in lS.casuri particularc" 6?. lar ,,utiiizarea obisnriiS.a unui organ, in spccial dacii estc puternic exersat, {orti{icir accst orgau, il tlr zlt,l1i.ii crerstc clirnensiunilc, ii nirirclle ;i ii cxtincle facultltile" 6:r.

,\ccst lucru 1)1-csupunL- nrostenirci'r clin gcneralie iir generatic a caractcri'lordolrindilt:: ,, . . .fi<'cait' organizurc si lirciuc formir obtinutli irrin accastir ortlinea lticrulilor si irrin circur.rrstatrtcle crtL.,r ilil colrcrlr:tt la ca au fost conscnratt' sitr-ansmisc succe.siv plin gencrrrrii, 1:ini cincl sc obtin noi rnocLificiiri alc ace-,iorforne ;i ale accstor or.r,aniziri, p'.: iicccasi c:ile qi prin uoi circunrstante" 6r.

(,cit.'ticlL inc,lt't-tti tnt t oiif it itti irrsi rilt as('rrencr. l)u11c1 rir' r'cdeL, . ('c,r;i , ''se tr-ansnritr: creditar sc tran-(rllitt: prin genomnl cromozomic si ,,ultima snrs;-L adivcrsititii organici-- cstc mul:rtia" 65. traL mutaliile si efectele lor sint rlc{initir.itc'prin selcctie n?lturalii. \u p-oatc exista nici o indoiail clin accst ilrulct rk: r.cr.l,,:',,.

Cu tc;ati: ac<-'stca, pc lingli t'.rlr!itrrtctz s{yttctrt.rrild, <lcterminati tle gclic si ir,lond clc acizii nucl,::ici, bir-,logia ultinrilor ani purie in cvidentir si o iru',ii1,rte f ir tt-lionalii ciire (lepindc cle restul activitltii celui.rrc (iu alara acizilol nuclcic'i; ';6"

-{.ccasta clii urnrii inlcn'iutr insir niimai c:r o ri:iod.uiatie il creciiiiitir b1z;}tcpc acizi ntrclcici, c;rre ritilinc ir;nthtntntai.: ,....r'rIr'in1;11-r'2 gclrornrrlui Porrtt'rl'r l:ril-i{ldulal:r cle constringeri struciura.le sau {unctionalc ctrrc llar sir. scape conti'olu-]ui direct al qenel<.ir "6? si carc ,"intr-rtn fel oaiccarc s?nt auloprri:etu.atc" 0s, drrcisr: transrnit r:reditar. ltcstcnirca funciionalii cerluiarir neccsiti ,,contitruita.il-li ccltiicica un intreg" 6e, ins:i.,di{icul t;rt,-'a c,lnttalit :r problernei rczicii in relatia circui;rrlcare cxistS" intre acizii nucleici si coinponentele celulci ncbazate pc acizii nucicici.Ultimcie rcgleazii sau rnoduleazli e:i1;rcsiu glnornului la eliferitc rriveluri, i;r tin:.tl;ce genomul controltazir" specificitatea tuturor componentt-.lor celuJare. Capacitailaaccstor cr,imponente celularc de a interactionrr cu c-rprcsia gcnomului este, de accr'e,progranati" in insi;l sccr-cnta de acizi nuclcici. I)e acce:L este dificil, concepl.tr:rXqi cxperimentai, si st'pariim in creditatea celulei rolurile respecti\/e ale acizilornucleici -.i ale conlponcntelor netrraz:rte 1:c acizii nuclcici" ?0. Faptul cir pontr:erista si o componentii ci.'editari" neirazatir Fe acizii nuc.ieici nu arat5. cI- ob{inr:ri:atinei atruni'ie stiiri stabiie dc cl"tre un org4anism, ceiiiiii, starc lic structurali, t;efunclionalir, se poatc transmitc generaliilor urtr:irtoare? Biologia contcmporiirr:,',confirnr.r. accst lucru. Sc afirmi chiar cir ,,mosicnirea functionaiI se nrlnifcstica o fixalie (dedicare) fatS de o stare i;articularii ... O lnerlorje a acestci ch'<liciir-i.

{fixlri) c,*te menfinutl..." ?1, tc]ttarcindn-sc cr-r ca arc posibilitirti {oartc rcstriir..,t-.de a l'irspuncic la rnodificirilc dc medili, la it.i ca si genomul.

Ci-:le de mai sus nu inseamnli recunon.st.crca rrnor fasibilitdli lu.ntarciiini.c ,i.n

eLrolrtllc,.ir\rd, o consti{u,i tiota doitt,i rttutti l {':.Jol1t,!i,ci, ctnn, ittsrtsi, Damtt'n tt afirtri,al.tNu capi,tl urml"toarea forrlularc a lui Larnarck un anurnit in{eles locrnai invizirurca biologiei celuiiir-mcler:r.rl:rre:: ,,. , .starca orgaliizirii in ficcurt: cr.ir"p viua fost obtjn'.rtir, putin citc putin, urin pro{rcsirL ir.,flur,irici rniscirrii flu;dclor siprin actia aI schiruJ-ririLrr- la {;rr{r Acfstc fluicle lru fcrjt continilu slinu-ce in ;iatru-irlor si in starca 1oi- irriii st;act-':,iritciL oiiisnuitii;i ric-ccourl)unr:r-iior i,Jepcrdition) sireinrrr:irilor- joi" :r.

s:t.t{ }tiif}t\(;}it{ r:f }}r (}r.{h;t.t

C) ine:ircare iiilc-tsi;n1 iL r.l{r ;i init'{t li trrir.rsi(}iini-<niul l:ituarr:kian inlr-o tcoriea crrolutiei inai cr;nrprt:ltcnsirt;"i iir.)ilriilre liricianriiui iir'',",.in Schrldingr:r ?ll. t1;eutnsitl<:;-li cli rla;-vir:isu.)ril ,.';itir'ri;;itrilici o pi'rsiti','ti','il sr;n.;1t:"i rJar:i .,sir:i1uni pas;

Page 26: IMG_0001 Inelul lumii mat

FROBLEME FILOSOFICE AI-E CUNOA.STEIIII }IATARIEI rr'II

ai cvolrrtiei sint mutaliile spontane ;i intineplS.toare, care nu au nirrric ccxttr.iircu cor]lportarneiltul inclividului in tirlpul viefii" ?{. Remarcind ciudirteniiie anirr-,ri-letror, jnclusiv ale insectelor, Schrddinger constati specializarca lcir in tntt':i:'irleosebit de studiate, pc care, dac5. nu le-ar {i creat natura, ,,nimeni n',r si l,r-r,rfi irnaginat" ?5. tr)e aceea el afirml ci ,,estc grc'u de crezut cir toate provin r.1in

c acumularea intirnplStoare D stipulatii de teoria clarlinisti" ;t;. Si n.rai <lepari'r:,!...ar fi greu de infeles daci dezvoltarea unui nlecanism, organ, cornportan'.'li-utii ar {i fost deterrninatE. de un sir }ung de evenimentc aleat'oiii, independcnteunrrl de a-ltu!, a;a- crlm nc-an obignuit sl o gindim in termenii conceptiei iiii-tialc a lui Danvin. ln realitate, cred ii rrumai startul iniliatr, imperceptil>il, <iintr-oanumitir direc{ie I are aceastir stluctnrl. El genercazl prin sine-insu;i cilcumst;rl-{ele care t< lovesc materialul maleatrii r - prin se}ectie - tot nlai sistcn-ratic. indirectia avantajului ci;tigat la inceput" ?7.

Propensitnea lamarckianl" dcvine deci o mutatie, Jlc crrc o irnurniti ilr:ljlriii-tate, modulalie in termenii Janinei Beisson, ai- permite cor.rstituirea trcptat.r a-

unei functiuni, orgirn sau a arnbelol deodatl. Seleclia naturali rimine prt:ltcurir'-renti, dar ea se manifestS" atit in raport cu mutatiile, cit qi cu procesele celi s,l

transnrit ereditar si care nu se bazeazd, pe ac-izi nucleici. Fundamentalt' rirtr-,ii:rnuta{iile deoarece lle se procluc asuptra ma?eriei ereditarc cerrefixeazi caclnt}sf ir,'-ral aI unui organism, dar in acest cadru, sulrsumat lui, o ar:lumiti evolntir',itrtip la.rnarckian este posihiJl, ceea ce nici Dart,in, dupir culrr i-r"m viizlrt, ni1 :].

negat.- lntret-,area care sc puue este aceca daci genele pot fi nrodifical'c srib acii,.i-

nea exerci{iului vielii -c,i a influentei mediului inconjurEtcr-. Piui- acttm :-is1;i-':t.',ilbiologiei moleculare Ia aceastl intrebare sc prz1q cL este negativ. Iiai r:riiiir'-i,tot o anumitir mutalie va fi selecta'Ll pentm a .,confirma" a.numite trirsiituri ol,ti-nute prin ,,ereditaiea" bazatit pe componentc diferite de acizi nucleici. Cri .ilitcuvinte simburii principaii ai evolutiei rlmin tot mutaliile;i -rclectia ;rainrijrl ,

qlar lor treb,uie si le adiuglm ,*i ,,modulalia" iinpusir dt r,rercilitt! t,itiii ,

cun-l spunea Larnarck. Iar pentru noi accst erierciliu a.l r'ic{ii se cli:s{ii;o:riiatit in raport cu mediul inconjurirtcr spatio-temi:oral, cit gi cu rnediril profrt:'i"informaterial.

Erwin Schrodinger p-i:ezlntir importairtl" pentru {jJ*:ro1'ja- iriologici ?8 :i rjilalte puncte de vedere. Intr-o alti lucrare?s, reflectinrl asupl;r matericji "' ji. i'lafirmi ci ,,materia vie, cu toate c:i nu chicleazil rr legile fizicii,r, asa c'11111 &'.1 fi,:tstabilite pinii acum, poate s:i implicc (( alte leei alc fizicii i>, ir:r1 licciln{rtci1'.",dai carr:, odati rerrelate, vs1 dg.,'eni c r:artc:la Icl de cscntiall'l a act:stci stiirti,-:ca ;i primele" 80. Si r-rii tit'irx1l, : ., ttrin ur.rllzir(', nu trcbi:ir: :ir nc rJcscLuajr,;.rdi{icultatea interpretS.rii vie'tii prin lcgi}e obi;r:uite alc fjzicjr. i}rnim ci ir-'c::'rriaceasta rczulti din cuiiostin,i'L' ''r' , Jr',' lc-i,rn e iPirtal rlr-1 ';, sil-ur,ilr';r lr'" 1r:r, i

vii8r.'I-rebuie s[ finr pr,.giti'.i si g',';sirn un ncil tip <1r.: ]cgL'tizicli cc o don'iir.'..Sau trebuie sl o numinr lcge l,rrfizicir, llcirtr-ir [r nu Slr-:1]rr' ,..iirr-,'rfizicit?" s?. I-a cl,.r,',tot el rlspunde: ,,}{ii. Nr: ci-e ql asta. I )eoarccc noul iiliricipii;- c-cte o ler1i' i':;ifizicil": nu este, dupi pirrert-.a llL'il, nin.ric altccva. dccit 'rt;-r pr-i:rc'iirinl

"eorit'i ,--uri ir-

tice" 83.

Schrr:clingel nu :nai rcuqr,';tt: si 1;usti{ictr cl1r11 riecauica cuantjcir .ri' il'iiii'lexpiica viul $i nici cei putin crlr.ar'lintea {i c;illzr prin cart, l-ar putca e:;piii:r.Singurul lucru pe carr: ii rirai poate spline in inclieierea :u-grrnrcrttltilor sal,: r'st',:acela cii materia vie este ,,infirptuit5" dupil principiik: ciiliuzitoi,.rc al,-: mrcalj'-'iicuanticc a l)omnului" 8'. t.um si explici a1tfetr faptul, a. 3;inclit probal-'il Schril-d,ingcr, ci, pc rie o partc. ,.rorpul meu {unclici:eazl c.i. 1ul ;]lrrci.nilnr i,"ir:' ;:rconformita.te culegi.lc Naturii" E:' ;i, irr dc aLtI parte, faprinl cir ,,stir.i totusi. i,lirrincontestalrila e:perienta clirct-l ir, < ir ji ccntrolt'z miqr:lirii,:, a.lr rililr '.:f cclt l',:

Page 27: IMG_0001 Inelul lumii mat

I\{ATERIA \TIE

ii:oi,5.{1" 8s, cir ,,rr Eu r - sint pcrsr-rana care coniroleazl- <r miqci.rile atomilor p inconforrnitatc cr-r I-e3i1c )iatulii" s?.

Este rcmarcabil faptui ci" Schrrjdingc.r intuicste nccesitatea unui principiu.i i.ric nou pcntru a e-rpiica viuL, respingind in mod deschis vitalismui; de asernenea,j';iirtul c5. acest principir-r trcbuie s5" fie foarte pra{und, attt dq profund cit putea1'r lristi{icat la inornentui rcspcctir', adicir ia nivel cuantic, iar de aici s5" se ajunglirL erplicaiea puter-ii informationale a ui:ui organisrn superior care, din gindul:.-.ii. si utilizezc lcgile n:iturii. Nu gAsirn oare aici, indirect, o anumit5" si vagi.r,rlrtilic a cuantci-anticnanth, a oriobiontuiui pe care aln {ost obliga{i s5.-1 pos-liilrim oentrll a explica tocrnai proccsc-1e carc au fr5.mintat si frfunlnif fizicienii".l,i.ii6gii

;i {ilosofii?Apare, in orice caz, nccesitatca apro{undirii biologiei in adincinr.c, dupi

irliru alrca sri observe si Mario Bungc:,,in biologieabia daci dispunem-dc unele teorii comprehensive care s5. o{ere

-,rrr caclru general pentru formularea problernelor. Cu exceptia unor domenii spe-cirlc, c;r biofizica sau genetica, aproape fiecare problemS. trebuie sd. fie tratatbr'. inod separat, adesr-'a bazindu-se mai sigur pe fizicS" sau chimie decit pe biologie.T;. rnod uzuaL teoriile trebuie si fie construite din fragmente ... Ne agteptftrni.iiusi ca, pe misur[ ce biologia se dezvolti. ln adincime, ea s5, punl ]a fel de:r:clte qi de grele probleme de interpretare ca ;i teoriile fizice de azi" 88.

,tl,FlflEil tr OTKrl ${ F$|(OM$NELE VTETII. VL{TA $I REPITODUCBIIEA HI

tir anul 1924, Alfred J. Lotka public5. o lucrare de fizicS. biologic5., de faptrl,.r trriologie matematic5. se. Acest volum este interesant din multe puncte de','i rlcli:, cleoarece se ocupA de definirca vief ii, de evolufie, de fenomenele de,tchililrru gi neectrrilibru, dc aspecte cibernetice biologice si sociale 9i de problernalii'rurii constiintei.

;\iired l'otka, d,;p[ ce aLtalizeazL problema definirii viefii 9i constati. cI-riici o iLrfinitie existenti nu este acceptabill e0, declari c[ abandoneaz5. incercarea{l.: l. rl1&i defini l'iafa: ,,Problema este nu atit < Ce este viafa r ci <r Asupra cer::.ilL'ir1 cie acord s5. nuinim lriaf I p "e1.

l'rcirLric sii. recunoastem c[ nici astitzi nu dispunem de o definilie riguroasi:i vi,-.!ii. Arn r.izut ' ln capitolcle prece<lente cf, autoreprodlcerei estefr-rtcicauna prezent:i in fenorrrenclc vielii dar ea poate fi programat[ giir, ifi1o111enelc lehnicii. Am fi tentafi s[ enunf[rn c5. viafa lncepe acoio

'-:r',li-' sc coirstitrrie lln procesor fizico-chimic cu acces (introdeschidere) in infor-:;ralci-ie. I)ar acest lucrn ar putea s5. insemne acceptarea vie{ii numai de la oll;rtti- cr'r'-a- rnai evoluatf care se constituie ln procesor fizico-chimic independent,c,.ii'il cste celula sai-l el'entual o organeli" intracelutrarl mai complexl. DacL viata;;ri1;g o-.1i-'t, trebnie si rnergern totu;i la structura molecularS. minim5. cu intro-tr sclridere. Acolo iircepe viata sau senr.iviata. Se poate observa cum, ckiar tu,i':t.,:ir.i. ,i'r,0tle/,Ltlttt, ,rt,ost'ytt, o il:.fiuilie rigwrotzsd a uielii este grew d.e dat pentru cd.este

.cttlL t{i gdst)t o "f:rotfiieri clard ttttve ne'ti,u. gi ui,tt,. $i totu;i, sintem de plrere c5.:irtsal'ea unui ortobiont j.a o structul[.rno].eculari. reprezinti. inceputul fenomenelors;- via|;'1. Aici clemarcatia aparc netf,, chiar daci definirea vielii intimpini ilcii:rtirlu.rre unele greutili. Lotka are dreptate ci e.xisti si un anurnit arbitrariui'', c,ir:i'inirea vietii. Am putea spune, spre exJrnplu, c'l- uia!'z reprezi.tttd o forwd!::' {ii:'tnir{tre ct ,iittra;l,tscit'irl,are, aui.u,d ,proprietrili d,e reprod.u,cera etc.

l'roblcrna evolui-ir:i, Lotka o priveste pe un pl.an rnai generaL <lectt cel stricl, i.,li'.jit', i,r.firniirrrl cir ,,evolutia cste isiori:L unui sistem care este sup[s 11no1

Page 28: IMG_0001 Inelul lumii mat

PIi,OBLETIE FILOSOT"ICE ALE CUNOA$TERII MATERIEI 1/II

schimbiri ireversibile" ez. De aceea, e] trateazS. semnificatia statistic[ a irn'ersi-bilit5tii studiinci procesele chimice in lumina cineticii unor reactii cle-.o'ise pr-inecua{ii neliniare. Ajunge la ecualii diferentiale neliniare carc'descriu o nr:,r-ebog5"{ie de fenomene, de stabilitate ;i instabilitate, Lotka fiind f5.r-5- indoialir unprecursor al teoriei structurilor disipative elaborate de Pligogine ;i ;coala sr:.Acordi cea mai m.arc atentie stirilor de echilibru dinanic, dar deplrtate cle echj-librul static, pe care le po-sedi si organismelc vii. Pentru Lotka, 'nu numai olgi,-nisnul viu, omul tn particular, dar si societatea este mult indepirtatl, ca matrir-i,:],dc echilibrul statice3. IJar aceasta nu este numai o proprictate a rnaterici vii, rrisi a celei nevii, care se autoorganizeazl" in structuri disipative fizice sau 'ftzit<t-chimice si de care viala profitir in folosul ei. O celuli biologic5. este fiLri indoralio structuri disipativ5 care isimentine autoorganizareape seama energiei si sribst:in-tci primite din exterior. 'Incl mai inaint"e, Errvin'schroclinger a'vea's.1 enllii{lideea ci un organism se hrS.neste cu entropie negativl sa care coilpenseazir- prcdrr-ccrea ctre cntropie pozitivS. si in acest fel organisrnril i;i mentine organizarea ,ncondilii depirtatc cie echilibru. De fapt, olice structurir disipatir'5., si ce:r fiziclsau chinticd, se lir5.ne;te cu entropie negativl pcntru a-;i mcntinc organizar,'.i.Schrodinger aduce ins5" un argument in pius, care se pare c[ a scipat ;i liiiLotka gi lui Prigoginc. Structurile disipative vii se rt:produc, sc inmullest', --t:

rlspindesc iu nise ecologice favorabilc. Acest lucru apare extraordinar din prrrit:tde vedere fizic! Schrodinger a sesizat acest lucru, incadrincl fenomenele dc rcpr';-ducere in categoria celor care produc ,,ordine interneiatl pe ordine" e5. O str',,:c-tur5.disipativii apare prit ard.ine frin, fletctualie (Prigagine), dar apoi se r:cprotiri,,:prin ard'ine d.in ardine. O structur[ disipativi. vic cauti s5. se inu]iiplice, ceca ':cnu intilnirn in lumea structurilor disipative ncvii. Ordinea vie cautir sir ,.e nrulii-plice gi chiar si constituie niveluri superioale de ordine. Ordinea vie cre,.ic iiitirnp prin evolu{ie odert5 cu diversificarea siructurilor disipatii'e vii, ceca cr i:i.{)pe Theodosius Dobzhansky -sf, afirme: ,,tsrobabil viata primordiali era u;liiorir:i.qi limitatl spalial. Viata are, totugi, o propensitate de a se extinde mercu ca mir:-,i1.Lde tipuri gi ca mas5, si dc a se rS.spindi, de a invada si asirnila merru noi nrt,.lji9nconjur[toare" e6.

Din nou, propensitate! Si fie intr-aCcvI"r reproducerca naturalil lezultat.'':Lunei propensitn{i, spre deosebire de repicriucerea altificiall telino]ogici" carc e..torezultatul unui program? S[ continir totu;i genomul, gena proprici ]ui rcl')r{)-duceri sau a celulei din care facc partc si, dcci, rcproduccrca natural6 sii st: i;l:.-zeze tot pe un program? Atunci, intr-adcr ir', e:r'nta vietii ar clcpinde dc jr-itlr.,-deschidere inir-o structur5. care confine si un lrogrorr, pentru rt:protlucerc. I)rrr:istructura are iln pr-ogram pentru reproducerc, dar nu poscdil introdcschiclrl,r,atunci ea nll este vie. Se pare cir oricc iepiociucerr- estc lcgatii dr,' un prograrr,deci de informa{ie. Dar si introcleschidc.rca reprczintL rrn ;rcces ia o s.uhstur,iiLinforma!ional[. Aceste inf'crrnatii sir-rt dc natni-I- clifcri'rI, insir, in princiniu, r,,,ffuiL lcgiturl intre elc.

Dateie biologiei nlolecularc contcmporanc confirniL laptul c[ ltplicar',:r :.,:face conform unui progran: cle repiicart e?. A^ccst lrir-m inct'p.' t'..r insusi nratr.;riui,ligenetic al unei ceiule ;i evident al rinui vinr:r. In c se;rti, rc1:licalc:r. tlel,ruie cxplic:;',iipentru dubla elice de ADli: ,,C'onsi<lcrir'Lii la un nir,el supcrfici;r}, -utruclcra A!i)'i,srrgereazi. un mecani-"m atrlg6tor si slniirlu. pcnfru repr)icalra A]);rr {\1ilt-scr,.:;i Crick, 1953) ; cele clorii tranluri (bcnzi) alc eiicei clu'r;lc sint -<,.:paratt, trirlti'de polimerizarea deoxiribonuclcotidelor- pe lanJurile Jrirrinli pcntni a forni:r cir-,:,lir.

copii identice. 'fotu;i ... s-a constatat repeclc cir ploccsnl <1e rcp).icare l:r-:ct:slrlun aparat enzimatic complex care este rnult nrai scfisticat rlct:it siinpla 1;r,.r-merizarr: a nucleotidelor iiirectionati <ie cor:formatia plrintilor" ss.

Page 29: IMG_0001 Inelul lumii mat

5'r8 NIATERIA VIE

La celdcle procariote, cum sirlt bacteriile, pentru ca dubla elice cle ADNsi fie supusf, teplicltii, ea trebuic sir se desfacir iu t1ou5. benzi .scparate q;i rleci,,sti: neceiar uu proces cle iniliele a acestei desfaceri gi, in consecinfir, al -replici-l' Iar initiclea cste un proces enzirnatic legal intinr ;i de cregterca. r.'elulei, deciol,, func{ionarea intregii- celule ee. Iniiierea -se produce insl tturnai in anurnit',:iliilrri ale genomului. Important cste insi ;i faptui c[ enzirnele care catalizeazri

i'r,limerizaria noului AfjN, in continuarea celui vechi, silt polimeraze care:

,r,.pincl cle codul pe ca-re i1 poarti insusi genomul i;\DN). Cu alte cuvinte, progla-,,:'r1 de bezi al polirneriziLiii Ai)\i sc giscgtc irr insuli AD\-'ri carc cste lcplicai"i r ceea cc prir-clte -initierea, e:r este produsS" tot de ni;tc proteine (proteirrl , des1,i),!t:al.ca benzilol de-r\DN : sttand separation trrroteins, SSP) atit,in celulele.il,rcariote cit ;i iit ceic eucariote 100. {r' fi iusl posibil ca- aceste p_roteine si. pro-iirir-I" nuinai fixarea separirii produse in alt mod, lucrurile nefiind incl suficient<ii: clare. Se pare ci in bacterii originarea replicirii depinde de membrana celu-j,.i 101. Oricurir ar fi, se contureazi ldeea ci ADI{-ul genomic conliue inforrnalia(;irrigrarnul) propriei saie replicd.ri, in cadrul unei uzine chimice cuu] ester:i itria.

limpul la care are 1oc replicarea depincle parci de o oscilalie de relaxare,t:;rici pentru o serie de structuri disipative: ,,trni{ierea apare cind se acumuleazilri curiul ciclului unei celule (tirnpul intre dou[ diviziuni ale celulei, n. ns.)s*ficicntir pr-oteini inifiatoare . . . Atunci incepe replicarea prin trecerea moleculeitii: AI)N printr-un ioc fix a1 meml-iranei care conline proteinele care cata)izeaz'ar,rplicalca* (explicafie pentru celule plocariotc', t ns.) 102.

. D-eci, dup1 -divi-r-iiinea celulei incepe siirteza proteinei iniliatoare si numai ctnd se acumuleazlsuficient;- proteinl-incepe inifierea unei noi repliclri. De mellionat_c[ iocul. de

])i. ulcrlbran[ in celula procarioti care line locul ribozomului din celula eucariotirr ;i i'ost r"rurnit re,pli.zoni. Timput de replicare depinde de timpul necesar polimeri-z.:ir-ii copiei genornului plus un timp necesar divizirii intregii ceiule'

in mod similar se prorluce si replicarca mitocondriilor ;i cloroplastelor (r1in

r,'luk'ic planteior) care conlin cite un cromozom r03.

'1 )ivizir-rnea oiganismelor unicelulare poate continua la nesfir;it, de fapt atitali;n1i cit cxistii sdrse clc hranir. Aceste organisme nu sint-programate_ si moarirrl.,ia sine. Ele nurnai se divid. Este curioasl aceasti mui{ificare, celulizare, in.r,i'::nrt'nii o.1sfi7ig:ii, care depinde de o inforrnaf ie structuralir., sintactici. Si, repre-ziirtc rir.rc in{ormafia sintactici tir replicarc o structurare ca reflectare a un'-ricr,,osr,lis c'ie clirtiziune? Dacl a?a ar sta lucrurile, atunci ortobiontul, in calitaier:.' cr,lantiL, :ir ttebui si. intervin[ in insisi structura ADN ;i, dcci, ar trebui ca,,:ilLrinqa iui sir. fie sesizabil5.. Dispun"rt oot" de clatele stiit iif;ce necesare inrlr.r.ustir <lirectie? Frobabil c[ nici ilu atl fost cirutaie si nici nu aveall cttm si{i,' clntaie f5.rl un model ortofizic al rnatei:iei vii, dar de acest h.lcru ne vom{-:{'Lrp:r. irr capitolul urmitor.l

"ir"cbuie sir. existe un secrct irl faptutrrii ci nun'lai viala a putut construi proc:esc

lrr,it ri.c complexe ca cele pc care Ie observlm in rnateria vie-";i pe care ea_ con-irnur,- sii tre producir prin om gi societaie, dacir ne glndim la rafinamentele tehniciisi r:i:itr"lrii ccnterr:porane.

-{-rrmta organicS. nevie, ca;i lumea anorganicir,__nu ar fi piltut si a,socieze

i: siiic rie prncese organic.: ca ccie care sinl stabilite inrr-o celulir sau lntr-unr;r'x;L,iisn1 multiceiul.ar clacl nu ar fi intervenit ceva care corrtribuie gi la crcativi-,,.irr,, rniului generator de structuri si sisterne complexe. Este clar c5. ceva in.,.ir,r,.,i intero'erill in organizarea materiei organice gi a p.rocesuaiitS.fii.-i, faf[.dei,,.,, cc ;iiin din ;tiinla actuall. Nr:rnai organismeie

-t_t"t uo.condus-tra apa-ri1ia

.li-r {}:",ji.i.{iJ pi rroi filncliuni, 1a aparilia sistemul-ui t}ervos. Viafa, incepind cu celula,

Page 30: IMG_0001 Inelul lumii mat

Pn{}BLEME F ILO SOFICII /r r_E c uNOA.S'rERM{A't'EitltiI \ttl

estc il mare parte o magini ciberneticl ata-

'l', [1

ilti iq o surif, f,'nomenologiciL infornratc- i lr:torrnote;io I i'rocesc*:^r-y tt:-- '\ t - licno:ner,c(ogiccriaJ; (fig, l). - E - ..-r-J rs:ruirr€r iorusrLv

Infrabiontwl, {yyi cap. 7) nu cste incir T I tnircdeschidereo rnaginl ciberneticS. care s5" se autosustjni ] idc la sin,'; nici chiar ntzoAi.uttu! (r.ezi capi:), il]["mlrn care cadru putcrn considera si rirusurilc t "?.^:;;.J;'' | (incepinu cu caiulcDar aceste structuri sint vii datoriti acce-sului la infonnaterie.

Si. revenim la Alfred J. Lotka. Dupice a examinat in termeni matematici procesechimice, biologice si ecologice, treiind laprobl.ema congtiinlei, -pe caie .nici eI nu o Fig. t. orga,izarea generall a u.ui ors:;-poate scpara de problema viului, afirmS.: ,risrn"'iu..,Schen:a generali a naturii poate fi infeleasi"rnai convenabil dac5. r'om considera djjeritele obiecte materiale, ca {iind d.oiir r,::cu moduri graduale de forrne de constiin!5. {conscionuess) decit si le presupuut.'nrin mod net-divizate in conqtiente si incongtibnte'; {;;.----' -

Este un punct de vedere care reflcciS. ideea unit5tii lumii si se dalor.:i.';i faptului

^c.a i-o_tliq a renun!at si. dea o definif ie vie{ii, nbglsino unae si-i;i;:;r"

lrontiera. Citatul de mai sus reflecti insf, un punct-tle i'cdere iaeafisi:'I\;,,;;ir" ne da seama de acest lucru s[ urmirim curn raiioneazS. autoru] citatuiui tle rirai?nainte. ln primul rind, afirmb. el, ia o* .orr;iiitr1" ".t" l"gati de metaboli"pr,de excitarea procelelor metabolice, incit ,,esti condus si. juspectezi ci star,::iconstienti. poate s5 fie lntr-un fel corelati cu starea de tranzilie prin care m:1r1.-ria trece, tn desfdsurarea ei, de Ia o cornbinatie molecularb.'sta6i1a l2 n!1;1" rri;.

. .. cq sl cum in starea de tranzilie, cind nu avem nici precedenta stare nolt.t,.l-lar5", nici succesiva, ar fi loc pentru_ manifestarea congtiintei. Din materie, piit lt-,,,*eschidere tranzitorie in miterie?

_ D,il9l merg.e mai departe, lntrucit atribuie o formi de conqtiint[ si mal,.:.i,,iano-rganlce nevlr, care ar putea s5. aparl ,,se pare, din natura unor ilashuri deo durat[ aproape infinit de scurtd-" ioc. p".5 -materia

se prezinti. cu consliiniiin intervale extrem-.de scurre de timp inseamni. c[ cevi re petr"i" l;;;,,i;;intervale. de- timp, lie materia se descbper'5. pcntnr a lSsa sX izbucneascl t,r.L(Lln Interiorul ei' Automl spunc c5. aceasta,,poai. fi o proprietate rratir-L a mirl,.-rici" roz, ceea ce ar insemna un punct dc veclere matciialist, insi irrai inrDorrr,r,ini sc p-arc iaptul cd Lotka are o intuitic a unor p:'oprietifi ,i"u."t iL"

"f" tilri",l, -j1._pI9f"y,"i*i p" care cI le.intcrpreteaz;" prin -;-,i;fui._;gtii",t";, i*;;;i ;l:;: -nrb'l in. lrpsa unei conceplii spccifice asupra profunzirnilor maiericj. "

}'Iai muit decit atlt, Lotka crede ci as6menea procese, de tiuul constiiui.rcnm le.numegtc g], "r putea infiuenla eveninrcntele f.jzice. S-ar putea .J i:qi; ,(uramlcll si nu tte o suficient cle precisi reprczentarc a faptclor c5ci,,sili-r,rrSeparte cle a fi rczoivat coruplet problema universulli" roa. gs]1 s-ar putea ia ,;1nse fi {inut- sealna c1e amrmili facfori in ecualiile clinarnicii, iar ,,o cJntia;i";;;nu.aparc in ecuatiile de lucru cerre descriu legiie ric acfiune ale'sistemeior fiz.ii.sd joacc totuli rtn ro1 irrporta.nt in_evenimeritelc lurnii" ico. $i n:ai departe spun,.:f.,.. .. ' ecualiile dinamicii, oricit de perfect ar reda c.rt.ul' anurnitor' eyenirir,eltefizlge, ar.putea s5. e;*eze in intre€inc cie a retreva sau a da ."pr.ri*;;;*;;l;subiacenli (dc substr:at, ,,und.:rlying") care ar pntca, dc fapt, dl tie cc n..'-ni-tlcalle tundamcntal6. Intcr{erer:1a congriin!ci. in nrccanicd ai yrutea fi foartc realL9i tot':gi gur1uJ er,'erd-mentelor sva a.f orti $e ticplin d.eterminat ddiegile ai"n*i.ii;-rt"

Dac[ citirn onJort'naterie in ]oc <le con;tiinld, citatui de niai *, .upeie "*sens acut pentru nci: nu se aplicl clrmva moleculei vii?

Moqin& outorncid(cibernetic&)

Me diut

Page 31: IMG_0001 Inelul lumii mat

MATE&IA VTI

TT$IF'ICAREA I}INTRE FTZICA $I BIOLOGIB IIRII$ OITTOFIZICA

Cele rnai rnllte c5.r!i de filosofia ;tiinfei s-au refelit de {apt ia fizicl, iarr,r.,,lrlem,'1e tilosofice atre biologiei au constituit obiectul rtnor volttme apartc. Inl,..,,lrrl lrecur, Engels, in,,Diilectica naturii", retl;cltc ! Priml'u-iziunc gencralifiiosofica, pentru ipoco moderul, asupra tuluLgr stiintelor' Du-gir.aceea, proble-

ir,lc stiintei, in general, au preocupat pe toli {ilosofii, aproape fir5. erceplig, $ar,, iito."ii" a laiurii care si lini ieama, dn, acelasi tittr'p, de maternatic[, tizic6',

iriologi* ;i. am pretinde ast5;zr, de noua ;tiin!5. a informaligi "" 1 fost incir.caliziti. 'Piircrea noastrl este ci o asemenea uizirttte gaterald astt/ra gt'idnfei

i,t ti ,lroott realdza dectt .pe b.aza utcui rnodel ontologic c.a.re sd. jrt'stifig2 art'icwlare a

tttistot stiinte ,frin tnsdgi",.t'izittz,ect, asrt|ra r,atu'ri,i httni'i m,ateriale. Iin asefllenea

lr-,".i"f .rt" *od"1.t1 I.L.I.{. Un accent unificator in acest modei il aduc infor:na-

l;,, .ti irlgr"clienfii matcriali fundamentaii care asiguri unitatea materiaiS" a lnmii.irirlt t"t"""i informafiei ii va {i rezervatir ultima parte a acestui volLrn-r, de;i infor-

"i"ti" este prezenti, dupA curn s-a putut obsen'a, atit il analiza proceselor tizice,cil si lr celor biologicc.

'S-^ spus ci,,Piofurrzimilc Iumii matcrialc'' rcprczintl o {ilosot'it'a it'lforttta-

ti,.,i. Ilc fapt, este o filosofie a lirmii materiale, in carc informalia joac[,. intr-ade-i.,i,, .rtr rol

'important. Sint bine cunoscute, in literatura rloastrl-..;tiinlificl' ;i

{ilosoficii, iucriL?i speciale dedicatc stiintei si filoso{iei in{ormatiei 1u-114.

o inccrcare d";^;;;;i li;*" ;i bi'rl"di" intr-o filosofie-gencralii a gtiin{eia i,,s1 prezentatl de FI. J. Barraucl..in anul 1968 115. Autorul, afirrnind c[ filo-iolia trlbuie sE se rcfe-re la toate stiintele nu numai la fizrcYa, igi propune ca inatari tlc {izici. s5. eramineze biologia gi estetica. Barraud constatir, o antinomiei r..i"

""p".ien{a fizico-matenaticiL ;i ace"a a biologiei 116,

.a{irmind cf, pentru filosot'

'i,ini"i e-l*petietrta {izico-matematicl nu este esenlialir: ,,Fie ci esle sau nu obiect-i"-t,1*", c,11r1 cste intr'-un {el oarecare sediul unei antinomii conceptuale intrec.rnlitatesi calitateirrcadmlspa!irr-timprrlui.Deaceca,clnuportc;i_nu va.Putcaii ,,i.jodeii ralior,rlizat intcgrat prirr aplicirrca rnctodclor.ltiinlc^i, gi crr.etit. meiu,,,,i,r.u cjt stiinra rrilot, lizici rnalcrnaticit, se apropic pcriculos, in anuruite'-iomc-i,il . ,t" un irunct'tle ruptlrr[ intre real;i desemnarea sa simbolic[" x!?.

l" fapi, omgl se gisc;te in {a!a lcialiei.dintre "foryt,7l (descriptibil niatcmatic,cnr'rtitativ'sau calitatir'' lingvistic' logic) ;t tt'eforwnl (neclescriptibil rnaternatic'iii"a i" cserrtir dc originc fcnornenologici), probtemf, atacatS. ;i in alte lucrlri 1i3-

I)acir reialia clint"re formal ;i neiormal apare in lumea li:,'rcit, este ader'lratlp. u1 nil,el foarte acltnc, sub acela al particulelor elementarc, nai cxlct a1 orto-e.:i=tentei si la gcneialea lurnii cua.ntiie, in schimb in biologie ea al)are iu rnod

d.ir,rct, 'la nivclLil mar,:roscopic al organismeior vii'

pentlu l3arrau,.l, triologia cste ,,o lume concretiL care rS.mine neiri misterioasiciccif aceea a fizicii si a ibstrac;iil-or sale logico-rnatematice" 11e' cl afirru.l c/it'

_""" an problerlelc' fundamental.. ale_ biologiei :lt:." a99e? a unt:i. cunoas,teri

l*iio""t" u ii"qil organizate ln raporl cu. lumea iizrt5'" 120. !'e-L aceastir" racorr-lare

. i,i*ii r.ii la'lum",.-a ncvie ,,situafia filosofiei devine intciierabili intrun viitor,.,,-,,f-,nirii apiopiat, rleci unitatcd cunoalterii apaic itr aceiasi titrp neccsari 1i

irr.rr"titrlU,'t ur. pr,,,-rliqind pr.urctele de vcdc're a]c unor nrari fizicieni ca Bohr 1':

ul-jf"ir""U"rg, Barrau,l inclind. cltre punctul de vedere al trui ,Htisenir.erg, ac.cla

ii ,i""i unifiiirri intre lizicir gi bioiogie rz:, s1[]ln!isd c[ ,,acordul iizicii cir filo-sofie trccc Prin biologie" 1:t."-'

Bar:raud *. pt.o.ip[ 9i de esteticii. deoarece..,,eptgtic.a;i biolcgia.par insepa-

raj;ile pe plan conceptual" 1e5 datoriti unor similaritS.fi in relaliile dintre fonnal,i o*toi*ut. I)e aceej,,fiiosofii nu trebuie sn se fimiteze nurnai la informalia f izico-

Page 32: IMG_0001 Inelul lumii mat

]Bi,El/IE FjLO,qCFICE AI-?; CUNOA,S.|IEIIII rIA.rEiiIEl VtI 3ll i.

maiematici, ci s5" construiascS. un rationalism care sii ingiobeze in mocl egal bioloria;i;iiin{ele umanc_in general" ue. g" rea.junge l" ilp";;;i-ele vetlere afirnrar ri,r:Marx incl in secolul trecut 127.

. 9rr*^ esi'e -solufia...filosofic5. pe care o propunc I-I. J. Barraud? El caulir ,;

P1u,lp.,,in plofunzimi",.exp-unincl o ipotez,5. dc lucru (iniltirna parte a volr1prs-trni -s[11J, ,.,rcalisti si neidealist|" lzs, -admitind

dupL R. Ruyerli$ existento ,,,,,.,rlimensiuiri- ncgeornctrict', a rruci i'cgirrni ncspatiaie, iu car-i ar r.\j{,1r o cr}i,!-::.virlu;rlL. absoiulh., rtnir ers;rli. aircntiopicJ" 130 si car'(' poate dei'cni actrrali. ,,ri,,,a.cu,,prima singularitate sar: prima nr:sirnctrie pe catc^ar procluce-s 11j5ss1gs') i3l-

llledern ci. se poate constata inc5. o datl intuitia unei ortoexisteirte, ca lj1rpaliu nemeiric, atit ta R. Rriver cit. ;i la H. J.' Bairaud. Encrgia 'rii" ,,r,-",:pal iu, r'irtuali, riltjnrul o coniideri incognosciSiia 1t? intrucit :ri r{'1s{ s i,, - i{rreeze un model al profunzimilor. ln schim6, une}e din reflectiile autorujfi ,,i1iCeosebit de interesante. El afirmi ci ,,pentru raliruri actualmente ncfornri]:ri,ii,,.,lntr"teria rtie se dovedqte a avea un sta,iut dime.nsional diferit" 13s, ceea ce a;j;n-tegte de statrrtul bi-ontic ai tnateriei vii din mocleiul nostru. Fentru ]Jari;:ii.iintre_-organismtil r'iu gi clergia profundS se manifest5 fenomene cie r-ezon:ri:1 imu'trtiformal5"lBa, ceea ce am fyte4.interpreta ca fiind o intuilie a jocu.iui cijnire:tt'ucturir 1i sens fenomenologic din modelul nostlu:,,nu existn nici imanellir,lrrcr traescel+S."t['ci rezonantS., creieml actioninci, in acelasi tin-.p, c:r reccr-,.!i*:1 Cfillt?tOf rio^

,. Acest exc'mplu, ca qi altele preceCente, aratS- c5- existd- la ca,meni de stiii:,-;l'iiir donreniile iizicii si biologici,- ca si la filcsofi, o intujrie si o ca11rrr,' r r,'.',1prr:funzirni ale materiei care

-s5. expiice r-iul si legdtura pi-ofrinriS, rlintre r:iat,,r-:a,i'ie $i cea nevie. Pentrri aceasta elte nevoie'insf de con.*tituirea lrr.rli dor,r,,r,i,.rie studiu, filosofic ;i ;tiintific, al mater-ici profr-lnde, acjici o crtofizici.

r\semenea problbrne au <ievenit astS-zi tir. ;;;i -pi"oclrperi

ale {ilo-cofiloi .,rr,amenilor de stiinti, ci 9i aie politicii in .dom_eniut itiinlci in uneie ;iri. :-ipr,r,'

irx,eilpiul lntr-un fpori iclresat'Corrgresului S.U;., ili"iii"t fu pioirfii,","ic i,ij-;rrtci ;i tehnologiei, -g,stqzi 1i in viitoi, se acorcli. o aienfie ticorrbiii. cir,.,,nrui,:.ir;',llz]ctl ccn;tttnfet" ttl. It ccest lapcr-t se aratL: ,,Experinreutc Lect r:it. rrr-ir ,;',,-Ycrlcrea- ia distanti" .si ,altc studii iu parapsihciogie s'.:gerea-2f, ci e:ristir o i, i1t ,::.-conr:ctabilitate I a minlii urrlane cu altb m;n1i 9i iri maieria. Aceastl interconcrl;-i;.ilitate-.apal'e a fi {unclionald ln naturd si esic arplificatd" de intenfic si ei:.,-tie. ^. liu exist[ nici o -certjtudine asripra i'ezu]tatelor care lor {i obiinu1e ti :rr':crcetirilc lundamentale gi expioratoare care sint in curs asrlpla fizicii corr-.-rnfei" rez.

. . A'"'em irnpresia- drip5. cum am arb.tat ;i in altb- parte 1s8, cL rnodelul orrl-rizic al profunzimilcr oferd" _posibiiita-tea modelS.rii multor procese parapsihoio*uice, dar nu ne vom ocupa d-e acest iucm in capitolul de fi1a.

S?'Iltl(iTtitti$,L gI F'ENtllfEn*CIL${;XC },A Uiy $RGANISRI U

Llnitatea functional5 a unu crganism este constatatir gi reeuiroscutii de bio*k:gie. Aceeasi rinirate fur:cfion-aii. .l pt*r;*tl -;i;*;;ldat, 'fi

"" org.anisrn multi-celular culn este omul.' uneori 'se

rpnt ! ci intregul orgor.ir- *" com-portl 9a 9 celuld. 13e, alteori se obselr,';i c[ protozdarere, ",,0.* toate cesint, unic"J.irlq." ;"toj. fi ]a fel de comp{ica,tc si versatile ca rrrulie oig""ir-" *"lii-cciularc" r'u. 0 ccluli c'a protozoaynl diditriun; |rcr-izutii cu ciij indatl bi.tindu_sicilii in ap[,si inaintir-rd cir rnare vitez[!ru1. FGsofui H. -]. Barraud ,;;;;dr;

Page 33: IMG_0001 Inelul lumii mat

N'TATEIiIA VIBa'i )

^...sr Dllnct dc r,edere: ,,Unul tlin faptele cele rnai tulburltoale este acela al

:;;rr;rli,;;,lt,,toi- u"*ul"i (protozoar, animal unicelular, n. ns.), care, in:rrtr-rmite crilzurl, *ut""."-p"rabii.o acela al animaielor superioare"-" 112' $i rnai

<i,,,partc, spune: ,,i" ;;{-i;tid, e;ti constrins ,sir. admi{i - in sensll gestaltist ai

l',1,',i"n..',r,,,i'l'l'" r,,-i"tii^i" constahta a intrcgului asupra,elcrnentclor-. . . La accst

rrir,,1 nu t'xjsli o cxplicare posibill, se pare, irl afarl de a nc refcli la concep-

1"i,.'..-.;"-'i"otAo"oi" morfogenetici.;i fcmati-sm t verticalr. Filosoful nu poate

drcit .sir constate ""potiUiiit"1?a

de a integru a:^e.stf concepte intr-o epistemotrogie

fiz.tc.-\', r43. Pentru i, "li"t"i"o

stati.sticd" a viului sc bazeaz[ pe o contradiclie

i;,;; funclamcnrate:" stailstica caut[ sir asamblcze rela]ii discontinue, in tirnp

cc ti'.rl cste continuu 1a{.

I)c 1apt, i,, -od.tot nostru, viul este, in.acelasi.tiurp, discontinuu-continuu.

lil ..tc rliscontinuu i,-r-rp"liot ,tr"tt tiar continuu frrin introdcscl'iderca in in{or-

nr:trcric. lrentru ." ""itii*u confcrili de informaterie (a -doua forma' de urlitate,

,-1.',. Of :i po;ttiL i't".tio". c*tt ncvoic ca s[-i corespuncii o strttcturS"- spa!iaJ-

,*i,"rt'ri}'"il*t-r-e-.I .""rtituie o r-efea cle regla]e cibernctice (prima. form5.de

;;;ilj'""p ;1."t;; H. 1. nnrra'd a{irmi ca ,,"iaia n* comportrl alt[. dis-

c''.Linuitate dccit *ioar1"u"'rt;, cle fapt, odatii" cu rnoartea tn organism 'iu jli

*ir.,rd.e co'tinuitatc^ iii-it"t"n, r1minind discontinuitatea care sc sr-lpllnc prccesul*i

:;;,;;il;;;;;;;a;;;. -lfourt"t

inseamns. trece'ea de la continu''i-cliscontinuu la

;t*;r:ii"; ;i'il"ra.i.n- .ulitalitot antientiopice rclati'c pc care 1e lnscda orga-

r-ri'tnu1 r,'ir-r.

Reve'iuri la comportamentul plotozoarelor, un alt erempl-r -interesant. ilr- rr-czirrtl inshitirca Jc .itre w didi;titrtrr (dc dimensirrni in jrrl tlc 100 +tll.:,,,;:;i;;;;t,;;i7ri,",,,,",ui utt prolozoar cle dimc*siuni abie c* ccra mrLi ttrici ri6'

Sir fic oare acest ptor"r-p"i molecular, ;i nu o acliunc de la corp l.a.cgrp? $ia^.,i 1.." o acliune a" l" iotp la-c.orp.nu'inscamni c[ {enomentrl g*itl.tii

-este;;';;;i;rl;n"i'o.ll.,in viall ielulei? Fi,te ittdoiull cii intervin acliuni rnoleculare,

nirnic din ceca cc priue;te viul nu poate elud,a procesele rnoleculal"e, clar cste. sigur

cit inten.ine si rrnitai."'.otpotuil, ;i atunci s" putte problema: cunl se reaLi''-eazd'

";,,;r"r'i";:u;ttt'-ti.rtr.., ui"tte fehornene? I-a nivelul oiganismeior f:iri sistern

lr.rr:oi, conexiunea riii*t"tn:-tenornenologici nu . s-ar putea rcaliza dccit printr-o

anurnitl moclularc a-rtateriei lrevii carc" participir.iri organislnul I'iu' de citreoiioscD.suril" f"r,r,-r"*oi;Si;" <ic influenil ile ortobioDtrilui,.in spafiill subiacent

inforinatcrial. C* uri. lirft"t", informateria tleschisS" a olg;anismului viu at putea

;;",id;, catalha,, pto."i. care .i, fic apoi prelr.Latc"d': forft:le cler:tromagnetice care

intrrvi:,r in mod ruto"t-. tiJ r1e mari ,nr pft..t {i ,,iorfe1c" gcuerate prin..mcdulalie

i,,rioirrn"t*ria1e p."tiii- a- l"i puse in cviclenf X, nr-rmai cxpcrimeute ililijate intr-o

as('nenea <lirr:cfir: ;ir'- putea spl1ne' ^I,Iai cxisiI. uri teilcmen pus r.n cr-idcn{i dc --L,iologir- ;i. c-rrc i,n partc este

r..i;)licxt. irr frerit rrr'L.rpliCa,: aCela Jl cr'a''Ui'iior l:iOlOgrtt'. { ('3'irtfll(' };lilClnUtttl

ir.ir.- ..r,ri' ,iliI.."';;-'i"oo,irii" calcr.rlatoarelor elcctronic':, ia: ceasu"rile chirnicc

lcpreziirtir oscilairi tipir" i; structuii <lisipativc chirnicc..,\cestt tilLtll {1 1e11fhii'loeice sint crpiicabile. Dar sc maj const'lti iln ttp de ccas' sL- pa.re c$

-o;I','"ri;,,r;'o"r*li.e iit,*td. rLccunoscr-rtir: ,,I)acir sec.,'enta sctrrirnbirrilor de

il;ii;.,;i; p|rt,.cr 1:rcd:ctibiii, curn ar fi :rlternar-ca. z.ilci ('Ltlrr)r"pir-'il ' org.rnrs-

nrul ucate ti urng1.1,trraf gcnctic pcntru a se scllimba in nr'od cortsilut:zai(rf acc::'tui

;;;;."-{}"i; ,irr;?i]"i ipinroro"i."ic sint.nurnai o subdivizirrir': a lroristcior, orga-

nisme ,-rnicelulare cuc)iriote, 11' ns.1 ()cn3tau'!'ax (aperfinind grupnlui de.cetrule

;;;."t- "i Ai"oyiigiiiiis prezinti un litin c1e 24'de ore in activtatea lui, care

coilrinul c]riar dac["-i"trri"'"rtu rnen]inut[-timp de. 13p^temin"l iir 9ir ie condilii

r1c contin*b" ilun:;nare. Asemenea ceasuri biologice.ex_isti-tlr rnulfc .r.'!:c organisrne,

Jn"r- *".orrrismul ir:r ritrine un profund mi5fs1" 1rr'

Page 34: IMG_0001 Inelul lumii mat

F'ROBLEME T'ILOSOF.ICE ALD CUNOAST'EITII IVXATERIEI ViI

FiLiir indoialL c'i si accst ccas sc manifesLir chimic sau molecular dar se pareci. r'l estc clirect controlat genetic. SiL reprczir-rte oare un aselncnca cL-as, ;i pbatesinl qi ali.elc, o urrrrl-, intr-un {ei oarecarc, a tactuh-ri (ritrnulrri) cosmic? Daciitri,'itnatcria poscdiL rln aiierrenea tact, fenornenologic, nu va tinde el si devini.,la o scati proprit' organismeloL, unul str-uctui:Ll? Lucrurilc sint incl nult prea'confuze, pe partca lor stnrcturalii-, pentru a ne avcntura pe acest drurn.

Biolcgia moleutlovri. este tlcocanttlatd o biologie styttctttralti cale ?ril a gdsit tncdfu'ntcct de legtiturti cu, ,fenamenologiu,tl. Dar incepc sir tindir intr-o asemenea di-rcctie, dulii.cumobserrrS. foarte frumos Franqois Jacob: ,,Yiafa nu mai esie inte-rogatir ast[zi in laboratoare. Nu se mai cautir deslusirea contulurilor ci. Se ulm5.-r*iic do"r analiza sistemelor vii, analiza structurii, func{iei si istorir:i 1or. in ircelasitirl; insi, recunoscind finalitate:r sistemeior vii, insearnnl"r sii adrniti cir- nu semai poatc face biologie fir5. a te rcferi in pcrr.lauenfir la <r proiectul,> organis-ilIt'lrlr, la, < sensul I pe care-l con{erii insiLsi cristcn{a lor tuturor structurilor situnciiilor. Accasti. atitudine difcr-iL nct tlc conccplia recluctionistir carr: a pledo-m inat il"titer rrreinc"-

liranqois Jacob :rvanseazi coni:eptul rlc 'itr,ttgroru 11e, sinlilar holotntlui lui A.trioestler, tiinlele vii constituindu--oc printr-o serie de inrpachetd.ri. Jliccar-c impa-chetareestc un integron. Viata se pi't'zinti" atunci sub {orrna rr.nci icr:Liirii rie inte-groi'ri Am fi de zrcord cu un asclnenoa lririrct dc veclcrc c{acii ficcarl inrcgrcn.ar i-cpt'ezcrtta si o integrarc fcnonrcnoiogicir. car:c sir-i a-'igur'.'unitatr-'li si conti-nLlltalca

Arn ajuns iutr-ader-il intr-o situalic curioasi. .[]rrvin Schrodinger ob:.trvacir itainte de i\{ax Planck si mecanica cuanticir-,,tot ce r1L1 era continuit:tir; irirea.absurd" 105. Astizi, in lumina biologiei rrolecularc stiuctrlralc, continuitatt'.r apareabsurd[, paici" nu-;i g5.se;le Iocul. I)oar tcoria rciatir,iii.tii a lui ]linstcin a rcusil:si nenliniL continuitatca la un inalr prcstigiu ;tiiniiiic, continui.i cri-re rcprczintl,firi indoiaiS", o r-eflectare a cor-rtinrir:It'ri proiund a1 n:rtricli orioeristenfiaic aur.:.iversului.

Poatc cir in studir,",l rnaterici r.ii ai trebui sI" sc lini cont (lc cc;L rnai vecheol-'servalic aiupra unit5.lii unrii corir viu erprimari astiel ili: r\ristotci: ,,Oi:icarcvirlriitor sr: miscir intrcg cinci sc ivcltc o senzati,."' 151.

Cit de tuliruriLtor-estc cornportamcntul unrLi t.ri'gani:iti lrtit t1c sir:rirlu curneslc un vir,usl Tulburirtor pentrii cl iutrcg compoiiuii-rc:ntul p.o:ric fi e-rplic:rt interiuenii biologiei rtolcculare structurale ;i totusi ...

Dar s5, r-rrmirrinr nlai iniii laprclt:, r'ecurginC 1a r.rn -*tutli\', cr?rr'i.i;nerr,llrl asupram*dului in carc un vims intr-I" inlr-o celuli", sc multiplicii, piiriseste cclula ;rse iirdreapti cltre altc celui i5'i. \rirusrll s'rr:di:it, Si,'V (Semtriki ]iorest viius),este constiti-rit ciinl"r-o molecuc de ARrJ, monoban'lir, confinind un lant <ic l7 200nucl.eotide, incirisir intr-o carlitli -*ferici clin prorcinl {130 cle rnol,:clrLc t1e pro-tein.-i), iar aceas'ra fiind invpsi r1c c.r men:brani sirnilali. rnembranei cc'iriiclorpe {lirre ic inl'adca.zi-r, avinrl clitir.ius inseratc in :irenri:;ralil un ic1 rlc iLc,r, fiecareac irind format cliu trei prin inc (fig.2).

Virusul aie, iir totalitactliut ilra lne'i-.rLr dc {i.i0 ;111,;5ti,:ni (tie Z a ;i iri "

i{embrana (fig. 2 c) c:;tc corni)ils din rloul si"r'atuii clr rncli:culc lipiiir: tr-:. cape-teic hicli,rfobice in a{ar5.. I'Iolcr:ulelc lipide au 1;csi:rii l:ite.r :r"L se clcpl;r.lrczr: 1:,.tr:ial,d"ind. mcilbranci irroprictii{ile unui ilchid. Itt r,rt-'i;ibrarr."t :,,' s[:;csc ,,ilrii;:i.,-:" 180de ace

:\utorii remarcii faptrii ci:.'ir,,rsu.1 intr5" tn ceir,rl.l. rinr'.i a;i.ir:ral p.: accr.:i-*i cair:ca orir:ar* a1tI rnolecu]i. necesar-5. rnctatrolistnuiui cti,"r1';:, aciicir i.:iin erliiocitozl.Accst l*cru este adevirrat ,,din puncttil dc vcdi:re" aL cr:liiici. ilar rJii'r ct:l aL .,'jru-snlr.;i? Artorii spun cL virusiri e.:;tloai,eitti, ia ini;air:a 1n c'-:iu1ir", o ir::.r''i.: ir.por-tan'r5. a cicl.rihii celula::.

Page 35: IMG_0001 Inelul lumii mat

MiT.I'hIN" VTE

l-.mr.r

'lrve ir: rie--^r^i..r,

icclsi:r )

F'ig. 2. \rirusul SFV: a) imaqineavirusului (<Jupi

!!,lc lt occi-.s icl,

Froteint C

:virusului; b) schema virusului; c) aculKai Simons 9.a., 1982).

I

:\

i!:\

,,ri

,.ll

,tl

Page 36: IMG_0001 Inelul lumii mat

PRO I! I,EllTE FILOSOI.ICE ALII C UI{O-T,S1',[RII A,IATEJ3 IEI VII JJ3

I

il.--JJti

Endozom Lizozom

,A'() ( )l\Vz V

Fuziuneornernbroneivirqle curnernbranolimozornului

!lar i n 'onccosideinucleore

Fig. 3. lriitrundcrea virusulrri in ce1uli (dupi, liai Sir:rorrs s.a., i95Jj.

ln fig. 3 sc prezinti. pi.trundcrc:r r-irusuiLii in cclulir.Este stiut ci. intrarea in cclulii ir rnarilor molccule si irrch-rsir- a lirusului nu

sc i,-joaie {ace prin ciifuzie, ci printr-un n}ecurr1is111 c.lre impiici--L particinar.o *tli'aa incntbranei. Ace.:t rnecanism concrct es1.e rnolecular. Dupl

-.oor i" poate ob-

sei'i;ir, dupil cc virusul se apropie de mernbrana ceirllei;i se-ata;cazn,Ji cei, lingiLo. pl otuberanf l- a rnembranei,

^membr;r.n:r sr: retrarge pcirtru a sc'iniil1r'el in jgiul

virusului (sau al altei macromolecule) sub forma Lnei vcziculc. ln .,,t" ai,, 11i-,*-,Iirusul a.1,tlngg intr-un lizozont ce contine enzimr: care in moC norinal digcr-iL sub-stanicle (AeJfac proteitrele ;i acizii nucleici) aclusc rlin cxterior. nr,.-=? p.ti"o"uil lapt specific virusului: membran:r l'iral5. fuzioncazir cu mernbrana lizozornului"dui:5 cum sc aratd. in fig. 3, ceea cer libereazii viru.sul c1e mernbraniL si sub formldr.: *ucleocapsidl este expulza.t in citopiasmS.: ,,Cr:rcetarea noastre'a arlt;rt ciracr:ll de proteini si membranzr r.irali- asigurl" nu numai r1n strat itrotcctor lrcntruilur:iseg1tp.id5.; cle joaciL un ro1 cr-uciai in eliberarr:a particLrlri iri citnpla.,ii," ttt.Li;rttzomul. tru-;i mai indepline;tcr functia obisnuita, ii este obligat de str-ucturarncl,,,culaLi. a virusuLui, fiir5" nici o indoialii, i1c str-ucturi,- molecdirr-ir, sir litrerezenucleocapsida..r,imsului in citopla:;rnii. Procesul se peillcc su{icir:nt ch r:rprd pentruta,i:nzirnele din lizozorn sd. nr-r aibir timpui nccesal pcntrtr a dtgratla i:ucleor,ap-Siar;l -

Urrneazir.reproducerea vimsu|-ri dr:pir cum sc. aratl in (ig. 4. In prirnul rind,9_apsida. eslc. inlS"turatii .si molecula dit ARN sc dc,;{5so:trir- in r-rdclea repliclrii.Ili,: aici tnainte, mecanirmele moleculare aLc cclLrici slnt folositr de programulARN ai virusului: ,,Ce1u1:r a fost transforuati intr-o linie rie asamtriile'pentruqrorJqllr_a dc noi_irarticule viralc" 1r+. l" fis. 4 st-r 1:oali-'o'l>sr:rvi.L cr-rm mo1,:culadc ARN se. rnuitipiicl, in intrcgin-rc, intr-un nnirriir'di: r:xempliirc, ficcare <icvc-niltl m;Ltcrialul genetic intieg a1 r.iitoarelor i;artilnir viial.:. infolmatia ,qrlr:iicirneccsari- replicd.rii AI{N sc glscltc in plirna p,rrii:;r molrculci,1c ^iiili. i,r arlr:ila partt:-sc gi'stlte inforrtiitia gcneticir pi:ntru rxoducr:t-e;L piotcir::cicr n.lcr:::areviri:su1ui. Pentru i.iecare ..-iitor: r'irus ircbul..' si aii,'-L loc sintcz-r 1lrr,r1 ,;1 .1o,. iret'c-sarc. In accst scop, sc nultiplic;'l separart ;i acerle prirli clin inoieclli..i AlRir careticitrmin.i" sintez::. proteineJ.or, p5rli care scrvesc nurirli ia tralnsmilcri:;l inforr;raticilr{j{:csar:e in acest sens. Irroteint cobs'itl,:i sc fornicilzii. 1tc l-ibozt-.n:i, i;,.r G:tit rLinc^e:ie trci p;oteiire ss forme;rziL folcisincl rctici.ihd ,:rlriopiasr:lic, r:-!jr. :tiv apilrstulG*lgi' Acelc sin'L t ansportate prin rncur'brana ccluici- iritli 1a ioJri-r uir,.ie se gi-

Page 37: IMG_0001 Inelul lumii mat

@i

.t1*ts8$F'*Ttr

il:

<-_N\tla

(-)\ij,g\€in7,

)

-rl /@'>(\

boNo.K

--^lt)

:"i

o

U)

rcd

a€

5

I!jcae)

+ri:f&

{]ful

.igo3U3(,cCoC

IvIAlf}.jRIA VIE

3'; (,

6z

ro

4[

iiiril il-ir tF

eli lL

fill hBll ll

EU

i?

IiltttIII'nz

E(/)(oN

_9

9":]NEPJN

6.=

EE"tr T'qc

=N96[.=

. E'o1:p\ xo/ =d) 60\ _9.s €;4t_l(

t'4#,L)."^_,9€?

P-g'c,.a.E 6'L-L.!tro

a.rurrldag /fsia /-------\

z

SJo,^O- .3OL)

-E 9xrOLJut, us6:(J al,}_;;;.\r EEa e'ii'-O:lcoF

uO$c&N.cq)Ei

I*l.L

II

o

zc =C,

o_rc

rA\

\[ll UDIt b

E-l ll-isiliP//\\oI \\n\l

:'ap6[()

\\ s,o

Page 38: IMG_0001 Inelul lumii mat

TNOBI,&I\TE FITOSOFICE A!-J: 'U},]OA'5TNRII

\{,{'TI:RIEI VII 337

sclte capsida. Aici, Ia nucleocapsieif, se ata;eazi o parte- din membrana cel*leials's6sf1:'proteicc i;i,r'rr fabricatc'gi se emite'in afara-celulei particula.viral'i. $eilpt, sc: einit rrn iirare nunrir de particule virale, care se indreaptS' dupl actea:i')rc iiltu r:elrrlt.

Sr stic cir cchila cste vic. Cornportamentul ei f.ata, de. virus poatc.fi pritit:itit c1 .i" l,r un corp la altul (celula-inghite un corp) cit gi la nivei strict mtrlc-i:ular satr tit, anrbcle'titocluri. Fin,ometrcle de strwcturd'ntetg rnind' tn mi;rtd cu fil:a-rtrr.nelt. rdir scri/s, dar cste posibil ca un automatism strrrctural, molecular, sil iltlinai iinplice fcnon:ene de iens. Fenomene de sens ar-putea s5" interlinir in situ-alii cu tolul noi, neagtcptate gi numai atunci s[ inducl unele modific[ri struc-I riralc carc si. ofere ielulei ariumite posibilitXli de adaptare la noi con<lilii cle

itediri.,\r fi posibil ca ia un animal uniceiular, care se deplaseazS, fenomenele^ cle

sens sir fie rnai des {olosite decit la o celuli fixati lntr-un organism multicelrriai'[-a olganismele multicelulare fcnomenele de sens vor fi folosite mai rnu]t la ni*velul intregrilrii organism decit al celuleior sau organelgl 9i" care este constituit.Aceasti in"tcrpretal'e, in iumina modelului materlei vii din capitolul preced.cnt,justi{icd a{irmalii}e ;i constatirile experimentlle despre c-omportamente similareia animalc nonocelilare ;i aniiirale multicelulare, complexe'

l)ar iir privinta vir-usului? Se spune cl nu se reproduce singur, dar de faptse re'p,radwcc'gisindu-;i n:ediui prielnic pentru aceasta. Indiferent daci a evoLuatprecJlular sati rnai cririncl, posfcelular, i.vind in vedere c[ folose;te r-r-retabolismul

Lelllei, virusul are una din cafitlliie vie{ii, aceea a reproducerii. Dac[ am ]uain consiclerarc numai reprodncerea, el incl ar putea fi numai un automat nla-lccular. Dar nu este oai'e privitl ;i celula ca

-urr. autourat molecular? Am {ostncvoili sh afirmiirn ci celuli nu este numai un automat molecular in fala atitarteatitili de care trebuie -ci linem seama si am fost obliga{i sZr ciutdm un moelei

.., o Jo*ponenti o:tofizicS,'a ceiulei. A trebuit s[ presupunexl cir- aceast[ leg'1-

turl in inf]orrnaterie trebuic s[ sc petreaci la un nivel mai simplu ,]ryii .* olcelutei si se pare cir acest nivel estd legat de rnoleculele A: $nN.si ARN' Ynrureveni l*opti acestei probleme in capitolul urmltor. Va trebui se recunoaitelTicl si viruiul este viu" nu numai ciautomat molecular, dar ;i ca avind intro-rleschirlere in informaterie, nura:li cir jocul dintre structuri 9i sens {cnomenologiceste extrem de redus poate c[ la un r.irus conteazl numat sensul- unltattl ia]ra

alte modulafii cle sens, cu exceplia unor cazuri cu totul excepf-ionale.

Ne creim atunci o imagine^ a organismelor vii in care jocLrl dintre structuralir,"toro*i, fonrrat) ;i fenominologic (irefolrnai) cuprincle diferite nuanfe, grad:tii-Cu cit acest joc esie mai rigid, ?nai'constrins,_ cu atit. organismul-viu va ap[-rea rnai curincl ca o structriil automati, cu cit acest joc va fi mai larg, cu atltel va avea ie;iri din automat, momente tranzitorii neforrnale care se vor tran-cpune,

iralzitoriu sau uneori caiaiizincl structurXri indelungate, in structuri fornr'.:rle.- a.".tt joc incepe si se llrgeascl din ce in ce, odit[ cu aparilia sistemuXui

rlerv*os ;i pd mdsura crrytcrii cc,mplexitllii iui. Originea sistemului newos- se g.lse;tt:

iii i"ir'li':ocJ structural-fenomenologic, acc:;ta-determinind structuri care sI-.1

i'al'otiz,:ze.

TBORIA LUI IIARWIN Fr $gsewmtrRll,E nI

"leoria evoluliei sub forma sa dai-vinianl reprezintS" o. mare *cucerire .;tiin*fi{icir chiar dac[ aceastl teorie trebuie oare-curn l[rgitl, 9'1pe curn l)arn'i1. i1:;u;:r

i ,*.,.r,rorout. Uneori teoria selccliei ne-turale este riumit[ teoria f)arwin-Wailircc.

Page 39: IMG_0001 Inelul lumii mat

I\I"A,TERI:1. 1JUI

ln:'rti L)ar*'in afirmd.: ,,. , . tt.oria sclcc!i, i natrrralc ASa crun r loitd-l wallace fi de mins" rsi, recunosc?nd ast{el cii. iclci similarc au fostde -\ifred Russel Wallace (1823-1913).

Xltttali'ierori de replicare 'r ADI{1rioefeclrrl ltdiatiitror 16I

efectr.rL temperatur;i ridicate 162

efectul unor agen{i chimici 163

Vario"lii ltriiL loazaril

ermisl" deemise si

.. in,,Qrlginea speciilor" I)arrvin mentioneazi.: ,,nu arn intcnlia si ml oc'pait'i err ori,qinca capacitit'ilor mentale,si nici cu originea i.ietii ilsisi" r;,;- l:n,uil;printr-o its{-rlnenca.dclitlitarc, prin obsen'areei ate-irti a viclii Liolqgicc l,:; ;se ilreocupe de originea ei.;i. de.fenornenele rnentale, a reusit t,-rotii. ru ;;;.;-per-irc.-I)ar poate cu- preiul, inevitabil, al neglij5"rii roliihii rinor factorirrr"rrtr,liin er.olutie, in sensul din acest t.olum.

Potrii'it teoriei .lui l)arwin, se.Ieclia naktr-alti actioneazi. asupra utrtnliilor.Astirzi uavictliil'e au fost puse in cviden!-E s.ub.fgrya3utaliitor.ur" -r. 1,rnjo.1r,tr]:]l:;li*"1:c",1:j]:,,i".ge-ne, in moleculelc de ADli. Ce inielegc ins:,1 Daii,vi;;ri;ztari4ii? .In primul rind, uarialiile sint cauzele interne,' circumstantele irrter.necum ar-fi spus Larnarck, aie elohitiei. Ilanvin splrne: ,,.,. rlau *o.i L"u"a-"r"._l1t;r1 cfccrului aclirrnii directe e conditiilol inconjurf,loare clt'cit r.r"[i'i"nA?,ri"<tre ii laria, datoritf, unor caLtze pe carc le ignorim cu totul', 15?.

- -- ----*-^';-

iJa.nr-in a constatat . experirnental r':rrialii 1a organismele vii. Ei obserr.i.

,,piante .c.rre au produs in mod biusc un singur mo{ur" avind 61 c"ractei nou;i. itneori {oarte deosebit de caractercle ceiorGl}i mqguri ai aceleia-si fif"r.ta, i;'dintr-un ascmenea mugure pot fi crescute apoi plan"te modificate.'

.. cum apar.'u'arialiiJe?: ,,Hazardul, dacl putern si.-l del,lmiur astfel, poatefi cau.za datoritS. ci"reia o varietate se deosebegte ln privinla vreunui caiacttrde formele parentale . . ." t'e, spune Darrvin.

l/arittli,tt se clatorqte umri ht:ard, si estc morncntul sir ne intrebSm claciacest hazarcl este num3i o intimplare structuralS. (rnutafic) sail ar putea si flqc--t1oilc2le.;i un hazard.fenomenologic care s5" inifie)e o variatie rttit.t"i"U" .iri*dacri printr-.un rnecanism'fizic rnai comnlicat, rnai clelicat, rnai profurrd.-Dir;'p;;;;de virle:ri-. filosotic avcm motive si d"iiide'r- i'ti;diij;".i'r;;;-iolsr;i ip doli ctase:

PrinPrinPrinPrin

)Iodificdri ale strLrrtuliior ereditare provocate irr ultimiinstan15. prin f luctua!ii fenomencloEice sau procesealeatoare {enornenologice.

Se ;tie cl 1a acela;i genotip pot corespundc ru"ai multe fenotipuri. Cu altec6vinte, organismele vii dilelir intrc eie, r1u se constrtliesc. la fel (cr: excepliacelor cale sc reproduc prin diviziune), dar aserrenea varialii se datoresc condi-

liilor de cre;tere ale organismetror, ;i - nu unui hazard absolut. f)ar-rvin observa

d.in a.cest i;unct de vedere: ,,Vedem astfel cd. multe schimb1ri rnorfologice a1e plan-ielcr pot-fi atribuite legilor cre;terii si interacfiunii p5.rfilor, independente de

se1cc1;a naturaii." 16a. Asemenea variafii sint considerate de Dobzhansky ca fiin,.lrlatoiatc in{luenlei rnediuiui, f[r5. influen![ asupra variabilititii genetice 165.

lle asemenea nu vor fi considerate variafii prin hazard fenornenele de in-crur-.igare si, cleci, de reconebinzse a genelor gi nici procedeeie moderne de ing'i-

Page 40: IMG_0001 Inelul lumii mat

pRoBl,EllrE }'ILOSO!TC& "4I.1. ( LliOA,s'I.E.ttli I\., A.|I:;RJEI VrI 339

ingineria g-e-;tt:t'ic, q':itciiiii i-,rin carc se inanipulcazf, 5;enele. llar rccombinarc:r gi,re tic:1 sinr factqli tlc variabilitate g;enetici:

r.rr irrii pri' haz-ai rJ { rnutatii

I nroditriciri initiarc

rccon-rtoinalcinginer-ie geneiicir {transformarc}.

i. iri'ili l ril : i lrt,: gctlt'iii:iri)rlil :

f cnon:enolot-;c

'l't:t,l'ilt tttoilc,lli a-evoluiiei arc- in centrul ei doi factori: cu,wta{ia (ca ultin:E-'.irsil a. i volurtiei) si sekc{ia ti,fiturttlti (care controleazh. rnutatia in raport cu 1e-''oilc adaptivc aie speciei) 1G6. \r'n estc oa'ye cazwl, sii. reaetyitn'la Dartriiti. sr' sd .wt':l ;nitt'utt, s,ftt,r,t. z:ariolitlor'p.r,iu, h$zsrd,tntnoq,i la +nutal,,io? In acest mcd, fIrL a jn_iirrrr tcoria lui,[]arlvin, dripiL cum nici teoria rnutatiilor nu este infirnati, seI,roatc {ace ioc ulor piocese fencnrenologice prezente in lurnca r,ie, iq qent; ,.i,1i nir nrnnai pe plalli.l mciri;ll al :iniriialelcr.

Dal s:i rer-eniitt la tt::tul original al lui l)anvin si pcntm precizar"ea con-Lr.-rptililli r1,.: :;trlct:!'ic itrtitssl,i,. Perntru .l-)arrvin, selcctja naturail" insearnni ,,pd"strarea.;rcclct- r'iu'iiitii carc sre ivcsc si sint folositoar.. {iin}ei respectir.'e in coriditiilc ciii.e via'i.vr" 1{;?. Si in al'15" lrtirte: ,,scicctia na1nra15. ictioneazii exclgsiv prin lis-trarea ;i ac',.irirulalea vr,jitiiioi- fc,lcsiroarrc in ctnclitiile organice la carJ est"tr"-lusi orice fiiritl in tc:itc pericadcie victii" 1$8. Pentru Dairvin, selec{ia natgra]1duce ,,inr,r'itair;l ia l.r-cgrerui trcptat al crganizirii rna'ioritirtii organis^reloi. r.iiiiir lurle" 16r), clai ,,... seleciia natr-rrald aciioneaz[ prid viali 9i frin nioai-te -irrin sttpravietriircar ceiol mai upfi qi piin Cistrugerea celor 'mai putin 3pfi" 1;0,

tleoarecc ,, . . . t'xtjnctja si sl'ieclia natur:tliL merg min[ ilr r,j111;' rir.lir ceea cc plirrestc faciciul tinp, ,,seiectia rr"aturall aclioneaz;. nrrmai fclo-

.ind arantrj,i.' ;rrcl r al'.a1ii ltsc,atr ii .ucces;r'r:; ca nu lrcalc face niciorlat[ :a]-ruri rriali si.i:r'ir,g1r:, cj inaintri;ra raideauna cu'pasi ntlii, i;guri, d;r.l;;;;il,-;;,i)arwin cclrifirmind, dln acest prine't c1e vedele, pe'n-aniarck. $i pentru l)arlviir,organeic cc:l1der;e s-:ru {orma,t ir,ri1. modific5,ri nu:rreroa.se, -ouccisive, clar piinselcclie na'rurall bar.atl, pe variatii. Cind ]]arwin spune cL ,, , . . structpra {iei1reiplrti a.{ieciLrei specii, indife:ent la ce:,erl,c;te, este sun;r- r1l-ineroaselor schimbirimolt€nite priri c:,Lrc specia a irecr:t in cursul aciaptlrilor ei succcsil'e la objcejurj;i conditii cie vialii schjnbate" i73, apr-oapc r:-am putca si ccosebim aceast; for-trluLarc de una de tip iamarcliian dacl nu am ;ti cir Darrvin sc referS. l;L selectjeratrrlall si ta.iia-tii-plin l.iazard.

Pelitru l)ar*'in, spre exerupiu, cchiul este prcdus prin seleclie lairrra.ld:;r.ilar tccmai acest lucru estc tulbrr-rltor. Ile la rri punct iotosensibii pini la ochi.cvolutia. prin selectic naiuralS.;i mutafic trebuic sir se bazeze, in ultimi jnslanii..pe mutafii ale genelor. E:<istf inerent in naturi. un catalcg "l i"".l"ti;,;,':,;;:rute concr-et prin

"$]ulg!1tr sf;" _fi {nst scLectate pentru a pro<tice treptat oci,'utcon:ple:r al animaluiui? l-unclia dc vedere si slr:sul (cirtr:sensul) veherii s5 nujoace nici. un rol.in <ieterndna:.ea sau atregerea mutatiilor? Este'greu de crc::rrtc5. nu a intervenit ;i un factor fencmenologic. Ilarwin insuqi afiimi;',,1)esi 1u: r'ent nici o dovadir conciridcntS de cxistcn![ a unei tcndin{d innf,sculc la or-ra-nisn:c titl.t'o dezvolta:'e progresisl. iotusi t'c.nclinllr eccasta rczultir in tncct n,ll,i-:.ar din acliunea ccntinuS. a selecliei naturaLe ..." 1?5. Ei respinge totusi, iq cclcciin urmi, ideea unei forfe sau tendjnfe interioare, aritind cd nu eite ner.oiesi sc invoce o fort5" interioar6. ln afara tendin{ei de variabilitate obignuiti. 6rmatl<jc sciectie naturaier?6. Toatx problenra ,. ,Ldrr." 1a moclui in carJ uour" ,r"ni"-I ilitatca, asupra cirrui {api Dantjn nu :;-e putut lironunla. ln sr.hirr,L,, bioiogirrlolecularil. s-a pronun!at: n*n-lai Jrri:r mlrta!ii.

Page 41: IMG_0001 Inelul lumii mat

'340 MATEITIA \ifl.]

fiarrvin a obseir.,at insl ci variabilitatea nu cste uir paran']etru r-igid. Lineieorglr.nisme an o mai rnare tendinli la varia.bilitate dccit aitcle, iar accasta dinurrriL poatc fi inih-renfatir tle contliliile de r-iati, lucruri lle carc bioiogia con-tcrlirorauir 1e-a confirrnat.

Singurul lucru pe care biologia conicmporani nu-1 corrfinnir total clin tcoriatrui I):rnvin estc principiLrl luptei pentru cxistentS.: ,,I)aru'iqr a acceptat, nn firriczii:irc 1i?, .sloganul lui }{erbert Spencer <r supravietuirea celui ma-i apt in luptapejliru vialir" l ca o descriere alternativi" :l seiectiei naturalc. AstLzi, acest terruenirar: nepolrivit. Nu numai cel rnai apt, dal si ce1 tolelabil de apt supr:rvietu-ie.',, ^si sr'r('pt.o(])lcp" 178.

Iir finc. I)anvin a fost irnpresionat de marea dii'crsificare a r.ietii, couside-rind-o chiar un pritociltiu a!, uie{'i'i:,,Ader'5.rul princripiuhri cii clezvoltarea maximiia r.ietii nr.r poate {i realizati decit prin mari diversi{ici.ri ale simcturii -*c 1'sd1i.iin nrrllte imprejurdri nals13lg" r?e.

I)ar ce poate reprezenta acest plincipiu? O propensir-rne naturaliL? Ue ce nul-ar',r lcga de constituirea universulni expandind dintr'-un ,,punct" <lin ortoexis-ten{ii, datoritl unor proprietifi inr-.rcnte informaterici, clatoritS. unor ortosensuri{unclament:i1e? De ce viul nu ar contiuua, prin mijioaccle gi conditiile lui, o ,,a,cloua. crpansiune" cind el este dircct legat de inforrnateria ortoexistenlial[. Nuse poatc ca fenomenologia ortosensurilor sL nu-;i spun5" direct cuvintul si asupravitrlrri.

La problema de mai inainte, riciicat5 de Darivin, un cvo|-rtionist contemporanse ?ntrcab5. gi r[spunde: ,,Diversitatea organici. e:ste irnpresionaniiL, mjnunati.,{ascinantiL sau exasperantl, dup[ gustul si temperamentui ficclruia. Are ea vreofuncfie biologic[ si vreuu sens ? Este ea numai un produs al unei exul:eranlecrciitive a unei zeitE.{i sau a1 unor iorfe ale nattirii? RS.spunsul cste dat irnplicitin,;cricrilc 1ui Darrnin;i chiar ale lui Lamarck. El a fost articulat de cleatoriteoi:ici biologice moCerne a evolufiei, S. Tshetverikor'(1926), It. A. Xiisher (1930),

J. Il. S. Haldane (1932) ;i Servall trVright (1931). I)iversitatea or-ganici estc un,r5.s1-r11n5 ai materiei vii 1a diversitatea de mediu si ia oportunitatc:r diferitelormol!'"rri cir: via![ pe pianeta ne35l1[" 180.

Ilir,.p.rrnsul nu este decit patfial satisficf,tor. De {apt, nr1 s-a rispuns la sem-nul dc intrclrare ridicat, clc citre Dalrvin, prin cnrrnialca principiuiui maximeir.lsi:intiiri ;i diversificS"ri a viefii.

TEOR{A STLUCTURAI)a, A SVOLUT{ilr,IlAn $I I'{}SIEILIT,{TEA UNEI TEORII STRUCTUftAI,-FEI{}MAN0' Oft{CS

Anurnite insuficienlc aie teoriei neodar-vinicne a cvolutici, bazatf, pe rnuta!ii9i seiecfie naiurali (ln loc de variatii prin. hazard. si seleclie naturall, clrln apreconiz:rt Darwin), au fost recent scoase in evid:n!5" 181. Susurnr: Ohno remarcl,pe baza uncr rezultate experirnentale realizate intre anii 1970 9i 1980, cir in afaride xnu,tal.'ii. (exclnzind, dupf, cum am v5.zut, recornbinS.rile prin lncrucisare si ma-nipulii.riLe geneticc electuate de cltre oamenii de stiin!1 prin tchnoLogie geneticl)un ro1 irnportant jcaci fencmenul dt,t'l'icdrii getr'elor.

I)uplicarea gt:nelor se poate face prin do*L mecanisme, dar nu vom pre-zeni:r ai.:i decit unul dintre ele: poliploidirarea. Ea se rnanifestl la organismecu eelule eucarioie care in mod norrnai c,rriXn 21y' cromozoni. Fiecare perechede croilczomi este formatd. din doi cromozrni idr:ntici (negiijind eventrialitateaunei rir:L{.;L!ii la umrl din cromozorni). Prin priipioiclizare se pr,rrluce la un mo-

Page 42: IMG_0001 Inelul lumii mat

PR()IILE&IE ['ILOS0I: i(]t "d{,ri C{itdaJA.:TER.il xl-{1.tir{iEi tr,[I

??liit\t t [-)

Dub{ore

Peiechecnr.2

34{

n,?vaY???liiil:ljL),'-)cc I

iiilxiitCr3:n;sm iairccioil

rt-i I rif.'n lr:i. iE-t*.

??licoltItPeie::h*o

rri. i

+tTTTTttd6

0rgonism diploid(cu 3x?crcmozemil

liig. 5, 1'r'occsul duplicilii {cnelor.

raeni dat o dupiicarc a tuluror cromozonlil,rr, deci a tuturor genclor unni individ.Un organism diploid (cu 2l'cromozomi) dcvine atuilci tetraploid (cu {A- cro-mo:trui). Fenomenul se pctrece la plante, dar;i la unelc animale ncvcrtebrati"in special pe;ti ;i batlaiicni: ,,Un'organism tetraploid posecii. deci patru c6piiale iiccX.rei gene, fiecare fiind prezentS. pe acclasi loc pc cei patru-crornozoinioma'logi. Pentru ca s5. apard" o reali diiplicar.' a unei genc, trebuie ca o tetraci.ruade figureazl aceasti geniL s5" rcdea dou5. percciri separate. Ac.-st luclu se obtinepri;r rctnanieri morfologice carc schirnbii" folina cromozomilor ln sinul tctraclelor'f r*:.In lig. 5 se aratl sr-rgestiv 183 ce se intirnp15". in moci schrinatic, in cazul unuicrgiliti:itn diploid fictiv cu Z '... Z cromozqmi. Se obsc5-iL cir se obtin perechi noirlc- crornozomi, ader'[raie inovatii iriologicc, ci]ea- cc, d,:p5. autor"ul men{ion;rt.a. conclus, de fapt, la t".tciu,fitr, scrnnificativi a pe;tiloi' pi arniibiilor. Susnmu'O1rgosqil-;irirri ci- orin dupiicarc s-au obfinr-r.t lunctiuni intr-arlevir noi si accasta arfi r:uzll rcali a er,'o1r-rfieiCurlic:rrc este capabili, r:a singuriL, sii a'iuci urr'beneiiciu irretliat org"anismplil"io'"

Susilmu Ohno criticS. teoria evoiutiei bazatS" ire irntnlii, dcoarece mutaliilepr*,1uc numai a1etrc alr: uire-i gene (r'ariatiiie gr:ne1or se rlrllresc aleLi:), clar acestevalralii nu pot produce funcliuni noi. Dupii Oh.no, sclecfia natnraii bazati pexr$tatii c;'i-e conservatoarc cici are 1a disprzif it: urrrnai r-ari.ruic de {nrctiuni blo-logice. .si nu Junciiuni noi. Itutaiiile, spu.nr cl, nr,r pri il.(irl{Lr inoviri biologice.El t:riticit chiar;i ideea sclcctici niituralc: ,,nLl selccfia n;irrrali c..Le proJesulinot,:;tor esenlial al evoir-r!iei, ci mecanisLn'trl care sustrage gtrl,:ir ;.rcir-rnii c;i, rLJici.dupiicar,:a genelcr" 18;. AceastS. cr-iticir c.;tc clc neintclr:, eri.r:i ioai-t': bine procc-sele cli: cluplicare pot {1 privite ca" cvenir:rente in n-Latcriahrl _q(.lrjfic,.j.-ci rju fclde rnniafii, care-.oricum trehr,rie sI" {ic ,,vcriIic:rtc" tn rlcsfi-rur:arr:a vietii orga-aisrn*lili in mediul inconju.r:ir.tor:, cl:ci si tie srlurusc stlcc!iei- naturalc. 'Sr pireci autorul, care are rracrite inconlcstabilc in prilili:rea in er,;idenlil a fenornerielcrde duplicar"e a geueior', prive5lc luciuriic. 1:L un ni i.el pri-.a clctalirl, prea rigi,:i,in piivinla selecliei naturali si a rnutaliiJor.

Este interes:Lnt, ilc alifel, cir" liu:;urmr Oirnn rl;i o trxpiicatic a fcirourenuluipus in evidenli la rnauiltre, utrde rn:r-icriaitl- gc:r:riic Aili\i',ror:iirr.= pe lingi por-fiu:r: ",codantc" (c:.rt': au scrn;rili.'eii.' ,1: c.r:i'{r::: .':,:, ;i plrtirriri nccoiiantc:' .,Con-sider c[ aceastd a.c*rn.nlarc tie nu.clijcLi,;]e ln exc.::; r,:rte prt-.iui !)r: cc;,) i-au. pllitinverteirratele pentrLl a fi puhil crea tuuc;iuni n*i priri ilu1,1 cirrr'a lie i.]ijir!i:. in

Page 43: IMG_0001 Inelul lumii mat

lJ42 MATEPJA vu;

definitir', iuaiirtc de a reuqi sE" crccze o notil gcni funcliottall, trebuie sl fi i ''flcute numeloase tcirtativ'e de duplicare. In cea rnai marc palte cle au con'!':ni* s""" netunclionale. Lungile poiliuni de ADN fdrl semirific-aii9: ad[ugatr,: ia.

sfiriitul pirtilor codante a1e-unei gene, reprezintl, ln ochii mei, fosilizarea acct"tlrl*.l"tl"d" rie. lrr schimb, ln particular pentru mamifere- Ei 9m, Ohno cste de, ir"-;;;;;t" aparigia lor nu "

tnui ar,ut loi prin noi dupliilri, ci prin c1i{eren}itr':e

diferitelor copii de gene.

!n iinii generale, lucrlrile lui Susumu Ohno nu infirml, dup[-.p1:erca.noa:L-'i,teoria strgcturall a evolutiei prin rnutalii si seiectie naturalh, din contri, iryl'c-

;eti;d; .; ,roi pro.*r* structrirale care ai putea ii incadr.ale in clasa muta,tiili'r.Ile altfel, Dobzhansky, inci in anul 1970, iiasifica muta{iile in trei categorii ;3:

L. trhrta{,a genelor, adicl inlocuirea sau ;tergerea de nuclcotidc intr-o st'. r:-

une AI)N sau ARld a unei gene;

\L Sctaim,bdyi strwctu,rale cronrozomcle, tare afecteazl alanjamc'ntele.gent:tr;intr-un cromozom (prin pierdele sau duplicarea cle gene sau numai schtmbar.:r'

nozitiei lor) :r - 'ilI. Sih,inftiryi ,ttagii,erice, care afecteazl numXr'l de crornozomi.O remarc5" important.i asupra teoriei evoluliei prin selectie naturalS. .c-tc

aceea ci seleclia naturatrd. nu se produce TYpL? Slnel.gr si cromozomilor, li:clr-.,'ia"Ji, ci in mod direct asupra organismuiui-fiinlei vii care iloart;. un anurr:'i:-

gencm, deci asupra lntregii itructuri a materialului ereditar iB8.

"""--S; *ii ..rtr6";te de -us"*erre" o 11uryit_e ,,respiratje" a clubletror elice cie

ADN,-"al.e faptul ci periodic leglturile hidrogenice.djntre bazele timinir iT

+i "ai"i"a (,e.) ie desfac, mcrnente -in care pot interveni leglturi cu aili comi"ut:i

chirnici 13s.

Se 'oare deci c[ tcoria neo-ctrarvilristi a evolutiei, pe ca].e o vom nurni lgsri:r

,trot,ciw'yild a cuolu{iei, se g[segte pe un teren sigur, indiferent de cauzetre varr,,

ti-iloi eenet:ce sl ructurale.- - ln"tr.ebarea care se pline este aceea dacir se poate elabora o teorie structttv,:,'

fenonte,,olopic(i Lr. auolxtt,iet, care ar t-eprezenta un a1t moment important dttp.L

Larnarck Ii Dani'tn, in:;ir intr-o cor-rtinuitate fireascil cu ace$tia."*^ ft; i"i"l,.le la ob-.er-,'area nntulii r,,ii, :r formclor c-irr..cti-a le-a dat nasi; i,-'

riluitcal'e prin ,,inventiviteie"' nu llerr-'lite ca ;rcestea-sil' p'-ratiL fi expiicaic"nl"ln''r'

;riit"t ""ri.iici structurale, lorreaie icreatii <lc sirr:la JIT, cum lc vcn nuni in l.'r''.-

tc:r a I\i-a a ace-ctui "'olr'lnr).lJc ce apar, sprc e:-:emplu,.f,ornieie uoacroscopi.ce-:rle. configula!iilor dtl crii.:

l;r flutirri? Clorn itr.*.teici:'lc;5rilo,ptere, carc cuprinde gi flutririi, ,,couiinc. cl:,.--

Itlo aoo cic specii si ficco.rc' cliptri cle 1's31g fi distinsl dc cc]i:laltc nurnai p: ::-

.o1fl1'.ot"1io iclooaie ;r ai'ipiior {'i". 1e0..Dac[ se examincazl prol'lcrtra din pii" -

,l".r.l,r.r. structui;iL, iucruiilc iln sint simple, dar in cr:.rs cle ciarificare, Inci r1 :-.

;g20, B. N. Schr,vamvitsch din I-cningratl ;i Fritz Stifert din lrreibrrrg au- reniar-

.nf 'u,*"ftan ;i inctrependcnt, c5 toa"tc configurafiile -desenclor

alipilor lepirlop-",creli: se inscriir intr-irn arhctip sau plan de bazii: ,,Nici o.specie cttnoscutit i,.-tieslaEoari iriiregul plan. tr'lanul este-con{iguralia rna-limir din care derivi ccnj.-

l;.""!ii concrcte" prin c;<trimaxeil sau cxag.eraiea rinor c'Icncnte si suprimart;:riltora" 101.

Cu alte cuvintc, observatorul;:iiinlific uman, pe planui congtiinlei 1rri, obseiv-aceastl regula.ritate generalS a ccnfigu'rafiei. desenului de 1':e j]iiPtl3 lepicloptereio:E,a ur- nutca f; qbsertati qi dc rrn sistc;n dc inteligenll artificial[, fdrd incioi;i1*

clar f1iit se'sul fenorreiroicgic car-r: insote"qte lntelesul uman.--' f-irt"i-r.tii"1lli.'rf ptairiiul g"u."ol';i al cinfiguraliilor particulare este in:a

sfructural.

Page 44: IMG_0001 Inelul lumii mat

TfiOBLC$Itr !'{LOS{JFiCE ALU C UI{Or{.1T-EF,U Nf .]\TERIII VII

Tot structurale estc gi originea ace:itol configuratii dac6 ne gindim cS. ele.rli deterininate de gene, inclusiv cr-rlorile {care sint determinate tot de gene) ,

:a: confi6;uratia se construiegte, in cregtcrca aripilor, prin semnale chinice celulare:a:r con{erl inforrnalii dcsprc pozifia celulelor 1er. Toate acestea sint fenomcne-.::

-t1,,: turale .

$i totu;i, confieuraliile respective sint flcutc ca si fie observate, ca patter-:'..:,':i nt,uroscopi;e, dc citre a19i fluturi, insecte, pS"sirri;i animale. AceastiL obser-'.' ,.-j:.' cr.l'c deterrniniL sensul clirect al configura!iei, continuu, nestructural, cste'r:i rlroces fenomenologic. Iriinlc1c obsen'atoarc {olo,sesc sensurilc fenorncnologice.,lal'r sensuli sar-r ortosensuri sir" nu fi contribuit cu nimic 1a apalifia acestcl con-:ig;i;x1ii prin intermcclir-rl sau prin interacliuneil cu pr-ocesele structurale? I'rea=: Li nelogic5. natura c1ac5. procesele {enomenologice nu ar fi inter-venit dc 1a in-:-:r:ri;i nuulai la sfirsit, pentrr-t observator. Este cvident c[ obscrvatorr-rl insect:ii.: iloate dispr-rne de un progran de intcligenti arti{icia,iir pcntru a. stabili con-i:l Li'atia unui fluture, ci leuscste sf, integrezc fenonenologic structur-a configu---::i,.rrra15-. Iar o asernenca con{igurafie si nu aibir nimic rle;r. face cu ortosen-.-l:':, r tspo]ogicc pe carc le pr-ocl-rce inlormaicria sau carc pct {i inciusc in in-:.tr',:r atcrie?

llu ccle de ilrai :iu: lrrclr.l si spuncnr ci, in examinalea tuiliror proccsclor- ', ia!5" tlebuie sir a-,'ern intotdcauna in r.cdele 5i Lrn punci. <le r.cdc::e fcnome-:-,,,, Iir:, nu numai structrlra1.

(-r-r.m sc poatc cxplica, spie esemplu, cornporiaincntul alnoebelol socialcl-\:-',-"'l,rele care tliiesc in sol sc hrS.nesc ci-r bacterii, care -1a rindul k:r se aglo-:':;,,;t26" ln jrirul r'ldicinilor rnoarte si inseclelot moatte. lutr-un cln3 de .of -sr:

-i::r:c rnii dc auroebe si milioane de bactelii. ExistI" specii dc amoebe car:e au.-.:, ,.:ontport;rmcnt cu totr:1 p;rr-ticLrla.r, drept care se nulncsc am.i-rcbe sociale, Ase-..r:';i:'i1 specii sint Dictj'sstpfu,e;u rt,Li,cr.t,yoirLes gi Polt's/hanliiit,nn, itiaiactttrrn 1e3. Acestt:--l:r',,.-be trS"iesc ca arnoebe intliv.iduale atit tirnp cit au cu cc sl se lrri"neascir.

-: -lriual pinir consumi toati: b:tcteriilc. IJin actst ntorncnt, un trurnir de 100 000: amocbe socialc sc rcuncsc intr--o rrasii unicd. ,,care :l rlcl'cnit un organisur.:r-rrticelular-" ror. lplr-adcviri', cc|-riele inccp sil se cli{crentiezr firnclional ji noui'-.-.rni-{m se transformi treptat (in fig. 6 sc prezinli cazul" I}ict1,-osteliurn mucu-

::,:,ies) intr-un corp cr1 frucl: o tij5" celulozicl., tiin cclu1c rnoarie, ,ci o capsull in-.,:'. cu irlnoebe inclividualc cilpsulatc carc joaci r.;lul tilrr spori. I)e aici sporii:'i li deplasali de apl, de vierrni, de insccle sr, ajun;i in zone caide gi urnede,- 'lt:sfac, elibcrinci ;lmor:be individuale caic iric.-'p ul) rl1.)11 ciclu dr vi;L1ii. iohn'-

' - i llonner a studiat sr:innirlcle chirnice c.lie rtretirtmini organizareir multicc-'.il.r:ir.:r arnoe.bcLor sociriic;i a giisit ci. cclc do:,'r'1 specii rn'lntion;rtc rnai inirinte'-,..'r,caz:;'t substa.nlc chirnicc diferii-e (acr:,;ie sdb:it?rnf\r st n'.1illrsc rrt'r/tJ.slJrc: Citri.:": iirrl i)ictyosteiium csie AIIP ciclic il) iar llentfi.l tr)o1-1.5p.11strd!'iiutn r.iolaceutn.,. o rlipcptidi; ts;, ccila ce 1*.: irermite sii sc aglomcreze ildepenricnt, chiar tlaci"

. :';"isesc impreunir. Ar:iorr-:l se iirtreabir cum e putut ovolu{r:l siL trrroclncl asc-..'.-l,ril. fcnomene, ct-rtr irlgxp sil fic inleLc:re dili puncl de rrcrier'"r sLruct'rrraL, si:-:ri a-uume s-a 1:rodus cvolulir:. tLc 1a un Lip dc scmnal chislic 1a altu.1 pentru:... -i:c:r-rr: specie de :r.r'roebi sr:cialir r;li-si piLsl-; c;:r indiviclualitatcil? r\i{P ciciit:::.i un ingredicnt atit de cornun in celu1e incit r:1 a fost prob;Lbii prirna. aclir-.:;r,r. dar airoi ar-r evotruai amoe.Lrc sociale cu alti: iipuri cirimir:e de at;rasine. I-:L.,-- ":asi funclie, cvoluli:r a glsii opt t\r.rri de acrasiiit ]es, cceiL cc parci clir. clrei:-.,'iui I-amalr:k, si anittne cir sii;,tctulitre satisi;c rnor te;riiinle fr:ncfior'ale ociatir-: r;i:;tLa.rca spr:cificitirlri unei spccii vii. tr)ar cr: pctltc leprezent;r o tcnrliir{5. func-:.i:;.r15.? )inmai un ortosen:j fcnoir-renok;gic ar putl:a oleri o ase::rclira tendinli:are in fond estc un proces inforn:agional in spatiul sutiiac*nt air:lent or3.r,ris-

:143

Page 45: IMG_0001 Inelul lumii mat

314 MATERIA VIR

Concentrorec cmoebetcrFormcieo C

unui orgcnisnmuitrcelu{or

Amoebeindivid uole

'fef, ^

\

$yjir^fl

- I't,{b i:l'db,. d""Forrncrec uner

Dro!'ubercnle

Fig. 6. Organizarea amoebelcrIium nucuroides

i-'i'cces de diferenliore Foi-mo f ;nclllo ceir.-rleloi '

sociale intr-un organism: cazul Dict)'oste-(rlupil John Tlter Bonner, 1983).

mului viu. $i apoi, de unde atlta inventivitate in organizalea viului, daci. nuar interveni

-;i o euristici fenomenologicir pe ling5' cea- structuraii?

Desigur, asemenea aspecte nu sint incl elucidate de gtiinfi, dar stiinfa. pri-ve$te deolamdatf, numai in dircctir: stn:cturall. $i ea gEsegte tot ccea cc ii tre-buie, in limitcle m,:deluhii ontologic contemporan, ln analiza structurali ,<i

molecularS, deoarece orice proces fenomenologic carc este studiat gi de ;tiin![astirzi este rnatedalizat intl-o structuri. Organismclc in{erioarc siut mult 1:reatranzitoriu-jettonr,enolog'ice pentru ca ;tiin{a sii le fi descoperit fenomenologia. Nur ';rrrirnalt'lc .*upcrioarc

-si omrri sint apioap,,: f crrtr,atittti-fct:atntt;,t!ttgi'cr.Tn finc, in acesl paragrrf vom rrrai trecc in rcvjsti iuciL rrlr asp('ct intr'ic:ar.l

al lorrnelor cle via![, si anume compoltarea ,,altruistl" a unor p[sf,ri 1e?. Esteca.znl speciei Phoenirulr.ts po*pureots ciin Afri<;a, paslre care se luinegte cu insl.:.-.i ca:,'-trlieste in grupuri d.e la 2la 16 pisdri din care nuinai doul sint reprc-duciLloare, iar celcialte sint ajutitoare pentru hranii gi apirare. Acest compor-tarnent este justificat cle conditiile aspre de medir! pentm aceste, p[siri, a c5.ro:

:ingur5, raliunc pare a {i supravietuirea speciei. Selec}ia natural[ e:;te ,,contrc-lati" nu mrmaj-de condi{iile de mediu, dar gi de cmd,iliile sociale ale ac::rii:*rupuli, intre pirslri -otabjlincin-se o reciplocit.ate care se rcferS, pentm plsirrltuintito^.*, la dleptui de a inlocui o pasirre reproducitoare in cazul dispari{ie:;rccstcia (datorit[ irnui aninral de plad[ sau altor cauze) sau la posibilitatea unt:prigralii in grup, in juml a doui viitoare pisl"ri reproducitoare. Strrdiul cor::.-

poitanrentutui acestor pisdri timp de ? a.ni de c[tre J. D. Ligon qi S. H. Ligc:i dus la concluzia importantei mediului social, allturi de mediul ambiant, pentriseleclia naturalL a unor pdsiri cu comportary.gnJ aparent altruist, _a99siq pisin,eonformtndu-sc unor reguli sccjale in care rolul lor nu este totuqi definitiv fixat,

Page 46: IMG_0001 Inelul lumii mat

PROBI.IIITI] FII,OSOF'ICE AI-O CLTNOA$TSIITI I*TAT$IiIEI 1{t! 3{5

,-:;r. in caz!-d inscclejor socia.L:. Totu;i, ajuiorul reciplo. 1a pirsiritrc sturliate nur'rt-r: egal de o partc ;i dc aita. print:ipaiii benriiciari fiinri, in intcresul speciei,i'.i..s;; rile rcproduci.toaie.

Exemplul dc mai sus arati. iir5" indoialiL irutcrea sr:l:t:iici naturale . -rTa selec-:i':lr,i un cornpoitament social altruist care se transrnite ereditar, dar care tlu1..r1;rceintl sirrgura stare posibili: oricare pasirc are lansa de a ajunge reprodu*::,.r,tc;irc, de;i nri *ioate ajung, iar intre grupuri se manifesti" atitudiui cle agresi-'. ii:ritr iegati: dc apirral'ca teritoriiior pe care lc ocupi.

Dar de unde gi de ce acest efort al viefii in a tinde la supravieluirea fiecitrei:ii;,:cii? S-ar putea spune c5. el este cuprins ln insugi programul viefii, dar acestli-{}gram este si cl rezultatui unei evolLlfii clintr'-o rnaterie ne'i'ie care nu manifestirieioc o il.setrolfca tenCin!5., degi nu putem nega fenomenul de er.'olufie gi in materia:1,-rvi'u. De ce numai odati cu aparilia materiei vii incepe gi tendin{a supravieluiriisi inmultirli oric,irei;r din formele ei? Nu-si are sursa un asernenea program intr-o.ni'r:irnafie {cnomenologicf, rnai proftnciii Rispirnsul s-ar putea .'a iie d.in nour-ri"ioiizic, respectiv programul structurai fiZic si fie reflexul unui ortosensir"li,';rmafional. Cind qi ci:rn a inicrvenit prirna oari acest ortosens ;i daci rnaiintrrvine, aceasta cstr o problenrI tie oCofizici.

T E]ND [i{ T[1 F E NO]I E.$[}LOGIC E, EVOTU'IIE F rZ tC A l$[ EVOLU TtrE BXOT,OGICA

'\lnintearn rn:.i iruinte dc c-r.istenfa Linor fenornene de evolutie in nnteriali:vie. niiLri inrlcialir cii aparif ia mTteriei vii nu a fost posibili decit printr-o.rni:rniti cl'olulie prealabili a rnateriei organice ncvii. Acest lucru este recunoscutr1* biologia conternporanh. Evidcnt, nu sc plrne scmnul egaiitX.fii intre evoluliaprel:ioticf, ;i evolufia l;iologici.. Evolulia prebiotici a dus la apari{ia aciailor nu-ck:ici gi proteinelor', dar rolul principal revirre acizilor nucleici: ,,Oricare ar fii'ort pa;ii prclininari ai er.olufiei... odati ce evolufia acizilor nucleici a al,ansatrh;i acolo incit si specifice (codifice) enz.inele care ajutd. la propria ior labrica{ie,ii;irliferarea sisteinrrlui dc replicare se va fi accelerat ifilens" 1e3.

Yont renarca aparilia unui sistem cu conexiune inversS. care origineaz"i inrii:i"lul rlllcleic;i care se intoarce asu.pr* I,ui i,nsu,;i (fig.7) . Aceasti" pornirc airri.rri sistem c1e conc-riune inver-si, din sinr: si pentru. sine, nu reflectii o proprie-t;rL: or'r-oexistenliaii. profundi, acceagi care ti.ir. nagtere qi unui unir.ers care seinii-odesciride in propr.ia lni substauii <le origine? Procesul din lig'.7 nu ate Ia

,:'f,i\ +,AFi\ ---,'{_+:::'.;.z ::-/i\]\/1

/

r-netnbolic*

F'zpirclt'aI

i

i

tADT{

Enzinne cqraajutd {areplicoren F Dftl

7" fjit:lul AI)N - prctelne * A[:N.

Page 47: IMG_0001 Inelul lumii mat

]VIATERI.,\ VIE346

bazi. si un substrat fcnomenologic, tie e1 numai tranzitoriu,-pin[ la aparilia st1'r]r':

;t*ti ;;-l;;$;;t, chiar claci ?rrpii aceea fenomenologicltl.nu ar mai intcrvt:r':Nu ar fi nimic nog in acest luciu fa{l cle insl;i constituirea, din matcrie :.'i"-f''6i, a rnateriei "";i

;;;;';i-"-u ut"'la baz[_ pio..*. informationale fenortr.r':i,r-

i"g";; ;;i;;"r" cieosebire ii*o..t* proccsele fenomenolcgice ar intervctti -'''

;i"t; dc tipil ortobiontului, intr-r'rn riou etai de crganizare al materiej, rL,'-,r'

ai materiei vii.* --F;;;i ci acizri nuclcici. molecule care ,se .autoreproduc. (fig. 7),-sint sLLl-l:,

sclectiei naturale este astfel explicat de bioiogie '. ,, ." polinuctreotidele nu :rl'

""*ii- .tii.iii'4" .i"rUoluri care i:oartl infonnalic intr-un rnocl abstract. Ei'-' .'.:

;;;;.iil;i" .fri"rl.e care afecteazl comportamt'ntul lor. Sec'cnlele spccii'r',

llc nucleotidelor guverneazl proprietilile intrc'gii trtc]cculc, in .si;ecial modui :r

carc molecrrl. ia 6 conformalic' in solutje ....-Ascnrcnt;r asociatii.(intr-c hr: )

ccmpieil-rc"tar.c rlc lcg,lturi alc ecjzilor nucleici, n. ns') . prodtrc dltcrlle Jr) :'i'

ti-idi'rnerr.iolra),,, iar tl!"t..utr ca un intrcg ia o for*[ *'icir care dcpindc irr ',r-

;;qgt-; ,1." ,"i.l"1,t" nucleori<ie1c.,r ei" 1$e. Vom continua acesi citai, dupir *n ;ni'

come nI:irlu.Nc ln1rebfun inci o ciatl clacl toate forlele moleculate care intervin au ie::i

calculate .., o o."ro.n.a precizie ilcit nu rrrai lasl loc nici unei fel de intervcnti:

"- o".i iort" pru.l*." d" ,ln ortotriont, cel pulin- pcntru .caLaljzarea anurnitor c,r:i-

il*",rtii. nelpui"r.tr, p. .n"" voru. i'cerci sd.-i-formuiirn in capitoiul. urmiriq:r'

;.;;ri" siguri dar nu'este exclus ca o alt5..for![ -sf, intr:rvinir, cel puliu in.t;5-cesc tra'.zitorii, clac,i, n* itr per'ranenl;.. Principiai, o aseillcnea for!6 treb.uic sr'

intervinS. ciacl avem con',,ringere,r c5. uatrira este rnateriali ;i avcm posibiliilt'-'a

a;; " l.rrrorpt*. arll"i, *t tiebui s[-rcfuzlm realitatea noastrir.mcntalil si psii":-

l";i.t Ji" .ii"p"f iliiiri"i, reducind-o. la.un epifcnomen subiee:tiv. IJar {iecc"rt

ciiitre noi ;tie c[ 'experien!a sa,subiectivl, continui .1i coniinuificatoare, t'sti

i"-iJ-0"-r:."IL "" o*i t"uiit"t.u'i"conjuritoare. Nu putem s[ nu rc.cunoa;tem attrnc:

o rcalitate fcnonrenologici. $i nu p'11cm, atrrnci' s-o..rulem dc desfl;urarea m;ttr-

ri.i it=l;i ;i cu atit rirai rnult clc a irtrcgii materii vii' -----

frrloirlrli;" g"n"ri.l (geirotipul) este iuprinsit in,secvenla iiniari ls nuclilc-

tizi, in tirnp cc."rr;s"i"ii"'i!i.r'i"'r."=1"na]5"'a niolcculei de acid nuclcic ustc L')i-

.siclerati .r o ,1i."rif!state echivalentn fenotipuiui: "Un poiinucieotid cum {r'Ji:

molecula cle ARN ... are doli caracteristiii importantc: poaltl,infonnafit irrs".ven1a ei de nucleotizi care sc transmite, prin Pt:t"*I, de repltcarc 11 ar" r'

structuri unici a"--lo*p..tut" (impachetare tridimensionall, n' ns'). c;ri:

determini. cum va l""itio^"" ;i rdspunde la condilii externe. Aceste dori[ tri-situri - una i"tot.,.r"iioiruia, icatlia funcfional5" - sint cele doui ingrediri:i.nccesare penlrti ca evolu{ia s5. aibi' }qg" 200''"'-ili; ii"j)iritr*;n hi';;.;pitii ]ocul ei in cvoiu{ic, dupS' cum observrtsc i;'t-I-anraicl<. Eirr,.1i.rneu--.ti* t"rritatul irnui .joc ilur strucruial sau are mai cur'r '

o origine fenomcnologici ? Fircrea 'oastrl csie cl la originc funcfiunea ai'

;r;;.;;;";;;;ffii;: u" *to."ns determini o itnctiunc in materie' 'rtece'' =

d; il ;;."n, 4ri" i",* ir, .urrrl organismului viu) la realizarea unei strucir'r:r

renrezintS" o functiune neformal[zor.,i6s351a nu inseamne 9e lq existi {uncii'lrii;fi"i.,";""t--r*i.ii""i1e descrise de matematic;. ,.int {unc{iuni formale, ci nurt':--

i;ti;f ;t;r;g;n*" ;;,*;tt ; funcliitor in lurnea :'ateriali este determinatii r''

"ii"r."i"ti. ip"rilii^-J" r"t*U""1 iroi i.n raport cu materia nevie, deci, ir*"'r--

;;;;;;" i";;li.*i ;" 1at* materia vie nu se -po-ate.explica numai strucrr:r;-

si in mocl firesc trebJi";;;; ii"aii si la sursel6 lor fen6menologice' !. : ,t^ ^'c#;r;;;;"t;;;i *r"i"il!-i de -catre fizicr se bazeazi- pe_,llT:.9j:,?'11:..l-Xn

-puirctul ri. .rcCere al fizicii, elolutia.incepc o$at1 cu aparttta -sagctir ti: -

pJll -"Ji.e

odat;" i apariti* colectiv*lui <Je- particule .lementare care csi--

Page 48: IMG_0001 Inelul lumii mat

IrRo R t,Ti.lri E I- t L() .'c O IrJC F: Ai- ti C UIIO ^\;5T.SILtrI N{_\Tn P. tli I V.iI

-:-:luie 1illi\rersui. 1:rtr-a<lcr-ii, ficcst Punct d.* vcderr: 11 consir.lcrS-r:r c]orect si ini-.rr'rform'tate cu principiilc or"tr:iizicii.- iivolu.Lir- csLer lcgati rlc fcnr;rlenul irJver..rlirliiltii fizice asr:pr:i ci,ruia tr)rigoginc a insista.t atit dr i'rruli, cxtinzindu-l siiii dorncniul cuantic !0e. Existi. o er'oh1lie a colitporl-alucirtului colcctiv n1 par-ti-,-:r;jr;lilr eieineniare ;,i o evolufie la dvel mol.ecufar carc duce la apari{ia itr".:ir:-ilor disipative. '\cestea piezinti., in dorneniui reac{iilor chirnice, o ,,uimitoart:''rrir:tate ds fcnotli:ire cic organizzre'r 20'3, ccea ce, dupi Prigogin*, prezinti. interes.irr,rtru bioiogic si constituie un punct de intilrrire cu biologia moleculari. Atuncii':..i sc poatc e.xplica numai structural, spune in esenli Prigogine, itrin procesc:;:.ce inolecuiare. In tcoria sa fizic5., infonnafia nu i5i are locul, ea reprezinti un:i.roui de interpretare aL unor procese fizice ;i atit. Pentru structuriie'aisipaii"e,ir:ri;e si biologicc, prircipalul fcnomen in evolu,tie i1 constituie bi,furca{ia. Un;.iilii',rn dc rnoleculc in interacfiune, carc constitr:ie o str'*ctur5. disipativir macro-iir-.{.,oic[, poatc ajtngc Ia un punct crilic, instabil, unde i se deschid cloul stEr-iir'l>ibile: ,,,.. spre cc stare va evolua el? Aceasta depinde de natura fluctLlafieiii?,r. Ya veni s5. destabilizcze efectiv sisternul instabil si care se va amplifica pinlL:r r ealizarea uneia din std"rile macroscopic"J posibils" 'ro{.

Fluctualiile fiz|ce fac, pentru un asernenea sistern dinarnic, ciin rnomerrtul;n care condifiiie la limit5., inifiale, nu conteazl (fapt specific fencmenelor neli-rdale), ca el sL evolueze, inthnplitor, intr-o clireclie san alia a bi{nrcafici. Evo-lirtra, s-ai face alnuci diu bifurcafie in tri{urcatie, imbintn,l hara'rdul bifurcalici1r-t:i;..rlval prin.flucruafie) cu necesitatea parcurgerii drumului lntle doul bifurcafii.

.Nu pot fi negate fenornenele de bifurcafie ale structu.rilor disipative gi pio-baiiil ci intervin si in structurile disipaiive vii. Problema este ins5" urmitoaiea:daci. o celuil este o structuri disipativS. veritabiil si teoria lui Prigogine se poatetp).ica Jn linii mari gi probabil ci. ascmenea {enornenr: se gi manifeste in ielule{cu re{erire Ia dinamica intregului de procese dinan'lice din celuli), in schimb,pcnlm genotn sau numai pentru un virus, teoria sa nu rnai poate fi aplicatI. inrnocl sigur. Genomul, inclusiv l'irusui, rllr s?nt structuri disipative, ci configurafiiincleculare relati.r foarte stabile, cu o rnare ineriie, reproductndu-se cit mai fidel.il:rp5" cite stin, strnctnriie disipative fizice ;i chirnrlce nu se reproduc, iar Pligoginelu a luat in seainS. fenomenul reproducerii.

In schimb, 1I. Eigen gi tr'}. Sihuster stulLiazir principiutr autoorganizirii struc-i.iii:ii rnolecuiarc si:b forrna unor hiperciciuri 205, car-e ini,tiazS. proceie de rcplicare.'l.In ciciu catalitic lormat din ciciuri qatzrlitice constituie un hlperciclu care poateir descris pritr ccuatii cliferentiaic rieliniare, ca gi siructurile clisipative. Teoriaiii:'rerciclu.lui permite o expiicare a generirrii codului genetic qi a informaliei sin-iactice.pe c.arc acizii nucleici o pot purta, explicare pe baze stru.cturalc. Apari{iaunui hiperciclu este ins5" un fencrnen extrem dc ra.r (rnai mult decit atit, seleclia:-:nui hiperciclu se iace o,1atf, pcntru totdeauna a'ls;, eI fiind o veligi interrrrediariinile o pr:linucieotidS. qi o celuli procariotd.. Autorii presupun ci. intr-un hiper-,-:,riu se realizeaz/a o legX.tur5 fnncfionaii carc il olganizeazi., da.r- ni-r pot inc5";:iiciza culn anrlnle apal't accasta, i)iesupuuind in schimb c5, hipercicluf trebuies:i. aib5. 1ln prccursor 20?. d)e aceea incl nu se pot resprnge gi anumite ridS.cinifg:r:ornenologice a1e hiperciclului, degi el rimine un fenomen stluctu.ral. Atit timp,:tt considerS.rn c5" viu"l incepe cle la ce1u15., etr se incadreazl" in stmcturiie disi-uaiive, dar al unor structuri dlsipatir,'e speciale, cu informalic genetici. gi cu feno-:r:,r;re de reprodl"rcelc. Frigogine poate a{irnla ci. informafia genetici cste uni,.irriltat ptodr"r.s dr: inslri structura disipativi". Fosibii. l\tunci si genomui nu arr: irllceva declt o parte a st::ucturii disipative. Odat5" constituit, ar putca avea.-;i "rn ca;:acter independent, ca probi c[ ar putea ileveni si un virus separat. Amput:a admite clriar ci'r. o asemenea structurS. cap5.td. qi proprieiatea de a se re-;roJuc*, antrcnincl dnp;i aceea reproducerea intit-'gii stl'ucluri disipativc. In acest

Page 49: IMG_0001 Inelul lumii mat

34E MATEBIA VIE

nrod am distune elc o iecrie ,qtmctural-moleculari a liuiui folosind teoria s",:-i-tc-

;;;tkt clisipitive. In ace-st ca<lru, c'oltlia s-ar.expiica.prin bifurcafie. Ja.r.briui.-o,,f;;i* se rizoh,l c:r 11rfitare a llnor: fluctualii microscopice, care se ampiifici ;:rtni:'

la nivclgl rnacroscopic al stmctur:ii. ln aceit mod-s*ar ajunge de la celulir l:L t'm,

1;ri1tr-o serie de bjiurcatji. Teoria_ar {i structuralfi" si in nici un {e1.nu ar__pirtta

l.xplica procescle fcuomcnologicc Ia onr si la alte t{Sanism.e superioare. Plntruo- il t..i loc, singqra fisuri"posibiii ar ii.aceea a fluctua_{ii}or care s-ar clatr,ira

no ,-r*"i mi;clril dc agita{ic tcrrnjcir, ci si ur:ci introdescirideri in informaitrie-.-" or" fluciualiilc'"ili"pt;i -A.m ajungc .1a ploccse.jnfornrationalc {enott:'ti,'-iogice care ar r"plr,'u. iriforinatia.in toate drepiurilc ei' inclu-'ir'. in.genom ;r inr"T"l;; cu alte ciryintc, str-ucturile disipative

-nu po,t e-xplica liul in intr.t'-linre,

oi ^*rt^i o parte a compollameltului 1or strucl,uraL,, dup:i cum. bifurcatiilr .:riir-i .tefl.. ivohrlia ;i iitoria in intregime, ci nurnai o farte djn euristjca foi-nralii, slrticturall a elolttttel.

ln ccra ce prive;te teoria lui M. Eigen ;i P. Schuster, -9.a ,comple.teazii, st

poatc spun", p" n.""" a iui Frigcgine, ofeiincl inai multe detalii in privin{a. r:on-

itii";tii'inforrrlralicl structurale a [eiicmiilui. Dar acest detaliu intermecliar {c.i"rte

i*p"trur.t, nu inii"turl pcsibilitnJile informaliei fenomcnologice_de.a.infh:tnJainflrrualia structlral[, clirpi cum'arn ;i rcmarcat mai inainte. Teoria trui E'igtn

si Sclruiter nu face decit'si aclinceasci explicarea structura.ll a gcni:zci l'ir,iui,iata n o erplica cleplin'

Nu creclcm clcci cl {izica actriall poate cxpiica ",iul

in intregtme.ct, a9a cun1

a ficut pinl acun"r, numai pirii alc trul. Numai o fizicS. care \',a cuprindc ;i^ctlg.firi.t.,:.i putea explica viui;i'calea cle studierc a acestuia cste aceea a adintirtriontilu" a secret.rlgi victii,'studiini tlirect formcle de vratir, pentm a ajunge,

clupi cmur cerea f-amarck, la ccle mai el.ementarc formc. trilr Cacl o asemenea

fomra cLeme:ltaril nn este exact o .ctructurl disipatir'6, ]ucnt1 r'a trebui acceptat

ca atarc, chiar clacii ccluia ;i alte organismc multiceiuiare sini structuri.disipa-a;'" {..f^; io iptot*ntic statici. gencti-ci Ei. informa,tie c.linamicl-crediiar[).

Structurile clisipitile explir:i fc.".rte bine apariiia crdinci din dcz.ordine in.onaitii a"-i"r".:-illbru ternicdinamic. Ceca ce

-l-a'.ficut pe tr{enneth Bouldrng

ii,r,..I"r"., ,,Haosul este instabil ... Aceasta estc o idee oart'cum Soc-an!3 pcntruo gencratie crcscutii cu ideea conceptuiui de entropie xmplicafia leglr a cl.:'::a

" iut*"al"au1icii este aceea cX ord.inca este instabill ,si cir toa.te procesele r.-luc

la o ,:restere a haoqului" 208. ..- - C;#"larea lui Kenneth Boulciing este- deosebit de pro{undi. Putem spune

"e i*ottr"ieria, g"neratoare de ortose"n-suri, produce instabiiitatea-o-rtoexistent"ei,

;;";;;;; ;i-ai"u"*i"" de universuri. Dacir i:aosul, folosinrl vechiul ferrnen di::

iitosofie, es'te materia profundd, atunci eI este instabil. I)a.r haosul, fu- imagin-ea

;;;.H; .""fi"" li un'{actor clc stabilitate, iurnatia, care {ixeazi" caCrul stabil

al *ni"ersului fizil gi tendinla lui citre echilibru terrnodinaniic, la car-e se opnn

;ir";dtil; disipativ! fizice, cu totul temporar, ;i organismcle vii, relativ a'nt:-

u"tiopi.", fb.r; "a exclude tn viitor positililatea unei interventii constiente in ir--

formdtcrie pentru a obline efecte- antientropice absolute'-----donvinfitd.t-r* ci fizica actuall nu poate exp]ica pe deplin viul,.fa.pt r':ru-

rloscur de ?ot mai mulli fizicieni, inccpind cu. lleiscnberg '1i Sclrrodingeilrri;biologi au tendinla, fie'si rndrturiseasc6 acest lucru in moql deschls, tre si :trlapropic de't'italism.-'tll'.

II . Thorpe, zoolog, afirm6: ,,Problema real[ a vietii nu este aceea cisi.ructurile si moleculele ln'ictuti p;ir' :ir sc comp)aci .o ,"rp.ttorea legilor clrno:-

c*te ale fiz'icii si chin-riei. Mistenrl real este criginea unor co.nstrjngen lcarte :n-rrrobalrilc carc inhami aceste legi pentru a incleplini animrilc functiunt" zu$. fii;il'J'i;;.;*;r,"'.1 clc,ilca nrjstei ,:ur" iJs"t, ;;'w- u' nn"p", cll conqtilnii:

Page 50: IMG_0001 Inelul lumii mat

})F'O4il,E)iIE l-il-OSOFICII At-E CUNOA$TERII \tArl:it]EI \iII :149

,,' .' .i1 tlc tlcpartc..idacii cste a;a) ccLrorild scara aninrai:i, sinten:r jrrs{ificati rlinpullct, cic r-cdr'::c stiirr{ilic in a colisidera <r constiinta l ca. fiincl prezcnt-1" :.:it,. Siiriai tlcpail.c, rh,rltii cr' r-{'dunoAStt- cii anirnaJele au anrlnritc forlrc cJe consliirtiispltric:',,I"i,i<lr:nli sirgtrr':rziL cir la nilclurile in{crioare ale ;t;li **i"ii.:;, 1'',,"-siiiurar. tlacir ca existi, trebnicr sii {ic ric nn tiP foartc gcncral, putenr:l'lnic, u,j-structulat":11. W. .ll.'lhorgrc tinde si adliili rrn anurnit dualisrn car. s-i!i-na-niicsta oclatii c:ri {nrntc}c ce}e rlai ek:nrentere lrle vietii. In oricc caz, elt.ciai.iL ti,nc gIsinr. la {-r6nticrclr: qtiiltci actnaie.:1:.

f lt.ar!* lJirth, cic ar-"tttturlea zoolog, fact'a{irmatii sin-rillrc cu W. I}. I'Jrr:rr1:r:ls.]lar-inclu-sc 1;c o hogatir literaturS. 11' cl ajungc Ia piirert:i c5. ,,rlc la 1;rr incl, putevolu{ia lt constat !n elaborarea in comtin a rinor: clcljuentc ileniaj-l:,.-jc(."':15.Lharlcs ]Jirclr tiu poaie -'it creadl. ci er,enimentele rncntalc ap;11'nrnrai 1-, (r .r1rr-mit1 treaptS" de cortplexitate a viului, ci cle lrcbuie sir iniervin5. cli: lr; l,rin in-cc;rut, tnsi. cl tindc .q5 afirnic, <1upi. \4/hitehcad, cri in cclc din uuri rr:irii serctluce..la n:intc, cf lnlrt'g univcrsul este minte. Dc aici facr: apoi un lras, cii::ct,rttaJ6 /I9

7-lrcrtdasztts llabzhan,sl;t,, revenind asupra tcoriei clolutici 217, afii'r;-rii r',rririi.icnr-t:le; ,:Dup4 toate probalrilititile liata'a apirut numai'o singurir rjatrr. 5iiu,'lacii au fost c.iteva apari,tii :ile lietii din inatcria iucrt5., atirnci

*ari :,ulu'ai-it,ruit

uunriti riesccnCei:tii rirrcia clin .srii-'r:ic plinordiele. ;lspectul unitillii -,,t"tli lirriz:,t1rc lrc;z"ii nuclcjci, cc<lul gcncti., oi.r-r;ll'".jzii din carir sint eonstjtuitt proi"i,r,.t,r'1c., ll. ns. ) cstt: astiei rrqoi rxplicat prin origiircr,r comunl a t'"rtilrcr 1lr-!ticil vii" zrr.

- Areuurentul adus dc llobziransliy cste conrringltor. A.par'ilia vielii r':r'Lr. rinftrrcrtrtn rar, cu atit mai rai- cr1 clt este unvl s{,rictu,ral-feilotninologic', clupi p}-rcrca lloastrii. I)ac[ al ii rtrimai ulul siruchwal,, atunci, ln rnod -fircsc. -

i.iutaar trcbt'i si-ruai apar[ din materia nevie. in cadml modelului onto]ogit: ;rclr:al,trrati:rialismul ar trebui sf, sustin|,<i a:i aparilia spontanS. ir virtii,-ri;rr nl ofacc, in.fa!a evidenfei i:mpirice, a* l" ll'astcur iircoaie. gt i"si;"",'in.i, iur,.,i,i-ii'ratea sjntczei vieiii in cprubete, daci s-ar repeta coriditiile primordiak: ai,: ap.a-ritici vietii. De fapt este nerroie de un pr*..,J stnicturai-fenJmenologjc , lrr.l ,.-l,rrrutca producc ia fel dc ,,ri.(or" ca si o sintezir structurali, dar tocnlii r.iirrclcrinit[lii victii p*.pdntint si lipsci gcnenitiilor spontanee ne fac s5. crcdeur cri ;rro-cesuX structlrral-icnomenoiogic nu c'ste ihiar atit de automat. S-ar lJUt(:rli cr' lulortobiont atras de o anumiti structuri s:i nu formeze un infrabio:it d;ir:i. nlr,,crritc" urr odosers bialogic de iri,.flttenid,. Caracieml euristic aI generir.rii i']c: t;itg-sc'rsuri, ;i cicci al u.rmi or:tosens biotcgic de influenli, ar pute:i face ca rit,:i{i,riaprirrrclor rnoiccu.le vii sd fie cverrimentc extrern de rare, jai astizi, iiaca i;,ri r;ic-iecule vii ar aplrea, nu a]. alca nici a sansir si snpravietuiascf 3n luptii cu crlr-lalte oi-ganisnle vii.

tr)obzhanskrr -"e intreab5" daci din tot ceca cc sc cunoastc asltiz-i ,,r:nrt-'uzi:ca problema evoluliei a fost rezolvatl cu exceplia unor rnici cleta]i;r'' 2:r!'" R-c-punsul siu este:,,Nu, exist[ probleme c]c bazi care-si asteaptS. rezoh'a;-ca. ]iairnuit, acestea sint probltme eii pro{unCil seurnifjca{re'filc'scfiiir si unrnistrh' :2{i.

Obsen'ind cI Leoriei evoluliei i se aduce llneofi critjca c[ nu est.: ii i'.crie;tiinfiiicS- (cr^tic5 rcspin-<ir astlzi, in generai) deoarece nu sL- pat face 1.rrtciictiii-'e: bazn ei, llobzhanskv rernarci cuir nepredictibilitalea este- cer,a rrcr,.lr i1i:lsii"si natura cvoluiiei. Ei spune: ,,evclutia r-iu este nici dctcrminislii r:jr:i r;rn-irist5. I . . . imi place s-o nuntesc crcativf (cu ioaie cii nu lli se,nsui lui Bt,rg:,ri:,)"rzr"Ilcntnt ].)olrzha;:skv, c;-eliiie inseau.ini proclucerea dn l:c,u, oi etolur,jl ir,tn'ilar:c:,t hicrrr {ar:t"': .,i-iri;ie} r.; |r.'rslr.ciivii mai }argI in tin:lr, glsim c6 nrx;l:iir.r: ini-