Imnul Bucegilor

1. Dacă ai un dor ce te frământăNu căta că-i drum obositor

Hai, prietene, cu noi pe stâncăPe cărările Bucegilor

Pe poteci umblate doar de ciuteSub aripa Caraimanului

Vei afla poveşti necunoscuteSpuse chiar de glasul muntelui

R: Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoareOriunde-ai fi, răspunde la a lor chemareCaraimanul, Coştila ascunsă sub un nor

Şi Morarul te vor primi la pieptul lor

2. Pe platou, la mare înălţimeBabele la sfat s-au adunat

Numai Baba Mare stă deoparteŞi-şi pune-ntrebări neîncetatOare Sfinxul care tace-ntrunaŞi priveşte-n zări nepăsător

Se iubeşte-n taină cu BătrânaSau le face curte Doamnelor

3. Jos la Peştera întunecoasăStă bătrânul schit uitat de aniAici doina-ţi pare mai duioasă

Îngânată de bătrâni ciobaniStareţul bătrân cu barba-i albă

Adâncit în rugăciunea lui Spune-ncet cu vocea lui domoală

Pravila străveche-a muntelui

4. Pe Morar în nopţi cu lună plinăSau pe brânele Bucşoiului

Vin în zori scăldate în luminăZânele din Valea Cerbului

Au pe cap cununi de campanulăŞi în plete flori de colţ de-argint

Capre negre-n vârf de creastă surăStrăjuiesc în noapte locul sfânt

5. De la Vârful Omu hăt în zareDunărea albastră poţi s-o veziPiatra Craiului şi Piatra Mare

Făgăraşul cu-ale lui zăpeziHoinărind în munţi pe o cărareCând în cale-o cruce ai întâlnitNu uita să pui măcar o floarePentru cel ce muntele-a iubit