Impactul Crizei Globale Asupra Cresterii Economice Regionale

7/27/2019 Impactul Crizei Globale Asupra Cresterii Economice Regionale

http://slidepdf.com/reader/full/impactul-crizei-globale-asupra-cresterii-economice-regionale 1/17

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” din GALAŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializaea! Ec"n"#ia c"#e$%l%i& '%i(#%l%i )i a (e*iciil"

IM+ACTUL CRI,EI GLOBALE ASU+RA

CREŞTERII ECONOMICE REGIONALE

GALAŢI



-./0

CU+RINS

Rezumat......................................................................................................................................31.Introducere...............................................................................................................................42. Stadiul cercetărilor efectuate în tematica lingvistică..............................................................63. Exunerea ro!lemei.............................................................................................................."4. #oncete $i terminologie......................................................................................................11". %rouneri...............................................................................................................................16&i!liografie...............................................................................................................................1'

2



Rez%#a'

#riza economică glo!ală rerezintă $i la nivelul anului 2(14) unul din su!iectele ce

vor face entru ceva vreme de azi înainte încon*urul lumii.

+nceută în anul 2((" $i cu termen de finalizare incert entru mul,i seciali$ti) crizaeconomică rerezintă un su!iect reocuant entru multă lume. - exlica,ie oficială a acestei

crize este furnizată de institu,iile u!lice otivit căreia ro!lema î$i are originea în

comortamentul neotrivit al agen,ilor economici $i în imosi!ilitatea ie,ei de a func,iona

lin) asigurnd alocarea coresunzătoare a resurselor. +n sc/im!) este eretuat $i mitul că

li!ertatea economică $i caitalismul sunt cauzele crizei economice actuale. #rizele sunt

definite ca fiind situa,ii caracterizate de o insta!ilitate ronun,ată care conduc la o

incertitudine în cre$tere.0enomenul glo!alizării se manifestă în secial rin înmul,irea legăturilor economice

între regiunile lumii) cre$terea numărului firmelor multina,ionale $i lărgirea ie,elor.

#onsecin,ele acestor rocese asura statului na,ional sunt în rimul rnd ierderea autonomiei

olitice $i financiare datorită li!ertă,ii de mi$care a caitalurilor $i a marilor întrerinderi $i)

totodată) ierderea controlului asura factorilor de dezvoltare. ocurile de roduc,ie a*ung în

concuren,ă e ie,ele mondiale entru atragerea de investi,ii. Ele tre!uie să ofere cei mai !uni

factori de localizare $i deoarece ace$tia deind de oliticile fiscale) sociale sau de mediu)regiunilor nu le mai convine tutela na,ională. Se amlifică în acest fel resiunea din artea

regiunilor) care doresc să ai!ă ele însele uterea asura determinării acestor factori

infrastructură) calificarea minii de lucru) cercetare) costuri etc..

Scoul acestei teme este să aducă în vedere asecte rivind cre$terea economică

regională în Romnia $i imactul crizei glo!ale asura acesteia. #ele mai dezvoltate regiuni $i

ora$e din Romnia au fost cele mai vulnera!ile în fa,a crizei) avnd legături foarte strnse cu

economia mondială. #riza a fost determinată de o cre$tere economică nesănătoasă) avnd în

ace$ti ani o cre$tere !azată e consum) finan,at e datorie.

C%*in'e c1eie! dezvoltare regională, criză economică, disparitate regională.

3



/2 In'"d%cee

Romnia a evoluat în condi,ii uternic marcate de manifestarea virulentă a crizei

financiare $i economice glo!ale. a de!utul crizei) economia romnească arcursese o

erioadă de mai mul,i ani de cre$tere economică) dar înso,ită de acumularea unui deficitextern relativ imortant) recum $i de ma*orarea datoriei externe e termen scurt.

#re$terea consistentă din anii anteriori a activită,ii economice a fost urmată de o

contrac,ie uternică în anii 2(( $i 2(1(. %e fondul crizei) scăderea economică a condus la

reducerea investi iilor $i ma*orarea $oma*ului) ceea ce ericlitează rocesul de convergen,ăț

reală $i starea financiară a comaniilor $i oula,iei. #omonenta economică a uterii unui

stat *oacă un rol din ce în ce mai imortant în structurarea rela,iilor sale $i în ozi,ionarea

acestuia în sistemul interna,ional. 5umai o economie ro!ustă $i cometitivă oate constitui o arte activă în cadrul roceselor $i circuitelor economice mondiale.

Recesiunea economică generată de /aosul din sistemul financiar a afectat rofund

oula,ia) cercurile de afaceri $i liderii olitici.

ezec/ili!rele fiscale semnificative cresc vulnera!ilitatea statelor emergente din

Euroa de Est la criza glo!ală) iar deteriorarea raidă a condi,iilor economice oate afecta

ratingurile de credit ale !ăncilor locale) recum $i ale gruurilor financiare care le

controlează718.atorită crizei economice glo!ale) Romnia a a*uns la un declin al economiei

regionale) efectele crizei resim,indu9se încă din luna ianuarie a anului 2(( unde %I&9ul era în

scădere în rimul trimestru al anului 2(() comarativ cu rimul trimestru al anului 2((".

%e arcursul anului 2(1(92(11) economia mondială s9a aflat în lin roces de tranzi,ie

de la un ciclu economic dominat de accentuarea fenomenului glo!alizării $i de oliticile

macroeconomice de sus,inere a cererii agregate la un nou ciclu economic.

+n anul 2(12) ritmul de recuerare a economiei mondiale a slă!it considera!il e

măsură ce cererea insuficientă) $oma*ul $i criza datoriilor u!lice din Euroa au dus la o nouă

erioadă de recesiune în unele economii dezvoltate) recum $i la diminuarea cre$terii în

ma*oritatea ,ărilor în dezvoltare $i tranzi,ie.

%e acest fundal) seciali$tii sun că duă 6 ani de criză) economia mondială a reu$it să

se redreseze într9o anumită măsură. :oneda unică are să fi suravie,uit) veniturile ie,elor $i

comaniilor î$i revin) însă dificultă,ile $i riscurile nu au disărut. ;a dura o erioadă destul de

lungă de tim nă cnd economiile na,ionale î$i vor reveni comlet duă criza ce a ertur!at

întreg sistemul financiar $i economic mondial728.

4



%rivind cre$terea economică regională în Romnia) tre!uie avut în vedere o sc/im!are

marcantă în sensul focusării resurselor rin risma imactului e termen lung care se va

concretiza în antrenarea inclusiv a centrelor ur!ane mici din regiuni) în contextul creării

infrastructurilor de legătură $i interdeenden,elor economice. +n acest sens cooerarea

euroeană este olul rincial de cre$tere economică regională ce a generat $i va genera încontinuare înviorarea multor regiuni sla! dezvoltate dar cu oten,ial din Romnia.

Solidaritatea $i coeziunea sunt valori c/eie în satele roiectelor $i a oliticii regionale din

<E.

a nivel regional) rinciala corela,ie între fenomenele de natură economică $i

asectele vie,ii sociale o rerezintă declinul numărului locurilor de muncă din industrie.

Scăderea numărului de salaria,i din industrie a fost de este =(> din totalul scăderilor

înregistrate e ansam!lul economiei. ;alorile ridicate ale $oma*ului se înregistrau în *ude,elecu un nivel scăzut de dezvoltare $i cu o rată ridicată a declinului numărului de salaria,i din

industrie. Se o!servă) de asemenea) o gruare a disarită,ilor na,ionale) cu diferen,e ma*ore

între estul $i sudul ,ării) e de o arte $i zonele centrale $i de vest) e de altă arte. #ele mai

multe dintre *ude,ele sla! $i foarte sla! dezvoltate se află în :oldova $i :untenia) în tim ce

ma*oritatea celor cu nivel ridicat $i foarte ridicat de dezvoltare se afla în ?ransilvania $i &anat.

Regiunile istorice ale -lteniei $i :aramure$ului se caracterizează rintr9un nivel mediu de

dezvoltare.

isarită,ile regionale ating valori remarca!ile entru anumi,i indicatori) eviden,iind

decala*ele din domeniile economic) social) ale ec/iării te/nice sau în ceea ce rive$te

calitatea vie,ii) în general. Sc/im!ările cele mai dinamice au fost eviden,iate în rndul

indicatorilor care ilustrează categoriile infrastructură $i socio9demografice.

@cest roiect vrea să aducă în vedere la nivel regional imactul crizei economice

asura cre$terii economice regionale) efectele ozitive sau negative) disarită,ile regionale $i

nu în ultimul rnd strategiile $i rogramele de dezvoltare regională de com!atere a crizei.

#eea ce caracterizează recesiunea mondială) este asectul său glo!al) sincronizat) fat

care reflectă interconexiunea care se manifestă în rezent între ie,ele financiare $i cele de

mărfuri. Efectele negative ale ie,ei financiare s9au răsndit asura economiei reale)

regiunile ma*ore ale lumii fiind marcate de contrac,ia roduc,iei.

Scăderea !ruscă a cre$terii economice la nivel mondial) manifestată încă din anul

2((") su! imactul crizei financiare) a avut un ecou uternic în evolu,ia comer,ului

interna,ional) att în sfera !unurilor) ct $i în cea a serviciilor.

a originea declinului comer,ului mondial se află criza financiară care a determinat

restrngerea condi,iilor de creditare $i deci scăderea resurselor necesare finan,ării comer,ului)

=



cre$terea incertitudinii la nivelul artenerilor comerciali) scăderea re,urilor la rodusele de

!ază) cre$terea volatilită,ii monedelor) ceea ce a însemnat reorientarea activită,ii

întrerinderilor către ie,ele interne.

Scăderea veniturilor mena*elor) generată de criză) a influen,at activitatea economică

rin canalul varia,iei consumului.#riza a avut un imact uternic $i asura comer,ului extern din Romnia.

<E rerezintă unul din olii comer,ului mondial) iar Romnia) arte integrantă din

această zonă economică) tre!uie să se integreze $i să9$i armonizeze rocedurile de lucru cu

cele comunitare.

-2 S'adi%l cece'3il" e4ec'%a'e 5n 'e#a'ica lin6*i('ic3

Efectele crizei financiare interna ionale s9au extins $i asura economiei Romniei.ț

Recesiunea din ,ările dezvoltate A se extinde asura economiei romne$ti e mai multe canaleB

e canalul comercial) încetine$te cre$terea exorturilor sau c/iar le reduce. %roduc,ia

industrială este corelată cu evolu,ia economiei mondialeB e canalul financiar) limitează

accesul la finan,are externă) $i astfel restrnge volumul creditării) $i generează dificultă,i în

serviciul datoriei externe rivateB e canalul cursului de sc/im!) reducerea finan,ărilor externe

s9a reflectat în derecierea monedei na,ionale. ;olatilitatea crescută a fost urmată de orelativă sta!ilitateB e canalul încrederii) a avut loc o retragere a investitorilor din ,ările est9

euroene.

<n factor de influen,ă a cre$terii economice a unei regiuni îl rerezintă structura

roduc,iei sale rofilul economic.

5ecesitatea reducerii deficitului comercial ca $i scăderea cererii interne au condus la

diminuarea su!stan,ială a imorturilor) scăderile înregistrndu9se att în rela,ia cu ,ările

mem!re ale <E) ct $i cu statele din afara <E. Ci volumul exorturilor a scăzut) ca urmare a

diminuării cererii) în contextul recesiunii economice) lund în considerare $i imactul

derecierii leului.

+n erioada 2(1(92(11) s9au remarcat situa,ii diferite ale comer,ului romnesc entru

cele două categorii servicii $i !unuri.

+n cazul sectorului de !unuri) valorile au crescut încend cu 2(1() în anul 2(11

cre$terea recuernd căderea din 2(() integral la imort) $i deă$ind9o în cazul exortului.

a servicii) declinul a continuat $i în anul 2(1() relansarea încend din anul 2(11) dar

fără a se atinge nivelul valoric din anul 2((") nici la exort) nici la imort.

6



Este de remarcat că) în mod constant) !alan,a comercială la sectorul de !unuri a fost

deficitară) deficitul diminundu9se în anii 2((92(11) rin scăderea imortului su! efectul

diminuării consumului în erioada de criză) dar $i a măsurilor de restric,ionare a condi,iilor de

creditare738.

Eficien,a este măsurată rin roductivitate) iar roductivitatea în raort cu costurile de roduc,ie) este factorul determinant al atractivită,ii unei regiuni. Regiunile care nu disun de

resurse naturale ot comensa lisa lor rin osesia de cuno$tin,e $i ot c/iar să ai!ă un

avanta* fa,ă de rimele. @vanta*ul oate fi comarativ) dacă este dat rin natură acelei regiuni)

sau cometitiv) dacă regiunea a a*uns la un moment dat să ai!ă anumite cometen,e ce îi

măresc caacitatea concuren,ială.

iferen,ele în structura roduc,iei conduc la răsunsuri $i reac,ii diferite de la o zonă

la alta $i) c/iar de la un sector la altul. Sre exemlu) în situa,ia în care o regiune are uncaracter ronun,at agricol) este foarte ro!a!il ca dezvoltarea ei să fie afectată de evenimente

nea$tetate în secial) naturale) fiind mai u,in sensi!ilă la sc/im!ările ciclice ale cererii.

%redominan,a unui anumit sector sau a altuia oate cauza fluctua,ii la nivel macroeconomic

sau la nivelul altor regiuni cu secializări diferite. ;aria,iile rezente în formarea veniturilor

agricole determină modificări în cererea sau consumul altor activită,i industriale sau în

sectorul ter,iar.

#riza a anulat rocesul de convergen ă a %I&9ului regional e ca de locuitor i aț ș

oma*ului în <E. %rovocarea actuală este de a asigura o revenire raidă la o traiectorie deș

cre tere uternică) în secial în regiunile i ora ele mai u in dezvoltate.ș ș ș ț

@vnd în vedere rata de cre$tere reală a %I&) rezultă că regiunile au tendin,a de a fi

dinamice. acă nă în anul 2((") regiunile au înregistrat o cre$tere economică) încend cu

anul 2(() acestea înregistrează) ca efect al crizei economice glo!ale) un regres c/iar $i de

nă la 12)6> în cazul regiunii &ucure$ti9Ilfov. +n anul 2(() celelalte regiuni de dezvoltare

se confruntau cu o reducere a ratei reale a %I& e locuitor) cea mai mică descre$tere

înregistrnd9o regiunea Sud :untenia de 4)(1>) iar cea mai mare) regiunea ;est cu ')36>.

@nul 2(1( sc/im!ă clasamentul regiunilor) două regiuni Sud9Est $i ;est care

înregistrează cre$tere economică transusă rin cre$terea ratei reale a %I& e locuitor cu

()>) resectiv 1)'6>) ceea ce demonstrează că rin măsurile luate de redresare s9au utut

ani/ila efectele negative ale crizei economice $i financiare) devenind regiunile cometitive în

Romnia. #elelalte regiuni nu înregistrau cre$tere economică) cu toate că se aroiau de

ragul critic care le desăr,eau de acest fenomen ozitiv economic.

'



Ta7el /2 Rata de creştere reală a PIB regional pe locuitor

Re6i%ne 89: -..;<-..= -./.<-..;

59E 3.'" 6.61S9E 2.2 1((.S :untenia =. 6.(3

S9; 4.2 .4"; 2.64 1(1.'6

59; 3.63 6.6(#entru 4.34 '.63

&ucuresti9Ilfov "'.4( .4?otal 2.36 ".6"

Sursa: Strategia Naţională Pentru Dezvoltare Regională !"#$!!, Bucureşti, !"%, pag %.

>2 E?p%neea p"7le#ei

+n ciuda eforturilor entru o cre$tere economică sta!ilă $i sus,inută a efectelor externe

$i a economiei interne fragile) Romnia a urmat tendin,a descendentă a aroae tuturor ,ărilor

din zona <E.

Imactul crizei glo!ale asura cre$terii economice regionale a fost uternic resim,it

asura ratei $oma*ului) a ratei de ocuare a for,ei de muncă) salariilor dar $i a ratelor de

cre$tere a restan,elor la credite a$a cum este rezentat în ta!elul numărul 1) unde am analizat

evolu,ia ratelor de cre$tere ale restan,elor la credite) a salariilor $i a ratei de cre$tere a

$oma*ului în erioada 2(("92(1(.

#omortamentul consumatorilor de îmrumuturi oate fi un semn al incaacită,ii de a

face fa,ă c/eltuielilor lunare de către titular) o situa,ie cauzată de gradul redus de activitate al

comaniilor) de cre$terea taxelor sau ierderilor de locuri de muncă. e asemenea) rezultatele

o!,inute în acest model econometric arată un comortament secific al oorului romn $i

o!i$nuin,a acestuia de a contracta credite fără o analiză reala!ilă a nivelului salariului)

economii existente etc.Ta7el -2

Evolu,ia ratelor de cre$tere a restan,elor) a salariilor $i a $oma*ului 2(("92(1(

Re6i%neRa'a de ce)'ee a

e('an$el" 5n '"'al cedi'e @9

Ra'a de ce)'ee a(alai%l%i #edi% ne' @9

Ra'a de ce)'eea )"#a%l%i @9

5ord ;est 2( 1( 1(6&ucuresti Ilfov 1 2( 44

;est 1" 21 "1#entru 1" 22 6=

5ord Est 1' 1( 61

Sud :untenia 12 1( "=Sud ;est 16 '"Sud Est 1' 13 3

"



?otal 1' 16 ''Sursa: &naliza regională a e'ectelor crizei economice şi impactul acestora asupra porto'oliului de credite din

Rom(nia, Bucureşti, !!", pag ). *+ttp:store.ectap.roarticole)#-ro.pd'/

?a!elul de mai sus arată exact ceea ce s9a întmlat cu activitatea de creditare în

Romnia) în anii care au urmat duă criza financiară din Statele <nite ale @mericii. Se are că

ia,a creditelor a îng/e,at) fluctua,iile de credite aar,innd oula,iei fiind minime în toate

regiunile.

- rivire asura ratelor de ocuare e regiuni arată unele discrean,e regionale cu o

diferen,ă mai !ine de 12 uncte rocentuale între regiunea cu cea mai mare rată de ocuare a

for,ei de muncă regiunea &ucure$ti9Ilfov cu 6")2> în 2(11 $i regiunea cu cea mai mică rată

#entru cu =6)=> în 2(11) ta!el numărul 2.

Ta7el >2 Ratele de ocupare a 'orţei de muncă pentru populaţia cu v(rsta cuprinsă 0ntre !$1# ani din

regiunile Rom(niei, medii anuale 0n 2 din !!)$!"".An%l

Re6i%ne-.. -..= -..; -./. -.//

5ord9;est 62.6 61.6 6( 62.3 63.4#entru 6(.6 62 6( ='. =6.=

5ord9Est 6'.3 66.1 64.' 66. 6".=Sud9Est =. 6(.2 =. =.6 ='.

Sud9:untenia 66.1 66.4 6=.1 64.= =.6&ucure$ti9Ilfov 6'." 6".2 6".1 6" 6".2

Sud9;est 6=.1 64.4 64. 63." 64.;est 6=.6 6=.2 64 62.' 62.

Romnia 64.4 64.4 63.= 63.3 62."Sursa: INS, !"".

#riza economică $i financiară a avut un imact negativ) dar mai u$or $i asura

sectorului turismului) mai !ine zis a cererii de servicii turistice entru anul 2((. #u toate

acestea) turismul a a!sor!it mai u$or $ocurile rovocate de criză) comarativ cu celelalte

sectoare ale economiei) mult mai vulnera!ile în fa,a crizei. uă vrful de criză) se constată

încend cu anul 2(12 un reviriment al industriei turismului) acesta avnd o cotă de 1)=> de

contri!u,ie directă la formarea %I& o cre$tere reală de )4>) în tim ce contri!u,ia totală aturismului la formarea %I& era de =)1> o cre$tere reală de )1>.

%entru erioada de duă anul 2(11 la nivel de regiune) estimările rivind evolu,ia

rodusului intern !rut indica evolu,ii suerioare mediei na,ionale în regiunile cu un nivel mai

scăzut de dezvoltare 5ord A Est) Sud) etc. $i ritmuri egale sau su! nivelul na,ional în

regiunile cu un grad de dezvoltare mai ridicat. Evolu,iile anuale ale rodusului intern !rut

regional erau sus,inute de cre$terea volumului de activitate în toate domeniile. e remarcat

erau evolu,iile din construc,ii) cu un ritm mediu anual de este 1(> în toate regiunile. easemenea) sectorul serviciilor sus,ineau cre$terea economică a fiecărei regiuni) ritmul mediu



anual în erioada 2((" A 2(1( deă$ind 6>) dar dat fiind caacită,ile existente industria

rămnnd sectorul care rin ritmuri diferite de cre$tere contri!uie la tendin,a de aroiere.

+n ce rive$te anul 2(1() &ucure$tiul rămnea) în continuare) cu contri!u,ia cea mai

imortantă 21>) regiunile Sud) 5ord 9 ;est $i #entru cu onderi curinse între 12 $i 12)=>)

iar regiunile 5ord 9 Est $i Sud A Est furnizau 11)>) resectiv 11)4> din %I&9ul e ansam!luleconomiei. e$i nă în anul 2(1( nu se întrevedeau modificări structurale semnificative)

totu$i două tendin,e erau de su!liniatD

ca urmare a ritmurilor sus,inute de cre$tere a valorii adăugate !rute din construc,ii)

onderea acestora în rodusul intern !rut regional se situa e un trend ascendent) în anul 2(1(

avnd valori curinse între ')"> în regiunea Sud $i 1()'> în regiunea Sud A ;estB

serviciile î$i soreau $i ele onderea în rodusul intern !rut al fiecărei regiuni)

deă$ind) la orizontul anului 2(1() ragul de 4(> din %I& în toate regiunile) a*ungnd c/iar laaroximativ *umătate din %I& în regiunea 5ord A Est 4> $i 5ord A ;est 4)=>. +n

regiunea &ucure$ti 9 Ilfov nivelul sectorului ter,iar în %I& deă$ea 6=> în 2(1(748.

Efectele crizei economice glo!ale s9au resim,it $i asura mediului de afaceri)

exemlificnd regiunea 59E. +ncend cu trimestrul I; al anului 2((") efectele crizei

economice $i9au us amrenta $i asura mediului rivat al acestei regiuni) determinnd

reducerea sau c/iar stoarea roduc,iei e intervale îndelungate de tim. #riza a afectat este

*umătate din firmele resondente su! asectul evolu,iei ersonalului roriu) datorită

restructurărilor rovocate de scăderea uterii de cumărare a oula,iei) reducerea numărului

de comenzi) căderea ie,ei imo!iliare. #el mai mare imact l9au resim,it *ude,ele &acău)

&oto$ani $i ;aslui.

Sectorul construc,iilor a fost cel mai mare afectat) rincialele cauze fiind ră!u$irea

ie,ei imo!iliare $i condi,iile restrictive în acordarea de credite de către !ănci entru acest

domeniu de activitate.

1(



Fi6%a /2 3i'ra de a'aceri realizată de 0ntreprinderi 0n regiunea N$4 0n !"".Sursa: +ttp:555.adrnordest.rouser'ilepdraesv%).economiaregiunii.pd'

%roductivitatea totală la nivel regiunal în 2(11) rerezenta 6> din roductivitatea

totală a Romniei. @naliznd e ramuri de activitate) se constată că roductivitatea regională

în industria relucrătoare rerezintă 66> din cea na,ională) în comer, 6'>) în informa,ii $icomunica,ii 61>. #ea mai mică roductivitate se înregistrează în învă,ămnt) sănătate $i

industria extractivă748.

02 C"ncep'e )i 'e#in"l"6ie

#rizele ot fi în,elese ca ni$te fenomene comlexe care ot afecta fie întregul

ansam!lu social) fie anumite sectoare ale acestuia via,a economică) sistemul olitic) rela,iile

international) sistemele financiar9!ancare) structura socială) institu,iile de învă,ămnt) cultură)

etc.. iteratura de secialitate surrinde o multitudine de defini,ii ale crizei) aceasta fiind

analizată din mai multe uncte de vedereD

ersectiva si/ologică interesată de studierea cazurilor cliniceB

ersectiva economico9olitică reocuată de identificarea caracteristicilor

structurale ale crizelor $i de definirea unor te/nici de gestiune a acestoraB

ersectiva sociologică dominată de cercetările consacrate reac,iilor colective

în situa,ii de dezastru.

Ciza ec"n"#ic3 rerezintă o situa,ie în care economia unei ,ări trece !rusc rintr9o

scădere a for,ei sale) scădere adusă de regulă de o criză financiară. - economie ce trece rintr9

o criză economică va exerimenta aroae sigur o scădere a %I& %rodus Intern &rut) o

evaorare a lic/idită,ilor $i o cre$tereFscădere a re,urilor din cauza unei infla,iiFdefla,ii.

#rizele economice ot lua forma unei stagfla,ii) unei recesiuni sau unei deresii economice) $i

uneori ot duce la colas economic.

Există unii seciali$ti care clasifică aceste crize în crize sociale infla,ie în cre$tere)

$oma*) sărăcie) în crize financiare volatilitate accentuată e ie,ele de caital) căderea

!urselor $i revenirea lor sectaculoasă) crize olitice care ot degenera în răz!oaie) crize

locale sau interna,ionale crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate.

+n general) concetul de disaritate discrean,ă) inegalitate) dezec/ili!ru etc. este

utilizat deootrivă de anali$ti) teoreticieni $i racticieni entru a exrima diferen,ele

identificate cu a*utorul unor te/nici matematice adecvate) folosind indicatori sau indicisecifici.

11



Di(pai'3$ile e6i"nale numite $i atologii regionale ot fi clasificate în două

categorii) legat de cauzele ce le9au determinatD

9 ereditar9tradi,ionale) coresunzătoare ariilor regionale înaoiate care nu au constituit

o!iectul unei interven,ii de olitică de dezvoltare regională) care sunt cel mai greu de atenuat)

în secial din cauza rezisten,ei la sc/im!areB9 do!ndite) coresunzătoare ariilor regionale înaoiate care su! efectul evolu,iei economice

au devenit fie zone de recesiune) fie zone de cre$tere economică excesivă) acestea fiind mai

disuse la oferta de alternativă economică în vederea atenuării recesiunii sau sura9

dezvoltării.

#oncetul de dez*"l'ae e6i"nal3) rovine din cel de dezvoltare economică) lund în

considerare asectele teritoriale) zonale sau locale ale acestei dezvoltări.

ezvoltarea regională oate fi a!ordată ca o comonentă a dezvoltării teritoriale a ,ării $i caun roces de cre$tere internă $i sc/im!ări structurale care conduc la un standard de via,ă mai

!un în interiorul comunită,ilor regionale $i locale. @stfel) o!iectivul oliticilor de dezvoltare

regională îl constituie reducerea disarită,ilor teritoriale $i realizarea unui ec/ili!ru între

dezvoltarea economică $i socială a diferitelor zone dintr9un teritoriu na,ional7=8.

2 Rez"l*aea p"7le#ei

acă rivim în ansam!lu cre$terea economiei regionale la nivel na,ional su! imactul

crizei) o rezolvare ar însemna o imlicare mai amlă a autorită,ilor cometente $i o cercetare

mai amănun,ită a ro!lemei. #uvntul c/eie este cometitivitate. @r tre!ui să se ai!ă în

vedere în rezolvare atragerea de investi,ii în regiunile sla! dezvoltate) alicarea cu succes a

strategiilor de dezvoltare $i utilizarea tuturor resurselor alocate.

#onsumatorii de credite au un comortament secific) influen,at de situa,ia lor

economică) mai recis influen,ată în rimul rnd de salariul lor. %rin urmare) în această erioadă economică grea) cu reduceri salariale $i cre$terea $oma*ului) activitatea !ăncilor

romne$ti a fost deteriorată din cauza creditelor neerformante $i de întrzieri la ram!ursarea

ratelor.

+n Romnia) economiile regionale sunt uneori sla! inovative $i concentrate teritorial.

Institu,iile de cercetare $i dezvoltare) active la nivel regional un accent e cercetările

fundamentale $i nu e cele alicative. ?otul rămne la nivel de teorie. %entru ca regiunile să

crească economic) ar tre!ui $i utilizate rezultatele din domeniul cercetărilor.

e !un augur ar fi o mai !ună dezvolare a turismului de orice ti cu recădere al celui

cultural entru fiecare regiune în arte) cu recădere în regiunile sla! dezvoltate) ce ar duce

12



la cre$tere economică rogresivă) ar genera venituri considera!ile $i ar genera cerere de

servicii $i ar contri!ui la formarea %I&.

+n Romnia) în cadrul Strategiei de ezvoltare Regională) ca element de sus,inere a

%lanului 5a,ional de ezvoltare au fost identificateD

,"ne 'adi$i"nal (%7dez*"l'a'eD rată înaltă a $oma*ului structuralB

ondere ridicată a oula,iei ocuate în agriculturăB

rată a mortalită,ii infantile mai mare dect media e ,arăB

tendin,ă semnificativă a emigrării) determinată de lisa locurilor de muncăB

infrastructură de !ază necoresunzătoareB

un nivel scăzut al investi,iilor directe e locuitor în raort cu media e ,ară.

ExemleD zone din *ude,ele &oto$ani $i ;aslui în cadrul regiunii de dezvoltare 5ord9

Est) Giurgiu $i ?eleorman regiunea Sud9:untenia) ol* $i -lt regiunea Sud9;est

-ltenia) :aramure$ $i &istri,a95ăsăud regiunea 5ord9;est.

,"ne 4a6ile ('%c'%alD se caracterizează rin deenden,a oula,iei ocuate de o

singură ramurăFsu!ramură a industriei grele sau c/iar de o singură mare întrerindere

generatoare de ierderi în economie. Intensificarea rocesului de restructurare) retragerea

su!ven,iilor acordate de stat fac ca în erioada următoare aceste zone să se transforme în zone

în declin industrial.

ExemleD zone din *ude,ul 5eam, regiunea 5ordHEst) Gala,i $i &răila regiunea Sud9

Est) %ra/ova) #ălăra$i) ?eleorman) m!ovi,a regiunea Sud :untenia) Gor* regiunea Sud9

;est -ltenia) unedoara regiunea ;est) Satu :are regiunea 5ord9;est

,"ne 5n declin ind%('ial) zone în care imactul crizei a fost uternic resim,indu9se în

reducerea considera!ilă a numărului locurilor de muncă) în secial în industria minieră $i

relucrătoare. +n comara,ie cu zonele tradi,ional su!dezvoltate) aceste zone au o situa,ie

satisfăcătoare a infrastructurii $i un mediu de afaceri relativ favora!il entru !una func,ionare

a mecanismelor ie,ei. Este necesară o acordare atentă a tratării ro!lemelor sociale generate

de restructurarea industrială.

ExemleD zonele din *ude,ul &oto$ani $i Suceava regiunea 59E) &răila $i &uzău

regiunea S9E) Giurgiu) &oto$ani) ?eleormani) #ălăra$i regiunea S9 :untenia) unedoara

regiunea ;est) :aramure$ $i #lu* regiunea 59;) &ra$ov regiunea #entru738.

13



2 Analiza ez%l'a'el"

Investi,iile $i cometitivitatea din Romnia constituie încă elemente care tre!uie

îm!unătă,ite) entru a se reu$i o accelerare a cre$terii economice regionale $i asigurarea uneiconvergen,e a veniturilor cu cele din <E. +n anul 2(11) Romnia de,inea u,in este de 1>

din %I&9ul #omunită,ii Euroene) înregistrnd 4'> în 2(1( la nivel na ional i 33)4> înț ș

rural.

#ontri!u,ia agriculturii la %I& a fost întotdeauna ridicată. ;aloarea adăugată !rută

;@& a agriculturii a rerezentat 6)=> din totalul ;@&. #u toate acestea) ea rămne scăzută)

avnd în vedere resursele neutilizate. a nivel na ional ;@& a înregistrat o valoare deț

114.'44)" milioane Euro în anul 2(12.%e fondul crizei actuale) scăderea economică a condus la reducerea investi iilor $iț

ma*orarea $oma*ului) ceea ce ericlitează rocesul de convergen,ă reală $i starea financiară a

comaniilor $i oula,iei768.

+n ce rive$te analiza rezultatelor) s9a a*uns la concluzia căD

dezvoltarea era neec/ili!rată între vestul $i estul Romniei)

dezvoltarea economică a urmat o direc,ie vest9est) roximitatea ie,elor vestice

ac,ionnd ca factor de cre$tere) s9a rodus un imact negativ uternic al restructurării industriale în ora$ele

monoindustriale)

s9a a*uns la un declin al ora$elor mici $i mi*locii748.

2 C"ncl%zii

+n Romnia) situa,ia s9a deteriorat raid) su! egida efectelor !ulgărelui de zăadă)

economia fiind negativ influen,ată din ersectiva cre$terii economice $i sustena!ilită,ii

acesteia.

Imactul glo!al al crizei financiare asura economiei reale s9a resim,it uternic) iar

economia) în ansam!lul său) a fost afectată de o încetinire su!stan,ială a cre$terii) care a

afectat oula,ia) întrerinderile $i locurile de muncă.

%rintre rincialele consecin,e ale recesiunii economice se numără $oma*ul. in

ăcate) acest fenomen este foarte comlex $i efectele sale asura vie,ii economice $i socialeale oula,iei sunt) uneori) ractic imosi!il de revenit.

14



%e ia,a muncii asistăm la o criză glo!ală a locurilor de muncă) la o scădere dramatică

a veniturilor salariale) conform Raortului u!licat de -rganiza,ia Interna,ională a :uncii

-I: la sfr$itul lunii ianuarie 2(1(. %rintre indicatorii macroeconomici) $oma*ul se reflectă

direct în via,a cotidiană a cetă,enilor afectnd nivelul de trai al acestora. +ncrederea

consumatorilor $i a investitorilor a fost afectată) fat ce a condus la adotarea unor măsuri entru relansarea cererii e ia,a internă $i sta!ilizarea ie,ei for,ei de muncă) resectiv

stoarea cre$terii numărului de ersoane disoni!ilizate) urmărindu9se sri*inirea categoriilor

sociale defavorizate.

&ăncile au avut o imlicare mult mai selectivă $i ro!a!il reticentă e ia,a de credit

$i în mediul macroeconomic) cauzate mai ales de ersectivele incerte rivind ia,a for,ei de

muncă.

Scoul oricărei societă,i este să se dezvolte $i să avanseze) să se imună în lume $i să9ifacă e cetă,enii săi ferici,i. ?oate aceste ,eluri din societate trec rin crearea de !ogă,ie)

fiindcă astfel) oamenii care au referin,e $i dorin,e diferite ot să9$i realizeze visele $i doar

rin !ogă,ie o societate a*unge să se imună fa,ă de celelalt1.

<nele societă,i creează !ogă,ie mai multă) altele din contră) creează sărăcie. +n această

acce,iune) tre!uie să ducem ideea mai dearte $i să fim de acord că orice societate are nevoie

de mai multe etae entru crearea !ogă,iei) etaa suerioară utndu9se realiza doar duă

satisfacerea nivelului inferior.

- regiune este !ogată dacă disune de anumite resurse umane) naturale $i materiale)

dar $i mai imortant este fatul că ea oate deveni !ogată dacă $tie să com!ine acele resurse

într9o manieră otimă. otarea naturală în resurse rerezintă ini,ial un avanta* comarativ $i

de aceea no,iunea de !ogă,ie este relativă $i deinde de raortarea la celelalte regiuni. Ctiin,a

com!inării otimale a resurselor rerezintă însă un avanta* cometitiv deoarece acesta oate fi

do!ndit cu timul. Institu,iile care coordonează economia de,in un rol deose!it de imortant

în romovarea lor) deoarece ele fixează dreturile $i o!liga,iile tuturor agen,ilor economici în

a$a fel înct ele să fie comati!ile cu viitorul. e aceea) regiunile ot să9$i ăstreze !unăstarea

numai dacă î$i ot adata ec/iamentul $i institu,iile la noile condi,ii ale concuren,ei. Rezultă

de aici că dezvoltarea economică a unei regiuni este un roces dinamic în care viitorul oate fi

influen,at.

1 Este motivul entru care tim îndelungat) entru teoriile dezvoltării economice) dezvoltarea a fost ec/ivalentăcu cre$terea economică.

1=



=2 +"p%nei

%entru ca Romnia să ai!ă regiuni cu structuri economice cometitive) este necesar să

se acorde rioritate roiectelor care au o imortan,ă ma*oră entru dezvoltarea economică a

regiunilor. Se imune adotarea de măsuri concrete) raide c/iar în cazul unor roiecte de

mică amlare) su!regionale sau c/iar locale.

Ritmul de cre$tere economică regională deinde $i de mărimea sri*inului financiar

acordat în rimul rnd regiunilor sla! dezvoltate $i nu în ultimul rnd întăririi sectorului rivat

ce ar genera noi locuri de muncă. #re$terea investi,iilor în regiunile cu oten,ial) noi strategii

de dezvoltare în agricultură) industrie cu resectarea tradi,iilor agriculturii $i industriei din

fiecare regiune ar aduce un aort în cre$terea economică regională.#re$terea cometitivită,ii I::9urilor ar fi de !un augur entru asigurarea unei cre$teri

economice regionale ec/ili!rate $i crearea de oortunită,i entru ocuarea oula,iei în toate

regiunile.

%rivind cre$terea economică regională în Romnia) tre!uie avut în vedere o sc/im!are

marcantă în sensul focusării resurselor rin risma imactului e termen lung care se va

concretiza în antrenarea inclusiv a centrelor ur!ane mici din regiuni) în contextul creării

infrastructurilor de legătură $i interdeenden,elor economice. +n acest sens cooerareaeuroeană este olul rincial de cre$tere economică regională ce a generat $i va genera în

continuare înviorarea multor regiuni sla! dezvoltate dar cu oten,ial din Romnia.

Jonele de restructurare industrială tre!uie luate în vizor $i cercetate în amănun,it) căci

acestea ar aduce un aort în cre$terea economică regională.

#u to,ii $tim că în urma crizei financiare) se fac sim,ite constrngeri asura finan,ării

u!lice din întreaga <niune Euroeană. +n vederea maximizării imactului finan,ării

structurale entru cre$tere $i inovare) regiunile tre!uie să î$i oată utiliza în mod otim unctele forte individuale $i caacită,ile din acest domeniu.

#onservarea naturii $i a resurselor acesteia) economisirea energiei) stimularea utilizării

surselor de energie regenera!ile $i a te/nologiilor ecologice A investi,iile strategice în

domeniul inova,iilor ecologice nu numai că vor a!orda rovocările de mediu cu care ne

confruntăm) ci vor crea $i noi ie,e de locuri de muncă $i noi oortunită,i de cre$tere.

- cre$tere economică regională tre!uie să fie $i dura!ilă) totul tre!uie făcut e termen

lung $i gndit astfel înct să aducă !eneficii entru reintegrare din toate unctele de vedere.

16



Bi7li"6a4ie

718. E. Ki,an) @. I. ?udor) &naliza in'luenţelor crizei 'inanciare asupra sistemelor economice, 2(11)/ttDFFconnection.e!sco/ost.comFcFarticlesF621"1Fanaliza9influentelor9crizei9financiare9asura9sistemelor9economice728 #. &ă/năreanu) Determinări ale crizei economico$'inanciare glo6ale asupra securităţii statelor mem6re ale &lienţei Nord$&tlantice, &ucure$ti) 2(13.

/ttDFFcssas.una.roFroFdfHstudiiFdeterminariHcrizaHeconomicoHfinanciaraHasuraHsecuritatiiHstatelorH5@?-.df 738 Imactul crizei mondiale asura comer,ului interna,ional/ttDFFLLL.mi.!x!.roF@rticolF:IH2H2.df748/ttDFFaudieri.advocacM.roFsitesFaudieri.advocacM.roFfilesFfilesFaginiaudiereFdocumenteHconeeF2(12911F2((H9HdisaritatiHinHdezvoltareaHregionalaHcaH2HlolescuHelenaHro.df 7=8 Ion Ninga) @ndrei %oescu) Dicţionar de termeni comunitari, &ucure$ti) 2((3) LLL.ier.ro.768 Strategia Naţională Pentru Dezvoltare Regională

/ttDFFLLL.adrmuntenia.roFdocumenteFstrategia9nationala9dezvoltare9regionala999iulie92(13Hsndr2(13.df

1'

http://connection.ebscohost.com/c/articles/69921891/analiza-influentelor-crizei-financiare-asupra-sistemelor-economice


http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/determinari_criza_economico_financiara_asupra_securitatii_statelor_NATO.pdf






Documents

Impactul Crizei Globale Asupra Cresterii Economice Regionale