Upload
others
View
17
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
--I-
I
?
t
lt
It] i ^t Z ',.:r'
a'.'':t'a-
ECR
R0t4RNil@
l{reotiv
1
l
l
I
I
In aceaste carte folosim prescurtArile ,,i.e.n."
$i ,,e.n.", care inseamni ,,inaintea erei noastre"
$i ,,era noastri". Era noastri a inceput in anul
in care se crede ci s-a ndscut lisus [degi acum
istoricii consideri cA acest lucru s-ar fi intam-plat cu patru ani mai devremel, folosirea acestor
termeni fiind o conventie, astfel inc6t si folosimcu totii aceea$i cronologie.
Cuprins
Grecia AnticiCine erau grecii antici?
Civilizalia minoicd
Epoca arhaicd
Coloniite grecegti
Crecia clasicd
Religia greacd
Arta gi arhitectura greacd
Rdzboaie gi rdzboinici
Teatru gidivertisment
Cunogtinle
Mdncare gi agricutturi
imbricSminte gi bijuterii
Comer! gi influen!5
6-78-9
10-11
12-13
14-15
16-17
1B -19
20-21
22-23
24-25
26-27
28-29
30-31
32-33
i
i
I
>_lf-ri-lt,l1iilN.'1
a=
Arta 5i arhitectura greacd,
vezi pagina 20
---,r
Roma AnticiCine erau romanii antici?
Originile Romei
lmperiulRoman
Retigie
Comer!
Sdrbitori gi festivaluri
Sotdalii Romei
Soldalii Romei,
vezi pagina 49
Arligti gi arhitecii
$tiinla gi tehnologie
Viala de zi cu zi
imbrdcaminte 5i toatetd
FamiIia
Agricultura
lndex
50-51
52-53
54 -55
56-57
5B -59
60-61
62
Pepublica romand,vezi pagina 39
Comert,vezi pagina 15
34-35
36-37
38 -39
40 -41
42-43
44-45
46-47
48-49
Gladiatorii.
vezi pagina 46
I
t
:'t
[]
TUMEA
GREGILOR AI{TICI
Elf tent0lrte qrece$r
Coloniile qrece$ti
14AGNAGRAECIA
HARTA LUMII
a---'-Nt!t$
'Sirocuzo
CICLADE '
CRFiAt44F&
Mroff&cNA
AFRICA DE NORD
..i
-t
Grecia arhaicd.
vezi pagina 13
Rdzboaie gi rdzboinici, vezi paqina 22
'# I
Homer,vezi pagina 12
Muziconli osemrindtori
celui din imogine cdld-
toreou dlntr-un oro!in oltul Si prezentou
povqti $i cdnlece
despre zei $i 2eite,
rdzboinici eroici $i
bdtdlii legendqre.
CONDUCERE
Nu doar ideea de democratieprovine de la greci, ci chiarcuvantul insugi. Acegtia au dez_
::,::_l Ir sistem in care cetile_nl unui ora$-stat votau Si luauparte la conducerra or.qului.
Grecia clasicd,vezi paginile 16-17
Aceostd scend prezintd 0 pi0t0 din Aten0.
htrucdt 0tenienii pdstr0u iff0rm0tii despre
tot ce se intdmplo in 0r0!ul l0r ior dceste0
s-ou tronsmis pdnd in zileJe nodstre, gim
moi multe despre At€n0 decdt despre
oricore oltd cetote greceoscd.
a. '' :'':
l. .,r,,'irs. i:i.t,l
(L
r
$TilNTA0amenii de $tiinli greci au lansatmulte teorii care ulterior au fostqi demonstrate. Acegtia aveau unmod de gindire ordonat $i cdutaudovezi pentru a demonstra fie-care idee - exact cum fac $icercetitorii moderni.
Zei gi zeile,vezi pagina 18
Grecii ontici se inchi-
nou multor zei $i zelte,
core ii ojutou pe oomeni
in divers€ imprejurdri.
De pildd, frumooso tutemis,
reprezentotd in oceo$d
stotuiq le protejo pe
femei cdnd ndgeou.
Cine erau grecii anEici?Acegtia au trdit acum circa 2.500 de ani pe matu-
rile Mdrii Mediterane, in zonele Creciei giTurciei
de astdzi. lmpresionanta lor civitizalie era alcdtuita
din zeci de orage-stat independente, fiecare avAnd
propria sa conducere, culturd gi identitate. Multe
dintre ideile lor despre guvernare, ;tiin!5 sau arte
au devenit exemp[e gi pentru generalii[e viitoare.
I:
in Grecio Antiod, puteou voto
numoi bdrbolii core erou
cetdteni oi unui oros (cum
sunt otenienii de pe v$uldln oceostd imoqine).
F€meile $i sclovii nu
oveou oce$ drept.
LlJ(booz.oe(.:
INSULELE
Chiar daci in realitate istoria nu
se imparte in epoci clar delimitate,o astfel de imp6rlire ne poate fi de
ajutor atunci cend o studiem. Aceas-ti cronologie ne prezinti principalelgcivilizalii gi epoci din istoria Greciei.
ll Civilizatia cicladici [3000-2000 i'e'n'l
I H,'-l.lll **m'fru;lil'ii: ru.
ii :il;'i;,;;;cal;"'' c'e'i'i [1200-e00 i'e'n'l
5l Perioada arhaice (900-480 i.e.n.l0l Perioada clasice 1480-334 i.e.n.l7) Perioada elenistici 1334-30 i.e.n.l
GREOILORI
I
I
i
I
I
iII
JIir{
IAa4
l
CICLADEln insulele Ciclade
s-a dezvoltat una dintrecele mai timpurii civilizalii.locuitorii acestor insule auavut o culture bogati, insinu au lisat in urma lor scri-eri, aga ci $tim foarte pu-
tine despre ei. ln schimb,au rimas numeroase statuifrumoase, cele mai multe .,
rsprezentand femei sau l
muzican!i.
Civilizalia greaci nu a aperut din senin.
ln aceasti regiune au mai inflorit,de-a lungul mileniilor, $i alte culturi.Principalele culturi grece$ti timpuriiau fost cea minoicd gi cea miceni-ani. Civilizatia minoici s-a dezvol-tat in Creta, in timp ce micenieniiau ocupat atat aceasti insuli, c6tgi Grecia continentale. Aceste cul-turi erau dezvoltate, avdnd guver-ne organizate, armate, sisteme de
scriere qi retele comerciale intinse.
Cop sculptd de locuitorii
insulelor Ciclode
Ambele civilizatii cuno$teau scrisul. Alfabetul minoic,numit Linear A (pe discul din imaginea din stingal, ..
nu a putut fi descifrat pini acum. Cel micenian,numit Linear B (tableta de nai susl, a fost tradus,fiind o forma timpurie a limbii grece$ti.
Civilizabia minoicd,
Aceastd culturS, numitS dupd legendaruI
rege Minos, s-a dezvoltat in insuta Creta.
Era alcdtuitd din numeroase mici regate.
Fiecare dintre acestea se intindea in jurul
unui palat, inconjurat de sate gi ferme.
Cretanii nu erau doar me5tegugari price-
pu!i, cigi buni marinari gi negustori.
Aceo$d cupd ornotd
o fo$ descoperitd
intr-un polot din Creto.
r])l'"t,
,rr.
!l\"
I
Viala de zi cu zi,vezi pagina 54
Religie,
vezi paqina 42
LUMEA
ROMEI AI{TICE
Nave de luptd,vezi paqina 48
Horto lumii
r
I
Romd 0ve0 0 0rm0t0 puternicd, ior impdrotul
er0 opdrot de propriile sole qdrzi.
ruffiWn-... ...,ti (c0$$
LIMFA
Romo ero legotd
de cele moi inde-pdrtote colturi
ole intinsului sdu
imperiu printr-o
reteo de drumuri
$i$osele. Bornele
kilometrice, co ceo
din oce$d irndgine,
indic(u dist(nlel€dlnlre orole.
Pe 0ceostd c0mee (bijut€Iie fdcutd din pietre semi-pretio0se) este sculptot un simbol 0l puterii rom0ne:
un vultur strdngdnd in ghedre 0 c0rodn0 de touri.
Lotino, limbo vorbitd de romoni, eru rds-pdnditd pe tot teritoriul imperiului, fiind
folositd in qdministrqtie, justitiq giinld
$i literotuld. Ero cunoscutd de cdtre orice
0m educot, rdmdndnd o limbri de circrr-
lotie intem0lionold timp de sute de oni
dupd prdbu5ireo imperiului.
I
JUSTTTTE
Unul dintre primele coduri juridice este cel
rom0n, creot in jurul 0nului 450 i.e.n.. Ace$ocontineo legi core se oplrcou tuturor cetoieni-lor, Aproope un miieniu moi tdrziu, impdrotulbiz0ntin Justinion 0 creot un nou cod, c0re
0 rdm0s l0 bozo celor moi multe sistemeleg0le europene din ziuo de qstdzi.
Cine erau romanii anEici?Romanii au fost un popor itatian care, in urmd cu circa
2.500 de ani, au intemeiat un ora$ in Peninsuta ltalicd.
Treptat, ei gi-au extins controlul asupra intregii ltalii,
a Orientului Apropiat, a Africii de Nord gi a unei bune
parli din Europa. Ei colonizau zonele cucerite gi ii inte-
grau pe loca[nici, care invSlau obiceiurile romane, in
timp ce romanii adoptau, [a r6ndu[ [or, tradiliile locale.
Astfe[, Roma a reugit sa construiascd o civilizatie care
a rezistat mai bine de un mileniu.
c0nducte c0re 0provizi0n0u l0cuintele
cu opd proospdtd.
l4orcus Aurelius nu o fost door
unul dintre cei moi iubiti impd-roli, ci si unuldiftre cei moi
mori filosofi romoni.
LATINtr
in secolele li.e.n.-l e.n., literotur0 l0tind 0 0juns
l0 opoqeu. Unul dintre cei moi importon{i poell
lotini, Virgiliu (70-19 i.e.n.), o scris un poem epic
despre intemeiereo Romei numit tneldo. Literotur0lotind e$e studioto 5i in zilele noostre.
Multe dintre orc5ere 'omdre 0ve0u bibli0reci.
Ceo din oceostd imo0ine se 0fl0 in Efes.
Al(ituri de civilizolio qre0cd din
sudul ltoliei, ceo etrusco ero ceo
moi ovonsotd culturd din peninsu-
ld. 0rogele-stot etrusce ou ojuns
l0 0p0qeu in jurul onilor 600 i,e.n.,
influento l0r resimtindu{e in teh-nologio, orto $i religio romond.
Cop ol unei zeite, sculptot lo Romo
de cdtre un ortist etrusc
I
i.lt.-l:-;ti
Rot,luuls sJ REMU$
l?ry,,Yi-xlil:d*dr$ti\tFT!$1,'.I'...[ililil*i,irl'i'*l',**ti.1$J'ffi ;g;i;iliiffi *ofr'*fiilT[ttil*itt],'.lffi l,,lJi{d;[1\iilfltliH"Hr$$li*uli$;ll"',lw'-tm$llilllu*':l.rt*r',',pqi1'',ffi
fti:3,lgil']l'iTdir"ll,'i"pr*i''il*u'''nSculpturd de bronz o lupodicei,
reolizotd de cttre odi$ti etrusci
Originile RomeiCentruI civitizaliei romane era Roma, a5ezare situatd
in mijlocul ltatiei. lni!ia[, aici au apdrut primele sate
care s-au unit treptat, d6nd nagtere unui singur orag.
Roma a fost condusd de regi etrusci pAnd ce acegtia
au fost atungali din orag, in anul 509 i.e.n. Apoi, timp
de aproape 500 de ani, Roma a fost o republic5 ai
cdrei conducdtori erau alegi prin votul cetdfenitor.
lnscriptiile de pe 0ce0std piotrd sunt scrise
intr-o formd timpurie 0 limbii l0tine.
[u"t* tl*r'$'i''il *;;''o'o*t''