DOCUMENTA Ţ IA GENERAL Ă PRIVIND INSTRUMENTELE Ş I PROCEDURILE DE POLITIC Ă MONETAR Ă ALE EUROSISTEMULUI IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE ÎN ZONA EURO Numai legislația Uniunii Europene publicată pe suport de hârtie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este considerată autentică APLICABIL Ă DE LA 1 IANUARIE 2012
IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE ÎN ZONA EUROPOLITIC MONETAR ALE
EUROSISTEMULUI
IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE ÎN ZONA EURO
Numai legislaia Uniunii Europene publicat pe suport de hârtie în
Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene este considerat autentic
II
(reformare)
(BCE/2011/14)
(2011/817/UE)
având în vedere Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, în
special articolul 127 alineatul (2) prima liniu,
având în vedere Statutul Sistemului European al Bncilor Centrale i
al Bncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima liniu,
articolele 12.1, 14.3 i 18.2 i articolul 20 primul paragraf,
întrucât:
(1) Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele
i procedurile de politic monetar ale Eurosistemului ( 1 ) a fost
modificat substanial de mai multe ori ( 2 ). Deoarece urmeaz s fie
adoptate modificri suplimentare, aceasta ar trebui reformat în
vederea asigurrii claritii.
(2) Realizarea unei politici monetare unice implic definirea
instrumentelor i a procedurilor utilizate de Eurosistem pentru
punerea în aplicare a acestei politici în mod uniform în statele
membre a cror moned este euro.
(3) Obligaia de verificare ar trebui s se aplice doar cu privire la
dispoziiile care reprezint o modificare de fond în raport cu
Orientarea BCE/2000/7,
ADOPT PREZENTA ORIENTARE:
Principii, instrumente, proceduri i criterii pentru punerea în
aplicare a politicii monetare unice a Eurosistemului
Politica monetar unic se pune în aplicare în conformitate cu
principiile, instrumentele, procedurile i criteriile prevzute în
anexele I i II la prezenta orientare. Bncile centrale naionale
(BCN) adopt toate msurile corespunztoare pentru a desfura
operaiunile de politic monetar în conformitate cu principiile,
instrumentele, procedurile i criteriile prevzute în anexele I i II
la prezenta orientare.
Articolul 2
Verificare
BCN transmit Bncii Centrale Europene (BCE) pân cel târziu la 11
octombrie 2011 informaii detaliate cu privire la textele i
mijloacele prin intermediul crora intenioneaz s asigure respectarea
acelor dispoziii din prezenta orientare care reprezint modificri de
fond fa de Orientarea BCE/2000/7.
Articolul 3
(1) Orientarea BCE/2000/7 se abrog de la 1 ianuarie 2012.
(2) Trimiterile la orientarea abrogat se interpreteaz ca trimiteri
la prezenta orientare.
Articolul 4
Dispoziii finale
(1) Prezenta orientare intr în vigoare la dou zile de la data
adoptrii.
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/1
( 1 ) JO L 310, 11.12.2000, p. 1. ( 2 ) A se vedea anexa III.
(2) Prezenta orientare se aplic de la 1 ianuarie 2012.
Articolul 5
Adoptat la Frankfurt pe Main, 20 septembrie 2011.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE Preedintele BCE
Jean-Claude TRICHET
ANEXA I
CUPRINS
INTRODUCERE
1.1. Sistemul European al Bncilor Centrale
1.2. Obiectivele Eurosistemului
1.3.1. Operaiuni de pia monetar
1.3.2. Faciliti permanente
CAPITOLUL 2 — CONTRAPRI ELIGIBILE
2.2. Selectarea contraprilor pentru licitaii rapide i operaiuni
bilaterale
2.3. Sanciuni în cazul nerespectrii de ctre contrapri a obligaiilor
ce le revin
2.4. Msuri posibile întemeiate pe motive de pruden sau pe
neîndeplinirea obligaiilor
2.4.1. Msuri întemeiate pe motive de pruden
2.4.2. Msuri întemeiate pe neîndeplinirea obligaiilor
2.4.3. Aplicarea proporional i nediscriminatorie a msurilor
discreionare
CAPITOLUL 3 — OPERAIUNI DE PIA MONETAR
3.1. Tranzacii reversibile
3.1.1. Consideraii generale
3.1.3. Operaiuni de refinanare pe termen mai lung
3.1.4. Operaiuni de reglaj fin sub form de tranzacii
reversibile
3.1.5. Operaiuni structurale sub form de tranzacii
reversibile
3.2. Tranzacii simple
3.2.1. Tipul instrumentului
3.2.2. Natura juridic
3.2.4. Alte caracteristici operaionale
3.3.1. Tipul instrumentului
3.3.2. Natura juridic
3.4.1. Tipul instrumentului
3.4.2. Natura juridic
3.4.4. Alte caracteristici operaionale
3.5.1. Tipul instrumentului
3.5.2. Natura juridic
4.1.1. Tipul instrumentului
4.1.2. Natura juridic
4.1.5. Suspendarea facilitii
4.2.5. Suspendarea facilitii
CAPITOLUL 5 — PROCEDURI
RO L 331/4 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
5.1.4. Pregtirea i transmiterea ofertelor de participare la
licitaie de ctre contrapri
5.1.5. Proceduri de alocare în cadrul licitaiei
5.1.6. Anunarea rezultatelor licitaiei
5.2.2. Contactul direct cu contraprile
5.2.3. Operaiuni efectuate prin intermediul burselor de valori i al
agenilor de pia
5.2.4. Anunarea operaiunilor bilaterale
5.3. Proceduri de decontare
CAPITOLUL 6 — ACTIVE ELIGIBILE
6.2.1. Criteriile de eligibilitate pentru activele
tranzacionabile
6.2.2. Criteriile de eligibilitate pentru activele
netranzacionabile
6.2.3. Cerine suplimentare pentru utilizarea activelor
eligibile
6.3. Mecanismul Eurosistemului de evaluare a creditului
6.3.1. Domeniu de aplicare i elemente
6.3.2. Stabilirea standardelor înalte de creditare pentru activele
tranzacionabile
6.3.3. Stabilirea standardelor înalte de creditare pentru activele
netranzacionabile
6.3.4. Criteriile de acceptare pentru sistemele de evaluare a
creditului
6.3.5. Monitorizarea performanelor sistemelor de evaluare a
creditului
6.4. Msuri de control al riscurilor
6.4.1. Principii generale
6.5. Principii de evaluare a activelor-garanie
6.5.1. Active tranzacionabile
6.5.2. Active netranzacionabile
6.6.1. Modelul bncilor centrale corespondente
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/5
6.6.2. Legturi între sistemele de decontare a operaiunilor cu
valori mobiliare
6.7. Acceptarea colateralului exprimat în alte monede decât euro în
cazul unor evenimente neprevzute
CAPITOLUL 7 — REZERVE MINIME OBLIGATORII
7.1. Consideraii generale
7.2. Instituii supuse obligaiei de constituire a rezervelor minime
obligatorii
7.3. Determinarea rezervelor minime obligatorii
7.3.1. Baza de calcul a rezervelor i ratele rezervelor
7.3.2. Calcularea obligaiei de constituire a rezervelor minime
obligatorii
7.4. Constituirea rezervelor minime obligatorii
7.4.1. Perioada de aplicare
7.5. Raportarea, confirmarea i verificarea bazei de calcul a
rezervelor
7.6. Nerespectarea obligaiilor privind rezervele minime
obligatorii
APENDICELE 1 — Exemple de operaiuni i proceduri de politic
monetar
APENDICELE 2 — Glosar
APENDICELE 3 — Selectarea contraprilor pentru operaiuni de
intervenie pe piaa valutar i pentru operaiuni de swap valutar în
scopuri de politic monetar
APENDICELE 4 — Mecanismul Bncii Centrale Europene de raportare a
statisticilor în domeniile monetar i bancar
APENDICELE 5 — Website-urile Eurosistemului
APENDICELE 6 — Proceduri i sanciuni care se aplic în cazul
nerespectrii de ctre contrapri a obligaiilor ce le revin
APENDICELE 7 — Constituirea de garanii valide asupra creanelor
private
RO L 331/6 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
Abrevieri
CET ora Europei Centrale (Central European Time)
IC instituii de credit
CE Comunitatea European
BCE Banca Central European
SEE Spaiul Economic European
CEE Comunitatea Economic European
SEBC Sistemul European al Bncilor Centrale
UE Uniunea European
IRB sistem intern de rating
ISIN numr internaional de identificare a valorilor mobiliare
(International Securities Identification Number)
IFM instituie financiar monetar
BCN banc central naional
PSE organism din sectorul public
RMBD instrument de crean garantat cu creane ipotecare asupra
persoanelor private (retail mortgage-backed debt instrument)
RL restul lumii
SSS sistem de decontare a operaiunilor cu valori mobiliare
TARGET sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu
decontare pe baz brut în timp real, astfel cum este definit în
Orientarea BCE/2005/16
TARGET2 sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu
decontare pe baz brut în timp real, astfel cum este definit în
Orientarea BCE/2007/2
OPCVM organism de plasament colectiv în valori mobiliare
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/7
Introducere
Prezentul document stabilete cadrul operaional ales de Eurosistem
pentru politica monetar unic din zona euro. Documentul, care face
parte din cadrul juridic al Eurosistemului pentru instrumentele i
procedurile de politic monetar, constituie „Documentaia general”
privind instrumentele i procedurile de politic monetar din
Eurosistem i are în special scopul de a furniza contraprilor
informaiile de care au nevoie cu privire la cadrul politicii
monetare a Eurosistemului.
Documentaia general în sine nu confer drepturi i nu impune obligaii
contraprilor. Raportul juridic dintre Euro sistem i contraprile
sale este prevzut de dispoziii contractuale sau reglementri
corespunztoare.
Prezentul document este împrit în apte capitole: capitolul 1
cuprinde o prezentare general a cadrului operaional al politicii
monetare a Eurosistemului. În capitolul 2 sunt precizate criteriile
de eligibilitate pentru contraprile care iau parte la operaiunile
de politic monetar din Eurosistem. Capitolul 3 descrie operaiunile
de pia monetar, iar capitolul 4 prezint facilitile permanente
aflate la dispoziia contraprilor. Capitolul 5 precizeaz procedurile
aplicate pentru efectuarea operaiunilor de politic monetar. În
capitolul 6 sunt definite criteriile de eligibilitate pentru
activele- garanie folosite în cadrul operaiunilor de politic
monetar. Capitolul 7 prezint sistemul rezervelor minime obligatorii
din Eurosistem.
Apendicele conin exemple de operaiuni de politic monetar, un
glosar, criteriile de selectare a contraprilor pentru operaiunile
Eurosistemului de intervenie pe piaa valutar, o prezentare a
mecanismului Bncii Centrale Europene de raportare a statisticilor
în domeniile monetar i bancar, o list a website-urilor
Eurosistemului, o descriere a procedurilor i sanciunilor care se
aplic în caz de nerespectare de ctre contrapri a obligaiilor ce le
revin i cerinele juridice suplimentare pentru constituirea unei
garanii valide asupra creanelor private atunci când acestea sunt
utilizate drept colateral în Eurosistem.
RO L 331/8 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERAL A CADRULUI POLITICII MONETARE
1.1. Sistemul European al Bncilor Centrale
Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC) este format din Banca
Central European (BCE) i bncile centrale ale statelor membre ale UE
( 1 ). Activitile SEBC se desfoar în conformitate cu Tratatul
privind funcionarea Uniunii Europene i cu Statutul Sistemului
European al Bncilor Centrale i al Bncii Centrale Europene (denumit
în continuare „Statutul SEBC”). SEBC este condus de organele de
decizie ale BCE. În acest sens, Consiliul guvernatorilor BCE este
responsabil de formularea politicii monetare, în timp ce Comitetul
executiv este împu ternicit s pun în aplicare politica monetar în
conformitate cu deciziile i orientrile adoptate de Consiliul
guvernatorilor. În msura în care este posibil i adecvat i în
vederea asigurrii eficienei operaionale, BCE poate apela la BCN ( 2
) pentru a efectua operaiunile pe care le implic misiunile
Eurosistemului. În cazul în care este necesar pentru punerea în
aplicare a politicii monetare, BCN pot face schimburi de informaii
individuale, ca de exemplu de date operaionale, între membrii
Eurosistemului, cu privire la contraprile care particip la
operaiunile Eurosistemului ( 3 ). Operaiunile de politic monetar
din Eurosistem se efectueaz în termeni i condiii uniforme în toate
statele membre ( 4 ).
1.2. Obiectivele Eurosistemului
Obiectivul principal al Eurosistemului este meninerea stabilitii
preurilor, astfel cum este acesta prevzut la articolul 127
alineatul (1) din tratat. Fr a aduce atingere obiectivului
principal privind stabilitatea preurilor, Eurosistemul trebuie s
susin politicile economice generale din Uniune. În vederea
îndeplinirii obiectivelor sale, Eurosistemul trebuie s acioneze în
conformitate cu principiul unei economii de pia deschise, în care
concurena este liber i care favorizeaz alocarea eficient a
resurselor.
1.3. Instrumentele de politic monetar din Eurosistem
Pentru a-i atinge obiectivele, Eurosistemul are la dispoziie un set
de instrumente de politic monetar: Euro sistemul desfoar operaiuni
de pia monetar, ofer faciliti permanente i impune instituiilor de
credit obligaia de a constitui rezerve minime obligatorii în
conturi deschise în cadrul Eurosistemului.
1.3.1. Operaiuni de pia monetar
Operaiunile de pia monetar dein un rol important în politica
monetar a Eurosistemului, în sensul direcionrii ratelor dobânzilor,
gestionrii situaiei lichiditii de pe pia i indicrii orientrii
politicii monetare. Eurosistemul dispune de cinci tipuri de
instrumente pentru desfurarea operaiunilor de pia monetar. Cel mai
important instrument este tranzacia reversibil (aplicabil pe baza
contractelor de report sau a creditelor colateralizate).
Eurosistemul poate recurge i la tranzacii simple, emisiunea de
certificate de crean ale BCE, operaiunile de swap valutar i
atragerea de depozite la termen. Operaiunile de pia monetar sunt
iniiate de BCE, aceasta stabilind i instrumentul care urmeaz a fi
utilizat, precum i termenii i condiiile de efectuare a acestor
operaiuni. Acestea pot fi efectuate pe baza unor licitaii standard,
a unor licitaii rapide sau a unor proceduri bilaterale ( 5 ). În
funcie de obiectivele, periodicitatea i procedurile lor,
operaiunile de pia monetar din Eurosistem pot fi împrite în
urmtoarele patru categorii (a se vedea i tabelul 1):
(a) operaiunile principale de refinanare sunt tranzacii
reversibile, periodice, de furnizare de lichiditate, cu frecven
sptmânal i o scaden obinuit la o sptmân. Aceste operaiuni se
efectueaz de BCN pe baza licitaiilor standard. Operaiunile
principale de refinanare dein un rol fundamental în realizarea
obiectivelor operaiunilor de pia monetar din Eurosistem;
(b) operaiunile de refinanare pe termen mai lung sunt tranzacii
reversibile de furnizare de lichiditate, cu frecven lunar i o
scaden obinuit la trei luni. Aceste operaiuni au scopul de a oferi
contraprilor refinanri suplimentare pe termen mai lung i se
efectueaz de BCN pe baza licitaiilor standard. De regul, Euro
sistemul nu folosete aceste operaiuni pentru a transmite semnale
pieei i accept, prin urmare, ratele care îi sunt propuse;
(c) operaiunile de reglaj fin se execut ad-hoc pentru gestionarea
situaiei lichiditii de pe pia i pentru direcionarea ratelor
dobânzilor, în special pentru atenuarea efectelor fluctuaiilor
neateptate ale lichiditii de pe pia asupra ratelor dobânzilor.
Aceste operaiuni pot fi efectuate în ultima zi a unei perioade de
aplicare a rezervelor minime obligatorii, pentru contracararea
dezechilibrelor de lichiditate acumulate de la
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/9
( 1 ) Trebuie menionat c bncile centrale ale statelor membre ale UE
a cror moned nu este euro în conformitate cu Tratatul privind
funcionarea Uniunii Europene îi pstreaz competenele în domeniul
politicii monetare în conformitate cu dreptul naional i, astfel, nu
sunt implicate în desfurarea politicii monetare unice.
( 2 ) În cadrul acestui document, termenul „BCN” se refer la bncile
centrale naionale ale statelor membre a cror moned este euro în
conformitate cu Tratatul.
( 3 ) Aceste informaii fac obiectul cerinei privind pstrarea
secretului profesional prevzute la articolul 37 din Statutul SEBC.
( 4 ) In cadrul prezentului document, termenul „stat membru” se
refer la un stat membru a crui moned este euro în conformitate
cu
Tratatul. ( 5 ) Diferitele proceduri pentru efectuarea operaiunilor
de pia monetar din Eurosistem, i anume licitaiile standard,
licitaiile rapide i
procedurile bilaterale, sunt descrise în capitolul 5. Pentru
licitaiile standard intervalul de timp dintre momentul anunrii
licitaiei i cel al confirmrii rezultatului alocrii este de maximum
24 ore. Toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate prevzute la punctul 2.1 pot participa la licitaii
standard. Licitaiile rapide se desfoar, în mod obinuit, într-un
interval de 90 de minute. Eurosistemul poate selecta un numr
limitat de contrapri care s participe la licitaii rapide. Sintagma
„proceduri bilaterale” desemneaz orice situaie în care Eurosistemul
efectueaz o tranzacie cu una sau mai multe contrapri fr a utiliza
proceduri de licitaie. Procedurile bilaterale includ operaiuni
îndeplinite prin intermediul burselor de valori sau al agenilor de
pia.
alocarea din cadrul ultimei operaiuni principale de refinanare.
Operaiunile de reglaj fin se deruleaz, în principal, sub form de
tranzacii reversibile, dar pot lua i forma operaiunilor de swap
valutar sau de atragere de depozite la termen. Instrumentele i
procedurile aplicate în efectuarea operaiunilor de reglaj fin sunt
adaptate tipurilor de tranzacii i obiectivelor specifice urmrite în
cadrul acestor operaiuni. Operaiunile de reglaj fin sunt efectuate
în mod normal de BCN prin licitaii rapide sau proceduri bilaterale.
Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în cazuri excepionale,
operaiunile bilaterale de reglaj fin pot fi efectuate chiar de
BCE;
(d) în plus, Eurosistemul poate efectua operaiuni structurale prin
emiterea de certificate de crean ale BCE, tranzacii reversibile i
tranzacii simple. Aceste operaiuni sunt efectuate atunci când BCE
vizeaz ajustarea poziiei structurale a Eurosistemului în ceea ce
privete sectorul financiar (periodic sau ocazional). Operaiunile
structurale sub form de tranzacii reversibile i emiterea de
instrumente de crean sunt efectuate de BCN prin intermediul
licitaiilor standard. Operaiunile structurale sub form de tranzacii
simple sunt efectuate în mod normal de BCN prin proceduri
bilaterale. Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în cazuri
excepionale, operaiunile structurale pot fi efectuate chiar de
BCE.
1.3.2. Faciliti permanente
Scopul facilitilor permanente este de a furniza i de a absorbi
lichiditate overnight, de a indica orientarea general a politicii
monetare i de a limita ratele dobânzilor overnight de pe pia.
Contraprile eligibile pot dispune, din proprie iniiativ, de dou
faciliti permanente, sub rezerva respectrii anumitor condiii de
acces de ordin operaional (a se vedea i tabelul 1):
(a) contraprile pot folosi facilitatea de creditare marginal pentru
a obine lichiditate overnight de la BCN în schimbul unor active
eligibile. În condiii normale, nu exist limite de creditare sau
alte restricii privind accesul contraprilor la aceast facilitate,
cu excepia cerinei de a prezenta suficiente active-garanie. Rata
dobânzii aferent facilitii de creditare marginal constituie, de
regul, limita superioar a ratei dobânzii overnight pe pia;
(b) contraprile pot folosi facilitatea de depozit pentru a plasa
depozite overnight la BCN. În condiii normale, nu exist limite de
depozit sau alte restricii privind accesul contraprilor la aceast
facilitate. Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit constituie,
de regul, limita inferioar a ratei dobânzii overnight pe pia.
Facilitile permanente sunt administrate în mod descentralizat de
BCN.
1.3.3. Rezerve minime obligatorii
Sistemul rezervelor minime obligatorii din Eurosistem se aplic
instituiilor de credit din zona euro i are ca scop principal
stabilizarea ratelor dobânzilor pe piaa monetar i crearea (sau
accentuarea) unui deficit structural de lichiditate. Obligaia de
constituire a rezervelor minime obligatorii pentru fiecare
instituie se determin în funcie de elementele din bilanul acesteia.
În vederea îndeplinirii obiectivului de stabilizare a ratelor
dobânzilor, sistemul rezervelor minime obligatorii din cadrul
Eurosistemului permite instituiilor s foloseasc aa-numitul mecanism
de determinare a valorii medii. Îndeplinirea obligaiei de
constituire a rezervelor minime obligatorii se apreciaz pe baza
mediei zilnice a rezervelor minime obligatorii constituite de
instituia respectiv pe durata perioadei de aplicare. Rezervele
minime obligatorii constituite de o instituie se remunereaz la rata
dobânzii aferent operaiunilor principale de refinanare din
Eurosistem.
Tabelul 1
Operaiuni de politic monetar
lichiditate Absorbie de
Tranzacii reversibile
Operaiuni de refinanare pe termen mai lung
Tranzacii reversibile
Operaiuni de reglaj fin
Tranzacii reversibile Swapuri valutare
Nestandardizat Neregulat Licitaii rapide Proceduri bilaterale
RO L 331/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
Operaiuni de politic monetar
lichiditate Absorbie de
Standardizat/ Nestandardizat
Faciliti permanente
Facilitatea de depozit
1.4. Contrapri
Cadrul de politic monetar al Eurosistemului este definit astfel
încât s asigure participarea unei game largi de contrapri.
Instituiile care fac obiectul obligaiei de constituire a rezervelor
minime obligatorii în conformitate cu articolul 19.1 din Statutul
SEBC pot avea acces la facilitile permanente i pot participa la
operaiunile de pia monetar prin intermediul licitaiilor standard,
precum i al tranzaciilor simple. Eurosistemul poate selecta un numr
limitat de contrapri pentru a participa la operaiunile de reglaj
fin. Pentru operaiunile de swap valutar efectuate în cadrul
politicii monetare sunt utilizai participanii activi pe piaa
valutar. Setul de contrapri pentru aceste operaiuni este limitat la
instituiile alese pentru operaiunile Eurosistemului de intervenie
pe piaa valutar i care au sediul în zona euro.
Se consider c contraprile cunosc i respect toate obligaiile care le
revin în temeiul legislaiei privind prevenirea splrii banilor i
finanarea terorismului.
1.5. Active-garanie
În temeiul articolului 18.1 din Statutul SEBC, toate operaiunile de
creditare din cadrul Eurosistemului (adic operaiuni de politic
monetar de furnizare de lichiditate i de credit pe parcursul zilei)
trebuie s se bazeze pe un colateral adecvat. Eurosistemul accept o
gam larg de active pentru garantarea operaiunile sale. Euro
sistemul a dezvoltat un cadru unic pentru colateralul eligibil care
este comun tuturor operaiunilor de creditare din Eurosistem
(denumit i „Lista unic”). La 1 ianuarie 2007, acest cadru unic a
înlocuit sistemul bazat pe dou categorii de active care a funcionat
de la începutul celei de-a treia etape a Uniunii economice i
monetare. Cadrul unic cuprinde activele tranzacionabile i
netranzacionabile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate
uniforme aplicabile în întreaga zon euro specificate de Eurosistem.
Cu excepia faptului c activele netranzacionabile nu sunt utilizate
de Eurosistem în tranzaciile simple, în ceea ce privete calitatea
activelor i eligibilitatea acestora pentru diferitele tipuri de
operaiuni de politic monetar din Eurosistem nu se face distincie
între activele tranzacionabile i cele netranzacionabile. Toate
activele eligibile pot fi utilizate pentru operaiuni
transfrontaliere prin intermediul modelului bncilor centrale
corespondente (MBCC) i, în cazul activelor tranzacionabile, prin
intermediul legturilor eligibile între sistemele de decontare a
operaiunilor cu valori mobiliare (SSS) din Uniune.
1.6. Modificri ale cadrului politicii monetare
Consiliul guvernatorilor BCE poate schimba, în orice moment,
instrumentele, condiiile, criteriile i procedurile de efectuare a
operaiunilor de politic monetar din Eurosistemului.
CAPITOLUL 2
CONTRAPRI ELIGIBILE
2.1. Criterii generale de eligibilitate
Contraprile în cadrul operaiunilor de politic monetar din
Eurosistem trebuie s îndeplineasc anumite criterii de eligibilitate
( 6 ). Aceste criterii sunt definite astfel încât s se permit
accesul unei game largi de instituii la operaiunile de politic
monetar din Eurosistem, consolidând aplicarea tratamentului egal în
ceea ce privete instituiile din zona euro i asigurând respectarea
de ctre contrapri a anumitor cerine operaionale i prudeniale:
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/11
( 6 ) În cazul tranzaciilor simple, sfera contraprilor nu este
limitat a priori.
(a) numai instituiile supuse regimului rezervelor minime
obligatorii din Eurosistem în conformitate cu articolul 19.1 din
Statutul SEBC sunt eligibile s devin contrapri. Instituiile care
sunt scutite de obligaiile lor în cadrul regimului rezervelor
minime obligatorii din Eurosistem (a se vedea punctul 7.2) nu sunt
eligibile pentru a fi contrapri pentru facilitile permanente i
operaiunile de pia monetar din Eurosistem;
(b) contraprile trebuie s aib o situaie financiar solid. Acestea ar
trebui s fie supuse cel puin unei forme de supraveghere armonizat
la nivelul Uniunii/SEE, supraveghere efectuat de ctre autoritile
naionale ( 7 ). Având în vedere natura instituional specific a
acestora în temeiul dreptului Uniunii, instituiile cu o situaie
financiar solid în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat,
care sunt supuse unei supravegheri de un nivel comparabil cu
supravegherea efectuat de ctre autoritile naionale competente, pot
fi acceptate în calitate de contrapri. Instituiile cu o situaie
financiar solid care sunt supuse unei supravegheri nearmo nizate
efectuate de ctre autoritile naionale competente i al crei nivel
este comparabil cu supravegherea armonizat la nivelul Uniunii/SEE
pot fi, de asemenea, acceptate în calitate de contrapri, de
exemplu, sucursalele cu sediul în zona euro ale instituiilor al
cror sediu social se afl în afara SEE;
(c) contraprile trebuie s îndeplineasc toate criteriile operaionale
specificate în dispoziiile contractuale sau reglementrile relevante
aplicate de BCN în cauz (sau de BCE), astfel încât s se asigure
desfurarea eficient a operaiunilor de politic monetar din
Eurosistem.
Aceste criterii generale de eligibilitate sunt uniforme în zona
euro. Instituiile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate pot:
(a) s aib acces la facilitile permanente din Eurosistem; i
(b) s participe la operaiunile de pia monetar din Eurosistem prin
intermediul licitaiilor standard.
O instituie poate avea acces la facilitile permanente din
Eurosistem i la operaiunile de pia monetar pe baz de licitaii
standard numai prin intermediul BCN a statului membru în care
aceast instituie îi are sediul social. În cazul în care o instituie
are uniti (sediu central sau sucursale) în mai multe state membre,
fiecare unitate are acces la aceste operaiuni prin intermediul BCN
a statului membru în care este situat, dar ofertele de participare
la licitaie ale unei instituii pot fi depuse în fiecare stat membru
doar de o singur unitate (fie sediul central, fie o sucursal
desemnat).
2.2. Selectarea contraprilor pentru licitaii rapide i operaiuni
bilaterale
În cazul tranzaciilor simple, sfera contraprilor nu este limitat a
priori.
În cazul operaiunilor de swap valutar efectuate în scopuri de
politic monetar, contraprile trebuie s fie în msur s desfoare în
mod eficient operaiuni de schimb valutar de mare volum, indiferent
de condiiile de pia monetar. Sfera contraprilor eligibile pentru
operaiunile de swap valutar corespunde contraprilor cu sediul în
zona euro care sunt selectate pentru operaiunile din Eurosistem de
intervenie pe piaa valutar. Criteriile i procedurile aplicate
pentru selectarea contraprilor la operaiunile de intervenie pe piaa
valutar sunt prezentate în apendicele 3.
Pentru alte operaiuni efectuate prin intermediul licitaiilor rapide
i al procedurilor bilaterale (operaiuni de reglaj fin sub form de
tranzacii reversibile i atragerea de depozite la termen), fiecare
BCN selecteaz un grup de contrapri dintre instituiile stabilite în
statul membru în cauz i care îndeplinesc criteriile generale de
eligibi litate privind contraprile. În acest sens, criteriul
principal de selecie este activitatea de pe piaa monetar. Alte
criterii care pot fi luate în considerare sunt, de exemplu,
eficiena biroului de tranzacionare i potenialul de licitare.
În cazul licitaiilor rapide i al operaiunilor bilaterale, BCN
trateaz cu contraprile incluse pe listele lor de contrapri
selectate pentru operaiunile de reglaj fin. Licitaiile rapide i
operaiunile bilaterale pot fi, de asemenea, efectuate cu o sfer mai
larg de contrapri.
Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii
excepionale, operaiunile bilaterale de reglaj fin pot fi efectuate
chiar de BCE. În cazul în care BCE ar efectua operaiuni bilaterale,
contraprile ar fi selectate de BCE dintre contraprile din zona euro
care sunt eligibile pentru licitaii rapide i operaiuni bilaterale,
conform unui sistem de rotaie care s asigure un acces
echitabil.
2.3. Sanciuni în cazul nerespectrii de ctre contrapri a obligaiilor
ce le revin
BCE impune sanciuni, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la
atribuiile Bncii Centrale Europene în materie de sanciuni ( 8 ),
Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Bncii Centrale Europene din 23
septembrie 1999 privind competena Bncii Centrale Europene de a
impune sanciuni (BCE/1999/4) ( 9 ), Regulamentul (CE) nr. 2531/98
al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor
obligatorii de ctre Banca Central European ( 10 ), precum i
Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Bncii Centrale Europene din 12
septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime
obligatorii
RO L 331/12 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
( 7 ) Supravegherea armonizat a instituiilor de credit se întemeiaz
pe Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European i a Consiliului
din 14 iunie 2006 privind iniierea i exercitarea activitii
instituiilor de credit (JO L 177, 30.6.2006, p. 1).
( 8 ) JO L 318, 27.11.1998, p. 4. ( 9 ) JO L 264, 12.10.1999, p.
21.
( 10 ) JO L 318, 27.11.1998, p. 1.
(BCE/2003/9) ( 11 ), instituiilor care nu îi îndeplinesc obligaiile
ce decurg din regulamentele i deciziile BCE privind aplicarea
rezervelor minime obligatorii. Sanciunile relevante i normele
procedurale de aplicare a acestora sunt prevzute de regulamentele
menionate anterior. În plus, în cazul unor înclcri grave ale
obligaiei privind rezervele minime obligatorii, Eurosistemul poate
suspenda participarea contraprilor la operaiunile de pia
monetar.
În conformitate cu dispoziiile contractuale sau reglementrile
aplicate de BCN în cauz (sau de BCE), Euro sistemul poate impune i
impune penaliti financiare contraprilor sau poate suspenda
participarea acestora la operaiunile de pia monetar, în cazul în
care contraprile nu îndeplinesc obligaiile care le revin în temeiul
contractelor încheiate sau reglementrilor aplicate de BCN (sau de
BCE), dup cum se prevede în continuare.
Astfel de situaii se refer la cazurile în care sunt înclcate: (a)
normele privind licitaiile, în cazul în care o contraparte nu
reuete s transfere un volum suficient de active-garanie sau de
numerar ( 12 ) pentru a efectua decontarea (la data decontrii) sau
pentru a colateraliza, pân la scadena operaiunii prin intermediul
apelurilor în marj corespunztoare, volumul de lichiditate care i-a
fost alocat printr-o operaiune de furnizare de lichiditate sau nu
reuete s transfere o sum de bani suficient pentru a deconta suma
care i-a fost alocat într-o operaiune de absorbie de lichiditate; i
(b) normele privind tranzaciile bilaterale, în cazul în care o
contraparte nu reuete s transfere un volum suficient de
active-garanie eligibile sau de numerar pentru a deconta suma
stabilit în tranzaciile bilaterale, sau nu reuete s colateralizeze
o tranzacie bilateral în curs în orice moment pân la scaden prin
intermediul apelurilor în marj corespunztoare.
Totodat, astfel de situaii se refer i la cazurile în care o
contraparte nu respect: (a) normele de utilizare a
activelor-garanie (dac o contraparte folosete active care nu sunt
eligibile sau au devenit neeligibile sau care nu pot fi utilizate
de ctre contrapartea în cauz, de exemplu, din cauza existenei unor
legturi strânse între emitent/garant i contraparte sau în cazul în
care exist identitate între acetia); i (b) regulile aplicabile
proce durilor de la închiderea zilei i condiiile de acces la
facilitatea de creditare marginal (în cazul în care o contraparte
al crei cont de decontare are un sold negativ la închiderea zilei
nu îndeplinete condiiile de acces la facilitatea de creditare
marginal).
În plus, msura suspendrii luat fa de o contraparte care nu respect
reglementrile poate fi aplicat sucur salelor aceleiai instituii
din alte state membre. Atunci când, în mod excepional, aceast msur
se impune din cauza gravitii unui caz de nerespectare a
reglementrilor, astfel cum este evideniat, de exemplu, de frecvena
sau durata acestei situaii, accesul unei contrapri la toate
operaiunile viitoare de politic monetar poate fi suspendat pentru o
perioad de timp determinat.
Penalitile financiare impuse de BCN în caz de nerespectare a
obligaiilor în legtur cu înclcarea normelor referitoare la
licitaii, tranzacii bilaterale, active-garanie, proceduri de la
închiderea zilei sau condiii de acces la facilitatea de creditare
marginal se calculeaz la o rat de penalizare predeterminat (în
conformitate cu apendicele 6).
2.4. Msuri posibile întemeiate pe motive de pruden sau pe
neîndeplinirea obligaiilor
2.4.1. Msuri întemeiate pe motive de pruden
Eurosistemul poate lua urmtoarele msuri din motive de pruden:
(a) în conformitate cu dispoziiile contractuale sau reglementrile
aplicate de BCN în cauz sau de BCE, Euro sistemul poate suspenda,
limita sau exclude accesul individual al unei contrapri la
instrumentele de politic monetar;
(b) Eurosistemul poate respinge, limita utilizarea sau poate aplica
marje de ajustare suplimentare activelor depuse de anumite
contrapri drept colateral în operaiunile de creditare din
Eurosistem.
2.4.2. Msuri întemeiate pe neîndeplinirea obligaiilor
Eurosistemul poate suspenda, limita sau exclude accesul la
operaiunile de politic monetar pentru contraprile care nu i-au
îndeplinit obligaiile ce le revin în conformitate cu orice
contracte sau reglementri aplicate de BCN.
2.4.3. Aplicarea proporional i nediscriminatorie a msurilor
discreionare
Toate msurile discreionare necesare pentru a asigura gestionarea
prudent a riscurilor sunt aplicate i calibrate de Eurosistem în mod
proporional i nediscriminatoriu. Orice msur discreionar luat fa de
o anumit contraparte va fi justificat în mod corespunztor.
CAPITOLUL 3
OPERAIUNI DE PIA MONETAR
Operaiunile de pia monetar joac un rol important în politica
monetar a Eurosistemului. Acestea sunt folosite pentru direcionarea
ratelor dobânzii, gestionarea situaiei lichiditii de pe pia i
indicarea orientrii politicii monetare. În funcie de obiective,
periodicitate i proceduri, operaiunile de pia monetar din
Eurosistem pot fi împrite în patru categorii: operaiuni principale
de refinanare, operaiuni de refinanare pe termen mai lung,
operaiuni de reglaj fin i
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/13
( 11 ) JO L 250, 2.10.2003, p. 10. ( 12 ) Dup caz, cu privire la
apelurile în marj.
operaiuni structurale. În ceea ce privete instrumentele folosite,
tranzaciile reversibile reprezint principalul instrument de pia
monetar din Eurosistem, putând fi utilizate în toate cele patru
categorii de operaiuni, pe când certificatele de crean ale BCE pot
fi folosite în operaiunile structurale de absorbie de lichiditate.
Operaiunile structurale pot fi efectuate, totodat, prin intermediul
tranzaciilor simple, i anume cumprri i vânzri. În plus,
Eurosistemul are la dispoziie alte dou instrumente pentru
efectuarea operaiunilor de reglaj fin: swapul valutar i atragerea
de depozite la termen. În continuare sunt prezentate în detaliu
caracteristicile specifice ale diferitelor tipuri de instrumente de
pia monetar folosite de Eurosistem.
3.1. Tranzacii reversibile
3.1.1. Consideraii generale
3.1.1.1. T i p u l i n s t r u m e n t u l u i
Tranzaciile reversibile se refer la operaiunile prin care
Eurosistemul cumpr sau vinde active eligibile în cadrul unor
contracte de report sau efectueaz operaiuni de creditare
colateralizate cu active eligibile. Tranzaciile reversibile se
utilizeaz pentru operaiunile principale de refinanare i pentru
operaiunile de refinanare pe termen mai lung. În plus, Eurosistemul
poate folosi tranzaciile reversibile pentru operaiunile structurale
i pentru operaiunile de reglaj fin.
3.1.1.2. N a t u r a j u r i d i c
BCN pot efectua tranzacii reversibile fie sub form de contracte de
report (adic proprietatea asupra activului este transferat
creditorului, prile convenind în acelai timp s efectueze operaiunea
invers prin retransferarea activului ctre debitor la o dat
ulterioar), fie sub form de credite colateralizate (adic se
constituie un drept de garanie opozabil, dar, întrucât se pornete
de la premisa executrii obligaiei de rambursare a datoriei, activul
rmâne în proprietatea debitorului). Dispoziiile contractuale
aplicate de BCN în cauz (sau de BCE) conin prevederi suplimentare
privind tranzaciile reversibile sub form de contracte de report.
Dispoziiile privind tranzaciile reversibile bazate pe credite
colateralizate in seama de diferitele proceduri i formaliti
necesare pentru a permite constituirea i valorificarea ulterioar a
colateralului (de exemplu, un gaj, o cesiune sau sarcin) care se
aplic în diferite jurisdicii.
3.1.1.3. C o n d i i i p r i v i n d d o b â n d a
Diferena dintre preul de cumprare i preul de rscumprare în cadrul
unui contract de report corespunde dobânzii aferente sumei de bani
date sau luate cu împrumut pe perioada pân la scadena operaiunii,
adic preul de rscumprare include dobânda datorat la scaden. Rata
dobânzii pentru o tranzacie reversibil sub forma unui credit
colateralizat se determin prin aplicarea ratei dobânzii specificate
la valoarea creditului pentru perioada pân la scadena operaiunii.
Rata dobânzii care se aplic operaiunilor de pia monetar reversibile
din Eurosistem este o rat a dobânzii simple, cu convenia privind
numrul de zile „numr de zile/360”.
3.1.2. Operaiuni principale de refinanare
Operaiunile principale de refinanare sunt cele mai importante
operaiuni de pia monetar din Eurosistem i joac un rol central în
realizarea obiectivelor de direcionare a ratelor dobânzilor, de
gestionare a situaiei lichiditii de pe pia i de indicare a
orientrii politicii monetare.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor principale de
refinanare se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) sunt operaiuni reversibile de furnizare de lichiditate;
(b) sunt efectuate cu o frecven sptmânal ( 13 );
(c) în general, au scadena la o sptmân ( 14 );
(d) sunt efectuate în mod descentralizat de ctre BCN;
(e) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor standard (în
conformitate cu punctul 5.1);
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate (prevzute la punctul 2.1) pot depune oferte de
participare la licitaie pentru operaiunile principale de
refinanare; i
(g) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în
conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie
pentru operaiunile principale de refinanare.
3.1.3. Operaiuni de refinanare pe termen mai lung
Eurosistemul efectueaz, de asemenea, în mod regulat, operaiuni de
refinanare având, în general, scadena la trei luni, care vizeaz
furnizarea de refinanare suplimentar pe termen mai lung sectorului
financiar. De regul, Eurosistemul nu folosete aceste operaiuni
pentru a transmite semnale pieei i, prin urmare, de obicei
accept
RO L 331/14 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
( 13 ) Operaiunile principale de refinanare i operaiunile de
refinanare pe termen mai lung se execut în conformitate cu
calendarul anunat în prealabil privind operaiunile de licitaii din
cadrul Eurosistemului (a se vedea i punctul 5.1.2), care poate fi
gsit pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe
website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
( 14 ) Scadena operaiunilor principale de refinanare i a
operaiunilor de refinanare pe termen mai lung poate fi diferit, în
anumite cazuri, printre altele, în funcie de zilele bancare
nelucrtoare din statele membre.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor de refinanare pe
termen mai lung pot fi rezumate dup cum urmeaz:
(a) sunt operaiuni reversibile de furnizare de lichiditate;
(b) sunt efectuate cu o frecven lunar ( 15 );
(c) în general, au scadena la trei luni ( 16 );
(d) sunt efectuate în mod descentralizat de BCN;
(e) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor standard (în
conformitate cu punctul 5.1);
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate (prevzute la punctul 2.1) pot depune oferte de
participare la licitaie pentru operaiunile de refinanare pe termen
mai lung; i
(g) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în
conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie
pentru operaiunile de refinanare pe termen mai lung.
3.1.4. Operaiuni de reglaj fin sub form de tranzacii
reversibile
Eurosistemul poate efectua operaiuni de reglaj fin sub form de
tranzacii de pia monetar reversibile. Operaiunile de reglaj fin
vizeaz gestionarea situaiei lichiditii pe pia i direcionarea
ratelor dobânzilor, în special în vederea atenurii efectelor asupra
ratelor dobânzilor determinate de fluctuaii neateptate ale
lichiditii pe pia. Operaiunile de reglaj fin pot fi efectuate în
ultima zi dintr-o perioad de aplicare a rezervelor minime
obligatorii, pentru a contracara dezechilibrele de lichiditate care
s-au acumulat de la alocarea din cadrul ultimei operaiuni
principale de refinanare. Având în vedere necesitatea de a aciona
rapid în cazul unor evoluii neateptate pe pia, se recomand
meninerea unui nivel înalt de flexibilitate în ceea ce privete
alegerea procedurilor i caracteristicilor operaionale în realizarea
acestor operaiuni.
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor de reglaj fin sub
form de tranzacii reversibile se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) pot lua forma operaiunilor de furnizare sau de absorbie de
lichiditate;
(b) frecvena acestora nu este standardizat;
(c) scadena acestora nu este standardizat;
(d) operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile de
furnizare de lichiditate se efectueaz, în mod normal, prin
intermediul licitaiilor rapide, dei nu se exclude posibilitatea
utilizrii procedurilor bilaterale (a se vedea capitolul 5);
(e) operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii reversibile de
absorbie de lichiditate se efectueaz, în mod normal, prin
intermediul procedurilor bilaterale (în conformitate cu punctul
5.2);
(f) în mod normal, sunt efectuate în mod descentralizat de BCN
(Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii
excepionale, operaiunile bilaterale de reglaj fin sub form de
tranzacii reversibile pot fi efectuate de BCE);
(g) Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile
menionate la punctul 2.2, un numr limitat de contrapri care s
participe la operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii
reversibile; i
(h) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în
conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie
pentru operaiunile de reglaj fin sub form de tranzacii
reversibile.
3.1.5. Operaiuni structurale sub form de tranzacii
reversibile
Eurosistemul poate efectua operaiuni structurale sub form de
tranzacii de pia monetar reversibile în vederea ajustrii poziiei
structurale a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar.
Caracteristicile operaionale ale acestor operaiuni se pot rezuma
dup cum urmeaz:
(a) sunt operaiuni de furnizare de lichiditate;
(b) frecvena acestora poate fi regulat sau neregulat;
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/15
( 15 ) Operaiunile principale de refinanare i operaiunile de
refinanare pe termen mai lung se execut în conformitate cu
calendarul anunat în prealabil privind operaiunile de licitaii din
cadrul Eurosistemului (a se vedea i punctul 5.1.2), care poate fi
gsit pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe
website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
( 16 ) Scadena operaiunilor principale de refinanare i a
operaiunilor de refinanare pe termen mai lung poate fi diferit, în
anumite cazuri, printre altele, în funcie de zilele bancare
nelucrtoare din statele membre.
(d) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor standard (în
conformitate cu punctul 5.1);
(e) sunt efectuate în mod descentralizat de ctre BCN;
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate (în conformitate cu punctul 2.1) pot depune oferte de
participare la licitaie pentru operaiunile structurale sub form de
tranzacii reversibile; i
(g) activele tranzacionabile i cele netranzacionabile (în
conformitate cu capitolul 6) sunt eligibile ca active- garanie
pentru operaiunile structurale sub form de tranzacii
reversibile.
3.2. Tranzacii simple
3.2.1. Tipul instrumentului
Tranzaciile simple de pia monetar se refer la operaiunile prin care
Eurosistemul cumpr sau vinde definitiv active eligibile pe pia.
Aceste operaiuni se efectueaz numai în scopuri structurale.
3.2.2. Natura juridic
O tranzacie simpl presupune transferul complet al proprietii de la
vânztor la cumprtor, fr a implica o retrocesiune a proprietii.
Tranzaciile se efectueaz în conformitate cu conveniile de pia
privind instrumentul de crean folosit în tranzacie.
3.2.3. Condiii privind preurile
În calcularea preurilor, Eurosistemul acioneaz în conformitate cu
convenia de pia cel mai larg acceptat pentru instrumentele de crean
folosite în tranzacie.
3.2.4. Alte caracteristici operaionale
Caracteristicile operaionale ale tranzaciilor simple din Eurosistem
se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) pot lua forma unor operaiuni de furnizare de lichiditate
(cumprri simple) sau de absorbie de lichiditate (vânzri
simple);
(b) frecvena acestora nu este standardizat;
(c) sunt efectuate prin intermediul procedurilor bilaterale (în
conformitate cu punctul 5.2);
(d) în mod normal, sunt efectuate în mod descentralizat de BCN
(Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii
excepionale, operaiunile simple pot fi efectuate de BCE);
(e) sfera contraprilor nu este limitat a priori pentru tranzaciile
simple; i
(f) se folosesc numai active tranzacionabile (în conformitate cu
capitolul 6) ca active-garanie în tranzaciile simple.
3.3. Emiterea de certificate de crean ale BCE
3.3.1. Tipul instrumentului
BCE poate emite certificate de crean în vederea ajustrii poziiei
structurale a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar,
astfel încât s creeze (sau s accentueze) un deficit de lichiditate
pe pia.
3.3.2. Natura juridic
Certificatele de crean ale BCE reprezint o datorie a BCE fa de
deintorul certificatului în cauz. Certificatele sunt emise i
pstrate în form dematerializat prin înregistrare în cont la
depozitarii de valori mobiliare din zona euro. BCE nu impune nicio
restricie cu privire la transferabilitatea certificatelor. Termenii
i condiiile privind certificatele de crean ale BCE vor conine
dispoziii suplimentare privind acestea.
3.3.3. Condiii privind dobânda
Certificatele de crean ale BCE sunt emise cu discont, adic sunt
emise la o valoare mai mic decât cea nominal i sunt rscumprate la
scaden la valoarea nominal. Diferena dintre valoarea de emisiune cu
discont i valoarea de rscumprare este egal cu dobânda acumulat
aferent valorii de emisiune cu discont, pentru perioada pân la
scadena certificatului, la o rat a dobânzii convenit. Rata dobânzii
aplicat este o rat a dobânzii simple, calculat pe baza conveniei
privind numrul de zile „numr de zile/360”. Modul de calculare a
valorii de emisiune cu discont este indicat în caseta 1.
RO L 331/16 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
CASETA 1
Valoarea de emisiune cu discont este:
P T ¼ N Ü 1
1 þ r I Ü D 36 000
unde:
r I = rata dobânzii (în procente)
D = scadena certificatului de crean al BCE (în zile)
P T = valoarea de emisiune cu discont a certificatului de crean al
BCE
3.3.4. Alte caracteristici operaionale
Caracteristicile operaionale ale emiterii de certificate de crean
ale BCE se pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) certificatele sunt emise pentru a absorbi lichiditate de pe
pia;
(b) certificatele pot fi emise în mod regulat sau neregulat;
(c) certificatele au scadena la mai puin de 12 luni;
(d) certificatele sunt emise prin intermediul licitaiilor standard
(în conformitate cu punctul 5.1);
(e) certificatele sunt atribuite prin licitaie i decontate în mod
descentralizat de ctre BCN; i
(f) toate contraprile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate (prevzute la punctul 2.1) pot prezenta oferte de
participare la licitaie pentru subscrierea certificatelor de crean
ale BCE.
3.4. Operaiuni de swap valutar
3.4.1. Tipul instrumentului
Operaiunile de swap valutar efectuate în scopuri de politic monetar
constau în tranzacii simultane la vedere i la termen efectuate cu
euro în schimbul unei monede strine. Aceste operaiuni se utilizeaz
în scopuri de reglaj fin, în special pentru a gestiona situaia
lichiditii de pe pia i pentru a direciona ratele dobânzii.
3.4.2. Natura juridic
Operaiunile de swap valutar efectuate în scopuri de politic monetar
se refer la operaiunile prin care Eurosistemul cumpr (sau vinde)
euro la vedere în schimbul unei monede strine i, în acelai timp, o
revinde (sau rscumpr) la termen, la o dat de rscumprare determinat.
Dispoziiile contractuale aplicate de BCN în cauz (sau de BCE) conin
prevederi suplimentare privind operaiunile de swap valutar.
3.4.3. Valute i condiii privind cursul de schimb
În general, Eurosistemul opereaz numai cu monede strine folosite în
mod frecvent în tranzacii i în confor mitate cu practicile
standard de pe pia. La fiecare operaiune de swap valutar,
Eurosistemul i contraprile convin cu privire la punctele swap
aferente tranzaciei în cauz. Punctele swap reprezint diferena
dintre cursul de schimb al tranzaciei la termen i cursul de schimb
al tranzaciei la vedere. Punctele swap ale euro în raport cu
monedele strine sunt determinate în conformitate cu conveniile
generale de pe pia. Condiiile privind cursul de schimb pentru
operaiunile de swap valutar sunt definite în caseta 2.
3.4.4. Alte caracteristici operaionale
Caracteristicile operaionale ale operaiunilor de swap valutar se
pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) pot lua forma operaiunilor de furnizare sau de absorbie de
lichiditate;
(b) frecvena acestora nu este standardizat;
(c) scadena acestora nu este standardizat;
(d) sunt efectuate prin intermediul licitaiilor rapide sau al
procedurilor bilaterale (a se vedea capitolul 5);
(e) în mod normal, sunt efectuate în mod descentralizat de BCN
(Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c, în situaii
excepionale, operaiunile bilaterale de swap valutar pot fi
efectuate de BCE); i
(f) Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile
menionate la punctul 2.2 i apendicele 3, un numr limitat de
contrapri care s participe la operaiunile de swap valutar.
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/17
CASETA 2
Operaiuni de swap valutar
S = cursul de schimb la vedere (la data tranzaciei aferent
operaiunii de swap valutar) dintre euro (EUR) i moneda strin
ABC
S ¼ x Ü ABC 1 Ü EUR
FM = cursul de schimb la termen dintre euro i valuta extern ABC la
data rscumprrii din cadrul operaiunii de swap (M)
F M ¼ y Ü ABC 1 Ü EUR
ΔΜ = punctele la termen dintre euro i ABC la data rscumprrii din
cadrul operaiunii de swap (M)
Δ M = F M – S
N(.) = valoarea la vedere a valutei; N(.) M este valoarea la termen
a valutei:
N (ABC) = N (EUR) × S sau N ðEURÞ ¼ N ðABCÞ
S
N (ABC) M = N (EUR) M × F M sau NðEURÞ M ¼ N ðABCÞ M
F M
3.5.1. Tipul instrumentului
Eurosistemul poate invita contraprile s constituie depozite la
termen remunerate la BCN a statului membru în care este stabilit
contrapartea. Atragerea de depozite la termen este prevzut numai în
scopuri de reglaj fin în vederea absorbiei de lichiditate de pe
pia.
3.5.2. Natura juridic
Depozitele acceptate de la contrapri sunt la termen i au o rat fix
a dobânzii. BCN nu acord colateral în schimbul depozitelor.
3.5.3. Condiii privind dobânda
Rata dobânzii aplicat depozitului este o rat a dobânzii simple,
calculat pe baza conveniei privind numrul de zile „numr de
zile/360”. Dobânda se pltete la scadena depozitului.
3.5.4. Alte caracteristici operaionale
Caracteristicile operaionale ale atragerii de depozite la termen se
pot rezuma dup cum urmeaz:
(a) depozitele sunt atrase în vederea absorbiei de
lichiditate;
(b) frecvena cu care sunt atrase depozitele nu este
standardizat;
(c) scadena depozitelor nu este standardizat;
(d) atragerea de depozite se efectueaz în mod normal prin
intermediul licitaiilor rapide, dei nu se exclude posibilitatea
folosirii procedurilor bilaterale (a se vedea capitolul 5);
(e) atragerea de depozite se efectueaz, în mod normal, în mod
descentralizat de BCN (Consiliul guvernatorilor BCE poate decide c,
în situaii excepionale, atragerea bilateral de depozite la termen (
17 ) poate fi efectuat de BCE); i
(f) Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile
menionate la punctul 2.2, un numr limitat de contrapri pentru
atragerea de depozite la termen.
CAPITOLUL 4
FACILITI PERMANENTE
4.1.1. Tipul instrumentului
Contraprile pot folosi facilitatea de creditare marginal pentru a
obine lichiditate overnight de la BCN, la o rat a dobânzii
predeterminat, în schimbul unor active eligibile (în conformitate
cu capitolul 6). Facilitatea este
RO L 331/18 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
( 17 ) Depozitele la termen se pstreaz în conturi deschise la BCN;
se procedeaz la fel chiar dac aceste operaiuni se efectueaz în mod
centralizat de ctre BCE.
destinat s rspund nevoilor temporare de lichiditate ale
contraprilor. În condiii normale, rata dobânzii aplicabil acestei
faciliti constituie o limit superioar pentru rata dobânzii
overnight pe pia. Termenii i condiiile aplicabile acestei faciliti
sunt identice în zona euro.
4.1.2. Natura juridic
BCN pot furniza lichiditate în cadrul facilitii de creditare
marginal fie sub form de contracte de report overnight (adic
proprietatea asupra activului este transferat creditorului, iar
prile convin totodat s efectueze tranzacia invers prin
retrocesiunea activului ctre debitor în urmtoarea zi lucrtoare),
fie sub form de credite colateralizate overnight (adic se
constituie un drept de garanie opozabil, dar, întrucât se pornete
de la premisa executrii obligaiei de rambursare a datoriei, activul
rmâne în proprietatea debitorului). Dispoziiile contractuale
aplicate de BCN în cauz conin prevederi suplimentare privind
contractele de report. La furnizarea de lichiditate sub form de
credite colateralizate se ine seama de diferitele proceduri i
formaliti necesare pentru a permite constituirea i valorificarea
ulterioar a colateralului (un gaj, o cesiune sau sarcin) care se
aplic în diferitele jurisdicii.
4.1.3. Condiii de acces
Instituiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate
pentru contrapri prevzute la punctul 2.1 au acces la facilitatea de
creditare marginal. Accesul la facilitatea de creditare marginal se
acord prin intermediul BCN din statul membru în care este stabilit
instituia. Accesul la facilitatea de creditare marginal se acord
numai în zilele în care TARGET2 ( 18 ) este operaional ( 19 ). În
zilele în care sistemele SSS nu sunt operaionale, accesul la
facilitile de creditare marginal se acord pe baza activelor-garanie
care au fost anterior depuse la BCN.
La închiderea fiecrei zile lucrtoare, poziiile debitoare din contul
de decontare al contraprilor deschis la BCN sunt considerate
automat ca fiind o cerere de acces la facilitatea de creditare
marginal. Procedurile la închiderea zilei în vederea accesului la
facilitatea de creditare marginal sunt menionate la punctul
5.3.3.
De asemenea, o contraparte poate avea acces la facilitatea de
creditare marginal în cazul în care trimite o cerere la BCN a
statului membru în care este stabilit contrapartea. Pentru ca BCN s
prelucreze cererea în aceeai zi în TARGET2, cererea trebuie s fie
primit de BCN cel târziu la 15 minute de la momentul închiderii
TARGET2 ( 20 ), ( 21 ). În general, momentul închiderii TARGET2
este ora 18.00, ora BCE (CET). Termenul-limit pentru solicitarea
accesului la facilitatea de creditare marginal este amânat cu înc
15 minute în ultima zi lucrtoare pentru Eurosistem dintr-o perioad
de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cerere trebuie s se
precizeze valoarea creditului i, în cazul în care activele-garanie
pentru tranzacie nu au fost deja depuse la BCN, trebuie s se
precizeze i activele-garanie pentru tranzacie ce urmeaz s fie
livrate.
În afar de obligaia de a prezenta suficiente active-garanie
eligibile, nu exist nicio limit cu privire la valoarea fondurilor
care pot fi acordate în cadrul facilitii de creditare
marginal.
4.1.4. Scadena i condiiile privind dobânda
Scadena creditului acordat în cadrul facilitii de creditare
marginal este overnight. Pentru contraprile care particip direct la
TARGET2, creditul se ramburseaz în ziua urmtoare în care: (i)
TARGET2; i (ii) sistemele SSS în cauz sunt operaionale, în momentul
deschiderii acestor sisteme.
Rata dobânzii este anunat în prealabil de ctre Eurosistem i se
calculeaz ca rat a dobânzii simple, pe baza conveniei privind
numrul de zile „numr de zile/360”. BCE poate modifica rata dobânzii
în orice moment, respectiva modificare intrând în vigoare, cel mai
devreme, în urmtoarea zi lucrtoare pentru Eurosistem ( 22 ), ( 23
). Dobânda generat în cadrul facilitii se pltete la rambursarea
creditului.
4.1.5. Suspendarea facilitii
Accesul la facilitate se acord numai în conformitate cu obiectivele
i considerentele generale de politic monetar ale BCE. BCE poate
adapta condiiile aplicabile facilitii sau o poate suspenda în orice
moment.
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/19
( 18 ) Începând cu 19 mai 2008, infrastructura tehnic
descentralizat a TARGET a fost înlocuit cu TARGET2. TARGET2 const
într-o platform comun unic (prin intermediul creia toate ordinele
de plat sunt introduse i procesate i plile sunt primite prin
aceleai metode tehnice) i, cât vreme este aplicabil, în sistemele
de contabilitate deinute i utilizate pe plan intern de BCN.
( 19 ) În plus, accesul la facilitatea de creditare marginal este
acordat doar contraprilor care au acces la un cont deschis la BCN
la care se poate deconta operaiunea, de exemplu în cadrul
platformei comune unice din TARGET2.
( 20 ) În unele state membre, este posibil ca banca central naional
sau unele sucursale ale acesteia s nu fie deschise în scopul
efecturii operaiunilor de politic monetar în unele zile lucrtoare
pentru Eurosistem, din cauza zilelor bancare nelucrtoare naionale
sau regionale. În aceste cazuri, BCN este responsabil cu informarea
prealabil a contraprilor cu privire la msurile ce trebuie luate în
vederea asigurrii accesului la facilitatea de creditare marginal pe
perioada zilelor bancare nelucrtoare.
( 21 ) Zilele în care TARGET2 este închis sunt anunate pe
website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe
website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
( 22 ) În prezentul document, termenul „zi lucrtoare pentru
Eurosistem” se refer la orice zi în care BCE i cel puin o banc
central naional sunt deschise în scopul de a efectua operaiuni de
politic monetar din Eurosistem.
( 23 ) Consiliul guvernatorilor adopt, în general, deciziile cu
privire la modificrile ratei dobânzii atunci când acesta evalueaz
orientarea politicii monetare la prima reuniune a acestuia din lun.
Aceste decizii intr în vigoare, în general, numai la începutul
urmtoarei perioade de aplicare a rezervelor minime
obligatorii.
4.2.1. Tipul instrumentului
Contraprile pot folosi facilitatea de depozit pentru a plasa
depozite overnight la BCN. Depozitele se remu nereaz la o rat
predeterminat a dobânzii. În condiii normale, rata dobânzii la
facilitate constituie o limit inferioar pentru rata dobânzii
overnight de pe pia. Termenii i condiiile privind facilitatea de
depozit sunt identice în zona euro ( 24 ).
4.2.2. Natura juridic
Depozitele overnight acceptate de la contrapri se remunereaz la o
rat fix a dobânzii. Contraprile nu primesc colateral în schimbul
depozitelor.
4.2.3. Condiii de acces ( 25 )
Instituiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate
pentru contrapri menionate la punctul 2.1 au acces la facilitatea
de depozit. Accesul la facilitatea de depozit se acord prin
intermediul BCN a statului membru în care este stabilit instituia.
Accesul la facilitatea de depozit se acord numai în zilele în care
TARGET2 este deschis ( 26 ).
Pentru a avea acces la facilitatea de depozit, contrapartea trebuie
s trimit o cerere la BCN a statului membru în care este stabilit
contrapartea. Pentru ca BCN s prelucreze cererea în aceeai zi în
TARGET2, cererea trebuie s fie primit de BCN cel târziu la 15
minute de la momentul închiderii TARGET2, care este, în general,
ora 18.00, ora BCE (CET) ( 27 ), ( 28 ). Termenul-limit pentru
solicitarea accesului la facilitatea de depozit este amânat cu înc
15 minute în ultima zi lucrtoare pentru Eurosistem dintr-o perioad
de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cerere trebuie
precizat valoarea depozitat în cadrul facilitii.
Nu exist nicio limit cu privire la suma pe care o contraparte o
poate depune în cadrul facilitii.
4.2.4. Scadena i condiiile privind dobânda
Scadena depozitelor constituite în cadrul facilitii de depozit este
overnight. Pentru contraprile care particip direct la TARGET2,
depozitele deinute în cadrul facilitii sunt scadente în ziua
urmtoare în care TARGET2 este operaional, în momentul deschiderii
acestuia.
Rata dobânzii este anunat în prealabil de ctre Eurosistem i se
calculeaz ca rat a dobânzii simple, pe baza conveniei privind
numrul de zile „numr de zile/360”. BCE poate modifica rata dobânzii
în orice moment, respectiva modificare intrând în vigoare cel mai
devreme în urmtoarea zi lucrtoare pentru Eurosistem ( 29 ). Dobânda
generat de depozite se pltete la scadena depozitului.
4.2.5. Suspendarea facilitii
Accesul la facilitate se acord numai în conformitate cu obiectivele
i considerentele generale de politic monetar ale BCE. BCE poate
adapta condiiile aplicabile facilitii sau o poate suspenda în orice
moment.
CAPITOLUL 5
5.1.1. Consideraii generale
Operaiunile de pia monetar din Eurosistem se efectueaz, în mod
normal, prin intermediul licitaiilor. Procedurile de licitaie din
Eurosistem se desfoar în ase etape operaionale, prezentate în
caseta 3.
Eurosistemul face distincie între dou tipuri diferite de licitaii:
licitaii standard i licitaii rapide. Procedurile pentru licitaiile
standard i licitaiile rapide sunt identice, cu excepia intervalului
de timp i a sferei contraprilor.
RO L 331/20 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
( 24 ) În rile din zona euro se pot întâlni diferene operaionale
determinate de existena unor structuri contabile diferite ale
bncilor centrale naionale.
( 25 ) Din cauza existenei unor structuri contabile diferite ale
bncilor centrale naionale, BCE poate permite bncilor centrale
naionale s aplice condiii de acces uor diferite de cele menionate
aici. Bncile centrale naionale vor furniza informaiile referitoare
la orice astfel de deviere de la condiiile de acces descrise în
prezentul document.
( 26 ) În plus, accesul la facilitatea de depozit este acordat doar
contraprilor care au acces la un cont deschis la BCN la care se
poate deconta operaiunea, de exemplu în cadrul platformei comune
unice din TARGET2.
( 27 ) În plus, accesul la facilitatea de creditare marginal este
acordat doar contraprilor care au acces la un cont deschis la BCN
la care se poate deconta operaiunea, de exemplu în cadrul
platformei comune unice din TARGET2.
( 28 ) În prezentul document, termenul „zi lucrtoare pentru
Eurosistem” se refer la orice zi în care BCE i cel puin o banc
central naional sunt deschise în scopul de a efectua operaiuni de
politic monetar din Eurosistem.
( 29 ) Consiliul guvernatorilor adopt, în general, deciziile cu
privire la modificrile ratei dobânzii atunci când acesta evalueaz
orientarea politicii monetare la prima reuniune a acestuia din lun.
Aceste decizii intr în vigoare, în general, numai la începutul
urmtoarei perioade de aplicare a rezervelor minime
obligatorii.
5.1.1.1. L i c i t a i i s t a n d a r d
În cazul licitaiile standard, intervalul de timp maxim dintre
momentul anunrii licitaiei i cel al certificrii rezultatului
alocrii este de 24 de ore (intervalul de timp dintre termenul de
depunere a ofertelor i anunarea rezultatului alocrii este de
aproximativ dou ore). Graficul 1 prezint o imagine de ansamblu a
cronologiei uzuale a etapelor operaionale ale licitaiilor standard.
BCE poate decide s adapteze aceast cronologie pentru operaiuni
individuale, dac este necesar.
Operaiunile principale de refinanare, operaiunile de refinanare pe
termen mai lung i operaiunile structurale (cu excepia tranzaciilor
simple) se efectueaz întotdeauna prin intermediul licitaiilor
standard. Contraprile care îndeplinesc criteriile generale de
eligibilitate menionate la punctul 2.1 pot participa la licitaii
standard.
5.1.1.2. L i c i t a i i r a p i d e
Licitaiile rapide se desfoar, în mod normal, într-un interval de
timp de 90 de minute de la momentul anunrii licitaiei, certificarea
având loc imediat dup anunarea rezultatelor alocrii. Cronologie
uzual a etapelor operaionale ale licitaiilor rapide este prezentat
în graficul 2. BCE poate decide s adapteze aceast cronologie pentru
operaiuni individuale, dac este necesar. Licitaiile rapide se
utilizeaz numai la efectuarea operaiunilor de reglaj fin.
Eurosistemul poate selecta, în conformitate cu criteriile i
procedurile menionate la punctul 2.2, un numr limitat de contrapri
care s participe la licitaii rapide.
5.1.1.3. L i c i t a i i l a r a t f i x i l a r a t v a r i a b i
l
Eurosistemul are opiunea de a realiza fie licitaii la rat fix (de
volum), fie licitaii la rat variabil (de dobând). În cazul unei
licitaii la rat fix, BCE determin, în prealabil, rata dobânzii, iar
contraprile participante liciteaz suma pe care doresc s o
tranzacioneze la rata fix a dobânzii. ( 30 ) În cazul unei licitaii
la rat variabil, contraprile liciteaz sumele de bani i ratele
dobânzii la care doresc s efectueze tranzacii cu BCN ( 31 ).
CASETA 3
Etapa 1 Anunarea licitaiei
(a) Anunarea de ctre BCE prin intermediul reelelor publice de
informare i pe website-ul BCE
(b) Anunarea de ctre BCN prin intermediul reelelor naionale de
informare i în mod direct prin transmiterea ctre contrapri
individuale (dac este apreciat necesar)
Etapa 2 Pregtirea i depunerea ofertelor de ctre contrapri
Etapa 3 Prelucrarea ofertelor de ctre Eurosistem
Etapa 4 Alocarea i anunarea rezultatelor licitaiei
(a) Decizia BCE privind alocarea
(b) Anunarea rezultatelor alocrii prin intermediul reelelor publice
de informare i pe website-ul BCE
Etapa 5 Certificarea rezultatelor individuale ale alocrii
Etapa 6 Decontarea tranzaciilor (a se vedea punctul 5.3)
5.1.2. Calendarul licitaiilor
5.1.2.1. O p e r a i u n i p r i n c i p a l e d e r e f i n a n a
r e i o p e r a i u n i d e r e f i n a n a r e p e t e r m e n m a
i l u n g
Operaiunile principale de refinanare i operaiunile de refinanare pe
termen mai lung se efectueaz în confor mitate cu un calendar
orientativ publicat de Eurosistem ( 32 ). Calendarul se public cu
cel puin trei luni înainte de începutul anului pentru care este
valabil. Zilele uzuale de tranzacionare pentru operaiunile
principale de refinanare i cele de refinanare pe termen mai lung
sunt menionate în tabelul 2. BCE dorete s ofere contraprilor din
toate statele membre posibilitatea de a participa la operaiunile
principale de refinanare i la operaiunile de refinanare pe termen
mai lung. Prin urmare, atunci când stabilete calendarul pentru
respec tivele operaiuni, BCE efectueaz adaptrile necesare în
programul normal pentru a ine seama de zilele bancare nelucrtoare
din fiecare stat membru.
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/21
( 30 ) În cadrul licitaiilor la rat fix pentru operaiunile de swap
valutar, BCE stabilete punctele swap aferente operaiunii, iar
contraprile fac oferte privind suma determinat de moned strin pe
care doresc s o vând (i s o rscumpere) sau s o cumpere (i s o
revând) în condiiile respective.
( 31 ) În cadrul licitaiilor la rat variabil pentru operaiunile de
swap valutar, contraprile fac oferte privind suma determinat de
moned strin i punctele swap la care doresc s efectueze
tranzacii.
( 32 ) Calendarul licitaiilor Eurosistemului se poate gsi pe
website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu, precum i pe
website-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).
Operaiunile structurale efectuate prin licitaii standard nu sunt
efectuate în conformitate cu un calendar pres tabilit. Totui,
operaiunile respective se desfoar i se deconteaz, în mod normal,
numai în zilele care sunt zile lucrtoare pentru BCN ( 33 ) în toate
statele membre.
5.1.2.3. O p e r a i u n i d e r e g l a j f i n
Operaiunile de reglaj fin nu sunt efectuate în conformitate cu un
calendar prestabilit. BCE poate decide efectuarea operaiunilor de
reglaj fin în orice zi lucrtoare pentru Eurosistem. La aceste
operaiuni particip numai BCN ale statelor membre în care ziua
tranzaciei, ziua decontrii i ziua rambursrii sunt zile lucrtoare
pentru BCN.
Graficul 1
[orele sunt menionate conform orei BCE (CET)]
Not: Cifrele se refer la etapele operaionale definite în caseta
3.
Graficul 2
Cronologia uzual a etapelor operaionale în cadrul licitaiilor
rapide
Not: Cifrele se refer la etapele operaionale definite în caseta
3.
Tabelul 2
Zile uzuale de tranzacionare pentru operaiunile principale de
refinanare i operaiunile de refinanare pe termen mai lung
Tipul operaiunii Zi uzual de tranzacionare (Z)
Operaiuni principale de refinanare Fiecare zi de mari
Operaiuni de refinanare pe termen mai lung Ultima zi de miercuri a
fiecrei luni calendaristice ( 1 )
( 1 ) Ca urmare a perioadei srbtorii Crciunului, operaiunea din
decembrie este devansat, în general, cu o sptmân, adic în ziua de
miercuri precedent din aceeai lun.
RO L 331/22 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
( 33 ) În prezentul document, termenul „zi lucrtoare pentru BCN” se
refer la orice zi în care banca central naional a unui anumit stat
membru este deschis în scopul efecturii operaiunilor de politic
monetar din Eurosistem. În unele state membre, sucursale ale bncii
centrale naionale pot fi închise în zile lucrtoare pentru BCN din
cauza zilelor nelucrtoare locale sau regionale. În aceste cazuri,
banca central naional în cauz este responsabil de informarea
prealabil a contraprilor cu privire la msurile care trebuie luate
în cazul tranzaciilor ce implic sucursalele respective.
5.1.3. Anunarea licitaiei
Licitaiile standard din Eurosistem se anun în mod public, prin
intermediul reelelor de informare i al website- ului BCE. În plus,
operaiunea de licitaie poate fi anunat de BCN direct contraprilor
care nu au acces la reelele de informare. Mesajul public de anunare
a licitaiei conine, de regul, urmtoarele informaii:
(a) numrul de referin al licitaiei;
(b) data licitaiei;
(c) tipul operaiunii (furnizare sau absorbie de lichiditate i tipul
instrumentului de politic monetar care urmeaz s fie folosit);
(d) scadena operaiunii;
(e) tipul licitaiei (licitaie la rat fix sau la rat
variabil);
(f) metoda de alocare (licitaie de tip olandez sau licitaie de tip
american, astfel cum sunt definite la punctul 5.1.5);
(g) volumul prevzut pentru operaiune (de regul, numai în cazul
operaiunilor de refinanare pe termen mai lung);
(h) rata dobânzii/preul/punctele swap determinate (în cazul
licitaiei la rat fix);
(i) minimul/maximul acceptat al ratei dobânzii/preului/punctelor
swap (dac este cazul);
(j) data începerii operaiunii i data scadenei acesteia (dac este
cazul) sau data valutei i data scadenei instrumentului (în cazul
emiterii de certificate de crean ale BCE);
(k) valutele implicate i valuta a crei sum este determinat (în
cazul operaiunilor de swap valutar);
(l) cursul de schimb de referin la vedere care trebuie folosit la
calcularea ofertelor (în cazul operaiunilor de swap valutar);
(m) limita maxim a ofertei (dac este cazul);
(n) suma minim alocat fiecrei contrapri (dac este cazul);
(o) procentul minim de alocare (dac este cazul);
(p) orarul de prezentare a ofertelor;
(q) valoarea nominal a certificatelor (în cazul emiterii de
certificate de crean ale BCE); i
(r) codul ISIN al emisiunii (în cazul emiterii de certificate de
crean ale BCE).
În vederea îmbuntirii transparenei în cazul operaiunilor de reglaj
fin, Eurosistemul anun licitaiile rapide, de regul, în mod public i
în avans. Totui, în situaii excepionale, BCE poate decide s nu
anune public, în avans, licitaiile rapide. Anunarea licitaiilor
rapide se face conform procedurilor prevzute pentru licitaiile
standard. În cazul unei licitaii rapide care nu se anun public în
avans, contraprile selectate sunt contactate în mod direct de BCN.
În cazul unei licitaii rapide care se anun public, BCN poate
contacta în mod direct contraprile selectate.
5.1.4. Pregtirea i transmiterea ofertelor de participare la
licitaie de ctre contrapri
Ofertele contraprilor trebuie s corespund modelului oferit de BCN
pentru operaiunea în cauz. Ofertele trebuie transmise BCN a unui
stat membru în care se afl o unitate a instituiei respective (sediu
central sau sucursal). În fiecare stat membru ofertele unei
instituii pot fi prezentate numai de o singur unitate (fie de
sediul central, fie de o sucursal).
În cazul licitaiilor la rat fix, contraprile trebuie s precizeze în
ofertele lor suma pe care doresc s o tranzacioneze cu BCN ( 34
).
În cazul licitaiilor la rat variabil, contraprile pot depune pân la
10 oferte diferite din punct de vedere al nivelurilor ratei
dobânzii/preului/punctelor swap. În situaii excepionale
Eurosistemul poate impune pentru licitaiile la rat variabil o limit
a numrului de oferte care pot fi depuse. În fiecare ofert
contraprile trebuie s indice suma pe care doresc s o tranzacioneze
cu BCN i rata relevant a dobânzii ( 35 ), ( 36 ). Ofertele privind
rata dobânzii trebuie s fie exprimate ca multipli de 0,01 puncte
procentuale. În cazul unei licitaii la rat variabil pentru
operaiuni de swap valutar, punctele swap trebuie determinate în
conformitate cu conveniile standard de pe pia, iar ofertele trebuie
exprimate ca multipli de 0,01 puncte swap.
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/23
( 34 ) La operaiunile de swap valutar la rat fix, trebuie s se
indice suma determinat de moned strin pe care contrapartea dorete s
o tranzacioneze cu Eurosistemul.
( 35 ) În ceea ce privete emiterea de certificate de crean ale BCE,
BCE poate decide c ofertele trebuie exprimate sub form de preuri i
nu ca o rat a dobânzii. În asemenea cazuri preurile trebuie
indicate ca procente din valoarea nominal.
( 36 ) În operaiunile de swap valutar la rat variabil, trebuie s se
indice suma determinat de moned strin pe care contrapartea dorete s
o tranzacioneze cu Eurosistemul i nivelul relevant al punctelor
swap.
În cazul operaiunilor principale de refinanare, valoarea minim a
ofertei este de 1 000 000 EUR. Ofertele care depesc aceast valoare
trebuie exprimate ca multipli de 100 000 EUR. Aceeai valoare minim
a ofertelor i aceiai multipli se aplic i în cazul operaiunilor de
reglaj fin i al operaiunilor structurale. Valoarea minim a ofertei
se aplic pentru fiecare nivel al ratei dobânzii/preului/punctelor
swap.
Pentru operaiunile de refinanare pe termen mai lung, fiecare BCN
definete o valoare minim a ofertei cuprins între 10 000 EUR i 1 000
000 EUR. Ofertele care depesc valoarea minim definit a ofertei
trebuie exprimate ca multipli de 10 000 EUR. Valoarea minim a
ofertei se aplic pentru fiecare nivel al ratei dobânzii.
BCE poate impune o limit maxim a ofertei pentru a evita ofertele cu
o valoare disproporionat de mare. O astfel de limit maxim a ofertei
se indic întotdeauna în mesajul public de anunare a
licitaiei.
Contraprile trebuie s aib permanent posibilitatea de a acoperi
sumele care le sunt alocate cu o cantitate suficient de
active-garanie eligibile ( 37 ). Prevederile contractuale sau
reglementrile aplicate de BCN relevant permit aplicarea de
penalizri în cazul în care o contraparte nu transfer o cantitate
suficient de active-garanie sau de lichiditate pentru a deconta
valoarea care i-a fost alocat în cadrul unei licitaii.
Ofertele pot fi revocate pân la termenul de depunere a acestora.
Ofertele transmise dup termenul specificat în mesajul de anunare a
licitaiei nu sunt valabile. BCN hotrsc dac termenul a fost
respectat. BCN exclud toate ofertele unei contrapri în cazul în
care valoarea total a ofertelor depete limita maxim a ofertei
stabilit de BCE. De asemenea, BCN exclud orice ofert cu o valoare
mai mic decât valoarea minim a ofertei sau care este mai mic decât
minimul sau mai mare decât maximul acceptat pentru rata
dobânzii/preul/punctele swap. În plus, BCN pot exclude ofertele
incomplete sau care nu respect modelul furnizat. În cazul
excluderii unei oferte, BCN în cauz informeaz contrapartea cu
privire la decizia sa de excludere înainte de alocarea sumelor în
cadrul licitaiei.
5.1.5. Proceduri de alocare în cadrul licitaiei
5.1.5.1. L i c i t a i e l a r a t f i x
Alocarea în cadrul unei licitaii la rat fix presupune adunarea
ofertelor primite de la contrapri. În cazul în care valoarea
agregat a ofertelor depete suma total a lichiditii care urmeaz s
fie alocat, ofertele depuse se onoreaz în mod proporional, în
funcie de raportul dintre suma de alocat i valoarea agregat a
ofertelor (a se vedea caseta 4). Suma alocat fiecrei contrapri este
rotunjit la cel mai apropiat euro. Cu toate acestea, BCE poate
hotrî s aloce o sum minim sau un procent minim fiecrui ofertant în
cazul licitaiilor la rat fix.
CASETA 4
Procentul de alocare este:
Suma alocat celei de-a i-a contrapri este:
all i = all % × (a i )
unde:
a i = valoarea ofertei celei de-a i-a contrapri
all% = procentul alocat
all i = suma total alocat celei de-a i-a contrapri
5.1.5.2. L i c i t a i i l a r a t v a r i a b i l î n e u r
o
Alocarea în cadrul licitaiilor la rat variabil în euro de furnizare
de lichiditate presupune gruparea ofertelor în ordinea
descresctoare a ratelor dobânzilor oferite. Ofertele cu nivelurile
cele mai ridicate ale ratei dobânzii au prioritate, iar ofertele cu
rate ale dobânzii mai sczute sunt acceptate în ordine descresctoare
pân la epuizarea cantitii totale de lichiditate de alocat. În cazul
în care, la nivelul cel mai sczut acceptat al ratei dobânzii (adic
rata dobânzii marginale), valoarea agregat a ofertelor depete suma
rmas pentru alocare, suma rmas este alocat ofertelor în proporia
cuvenit în funcie de raportul dintre suma de alocat i valoarea
agregat a ofertelor la rata dobânzii marginale (a se vedea caseta
5). Suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit la cel mai apropiat
euro.
RO L 331/24 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.12.2011
( 37 ) Sau s deconteze suma în numerar în cazul operaiunilor de
absorbie de lichiditate.
În alocarea în cadrul licitaiilor la rat variabil de absorbie de
lichiditate (care pot fi folosite pentru emiterea de certificate de
crean ale BCE i pentru atragerea de depozite la termen) ofertele
sunt grupate în ordinea cresctoare a ratelor dobânzilor oferite
(sau în ordinea descresctoare a preurilor oferite). Ofertele cu
nivelul cel mai sczut al ratei dobânzii (preul cel mai ridicat)
sunt cele dintâi onorate, iar ofertele cu ratele dobânzii mai
ridicate (oferte cu preuri mai sczute) sunt acceptate în ordine
succesiv pân la atingerea nivelului de lichiditate de absorbit. În
cazul în care, la nivelul cel mai ridicat acceptat al ratei
dobânzii (preul cel mai mic) (adic rata dobânzii marginale/preul
marginal), valoarea agregat a ofertelor depete suma rmas pentru
alocare, suma respectiv este alocat ofertelor în mod proporional,
în conformitate cu raportul dintre suma rmas de alocat i valoarea
agregat a ofertelor la rata dobânzii marginale/preul marginal (a se
vedea caseta 5). Pentru emiterea de certificate de crean ale BCE,
suma alocat fiecrei contrapri este rotunjit pân la cel mai apropiat
multiplu al valorii nominale a certificatelor de crean ale BCE.
Pentru alte operaiuni de absorbie de lichiditate, suma alocat
fiecrei contrapri este rotunjit la cel mai apropiat euro.
BCE poate decide s aloce o sum minim fiecrui ofertant câtigtor în
cadrul licitaiilor la rat variabil.
CASETA 5
(exemplul se refer la ofertele privind ratele dobânzilor)
Procentul de alocare la rata dobânzii marginale este:
all% ðr m Þ ¼
A – X m – 1
aðr m Þ
Suma alocat celei de-a i-a contrapri la rata dobânzii marginale
este:
all (r m ) i = all%(r m ) × a(r m ) i
Suma total alocat celei de-a i-a contrapri este:
all i ¼ X m – 1
s ¼ 1 aðr s Þ i þ allðr m Þ i
unde:
A = suma total alocat
r s = a s-a ofert de rat a dobânzii prezentat de contraparte
n = numrul total al contraprilor
a(r s ) i = valoarea ofertei la a s-a rat a dobânzii (r s )
prezentat de a i-a contraparte
a(r s ) = valoarea agregat a ofertelor la a s-a rat a dobânzii (r s
)
aðr s Þ ¼ X n
i ¼ 1 aðr s Þ i
r m = rata dobânzii marginale:
r 1 ≥ r s ≥ r m în cazul unei licitaii de furnizare de
lichiditate
r m ≥ r s ≥ r 1 în cazul unei licitaii de absorbie de
lichiditate
r m–1 = rata dobânzii înainte de rata dobânzii marginale (ultima
rat a dobânzii la care ofertele se onoreaz în totalitate):
r m–1 > r m în cazul unei licitaii de furnizare de
lichiditate
r m > r m–1 în cazul unei licitaii de absorbie de
lichiditate
all%(r m ) = procentul de alocare la rata dobânzii marginale
all(r s ) i = suma alocat celei de-a i-a contrapri la a s-a rat a
dobânzii
all i = suma total alocat celei de-a i-a contrapri
RO 14.12.2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331/25
5.1.5.3. L i c i t a i i l a r a t v a r i a b i l a v â n d c a o
b i e c t o p e r a i u n i d e s w a p v a l u t a r
Alocarea în cadrul licitaiilor la rat variabil având ca obiect
operaiuni de swap valutar de furnizare de lichiditate presupune
gruparea ofertelor în ordinea cresctoare a punctelor swap ( 38 ).
Ofertele cu nivelul cel mai sczut al punctelor swap au prioritate,
urmând ca ofertele cu niveluri mai ridicate s fie acceptate în
ordine cresctoare pân la epuizarea sumei totale determinate a
valutei de alocat. În cazul în care, la cel mai ridicat nivel
acceptat al punctelor swap (adic punctele swap marginale), valoarea
agregat a ofertelor depete suma rmas pentru alocare, suma rmas este
alocat ofertelor în mod proporional, în funcie de raportul dintre
suma de alocat i valoarea agregat a ofertelor la punctele swap
marginale (a se vedea caseta 6). Suma alocat fiecrei contrapri este
rotunjit la cel mai apropiat euro.
Alocarea în cadru