I. I. U.

fI

idn ercul Studentilor Macedo-RornaniCALEA RAHOVEI, 29_ " -^1,.." - -w--

bimetal* firominilorpentru Romania

Conferintii Omuta let Cercul Studentilor Macedo-Romdniedinta publicd din 14 Martie 1910

DE

C N S T. N 0 E

\Xa 4

ALIIINIII44%/C/1 rermst

BUCURESTI

Tipografia DOR. P. CUCU, Str. Lipscani No. I1910www.digibuc.ro

Gercul Studentilor Macedo-RomniCALEA RAHOVkI, 29

VYVYVYVVVVVYVYVVVVY'YVVYVVVVVV I'VVYVYY

IIIIPORTANTA AROMNILORPENTRU ROMANIA

CONFERINTI TINUTI LA CERCUL STUDENTILOR MACEDO-ROMINI

fN SEDINTA PUBLICk DIN 14 MARTIE 1910

DE

CONISm. N 0 E

081f. At II14,01 /al POPII;lat

BUCURESTI

Tipografia DOR. P. CUCU, Str. Lipscani No. I1910

www.digibuc.ro

0000 111114.4

11 Point

oos,

Curentul sinatos de indrumare pe calea muncii,..,ce a luat in steipanire pe colegii din Tara si caretinde sd inlocuiascei peste tot activitatea geileigioasetde altei data, nu a reimas feird efect asupra eleme-telor studioase aromane care treiesc in zilnic con-tact cu clansii.

Acestui nou spirit se datoreste constituirea Cer-,cului Studentilor aromani fiivteazei de doi aniin Capitalei avand 'de scop!:

A indruma pe membrii sdi pe calea muncii se-rioase i apregeitirei teineinice in vederea chestiunilor -

- ce vor fi chemati, s serveascei in viitor, si a contri-bui la cunoasterea mai deplina a vietii si a che-stiunii aromdnesti de ceitre colegii si publicul dinarei.Pentru aceasta s'a luat iiitiativa a se tine anual

cede o serie de sezatori literaro-artistice, la care in-tre'altele sd aibe loc si ,lucreiri si conferinte cu su-biecte referitoare la chestiunea i viata Aromanilor.

Aceste conferinte se vor tipeiri succesiv de eatreCerc dvdnd a se desface in beneficiul seiu, spre a sainjgheba un, fond, cu ajutorul ceiruia set se poateface excursii, cerceteiri, studii la fata locului, in di-feritele domenii ale vietii aromcinesti.

In speranta cci pablicul ne va incuraja incepe m ,cu eonferinta de asteizi.

COMITETULwww.digibuc.ro

Onorat Auditor,Unul din scopurile, care au determinat constituirea

-*Cercului nostru studentesc; a fost acela de a stu-dia sub toate raporturile chestiunea aranneasca,spre a contribui la cunoasterea i larnurirea mai deaproape a ei sub diferitele sale fete.

Pentru aceasta s'a hotrt tinerea unei serii desezatori in care, intre altele, sa se faca i diferite ex-puneri asupra vietii si a milcarii nationale a aro-mnilor.

Inaugurndu-se astazi aceast activitate, s'a crezutnimerit s se inceap printr'o incercare -de a se l-muri importanta aromeinilor pentru Romeinia.

S'a gsit de cuviint &A se &ea aceast introdu-cere, intru cat credem ca este necesar s fim Minn-

att noi ct i fratii nostri din lark asupra uti-littii elementului aromn in ce priveste intereseleRomniei.

Trebue sd fie lmuriti Romnii din Tara, de oaremiscarea aceasta se tine prin jertfele lor patrio-

tice. De ei tlepinde in ultim analiz buna saureaua ei indrumare i dacd dnsii nu vor putea

formeze in chip lamurit o convingere asuprautilitatii sale, ce ar fi mai natural de cat s ince-teze cu aceste sacrificii ?

Caci e drept ea' sentimentalismul poate face mult prinputerea cu care provoaca anumite actiuni inteun a-nume moment, dar zaracteristica sentimentului esteaceia c nu poate dura mult i c, pe el nu se potbaza actiuni cu caracter de durabilitate. Vine o-epoch' cand gefieratli mai pozitive si mai realiste se ri-www.digibuc.ro

died i acestea nu s mai multumesc cu- fraze si cu decla---ratii. de frtie, ele voesc s vazfi lmurit pe ce chel-tuese banul. Pentru acest Inotiv suntem datori sd lespunem clar, ce pot astepta de la noi.

Dar mai mult de at fratii. din Tara avem noiAremnii nevoe s fim luminati asupra viitorului sia valoarei noastre.

Nu existd demoralizare mai mare si mai primej7dioasd pentru un popor de ct atunci, cand, fie dinignorarea fortelor sau a situatiei sale, fie din sen-timent de neputintd, ajunge la cnstiinta injositoarea propriei sale nimicnicii.

Forta de coheziune, care sustine via ta unui orga-nizm ethic ca i a unei, clase sociale, rezid in ac-tiunea de indeplinire a unei functii esentiale in viataneamului sau a socientii din care face parte i incontiinta ce o are despre acest rol. and acest or-ganizm etnic sau social, perde increderea in sine, cndajunge la convingerea inutilittii sale, aceast puterede coheziune se transform inteo putere do, dza-gregare, prin trezirea tendintelor materialiste de or-din pur egoist ale indivizilor ce-1 fOrmeazd. In vir-tutea fortei de inrtie, care tine unele lucruri incd.cat-va timp, dupd ce viata s'a retras din ele ; unasemenea element va mai putea dura o bucat devreme, dar seva e secatd i mai curnd San mai"trziu va trebui s caz, cum cad frunzele vefejite,fcnd loc altor elemente care stiu ce vor si au in-credere in sine.

WA de ce gsim cd este trebuincios, att peirtruRomnii din Tara cat si mai ales pentru noi, ca sd'ne lmurim asupra rolului ce l'am putea avea fatilcu viitorul neamului si al statului romnesc.

Aceasta cu att mai mult, cu ct vorbirid in gene-ral, nici fratii din Tara, nici noi nu prea suntem 1A-muriti asupra acestei utilitti a elementului aromn.

De cte ori vorbind cu prieteni din regat, nu sewww.digibuc.ro

7intmpl s auzim aceasta intrebare : Tara faceacolo sacrilicii, ai putea..sd-mi spui care e folosulnostru in aceast risipA ?

nu rare ori cel interpelat rmne incurcat ne-stiind ce s rdspund sau incercnd s scape in chipoare cum lturalnic prin fraze ca aceasta : De si-gur, Statul romn trebue s stie de ce cheltueste devreme ce impus de bun Toe aceste sacrificii.

Ori cht de abil ar fi ins, acest rspuns, ca si in-trebarea fratilor nostri, dovedeste c vorbind in ge-neral, nici ei nu stiu de ce fac aceste sfortri, nicinoi nu stim care este tinta real fie si indeprtata sbuciumrilor noastre.

In cele ce urmeazd voiu cuta s dau un rdspunsla aceastrt intrebare, avnd in yedere, nu at:At rezul-tatele ce se pot astepta astzi, cat cele la care sepoate ajunge in viitor printr'o alt indrumare.

* *

Mai intaiu ins imi veti permite s insist un mo-ment asupra cauzelor acestei nedumeriri dintr'o partesi dintr'alta.

Cauza acestei nedumeriri st in conceptia gresit,simplist, veche, care stpneste mintele noastre, chiarale celor cu pretentie de a judeca mai rational ase-menea miscri, cnd ne gndim la actiuni ca cea a-romiineasc.

Dup aceast conceptie ori ce miscare trebue-saib o tendint, fie si ascunsh de revendicatiuni po-litico-sociale, o nzuint de a se inltura prin aju-torul ei nedreptti adnc simtite.

MiscArile care nu se pot preta la asemenea inter-prethri, cum este actiunea noastr cultural nationa-list, apar ca o agitatie zadarnic, ca un capritiutrector si MI% fond.

Dup acest criteriu popular judecm i noi. Za-darnic cheltueste Tara parale cu aromnii, ei suntprea putini, prea resfirati, prea departe de noi, pen-www.digibuc.ro

8tru a spera avantagii teritoriale de pe urma lor, zicfratii din Tara.

Si tot asa zic si multi Aromni : Noi n'avem niciun viitor, Macedonia cu Epirul inteun viitor, maimult sau mai putin apropiat, vor fi ale tdrilor limi-trofe, noi in zadar facem sfortdri.

Tot pe aceast conceptie simplist se baseazdprerea unora dintre prietenii i dusmanii actiuniinoastre, care ne cred ca un viitor obiect de schimb,pentru nu stiu ce avantagii teritoriale viitoare, cum

rtcirea cu exagerarea i micsorarea numruluinostru de catre statisticianii prieteni i neprieteni.Si tot aci st explicatia pesimismului acelora dintrefratii din lard care declard eh' in Macedonia se faceo politica de sentiment.

Ei bine, d-lor, aceste judecati pornesc dintr'un te-meiu fals. Impotriva acestui- mod de a judeca, seridicd constatarile trase din observarea focalai fortelorcare constitue puterea statelor.

M rirea fortei brutale a unui popor, prin addugiria sine a altor prti, nu este singura cale pe care un'stat se poate folosi de fratii si de peste granit, intimpurile de ast-zi.

Elementul aromn, cu toatd resfirarea sa, cu tot nu-mdrul su redus, cu toat deprtarea s'a de trunchiulprincipal al neamului, poate avea pe altd cale o va-loare incalculabild pentru viitorul acestei tari.

In ce consta aceast valoare `.)Onorat auditoriu

Dintre fortele care constitue superioritatea unuipopor asupra altui popor cea mai vizibil i, pentrumulte popoare, cea mai insemnat a fost puterea bru-tal a nunadrului care-si are expresiunea in armata.

Armata corespunde instinctului de conservare ma-teriald a popoarelor.

Ea aprd pe popoare de atacuri ce s'ar putea aducewww.digibuc.ro

9ilintei lor materiale. Prin armat se afirm puterea.fizic a unui pupor asupra altuia, cnd fortele sale'brute, sporite I dau sensatia necesittii unei expan--siuni in afar. Dar pe msur ce statele s'au inItatdela instinctul de simpl conservare la scopuri maiideale, au apfirut forte noi, care rspund la noi ne-

reesitki.Secolul nostru cunoate dou din aceste forte, care,

dac nu sunt aa de drastice in actiunea lor, dauin schimb nastere la rezultate incalculabil mai dura--bile dect ale fortei armate.

Aceste forte sunt vechi. Ele dateazd dela primeleiriceputuri de civilizatie pe pmnt, dar secolul nostrueste acela care le-a scos din rnclul puterilor natu-rale, le a definit, a studiat legile lor i a dat statelor;putinta, de a le mAnui cu aceiasi preciziune cu carese mnueste forta armatei.

Prima dintre aceste forte este puterea sufleteasccare-si are expresia coneret in cultura unui popor.

Aceasta este puterea prin care nearnuril care dis-pun de ea, pot pune stpfmire pe fiinta moral aneamurilor care nu o au, WA a fi nevoie de vre-osfortare militar in acest scop.

Este puterea care a fcut ca Imperiul Roman deR Asfirit s se transforme in lmperiu grecesc, lsandlumii cultur si o civilizatie greceascii in loc deuna romand in Orient. Este aceea prin care SlaviifrA s aibe asupra poporului rornn nici o stpnirepolitick fiind ei insi-si robiti pe timpul acela au MA-husit sub haina greoaie a spiritului si a limbei lorviata sufleteasc a acestui popor tocmai in momen-tele cele mai striilucite ale expansiunii sale militare.

Este puterea care a fcut ca elemeutul deczut algrecolevantinilor dela Fanar s imbolnveasc orga-nismul trilor romne, pArr la o treapt cum nicicodat n'ar fi fcut o cele mai inversunate rzboaie.

A doua putere este cea economic. Dnsa constituewww.digibuc.ro

10

in buni parte insli temelia pe care se sprijinil ma-rile civillzatii , ale popoarelor moderne.

Istoria ne invat cui civilizafiasi cultura omeneascaau la bazh ca conditie neaprat bunul trai al unei,clase sociale sau al unui popor in dauna altei clasesociale sau a altui popor.

Progresul este fiu al acestei exploatri.Intr'o societate patriarhal poate fi mult mai multd

fericire, ca inteo tar rzimat pe dominatia unoraasupra altora dar nu poate exista oper de cultursi de civilizatie.

Luati rand pe rand toate popoarele care au lsatmostenire omenirei si veti vedea rezemndu-se cand

pe sdavie, cnd pe spinarea claselor de jos ale sta-tului, cnd pe apsarea altor neamuri supuse prinrzboi.

Aceasta dovedeste cfi inteo tar egalitar Care ar-semna cu o Areadie fericit, in care nirneni nu segandeste la exploatarea cetkeannlui su in nuftlru,si care nu voeste sui oprime alte neamuri din afar*

cultura nu poate s existe. Socialitiicozmopoliti ne promit pentru viitor o asemenea mi-nune dar pang la prob, noi vom phstra convingerea.care rezultd din intreaga dezvoltare a omenirei.

Dar cu dezvoltarea ideilor de ast-zi, cnd statelein interior find din ce in ce spre mai mult egali-tate social i cand dreptul de tucerire nu mai per-mite exploatarea direct a celui cucerit, s'a simtitnevoia ca formele de exploatare direct de panfi acumca sclvie, serbie s. a. s fac loc actiunii economice.

Prin aceast, actiune statele moderne tind sui deaun obiectiv in afar de granitele lor, nazuintelor de.exploatare din nfiuntru. Tind cu alte cuvinte s

terenul lor.Prin actiVitatea economic un popor destoinic se'

toloseste de munca altor popoare, de produsele si de bogkia solului lor, far% a face nici o sfortare pentruia le cuceri itine sub ascultare militar.www.digibuc.ro

11

As.a. dar prin intluenta cultural te faci stpAn pefinta moral a unui popor, prin forta economic ajungistpn pe munca lui. Nici una nici alta nu reclamasfortri militare.

Amndou isi pregtesc reciproC terenul exaltndconstiinta de sine a poporului care dispune de ele.contribuind la ridicarea civilizatiunii sale victoriase.

De aceea statele care nu vor s-si lase viata in voiasoartei i tin s-i imprime o directie constient, inconformitate cu invatatura tras din experienta po-poarelor, se silesc din rsputeri s-si creeze acestedou forte, fcnd pentru acest sfArsit jertfe tot asa .de mari ca i pentru aimat.

Dar s resflectm un moment asupra gituatiei-geografice a Rornniei i s vedem in contro estepentru dnsa terenul de exercitiu al acestor dou forteal caror obiectiv frece de hotarele trii.

Asezat la limita Apusului si a Rsritului, intrepopoarele apusane stpAne pe toate resursele intelec-tuale si tehnice a-le civilizatiei de azi i popoarelemai nepregtite ale Orientului, dintr'o parte nu poateastepta de ct exploatare economicd i tiranie cultu-ral, in vreme ce de ceal'alt parte i se deschide unintins cmp de cucerire economicd i cultural.

Acest cmp este Sud-Estul european.Popoarele accidentale i centrale a-le Eufopei, ase-

zate la distantele cele mai deprtate, fac toate jertfelespre constitui in aceste parti, fie pe cale de co-lonizare, fie pe alte ci, elemente simpatice, prin aju-torul cArora s-si poat desffisura activitatea ior eco-nomicd.

Orice piat cAstigat, mice coneesie industrial saucomercial obtinut, orice articol nou introdus, este-pentru ele o victorie mult mai apreciat decAt bi-ruintele militare. Ba vedem c forta militarde la o Vreme, nu serveste la altce-va, decht a des-chide drumul acesteiwww.digibuc.ro

12

Providenta a Mutt ca tara si neamul nostru sh-aibe in toath Peninsula Balcanica i pnii pe coasteleEgiptului, in toate centrele comerciale, pe toate dru-murile curentelor de activitate conomica si intelec-tual, sute de mii de frati, de acelas neam, de aceiasilimba, frati oteliti in lupta economic, avnd calitatipractice cum nici un neam nu le posed. Acesti fratisunt ca i dela naturii meniti sa inlesneasch expan-siunea economica si cultural a Romniei.

Lsand la o parte ori ce consideratiune de soli-daritate national de ordin sentimental, nu ar fi ototald lips de intelegere a intereselor superioare aleprei si ale Neamului, ca s fie lasati peirei acestifrati, aceste admirabile organ e de inltare a presti-giului cultural si a influentei economice a Trii ?..,

Timp de sute de ani am hrnit cultura bastarda-si parasit a Grecilor si a Bulgerilor. Timp de sutede ani in fata pagnittii, trile romne au aprat.cu piepturile lor cultura i civilizatia greco i bul-garo-crestin, salvnd rmsitele ei de peire.

A venit timpul sa dam i noi msura spiritului,nostru asupra lor. Este timpul s afirmam, ca rasaeminamente civilizatoare spiritul nostru latin si putereanoastra de vieat in acest Sud-Est european ale caruitraditii culturale, alt data noi le-am aparat si acaror mostenire nona ne revine.

Aceast afirmare a vie-lei romanesti, ins,- nu sepoate face de cat prin ajutorul Aromanilor.

Aci in stnga Dunrii, imprejurrile au permisdesvoltarea in chip compact a neamului romnesc,asa ca sd se poat forma si desvolta in toata pleni-tudinea sa un snflet specific romnesc.

Aci taranul roman prin.imobilitatea sa, prin aceaneinvins fort de inertie a sa, a elaborat in ciudatuturor vijeliilor, in ciuda pervertirilor succesive ale-clasei dirigente, acea simtire i cugetare specificameamului care caracteris creatiunile noaStre intelec-ctuale si artistice. www.digibuc.ro

13

Tot aci destinul a fcut sd se desvolte statul po-litic romn, care va constitui focarul activittii na-

.

tionale sub toate raporturile.Noi insd cei din dreapta Dunrii, in schimb, prin

alte vicizitudini istorice, am cdpiltat usurinta de mo-bilitate, capabilitatea de a ne misca, care este indis-pensabil pentru a impune aceast activitate.

In stnga Dundrii este laboratorul natural al cul-turei O. al civilizatiei romnesti, misiunea de a le im-pune insd va fi a fratilor din dreapta Durfirii.

De aceea ni nu trebue, nu putem fi lsati peirei.

Asa inteleas misiunea noastr, cade de la sine siuna din obiectiunile de cpetenie ce dusmanii nostri,in virtutea conceptiei politice pe care am analizat-o,le ridic impotriva noastr spre a ne contesta drep-tul nostru la existent, spre a ne descuraja in luptace am intreprins pentru desteptarea noastr.,

Surtteti prea putini, zic (Fairish, in zadar v lup-,tati, voi sunteti menitia fi prada altor neamuri sitrebue s v resemnati a pritni aceastd soart.

La aceast obiectie rspundena :Valoarea unui popor nu se msoard dun nnmd-

rui su ci dup energia, duPd miscarea a. Un munteincremenit de veacuri, in locul uncle natura l'a tin-tuit, poate fi nemsurat mai mare de t bolovanulPus in miscare, dar lumea nu tine in searnd nemis-cara granitului ci forta bolovanului in miseare.

Populatia urband dintt'o lard poate in proportieinfim fat de cea rural, totusi, in toate tdrile, ora-sele au cuvntl hotrtor in conducerea ca si inmanifestarea unui stat.

Aceasta din motivul c populatia oraselor desfsurmai mult fort, se raised mai mult.

N se poate cOntesta insemndtatea claselorea este de ordin fundamental, pe (Musa se sprijinh

www.digibuc.ro

14

conservarea popoarelor. Prin forta staticA care zacein ele, clasele rurale prezervA flinta nationald a nea-mului de peire, atunci cnd pAturile suprapuse stintinlocuite prin pAturi strAine de neam sau se allfi pecalea colorArii cu vopsea strAinA. Dar este iarAsi in-contestabil ca privind lucrurile din punctul de vedereal fortei economice i culturale, o populatie obis-nuitA eu miscarea, avnd putinta de a se adaptacurentelor culturale i economice, este superioarA uneipopulatiuni inerte.

Domnilor, s'au fcut asupra noastrA diferiteunele de cAtre prieteni complezenti, altele de

dusmani indrjiti.Unii ne-au ridicat la peste un milion, altii ne re-

duc pdd la douA sute de miiSA facem placere dusmanilor nostri, s zicem cA

suntem numai 200.000.Un lucru nu se poate contesta.

. CA suntem poporul cel mai mobil din Pen. Bal-canicA, c desfAsurAm cea mai multA activitate, cAne gfisim arnestecati in tot si in toate, cd nu e o sin-gurA manifestare intelectualh i materialA in care sAnu avem o parte covrsitoare.

Sub acest raport dinamic suntem printre cei dinti.Ei bine, poi sub acest raport dinamic suntem che-

mati sA fim de folos neamului. Si sub acest raportdinamic, ori eta s'ar reduce numrul nostru, rAmnemtotusi destui ca sA ne implinim misiunea de propa-gatori ai culturei nationale romne in Sud-Estul eu-ropean si de mijlocitori ai expansiunei economice aneamului.

*

Dar s'ar putea face o altA obiectie.Acestea sunt utopii, s'ar putea zice, nimic nu ne

IndreptAteste a ne astepta cA tara s ajungA in si-tuatia culturald i economicA necesarA, pentru a ex-ersa o asemenea influent dincolo. Asa cd actiu-

www.digibuc.ro

15

-nea noastr din Macedonia rfimne o risipfi za-darnica.

Din capul locului tin s declar ea un roman ade-varat, nu cred s &ea o asemenea obiectiune. Dacatotusi ar exista romni care sfi fi perdut 'Ana in-tfatta credinta in viitorul i in puterea de vialfi aneamului lor, o scurta comparalie a Ora noastrecu statele vecine, ii va face sa constate ca pesimis-mul lor nu e fundat.

Donmilor, studiati mai de aproape viala Bulgarieipe care zelul nostru de patrioli, ca si megalomanialor zgomotoas, ne fac s o vedem in culori cu multmai trandafirii de cum este in realitate.

Au mostenit Bulgarii o lara fara contraste sociale.Aceasta o datoresc Turcilor care prin stapanirea lordirecta au nimicit clasa boereasc bulgara, lsand la-plecarea tor dupa emanciparea Bulgariei o populatiein care averea era foarte normal distribuita.

Dar in schimb ce le-a rfimas ca traditie si ca con-tinuitate culturala ?

In viola lor, politica exist un politicianism cumtam noastr de mult vreme nu-1 cunoaste. Iar intrucat priveste incercarile literare i artistice nu MUM-nesti nici unul din acele caractere care fac o operadurabil si care o impun in afar. Ca cultura si castiinta sunt Inca in acea epoca fericit, band cine-vadacti-si pune ochelari, dac are plele marl si bail*e. considerat ca savant.

LTitati-va, la poporul srb care de un secol se zbateintre cele doua dinastii, ne avand un moment de li-niste si de sigurant. Ce poate insemna mai bunastare material a masei poporatiei lor fala eu. aceastanesiguranta ?

Ultati-va, la Grecia, unde o banda de ofiteri, dintreaceia care mergeau ca antarli in Macedonia, intorside acolo cu gloria asasinatelor de femei si de copiinevinovali, au crezut ea e bine sa se joace de-a Ju-

www.digibuc.ro

16

nu Ttirci, (land lara lor prada anarhieitocmai cnd iMprejurri externe cereau ca aceast&armata s dea pilda disciplinei i a ordinei celei maiperfecte.

Apoi examinali cu obiectivitate desvoltarea lreinoastre si vedeli, daca e unul singur intre aceste state-care s ne poat disputa inthietatea economied siculturald in Balcani.

De multe ori, domnilor, in nerbdarea de a ne ve-dea cat mai sus, gsim ca nimic nu s'a fcnt, ca to-tul e putred, ca mergem spre peire.'

Totusi sub raportul politic, aceasta este singoralard din Sud-Est, uncle mecanismul guvernamentaleste solid stabilit, mergnd fr sbuciumdri si undedinastia este intemeiat in chip neclintit.

Sub raportul cultural, aezamintele noastre cultu-rale, colile noastre superioare i universittile noa-stre cal:4M- din ce in ce mai mult prestigiu. Somit-lile medicate impun tiinla romn in toat Penin-sula Balcanie. colile superioare de Inginerie, deArchitecturk se bucura de mare faimfi. Nu este de-parte timpul cnd Romania va l. centrul de culturaspre ,care va gravita intreaga vial intelectual aPeninsulei Balcanice.

Sub raportul economic, an cu an producliunea Tarncrete, industria se organizeaz, produsele romne seingramfidese pe pielele Orientului european.

Fina romneasc, sarea, petrolul, cheresteaua, za-hrul, hrtia i alte produse, ii fac loc din ce ince mai mult.

Nu ne trebue de cat sa curlim orizontul econo-mic al Tarei de elementele strine care l'au acaparat1 vom vedea indata producdtorul roman intinin-du-se cu distribuitorul aromn. .

In aceasta opera de eliminare a strainilor, pe langasfortrile mari si pline de izband, ce se fac in Tar,avem si noi Aromanii un rol. Arzarea noastra in.Tara, nu trebue s sperie pe nimeni.www.digibuc.ro

17

Statistica dovedeste aceast asezare nu este maimare de at emigrarea Arnmnilor in Serbia si Bul-garia si mai dovedeste eh' dintre Aromnii asezati inTar, abia 40 50 de persciane au functii publice.Restul de peste 2000 au ocupatii economice mai alesdintre cele practicate de strini, ca arendsit, misitie,bcnie, hotelerie, crsmrie 1 diferite mestesuguri

industrii. Prin urmare dnsii, prin asezarea lor,iau locul unor elemente strine, contribuind astfella nationalizarea vietei economice a Trii.

Dar mai au si alt. important. Dnsii sunt aceiacari intretin si desvolt legturile cu -viitorul cmp

influent economica si culturald a Romniei. FrAroinnii si Albanezii asezati aici, de signr e con-tiinta interese ar slbi mult.

Revenind la cele ce spuneam asupra strii Rom-niei fat cu idealul acesta, nu mai riimne de alo singur obiectiune ce ni s'ar putea face. Aceastaeste slbiciunea ce provine din marea chestiune so-clan intern a Roniniei, Starea taranului romn.

Totusi reflect:and mai bine, domnilor, vedernchiar aceast slfibiciune din prezent, va fi pentru vii-tor una din imprejurrile. de apetenie care vorprovoca avntul industrial si comercial al Trii.

ttomnilor, intreaga suflare cugetttare a Tarei esteptruns de nevoia transformeirii marii proprieteiti incapital mobiliar, prin desfacerea ei in micd proprietatel.

Pentru realizarea acestei idei, se duce de o bucatvreme actiufiea cea mai intins, la Care vedem

raliindu-se tot ce simte in aceast tat* Acest cnrenttinde s devie fapt prin msuri legislative din ce ince mai hotrtoare.

'Trecnd treptati in* aceste mosii in minile tra-nului, este natural c clasa care tria din venitul lor,s caute a tri din exploatarea capitalului numerarce va obline prin desfacerea lor, plasndu-1 in nitre-prinderi coinerciale i industriale.www.digibuc.ro

18

Aceasta este singura form, sub care , va putea tri clasa de sus a acestei ri, care a avut un rol att de covritor n civilizaia i cultura noastr naio-

nal din trecut. ' 'Cu chipul acesta ncetarea exploatrii interne, va

aduce n chip necesar i nemijlocit expansiunea co-mercial i industrial a rii pe care suntem che-mai s o 'sepvim noi Aromnii.

G aceast epoc nu este departe, ne dovedete, pe lng cele artate pn aci, i fenomenul puternicului -curent nationalist-democrat ce se manifest dela o bucat de> vreme n ar.

Acest curent care a cuprins ntreaga ltinerime i~telectual ce este alta de ct functiunea vizibil a proce'sului de asanare ce 'se petrece in organizmul so-cial i politic al rii? - Din concepia ca i din manitestrile sale vedem c acest naionalizm, care se deosebete att de mult de naionalismul Bulgarilor i mai ales al Grecilor; vedem c este un fenomen de nsntoire.

Contrar naionalismului de coala veche, care ve'-dea trecutul i prezentul acestei ri ca ceva des

vrit ce nu merit dect exalta:re, naionalismul nos-tru de ast-zi const tocmai n analiza i critica cea mai nemiloas a strii actuale.

In locul frazelor goale dusul opune aciunea 1 de' -chirurgie moral a societii, n locul sentimentalis-mului vag i zgomotos aduce un ntreg concept de so-luiuni a cror aplicare trebue s aduc binete de mine.

!f

*

Din toate aceste vedei, domnilor, c aspLraillnile acestea nu sunt visuri dOI)chioteti, ci lucruri foarte realizaDile spre care ne duce cu necesitate viaa in-

sntoit a Regatului. ' 'Iat ' d,ar c, ori-ct de mari sunt sacrificiile ce se (ac, www.digibuc.ro

19

.da~ ar fi just ntrebuinate, vor fi neasemnat mai mici dect rezultatele ce se pot obine.

Nu avem deci a roi in faa ntrebrii asnpra uti- . litii noastre pentru ara Romneasc i niciiraii no-.tri nu au a fi ingrijai de zadarnicia jertfelor ce fac.

In glorioasa opera de expansiune economic ee incepe ast-zi i care se va desvri mine, aceti aromni sunt chemai s aibe rolul cel mai plin de

abnegaie i mai gren . . Dar pentru a , servi acest ideal spunem deschis, c ttrebuete dus o all aciune de ct cea , de pn acum.

_ Pn 'acum fraii din Regat au procedat cu noi, cum procedezi cu o rnd inoportun de care te leag ,anumite conveniene ce nu le poi nesocoti.

. Ia'r noi am dus o aciune de sentimentalism ro-'mantie, o agitaie vag fr scop pre~is, un fel de 'naionalism de vorb. ,

RezuUatul a fost perderi zadarnice dintr'o parte i ,dintr'alta. Zic dintr'o parte i dintr'alta, pentru c n .aciunea semisecular ce se duce, am avut i noi Aro-mnii perd eri mari.

Fraii din ar ap avut perderi ' m'ateriale. Noi ns am sacrificat vechia solidaritate aromneasc introducnd dumnia de moarte inte frai, noi am sacrificat prosperitatea noatr economic, sustrgnd attea elemente de la munca productiv spre a le asvrli ntr'o steril lupt~ fra~ricid, noi acum 'suntem pe cale s jertfim credina i moralitatea tlloastr strmoseasc.,

Suntem pe cle s perdem moralitatea, cci clasa .comercianilor i meteugarilor notri a cror cinste ,era dat de pild n toat Pen. Balcanic, astzi se

-transform ntr'o clas de ageni. Suntem pe cale s perdem credina, cci biserica

protectoare i adpostitoare a cretinilor alt dat, .este acum pentru noi o satan, a crei pgn prigo-www.digibuc.ro

20

nire leceste iilfiic in sufletul poporului nostru pu..-terea credintei.

Curn vedeti i noi avem de fcut plangerii dar invederea marii idei ce avem de realizat, perderile de'pit acuma le suportrn cj.i plcere. Atata. cerem nu-mai, s se schimb drumul urmat pn acum.. Inconferintele ce vor urma, se va arta in ce credem

consista o dreaptii indrrimare.Aci ne marginim a spune, si cu aceasta. vom in-

eheia, c tinerimea studioas aromana, nu se d Itilaturi de la munca unui nou inceput.Daca i fratii din Tara cred c acest ideal merita .oreihoire de sfortare, s inceapd a introduce -un nouspirit in sacrificiile ce le fac, interesndu7se de a-,proape de aceia pentru cari le fae.

Iar dae cred c acest ideal nu merit sforlri,,spunem lmurit e un altul nu poate exista,

Noi nu putem ofen avantagii teritoriale, nu pu-tern fi marfd de schimb i de compensatii, ilici in-struMent pentru Ingle combinatii politice.

00TCADIMIti 9

\":1141st4.'

www.digibuc.ro