Lungu Tatiana

Grîu Cătălina

Cobîlaş Alina

‘‘ Oraşul meu din albe flori de piatrăÎn ploi de soare zi de zi scăldatMereu întinerind în vechea vatră,Din cântec şi iubire înălţat.’’

Pînă a arată aşa cum îl cunoaştem în ziua de azi, oraşul Chişinău a trecut prin mai multe etape de progres. Secolele XVIII – XIX au reprezentat o perioada de înflorire pentru acest centru urban.

• În această perioadă locuitorii au trăit şi timpuri grele. Chişinăul a fost devastat de turci şi tătari în mai multe rânduri. Războaiele ruso-turceşti din sec. XVIII şi XIX au provocat multe daune şi au ruinat oraşul.

• Paralel cu creşterea şi transformarea Chişinăului într-un târg, oraşul începe să se profileze şi ca centru cultural-ecleziastic şi de învăţământ. Prima şcoală organizată şi susţinută de stat şi de Mitropolia Moldovei o aflăm activând la Chişinău în sec XIX. Şcolile funcţionau pe lângă bisericile oraşului.

Primul Gimnaziu pentru băieţi (1889)

str. 31 August

În 1788 Chişinăul este devastat de armata turcească care se retrăgea după o înfrîngere suferită de la trupele ruse. Aproape toate construcţiile urbane din centrul Chi inăului șau fost incendiate, iar vatra tîrgului a rămas o perioadă pustiită.

Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sec.XIX,când l-a avut ca arhitect al Oraşului pe Alexandr Bernardazzi.

El a proiectat unele străzi şi cartiere, a participat la proiectarea şi construirea apeductului din Chişinău, precum şi cele mai importante clădiri.

În prezent, aici se află Guvernul R.Moldova

Bulevardul Ştefan cel Mare

Intrarea în Biserica Naşterii Maicii Domnului

Muzeul Zemstvei Gubernide din Chişinau

Arca de Triumf-primul monument din Chişinău

• În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este anexat la Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău.

• Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.

• Din 1829 pînă în 1834 în Chi inău au fost șamenajate fîntîni, care aprovizionau cu apă popula ia, una dintre cele mai vechi fiind țizvorul în regiunea bisericii Mazarachi.

În această ordine de idei, târgurile şi oraşele

Moldovei medievale, în calitate de centre ale comerţului,

pe parcursul secolului al XVII-lea şi, în special,

în secolul al XVIII-lea, au reprezentat puncte de

conexiune ale ţării cu civilizaţia orientală.

Chişinăul ca târg moldovenesc avea şi un procent semnificativ de populaţie

originară din diferite regiuni aleImperiului Otoman, îndeplinind astfel misiunea,neoficială, de familiarizare a populaţiei de rând aŢării Moldovei cu realizările lumii orientale.