In cautarea timpului pierdut

Marcel Proust(1871(1871-1922)Scriitor francez, el este autorul operei compus din 16 volume la recherche du temps perdu (1913-1927), care este considerat una (1913dintre cele mai mari opere ale literaturii lumii. Proust s-a n scut pe 10 Iulie 1871 la Paris, dintr-o familie nst rit . n sdintrtinere e a studiat Dreptul, dar a renun at dup o scurt perioad de timp pentru a studia societatea parisian care era la mod i pentru a scrie. Prima lui lucrare, o colec ie de eseuri i pove ti intitulate Pl ceri i Regrete (1896; trans. 1948), nu a fost notabil , dar impresiile pe care le-a adunat n saloane au constituit materialul pentru aceast lecarte i au fost folosite cu mai mare efect n operele sale de mai trziu. La vrsta de 35 de ani, Proust, o victim a astmului nc din copil rie, a devenit invalid cronic. i-a petrecut aproape tot restul vie ii sale n icamera lui, p r sind-o foarte rar, i a lucrat la capodopera sa vast , sindla recherche du temps perdu. Proust a murit pe data de 18 Noiembrie 1922, nainte de ultimele trei volume finale, ale romanului, care cuprinde apte c r i asem n toare, care au fost publicate.

Graham Greene l-a numit pe Proust "cel mai mare lromancier al secolului XX", iar Somerset Maugham a numit romanul lui Proust "cea mai mare ficiune din toate fic timpurile pn n ziua de azi". Viziunea de tip multi-nivel al lui Proust este considerat multide critici drept absolut original . El a satirizat aristocra aristocraia, a fost un analist al dragostei i al geloziei, i un pionier al romanului de introspecie i analiz ale introspec contiin contiinei. A creat peste 40 de personaje memorabile. Mai presus de toate mesajul cartii sale este afirmarea vie vieii. Opera lui Proust a fost influenat masiv, se pare, de influen romanele lui Lev Tolstoi, n special de Anna Karenina, de stilul alb al romanelor lui Gustave Flaubert i de teoria despre art a lui John Ruskin.

n romanul lui Proust via a psihic i, mai ales, via a min ii unui om care avanseaz n nalta societate sunt descrise n detalii la minut. ntreaga oper este scris ca un monolog interior la persoana I i este n multe aspecte autobiografic . Prima parte, Partea dinspre Swann (1913), publicat iniial pe ini cheltuiala sa, nu a atras atenia aten asupra sa. Cinci ani mai trziu, cea dede-a doua parte, La umbra fetelor n floare (1919), a avut un mare succes i a ctigat prestigiosul c Premiu Goncourt. P rile a treia i a r patra, Partea spre Guermantes (2 volume, 1920-21) i Sodoma i 1920Gomora (2 volume, 1921-22), au 1921fost de asemenea bine primite. Ultimele trei p ri, l sate n r manuscris la moartea sa, au fost publicate postum: Prizoniera (sau Captiva) (1923), Albertine a disp rut (sau Fugara) (2 volume, 1925) i Timpul reg sit (2 volume, 1927).

Desi aparitia primului volum al romanului nu a fost apreciata de editurile franceze, care il considerau a fi un fapt literar complet lipsit de viitor, ulterior critica literara a convenit ca romanul proustian este o creatie cu aspecte autobiografice, de analiza psihologica, in maniera bergsoniana. Intentia autorului a fost de a reconstitui trecutul nu ca durata consumata, ci ca exercitiu de percepere afectiva a consistentei unei etape. Pornit in cautarea propriei existente, Proust recurge la procedeul in existente, memoriei involuntare, crezind, ca si Bergson, ca adevarul nu poate fi cunoscut prin procedeul obisnuit al ratiunii, ci numai prin sondarea timpului psihologic, categorie imposibil de divizat si aflata in permanenta curgere. In ciuda marii lui intinderi, epicul este punctul de rezistenta al romanului, el fiind substituit adesea de analiza minutioasa a unor senzatii si stari sau de notatii privind aristocratia in perioada ei de declin, viata saloanelor pariziene de unde si latura evident sociala a intregului. Intr-o incercare de simplificare ingrata, am putea nota Intrnucleul narativ al fiecarei carti astfel: Swann debuteaza cu evocarea copilariei personajuluipersonajului-narator, povestire intrerupta de inserarea unei secvente erotice, O dragoste a lui Swann (protagonista fiind Gilbertine, fosta sa tovarasa de joaca); urmatoarele doua carti continua aceeasi linie a epicului, relatind despre a doua dragoste, Albertine, si despre profunda admiratie pentru ducesa Guermantes; Albertine, Guermantes; cu Sadoma si Gomora, prezentarea lumii proustiene isi schimba unghiul si Gomora, personajele, in centru aflindu-se salonul familiei Verdurin, baronul Charles si aflinduVerdurin, degenerarea erotismului in gelozia fata de Albertine; Prizoniera si Fugara propun Albertine; doua ipostaze ale feminitatii din perspectiva egocentrismului masculin (Albertine este un timp sechestrata, apoi reuseste sa scape, dar moare intr-un accident); ultima intrcarte suprima cativa ani din cronologia evenimentelor si il semnaleaza pe naratorulnaratorulpersonaj reintors din provincie si descoperind multe date schimbate in paradisul copilariei. Aceasta revelatie, anume ca arta si memoria pot face ca timpul sa fie regasit, este mult mai profunda, instituindu-se ca idee centrala a cartii. instituindu-

Romanul Swann , primul volum din cele apte ale ciclului n c utarea timpului pierdut de Marcel Proust, este unul foarte complex i important pentru istoria literaturii i teoria literar , prezentnd nu doar nceputul form rii intelectuale a naratoruluinaratoruluipersonajMarcel, a c rui devenire artistic o urm rim n n c utarea timpului pierdut , i istoria idilic a lui Swann , alt personaj important al ciclului, cu un puternic rol n prezentarea personalit ii acestuia, ci i un solidset de valori estetice i morale, care lanseaz principalele probleme discutate n romanele ulterioare. Prima parte din Swann, Combray, relev copil ria naratorului anonim ( acceptat de critica literar ca un alter-ego proustian) la Combray( Illiersul autorului), n casa alterm tuii sale, relaiile tandre cu mama sa (drama culc rii), primele sale lecturi, primele tu rela idei etice i morale. Practic, suntem martorii confideni ai copil riei naratorului, confiden observnd solidificarea bazei sale culturale i estetice, nelegerea c reia este n primordial pentru perceperea evoluiilor din romanele ulterioare. Combray este i evolu partea care ne familiarizeaz cu personajul-pilon Swann, crendu-ne prima imagine personajulcrenduasupra personalit ii complexe a acestuia. n Combray sunt lansate i principalele inovaii proustiene. Memoria voluntar i inova memoria involuntar , probabil cea mai evident inovaie, este discutat i celebrat deja inova de un secol de critica literar .Celebrul episod al madlenei prezint ocazia primei interven intervenii a memoriei involuntare. Totul ncepe cu o senzaie gustativ aparent infim , senza cu un efect neateptat, urm rit de narator, printr-o profund autoanaliz , de la nea printrrezultat la premise. n urma unui minuscul impuls, ntreaga construcie a trecutului construc autorului este luminat , n afara influenei acestuia, involuntar i, uneori, haotic; proces influen halucinant, conturarea trecutului naratorului este comparat de Proust, ntr-un moment ntrde revelaie artistic , cu un joc japonez n cursul c ruia participanii arunc n ap mici revela participan buc ele de hrtie colorat care, sub influena lichidului, se descompun, formnd influen minunate imagini de case, flori i personaje. Anume memoria involuntar comport , n viziunea proustian , o nc rc tur afectiv important , nealterat n timp. n contrast, memoria inteligenei nu-l ajut pe om s ajung la esena st rilor emotive. Pentru inteligen nuesen narator vederea madlenei, banalizat de ntlnirea ei frecvent n cotidian, nu are nici o importan importan . Gustul i mirosul ei, ns , l transpun n vremurile copil riei sale, cu st rile emotive ale acesteia conservate perfect.

Tema memoriei involuntare, care, dei nu are pretenia, dup cum o m rturisete de preten rturise autorul, de a lansa o dezbatere tiinific , se ncadreaz perfect n conceptele tiin ilustrului s u contemporan Sigmund Freud, lanseaz problema timpului, anunat de anun titlul ciclul n c utarea timpului pierdut. Printr-o acceptare tacit a filosofiei lui PrintrHenri Bergson, Marcel Proust afirm fluiditatea i flexibilitatea timpului. Divizarea fizic a timpului n minute i secunde fiind acceptat ca o simpl convenie, fiecare conven minut este prezentat ca fiind diferit de cel dinaintea lui, fiind influenat de st rile influen emotive tr ite de om. Astfel, evenimentele cuprinse n civa ani pot fi rezumate de c Proust n cteva pagini, iar un dialog, cuprinznd i explicarea psihologic subiectiv a naratorului, cteva sute de pagini. Totui, ntregul roman reprezint ncercarea Totu naratorului de nvinge i a domina timpul ; ncercare ncununat cu succes. Fluxul timpului nu mai este ireversibil: prin intermediul cunoaterii artistice, Marcel poate cunoa retr i un moment din trecut cu aceeai intensitate emotiv ; Timpul este mblnzit. aceea Un alt pilon al form rii personalit ii naratorului, prezentat n Combray , sunt promenadele din copil ria sa n dou direcii, care vor deveni bazele celor dou direc fa faade ale personalit ii sale complexe. Plimb rile spre Meseglise (sau spre Swann) sunt asociate cu intemperiile. Partea artelor, libert ii, femeilor uuratice i , ntr-un u ntrfinal, a eecului intelectului, anume drumul spre Swann va fi asociat de e subcon subcontientul lui Marcel cu sadismul ( observat n relaiile dintre fiica lui Vinteuil i rela prietena sa) i dragostea ( dei iluzorie), fa de Gilberte Swann. Promenadele spre de fa Guermantes , petrecute cu ocazia timpurilor bune, sunt asociate cu preteniile preten mondene i inteligena emotiv .Anume n aceast parte Marcel reuete o prim inteligen reu ncercare artistic , descriind clopotniile observate. clopotni

A doua parte, O iubire a lui Swann , face o incursiune n trecutul lui Charles Swann, unde Marcel devine narator uniscient, aciunile petrecndu-se nainte de naterea sa. ac petrecnduna ntrntr-o manier ironic , ne este relatat idila lui Swann cu Odette de Crecy, impregnat cu tragedia geloziei, ipocriziei i superficialit ii sentimentelor. Departe de conceptele mondenului burghez Swann despre idealul frumuseei sau inteligenei feminine, fiind frumuse inteligen dr gu , dar nu frumoas , i, urmnd tradiia etic francez , puin inteligent , Odette gu tradi pu capteaz sentimentele lui Swann doar provocndu-i asociaii cu o puternic nc rcare provocndu- asocia emotiv cu picturile lui Botticelli, o fraz muzical ; Swann iubea iluzia pe care i-a creatcreat-o ; Odette iubea statutul social i averea lui Charles. O iubire condamnat prin esen esena ei , bizar , incorect , evolueaz , totui, paradoxal, n mariajul celor doi. totu A treia parte, Nume de inuturi: Numele , reprezint o revenire la copil ria lui Marcel i la visurile romantice ale acestuia despre c l torii n inuturi ca Balbec, Veneia i Vene Floren Florena. Copilul i creaz imagini despre aceste inuturi, conferindu-le calit i conferinduexcep excepionale ; iluzii spulberate ulterior. Cu aceast ocazie, Proust lanseaz ideea decep decepionant a caracterului iluzoriu al numelor. Copilul tr iete, asemeni lui Swann n ie timpul idilei sale, n t rmul propriilor miraje, care i provoac o tragic dezam gire fiind comparat cu realitatea. Acelai caracter iluzoriu este atribuit i sentimentelor Acela tn rului fa de Gilberte Swann : un castel pe nisip, dragostea fiind alimentat mai fa degrab de prietenia fetei cu Bergotte , scriitorul preferat al lui Marcel, i de imaginea misterioasei i frumoasei ei mame dect de personalitatea sau exteriorul fetei. Am ncercat mult timp s definesc farmecul proustian, ns momentul revelaiei se las revela ateptat. Cred, totui, c Proust i capteaz cititorii prin subiectivitatea sa totu modernist .Personajele, incosecvente i complexe, sunt descoperite de c tre lectori concomitent cu naratorul, adesea incomplet, n ipostaze subiective, dubioase, adesea contrazise de evenimentele ulterioare. Unisciena naratorului nu distruge surpriza Uniscien tr it de cititori n momentele confesiunilor excepionale i evenimentelor ocante, excep dublate de surpriza redescoperirii tr it de Marcel. Concomitent, romanul fiind definit de critici ca unul estetic, Swann propune lectorilor s i probleme existeniale de o existen sensibilitate profund i probleme estetice primordiale pentru nelegerea filosofiei, n artei i tiinei moderne. Abundat de aprecieri despre rolul muzicii, mecanismul scrierii tiin i secretul succesului artelor plastice, Swann este un remarcabil manifest al concep concepiilor estetismului modern.

Lectura romanului proustian creeaza cititorului sentimentul ca poate retrai timpul in toata bogatia lui de senzatii, si faptul se datoreaza viziunii autorului asupra acestei dimensiuni a univeruslui. Perspectiva auctoriala asupra duratei are ca suport intelegerea categoriei temporale pe care o propune Bergson in epoca: cunoasterea stiintifica segmenteaza curgerea in unitati exacte, ore, minute si secunde, iar cea artistica ia in discutie adevarata esenta temporala, si anume fluxul continuu care nu poate fi divizat in secvente, fiecare clipa avind o consistenta aparte si anticipind bogatia de senzatii a celeilalte. Diferit de timpul ceasornicelor, timpul care face obiectul romanului proustian este un suprapersonaj, este pretextul si finalitatea aventurii epice. Avind o sensibilitate rafinata a perceptiei temporale, romancierul demonstreaza ca imaginile panoramatice ale trecutului se pot sterge, in timp ce lucruri neinsemnate pot reveni in memorie, chiar daca au facut parte dintrdintrun strat al detaliilor lipsite de functie imediata si de contur. Tocmai acest fapt este intuit de personajul-narator in volumul La umbra personajulfetelor in floare: Timpul de care dispunem in fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le incercam il dilata; acelea pe care le inspiram il ingusteaza si obisnuinta il umple.

Opera lui Proust izvoraste din ideea de timp si isi contureaza personajele prin raportare la ea. Prozatorul exploreaza aceasta notiune pina la epuizare, extragind din ea visuri, amintiri, senzatii si facindu-le facindusubstanta de carte. Eroii romanului sunt proiectii umane in timp, apar episodic, se dezvaluie partial si contradictoriu si repeta in mediul social al cartii gestul creatorului lor. El gaseste fericirea doar cand reuseste de a evita teroarea prezentului apartine atat autorului, cit si personajului si se produce in sensul redobindirii secventiale a momentelor de armonie dintre sine si clipa. Analiza duratei temporale a permis scriitorului sa nu limiteze continutul la psihologia pura si a depasit astfel atributul armonizant al cartii, de a fi doar o labirintica si gratuita agresiune. Desfasurarea vietii lui Marcel este surprinsa pe plan social, framintarile lui sufletesti avind atingere cu perioada pariziana evocata. Latura sociala a operei isi datoreaza imaginea si valoarea interesului autorului pentru tot ce este modern, curiozitatii lui analitice, simtului proportilor prin care sunt nuantati snobii romanului.

Orice analiza atenta a romanului proustian se finalizeaza cu observatia ca autorul ei a re-creat la toate nivelurile: compozitie, reconstructie arhitectonica, stil. Imaginea globala a lumii mondene, iubirea, timpul, arta sunt temele asupra carora se opreste autorul, operind prin cunoastere artistica, mise en abyme si laitmotiv. Gustul unei prajituri, imaginea unor copaci, o piatra din pavaj declanseaza in perceptia personajului amintiri legate afectiv de aceste repere, secvente din cuprinsul existentei si cel mai important certitudinea ca pentru individul care stie descifra semnele prezentului, timpul nu este iremediabil pierdut: Vederea micii madlene nu-mi amintise nimic, inainte de o fi gustat; nupoate pentru ca zarindu-le deseori de atunci, fara sa le mananc, pe zarindumesele cofetarilor, imaginea lor parasise aceste zile petrecute la Combray, ca sa se lege cu altele mai recente; poate pentru ca, din aceste amintiri iesite de atat de multa vreme din memoria mea, nimic nu mai supravietuia, totul se dezagregase; formele si acelea ale micii scoici de patiserie, atat de generos de senzuala, in cutele ei severe si cucernice disparusera sau, adormite, isi pierdusera puterea de expansiune care l-ar fi ingaduit sa ajunga pina la lconstiinta .

Axa comuna eroului si cartii este sansa de a se regasi pe sine si de a construi, de revelatie, opera. Cautarea complica ideatic substanta romanului, iar pe Marcel il situeaza intr-o inertie a obisnuintei, intrinstraininduinstrainindu-l, la un moment dat de propria fiinta autentica. Orice noua traire echivaleaza cu un pas spre initiere, spre acea aventura launtrica pe care i-o dicteaza personajul-timp. ipersonajul-

Scrisul lui Proust este scrisul cel mai artist pe care il cunosc. El nu constituie niciodata pentru autor o piedica. Caut cusurul acestui stil si nu-l pot gasi. Ii caut nucalitatile dominante si iarasi nu le pot gasi. El n-are ncutare sau cutare calitate: le are pe toate. Atat de deconcertanta este supletea lui, incat orice alt stil pare pe langa al sau afectat, tern, imprecis, sumar, neinsufletit. (Andr Gide)