În inima Bihorului - Sucursala Oradea

ÎÎn inima Crin inima Crişşanei anei

Sucursala Oradea 1919Sucursala Oradea 1919

©

B.N.R. –

Sucursala Bihor

Istorie Istorie ––

Bihorul Bihorul şşi Marea Unirei Marea Unire

ÎÎn Transilvania, primele agenn Transilvania, primele agenţţii ale Băncii Naii ale Băncii Naţţionale a României au luat fiinionale a României au luat fiinţţă ă îîn perioada n perioada interbelicăinterbelică, d, după upă îînfăptuirea statului nanfăptuirea statului naţţional unitar român, priional unitar român, prin decizia istorică de la n decizia istorică de la 1 1 Decembrie 1918. Decembrie 1918. Judetul Bihor a participat din plin la lupta de emancipare natioJudetul Bihor a participat din plin la lupta de emancipare nationala. La nala. La Oradea Oradea ss--a alcătuit a alcătuit îîn formă finalăn formă finală, , îîn 1n 1918, de918, de către Comitetul Na către Comitetul Naţţional Român, Declaraional Român, Declaraţţia pe care a ia pe care a cititcitit--o o îîn Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918 Alexandru Van Parlamentul de la Budapesta, la 18 octombrie 1918 Alexandru Vaidaida--Voevod. Voevod.

Marea Unire a fost momentul de glorie al naMarea Unire a fost momentul de glorie al naţţiunii si răsplata pestea veacuri a atâtor generaiunii si răsplata pestea veacuri a atâtor generaţţii de ii de martiri romani, dumartiri romani, după cum declară genpă cum declară gen. Traian Mo. Traian Moşşoiu la adunarea din Sala Mare a Primăriei din oiu la adunarea din Sala Mare a Primăriei din Oradea, la 20Oradea, la 20 aprilie aprilie 1919 cu o1919 cu ocazia eliberării oracazia eliberării oraşşului: ului: ““De azi suntem ... alipiDe azi suntem ... alipiţţi de trupul i de trupul ŢŢării ării RomâneRomâneşşti pe vecii vecilorti pe vecii vecilor””

Istorie Istorie ––

Bihorul Bihorul şşi Marea Unire i Marea Unire (continuare)(continuare)

După unire o componentă importantă a politicii statului român După unire o componentă importantă a politicii statului român şşi a i a Băncii NaBăncii Naţţionale a României a fost aceea de a realiza deplina ionale a României a fost aceea de a realiza deplina unitate economică a României Mariunitate economică a României Mari, atât prin legisla, atât prin legislaţţie, cât ie, cât şşi prin i prin demersuri concrete, de intedemersuri concrete, de integrare efectivă a institugrare efectivă a instituţţiilor bancare iilor bancare îîn n viaviaţţa economică naa economică naţţionalăională..

Ca atare, una din iniCa atare, una din iniţţiativele majore ale timpului a constat iativele majore ale timpului a constat îîn n organizarea de unităorganizarea de unităţţi ale Băncii Nai ale Băncii Naţţionale ionale îîn juden judeţţele din provinciile ele din provinciile istorice care sistorice care s--au unit cu România (Transilvania, Banat, Criau unit cu România (Transilvania, Banat, Crişşana, ana, MaramureMaramureşş

şşi Bucovina)i Bucovina) o sarcină nu tocmai u o sarcină nu tocmai uşşoarăoară, d, după un război upă un război

istovitor istovitor şşi la i la îînceput de activitate nceput de activitate îîn trei provincii cu mentalităn trei provincii cu mentalităţţi i şşi i traditradiţţii diferite. ii diferite. ÎÎnfiinnfiinţţarea Agenarea Agenţţiei Oradea Mare a B.N.R., ca iei Oradea Mare a B.N.R., ca şşi sediu i sediu al regiunii Crial regiunii Crişşana reprezintă o materializare a iniana reprezintă o materializare a iniţţiativei meniativei menţţionate ionate mai sus.mai sus.

Sociologie, demografie si geografieSociologie, demografie si geografie„„CriCrişşanaana”” este cea mai veche denumire a provinciei situată pe cele este cea mai veche denumire a provinciei situată pe cele 3 Cri3 Crişşuri. Duuri. După invazia pă invazia popoarelor slave popoarelor slave ţţinutul a primit denumirea inutul a primit denumirea „„BihorBihor””, d, după vârful muntelui cu acelaupă vârful muntelui cu acelaşşi nume care i nume care îîn n limba bulgară limba bulgară îînseamnă nseamnă „„Muntele AlbMuntele Alb””, d, deoarece până primăvara târziu acesta este acoperit cu eoarece până primăvara târziu acesta este acoperit cu zăpadăzăpadă..

OraOraşşul Oradea este atestat ul Oradea este atestat şşi locuit din epoca bronzului sub denumirea Cetatea Velard, cu i locuit din epoca bronzului sub denumirea Cetatea Velard, cu toponimul Oradea (toponimul Oradea (îîn latină Varadinumn latină Varadinum) apare men) apare menţţionat documentar ionat documentar îîntrntr--o diplomă a abao diplomă a abaţţiei iei benedictine din Zobor, pentru prbenedictine din Zobor, pentru prima dată ima dată îîn anul 1113, iar ca n anul 1113, iar ca şşi orai oraşş

este meneste menţţionat din anul 1235.ionat din anul 1235.

ÎÎn anii `30, Oradea, cu o populan anii `30, Oradea, cu o populaţţie de 82.355 locuitori, este al 8ie de 82.355 locuitori, este al 8--lea oralea oraşş

din din ţţarăară, fiind declarat , fiind declarat municipiu, prin decretul regal din 25 septembrie 1925.municipiu, prin decretul regal din 25 septembrie 1925.

Sociologie, demografie si geografieSociologie, demografie si geografie (continuare)(continuare)

Cum sunt bihorenii? Sociologul Adolf Schmidt remarca, Cum sunt bihorenii? Sociologul Adolf Schmidt remarca, îîn anii 1920, n anii 1920, cinstea cinstea şşi corectitudinea deosebite ale localnicilor,i corectitudinea deosebite ale localnicilor, fiind plăcut surprins fiind plăcut surprins să constate marea diferensă constate marea diferenţţă ă îîntre ceea ce se afirma ntre ceea ce se afirma şşi realitatea de i realitatea de fapt.fapt.

ÎÎn ceea ce priven ceea ce priveşşte te şştiintiinţţa de carte,a de carte, potrivit recensământului din potrivit recensământului din 1930 1930 din cei 420.000 de locuitori din cei 420.000 de locuitori îîn vârstă de peste n vârstă de peste 7 ani, 60% erau 7 ani, 60% erau şştiutori tiutori de carte, cu o medie a absolvende carte, cu o medie a absolvenţţilor de universitate ilor de universitate şşi i şşcoli superioare coli superioare de 3,3% de 3,3% îîn mediul urban n mediul urban şşi de 0,5% i de 0,5% îîn cel rural. Acest fapt se datora n cel rural. Acest fapt se datora existenexistenţţei unui sistem de ei unui sistem de îînvănvăţţământ dezvoltatământ dezvoltat, c, cu o Academie u o Academie teologică ortodoxăteologică ortodoxă, u, una catolicăna catolică, A, Academia regală cademia regală îînfiinnfiinţţată ată îîn 1780, n 1780, Academia de drept din 1874 Academia de drept din 1874 şşi 12 licee.i 12 licee.

AgenAgenţţia Oradea ia Oradea ––

sediu sediu ––

documente privind documente privind proprietateaproprietatea

ÎÎn efortul general de n efortul general de organizare a activităorganizare a activităţţii ii financiarfinanciar--bancare bancare îîn noile n noile teritorii teritorii ““alipitealipite””, Banca , Banca NaNaţţională a României dezvoltă ională a României dezvoltă o reo reţţea puternică de unităea puternică de unităţţi i având având şşi preocuparea de a i preocuparea de a asigura acestora imobilele asigura acestora imobilele necesare desfănecesare desfăşşurării urării activităactivităţţii.ii.Sediul unde a Sediul unde a îînceput să nceput să funcfuncţţioneze Agenioneze Agenţţia Oradea ia Oradea Mare este cumpărat Mare este cumpărat îîmpreună mpreună cu alte 12cu alte 12 imobile cumpărate imobile cumpărate de Statul român de la Banca de Statul român de la Banca AustroAustro--UngarăUngară, , îîn urma n urma lichidării acesteialichidării acesteia. In acest . In acest imobil a funcimobil a funcţţionat o filială a ionat o filială a Băncii Băncii AustroAustro--UngareUngare până până îîn n 1919. 1919.


sediu sediu ––


((continuarecontinuare))

Contractul de vânzareContractul de vânzare--cumpărare al terenurilorcumpărare al terenurilor, c, clădirilor lădirilor şşi instalai instalaţţiilor (filiiilor (filialelor Băncii alelor Băncii AustroAustro--UngarieiUngariei, , îîn n lichidare, situate pe teritoriul Statului Român), a fost perfectlichidare, situate pe teritoriul Statului Român), a fost perfectat la at la TurnuTurnu--SeverinSeverin

lala data de data de 29 se29 septembrie 1921 de ptembrie 1921 de către reprezentancătre reprezentanţţii statului român ii statului român şşi Comisiunea de lichidare a Băncii i Comisiunea de lichidare a Băncii AustroAustro--UngareUngare. .

Suma Suma plătităplătită

pentrupentru

imobilulimobilul

dindin

OradeaOradea

a a fostfost

de 307.621 de 307.621 coroanecoroane

dindin

auraur

şşi i reprezintăreprezintă

ceacea

maimai

maremare

valoarevaloare

plătităplătită

dindin

totalultotalul

prepreţţuluiului

celorcelor

13 13 imobileimobile..

SemnatariiSemnatarii

acestuiacestui

contractcontract

de de vânzarevânzare--cumpărarecumpărare

auau

fostfost, , pepe

de o parte, de o parte, domniidomnii

dr.dr.

Giuseppe Giuseppe LuscadroLuscadro, , GilbertGilbert

de de MonesMones

deldel

PujolPujol

şşi Alexandru i Alexandru ZenceanuZenceanu

desemnadesemnaţţii

îînn

acesteaceste

funcfuncţţiiii de către de către ComisiaComisia

de de ReparaReparaţţiuniiuni

subsub

abreviaabreviaţţiuneaiunea: : ““LichidatoriLichidatori””, , lucrândlucrând

îînn

executareaexecutarea

articolelorarticolelor

206 206 dindin

TratatulTratatul

de de lala

SaintSaint--GermainGermain

şşi 189 i 189 dindin

TratatulTratatul

de de lala

Trianon, Trianon, şşi i pepe de altă parte de altă parte dr.dr.

EftimieEftimie

AntonescuAntonescu, , ConsilierConsilier

la la ÎÎnaltanalta

CurteCurte

de de CasaCasaţţieie

a a RomânieiRomâniei, , delegatdelegat

şşii

îînn

mod special mod special acreditatacreditat

şşii

investitinvestit

cu cu deplinedepline

puteriputeri

de de cătrecătre

GuvernulGuvernul

RegatuluiRegatului

RomânRomân, , pentrupentru

a a lucralucra

îînn

numelenumele

şşii

prinprin

contulcontul

StatuluiStatului

RomânRomân, , precumprecum

şşii

îînn

numelenumele

şşii

pentrupentru

contulcontul

BănciiBăncii

NaNaţţionaleionale

a a RomânieiRomâniei..


sediu sediu ––



CeleCele

13 13 imobileimobile

suntsunt

trecutetrecute

îînn

proprietateaproprietatea

BănciiBăncii


a a RomânieiRomâniei prinprin

ConveConveţţiuneaiunea

din data de 16 din data de 16 ianuarieianuarie

1922, 1922, îîncheiatăncheiată

îîntrentre

dl. dl. TakeTake

IonescuIonescu

––

PrePreşşedinteleedintele

ConsiliuluiConsiliului

de de MinistriiMinistrii

şşi i MinistrulMinistrul

FinanFinanţţelorelor

şşi dli dl. . MihailMihail

OromoluOromolu

––

GuvernatorulGuvernatorul

BănciiBăncii


a a RomânieiRomâniei. . PotrivitPotrivit

Art. 1 Art. 1

““StatulStatul

RomânRomân

cedeazăcedează

desăvârdesăvârşşitit, , irevocabilirevocabil

şşii

pentrupentru

totdeaunatotdeauna, , BănciiBăncii NaNaţţionaleionale

a a RomânieiRomâniei

toatetoate

drepturiledrepturile

cece--ii

revinrevin

pepe

bazabaza

contractuluicontractului

din 29 din 29

SepetembrieSepetembrie

1921, 1921, intervenitintervenit

îîntrentre

el el şşii

ComisiuneaComisiunea

de de LichidareLichidare

a a BănciiBăncii Austro Austro UngareUngare

autentificatautentificat

de de TribunalulTribunalul

MehedinMehedinţţii, la No.1144/921, la No.1144/921””, , iariar

conform Art. 3 conform Art. 3 ““Banca Banca NaNaţţionalăională


plăteplăteşştete

StatuluiStatului

RomânRomân

25 25 milioanemilioane

lei, care se lei, care se compunecompune

din 23.809.524 lei din 23.809.524 lei prepreţţulul

şşii

1.190.476 lei 1.190.476 lei taxataxa

de de îînregistrarenregistrare

... ... ””

PentruPentru

îîntregireantregirea

proprietăproprietăţţiiii

––

îînn

data de 6 data de 6 iunieiunie

1921 Banca Na1921 Banca Naţţională a ională a RomânieiRomâniei, , prinprin

reprezentantulreprezentantul

NastaNasta

PappPapp, , cumpărăcumpără

terenulterenul

dindin

vecinătateavecinătatea

sediuluisediului

bănciibăncii, , îînn

suprafasuprafaţţăă

de 305,8 de 305,8 stânjenistânjeni, , pentrupentru

suma de 120.000 lei. suma de 120.000 lei. Pe Pe acestacest

terenteren, , îînn

anulanul

1930 se 1930 se clădeclădeşştete o casă o casă cucu

etajetaj, , compusăcompusă

dindin

4 4

apartamenteapartamente

––

destinatedestinate

a a asiguraasigura

necesitănecesităţţileile

locativelocative

ale ale personaluluipersonalului bănciibăncii. . ClădireaClădirea

este este îînn


bănciibăncii

şşi are i are îînn

prezentprezent

destinadestinaţţiaia

de de

locuinlocuinţţee

dde intervene intervenţţieie..


sediu sediu ––



DupăDupă

DictatulDictatul

de de lala

Viena, Viena, maimai

exactexact

îînn

28 28 septembrieseptembrie

1940 1940 ––

celecele

douădouă proprietăproprietăţţii

ale ale BănciiBăncii



((sediulsediul

bănciibăncii, , clădireaclădirea

cucu

celecele

4 4

apartamenteapartamente

şşi i terenulterenul

aferentaferent) ) ––

suntsunt

trecutetrecute

îînn


BănciiBăncii NaNaţţionaleionale

MaghiareMaghiare

şşi i îîntabulatentabulate

îînn

favoareafavoarea

acesteiaacesteia, , dupădupă

cumcum

reiesereiese

şşi i

dindin

îînscrisurilenscrisurile

dindin

CărCărţţileile

funciarefunciare, , revenindrevenind

îînn


BănciiBăncii

NaNaţţionaleionale a a RomânieiRomâniei

lala

data de 23 data de 23 iulieiulie

1945, 1945, cândcând

susursalasusursala

îîşşii

reiareia

activitateaactivitatea

îînn

sediulsediul

dindin

OradeaOradea..

ÎÎnn

anulanul

1949, 1949, lala

29 29 aprilieaprilie, , îînn


BănciiBăncii


a R.a R.P.R.P.R.

––

Banca Banca de de StatStat

intrăintră

unun

imobilimobil

situatsituat

îînn

OradeaOradea, , strstr. . VasileVasile

AlecsandriAlecsandri, , nrnr. 2, . 2,

cumpăratcumpărat

de de lala

Banca de Banca de ScontScont

şşi i SchimbSchimb

dindin

ArdealArdeal

SA, SA, îînn

urmaurma

lichidăriilichidării acesteiaacesteia. . ClădireaClădirea

vava

fifi

administratăadministrată

de de SucursalaSucursala

OradeaOradea

pânăpână

îînn

anulanul


prinprin

OrdinulOrdinul

nrnr. 25 . 25 dindin

23.01.1958 al 23.01.1958 al PrePreşşedinteluiedintelui


de de ConducereConducere

al al BănciiBăncii

de de StatStat

a R.a R.P.R.P.R., , folosinfolosinţţaa

eiei

se transmite se transmite TrustuluiTrustului

minierminier

““ArdealulArdealul””. . ÎÎnn

prezentprezent

clădireaclădirea

este este proprietateaproprietatea

B.N.R. B.N.R. scripticscriptic, dar , dar îîntrucâtntrucât

nu are nu are şşi i folosinfolosinţţaa

fapticăfaptică, , pepe

rolulrolul

instaninstanţţelorelor

de de judecatăjudecată există există maimai

multe multe dosaredosare

avândavând

caca

obiectobiect

evacuareaevacuarea

şşi i revendicarearevendicarea

imobiluluiimobilului..

Clădirea de pe Vasile Clădirea de pe Vasile AlecsandriAlecsandri

ArhitecturaArhitecturaClădireaClădirea

undeunde

sucursalasucursala

şşii--a a îînceputnceput


îînn

10 10 noiembrienoiembrie

1920 1920 şşi i undeunde

funcfuncţţioneazăionează

şşi i îînn

prezentprezent, , situatăsituată

îînn

OradeaOradea, , strstr. . ParculParcul

Traian, Traian, nrnr.8, a .8, a fostfost

construităconstruită

îîntrentre

aniianii

19111911--1913, 1913, cucu

destinadestinaţţiaia

de de sediusediu

dde e bancăbancă, , dupădupă

concepconcepţţiaia

arhitectuluiarhitectului

HubertHubert

IoszefIoszef. .

ImobilulImobilul, , dindin

punctpunct

de de vederevedere

arhitecturalarhitectural

şşi i funcfuncţţionalional, , reflectăreflectă

concepconcepţţiaia

aniloranilor

construcconstrucţţieiiei

––

fiindfiind

proiectatproiectat

cucu dublă dublă funcfuncţţionalitateionalitate

––

sediusediu de bancă de bancă ((subsolsubsol, , parterparter

şşi i etajuletajul

I, I, cucu

spaspaţţiiii

pentrupentru

tezaurtezaur, , arhivăarhivă

etcetc), ), şşi i locuinlocuinţţee

pentrupentru

conducereconducere

––

etajuletajul

II, II, dupădupă

cumcum se observă se observă şşi i dindin

schischiţţeleele

clădiriiclădirii, , păstratepăstrate

îînn

original original şşi i dindin

denumiriledenumirile

date date îîncăperilorncăperilor..

FaFaţţadeleadele

cădiriicădirii

conconţţinin

elementeelemente

arhitecturalearhitecturale

decorativedecorative

specificespecifice

stiluluistilului

neoclasicneoclasic

şşi i secesionsecesion, , carecare

ss--auau

păstratpăstrat

dede--

aa

lungullungul

timpuluitimpului

fărăfără

săsă

suferesufere

modificărimodificări..


îînceput de activitatenceput de activitate

Sucursala Oradea a Băncii NaSucursala Oradea a Băncii Naţţionale a României ionale a României şşii-- a a îînceput efectiv activitatea la data de 10 noiembrie nceput efectiv activitatea la data de 10 noiembrie

1920, sub denumirea de 1920, sub denumirea de ““AgenAgenţţia Oradea Mareia Oradea Mare”” a a B.N.R. B.N.R. potrivit hotărârii Consiliului de Administrapotrivit hotărârii Consiliului de Administraţţie, ie, transmisă prin scrisoarea nrtransmisă prin scrisoarea nr. 50.498 din 10 . 50.498 din 10 octombrie 1920, octombrie 1920, îîn care se spune:n care se spune:““Vă facem cunoscut că pe ziua de Vă facem cunoscut că pe ziua de 15 octombrie a.c. 15 octombrie a.c. vor vor îîncepe să funcncepe să funcţţioneze pe teritoriile alipite ioneze pe teritoriile alipite următoarele sedii următoarele sedii ......

……

AgenAgenţţiaia

OradeaOradea

MareMare

cucu

următorulurmătorul

personalpersonal::ŞŞtefantefan

CiuntuCiuntu

––

directordirector

Jan Jan BaciuBaciu

––

contabilcontabilPaugaPauga

Ioan Ioan --

casiercasier””


îînceput de activitatenceput de activitate ((continuarecontinuare))

Alături de persoanele nominalizate mai susAlături de persoanele nominalizate mai sus, din primul e, din primul eşşalon de funcalon de funcţţionari care au ionari care au organizat activitatea agenorganizat activitatea agenţţiei B.N.iei B.N.R. R. la Oradea au mai făcut partela Oradea au mai făcut parte: Constantin : Constantin CristoforCristofor, diplomat al , diplomat al ŞŞcolii Comerciale Superioare din Iacolii Comerciale Superioare din Iaşşi, promoi, promoţţia 1921, angajat ia 1921, angajat contabil contabil îîn anul 1922; Valeriu n anul 1922; Valeriu PoppPopp

––

contabil contabil îîn 1922, Nicolae n 1922, Nicolae CoroiuCoroiu

––

Contabil Contabil îîn n 1922, Tiberiu Pop, absolvent al unui liceu din Timi1922, Tiberiu Pop, absolvent al unui liceu din Timişşoara, acceptat ca diurnist oara, acceptat ca diurnist îîn 1922; n 1922; CoroianCoroian

DajdeaDajdea, absolvent din 1915 al , absolvent din 1915 al ŞŞcolii Comerciale Superioare din colii Comerciale Superioare din SeghedinSeghedin, , angajat casier angajat casier îîn 1924; Ion n 1924; Ion GăzdăuGăzdău, care absolvise , care absolvise îîn 1921 n 1921 ŞŞcoala Comercială coala Comercială Superioară din HaSuperioară din Haţţeg, angajat diurnist eg, angajat diurnist îîn 1926.n 1926.

AgenAgenţţia Oradea găseia Oradea găseşşte te îîn teritoriu o ren teritoriu o reţţea bancară dezvoltatăea bancară dezvoltată, f, formată din ormată din 24 de24 de bănci cu capital străinbănci cu capital străin, a, a căror extindere a fost sprijinită puternic de Statul maghiar căror extindere a fost sprijinită puternic de Statul maghiar, , şşi i o singură bancă cu capital românesco singură bancă cu capital românesc, Banca Bihoreana. Institutul de Credit , Banca Bihoreana. Institutul de Credit şşi i Economii Economii „„BihoreanaBihoreana”” S S.A. .A. este prima bancă cu capital românesc din Bihoreste prima bancă cu capital românesc din Bihor, , îînfiinnfiinţţată ată la inila iniţţiativa unui mare număr de intelectuali bihoreniiativa unui mare număr de intelectuali bihoreni, dar la care au subscris , dar la care au subscris şşi i numeronumeroşşi români din Vechiul Regat, dintre care amintim: Teodor Nica, dii români din Vechiul Regat, dintre care amintim: Teodor Nica, director rector îîn n BNR., Theodor BNR., Theodor RosettiRosetti, d, director la Banca Agricolăirector la Banca Agricolă, , EugeniuEugeniu

CaradaCarada, al, alţţii din Brăilaii din Brăila, , BucureBucureşşti, Roman, Galati, Roman, Galaţţi etc.i etc. Principalul scop al activită Principalul scop al activităţţii băncii lii băncii l--a reprezentat a reprezentat sprijinirea economică sprijinirea economică şşi culturală a românilor din Transilvania i culturală a românilor din Transilvania şşi a celor din Crii a celor din Crişşana ana îîn n special.special.

ÎÎnn

aceastăaceastă

clădireclădire

a a funcfuncţţionationat

îînn

primeleprimele

deceniidecenii

ale ale secoluluisecolului

trecuttrecut

GazdasagiGazdasagi

––

IparIpar

Bank, Bank, îînfiinnfiinţţatăată

îînn

1917. 1917. ÎÎnn

prezentprezent

aceastăaceastă

clădireclădire

nunu

maimai

existăexistă, , pepe

locullocul

eiei

se se aflăaflă

statuiastatuia

luilui

Mihai Mihai EminescuEminescu. . ÎÎn n spate se spate se observobservăă

podulpodul

vechivechi

din din centrucentru

oraoraşşuluiului, , clădireaclădirea

PrimărieiPrimăriei

şşii

BisericaBiserica

romanoromano--catoliccatolicăă

SfântulSfântul

LadislauLadislau..

ÎÎnn

clădireaclădirea

din din imediataimediata

apropiereapropiere

a a BarouluiBaroului

de de avocaavocaţţii

((clădireaclădirea

îînaltănaltă) a ) a funcfuncţţionationat, , îînn

secolulsecolul

trecuttrecut, , Banca Banca proprietarilorproprietarilor

de case, de case, îînfiinnfiinţţatăată

îînn

1924.1924.

ÎÎnn

anulanul

1910 se 1910 se îînfiinnfiinţţeazăează Banca Banca DaciaDacia

SA, SA, OradeaOradea, ,

actualmenteactualmente

clădireaclădirea

esteeste ocupatăocupată

de de AgenAgenţţiaia

CEC nr. 1. CEC nr. 1.

Tot Tot aiciaici


îîncepncepâândnd cu cu anulanul

1918 1918 FilialaFiliala

OradeaOradea

a a

BănciiBăncii

AngloAnglo--AustrieceAustriece..

ÎÎnn

aceastăaceastă

clădireclădire

din din PiaPiaţţaa

UniriiUnirii, , pepe

strstr. General . General MoMoşşoiuoiu

nr. 2, a nr. 2, a funcfuncţţionationat

Banca Victoria Banca Victoria AradArad, , SucSuc. . OradeaOradea,,

îînfiinnfiinţţatăată

îînn

10 10 maimai

1931. 1931.

Palatul

Vulturul

Negru

In aceasta

clădire

s-a înfiinţat

în

1906 Banca

Industria

SA Oradea.

1920

2009

In In aceastăaceastă

clădireclădire


Casa de Casa de PăstrarePăstrare

şşii

EconomiiEconomii

OradeaOradea, , îînfiinnfiinţţatăată

îînn

1847. A 1847. A fostfost

ceacea

maimai

vecheveche

şşii

ceacea

maimai

importantăimportantă

bancăbancă

pânăpână

la la PrimulPrimul

războirăzboi

mondialmondial. In . In prezentprezent

clădireaclădirea

apartineapartine

EpiscopieiEpiscopiei

Greco Greco CatoliceCatolice..


îînceput de nceput de activitateactivitate


ÎÎncă din anul ncă din anul 1905, la Oradea func1905, la Oradea funcţţiona Bursa de iona Bursa de Mărfuri Mărfuri şşi Camera de Comeri Camera de Comerţţ

şşi Industrie i Industrie îînfinnfinţţatăată

îîn n 1891, care a avut 4 pre1891, care a avut 4 preşşedinedinţţi directori de băncii directori de bănci, , şşi un i un cartel bancar, constituit cartel bancar, constituit îîn 1915, sub denumirea n 1915, sub denumirea „„Institutul pentru Credit de RăzboiInstitutul pentru Credit de Război””, format din , format din reprezentanreprezentanţţi ai următoarelor institui ai următoarelor instituţţii de profil: Camera ii de profil: Camera de Comerde Comerţţ

şşi Industrie, Corpul Meseriai Industrie, Corpul Meseriaşşilor, Banilor, Banca ca Generală Maghiară Generală Maghiară –– Filiala Oradea Filiala Oradea, C, Casa de Păstrare asa de Păstrare şşi Economii a Comitatului Bihor i Economii a Comitatului Bihor şşi Banca de Scont.i Banca de Scont.

ÎÎn perioada 1921n perioada 1921--1929 re1929 reţţeaua bancară locală continuă eaua bancară locală continuă să se dezvolte prin să se dezvolte prin îînfiinnfiinţţarea de noi bănciarea de noi bănci, dar , dar şşi prin i prin deschiderea de sucursale de către băncile din deschiderea de sucursale de către băncile din ţţarăară: : Sucursala Sucursala MarmoroschMarmorosch

BlankBlank, , SucursalaSucursala Băncii Băncii RomâneRomâneşşti, Bti, Banca Generală a anca Generală a ŢŢării Româneării Româneşşti, etc.ti, etc.

Activitatea bancară este puternic impulsionată de noile Activitatea bancară este puternic impulsionată de noile legături economicelegături economice, d, de schimburile tot mai intense,e schimburile tot mai intense, de de noile realitănoile realităţţi ale statului unit. i ale statului unit. ÎÎn această perioadăn această perioadă, , capitalul românesc in Transilvania se orientează spre capitalul românesc in Transilvania se orientează spre piapiaţţa naa naţţională bancară ională bancară şşi i îîncepe să se alimenteze cu ncepe să se alimenteze cu mijloace de credit de la BNR si de la alte bănci din mijloace de credit de la BNR si de la alte bănci din România; el intRomânia; el intră ră îîn concurenn concurenţţă cu băncile mari din ă cu băncile mari din BucureBucureşşti, ti, şşi i îîn competin competiţţie cu capitalul industrial din ie cu capitalul industrial din Vechiul Regat, pentru creditarea Vechiul Regat, pentru creditarea şşi cucerirea piei cucerirea pieţţei din ei din Transilvania. Capitalul maghiar Transilvania. Capitalul maghiar şşi săsesci săsesc, care , care îîn n perioada antebelică manifestaseră o miperioada antebelică manifestaseră o mişşcare de care de gravitagravitaţţie ie îînspre centrele financiare ale fostului imperiu nspre centrele financiare ale fostului imperiu ––

VienaViena

şşi Budapesta i Budapesta ––

manifesta de acuma o tendinmanifesta de acuma o tendinţţă ă de desprindere treptată de acestea de desprindere treptată de acestea şşi de orientare către i de orientare către centrele interne de financentrele interne de finanţţare.are.

1901 –

Camera de comert

2009 –

Facultatea

de medicina

ÎÎntrentre

aniianii

19121912--1914, se 1914, se construiesteconstruieste

PalatulPalatul

ApolloApollo,,

in in stilulstilul

secessionsecession--uluiului

berlinezberlinez, cu , cu decoratiidecoratii

cece

amintescamintesc

de de stilulstilul

Empire.Empire.

ÎÎnn

PalatulPalatul

Apollo a Apollo a funcfuncţţionationat

Banca Banca RomâneascăRomânească, , îînfiinnfiinţţatăată

îînn

19211921..

ÎÎnn

aceastăaceastă

clădireclădire


Banca Banca CentralăCentrală

SA SA OradeaOradea, , îînfiinnfiinţţatăată

îînn

1930. 1930. ÎÎnn

prezentprezent

îînn

clădireaclădirea

aceastaaceasta


HotelulHotelul

Astoria.Astoria.



După primul război mondialDupă primul război mondial, Banca , Banca Nationala Nationala îîşşi extinde prerogativele de i extinde prerogativele de emisiune emisiune şşi circulai circulaţţie asupra ie asupra îîntregului ntregului teritoriu nateritoriu naţţional, prioional, prioritară fiind retragerea ritară fiind retragerea din circuladin circulaţţie a monedelor străine care ie a monedelor străine care circulau circulau îîn noile provincii.n noile provincii.

Prima sarcină Prima sarcină îîndeplinită de Agenndeplinită de Agenţţia ia Oradea a fost legată de Oradea a fost legată de ““unificarea unificarea monetarămonetară””. P. Până la mijlocul anului ână la mijlocul anului 1921, 1921, AgenAgenţţia Oradea a efectuat aproape ia Oradea a efectuat aproape îîn n exclusivitate operaexclusivitate operaţţiuni de preschimbare a iuni de preschimbare a coroanelor austrocoroanelor austro--ungare ungare ––

pe teritoriul pe teritoriul judejudeţţelor Bihor, Arelor Bihor, Arad, Sad, Satu Mare, atu Mare, SălajSălaj, , MaramureMaramureşş, dar , dar şşi a altor i a altor îînsemne nsemne monetare locale, anume banii de necesitate monetare locale, anume banii de necesitate emiemişşi de diferite orai de diferite oraşşe ardelene, e ardelene, îîntre care ntre care şşi Oradea. Treptat activitatea ageni Oradea. Treptat activitatea agenţţiei se iei se extinde asupra tuturor operaextinde asupra tuturor operaţţiunilor bancare iunilor bancare rezultate din funcrezultate din funcţţiunile atribuite Băncii iunile atribuite Băncii NaNaţţionale prin dispoziionale prin dispoziţţiile legale, peiile legale, pe măsura măsura consolidării situaconsolidării situaţţiei economice din zonăiei economice din zonă..



Astfel din informaAstfel din informaţţiile prezentate iile prezentate îîn n Monografia judeMonografia judeţţului Bihor, ului Bihor, îîntocmită de ntocmită de Andrei Andrei ZănescuZănescu, director al Agen, director al Agenţţiei iei Oradea, Oradea, îîn anul 1937 n anul 1937 îîn Bihor funcn Bihor funcţţionau ionau 38 de38 de bănci din care bănci din care 6 e6 erau sucursale ale rau sucursale ale celor mai mari bănci din celor mai mari bănci din ţţarăară, ., ... . Di.. . Din n cele 38 dcele 38 de bănci numai e bănci numai 11 pa11 participă la rticipă la operaoperaţţiunile de scont (Casa iunile de scont (Casa de Păstrare de Păstrare Civică OradeaCivică Oradea, Banca de Credit Cluj , Banca de Credit Cluj -- sucursala Oradea, Banca dsucursala Oradea, Banca de Scont e Scont Oradea, BancaOradea, Banca Civilă Civilă „„DrăganulDrăganul””

--

BeiuBeiuşş, , Banca Agrară OradeaBanca Agrară Oradea, B, Banca anca Românească din BucureRomânească din Bucureşşti ti --

sucursala sucursala Oradea, Banca Unirea Oradea, Banca Oradea, Banca Unirea Oradea, Banca şşi i Societatea Societatea TincaTinca, Banca Victoria Arad , Banca Victoria Arad ––

sucursala Oradea, Banca sucursala Oradea, Banca şşi Casa de i Casa de Economii Fuzionată OradeaEconomii Fuzionată Oradea, C, Casa de asa de Păstrare a JudePăstrare a Judeţţului Bihor).ului Bihor).

ÎÎnn

PiataPiata

Regina Maria, nr. 1, a Regina Maria, nr. 1, a funcfuncţţionationat

Banca Banca de de ScontScont,,


îînn

1898.1898.

ÎÎnn

clădireaclădirea

din din PiaPiaţţaa

UniriiUnirii

pepe

stradastrada

Nicolae Nicolae Iorga, nr. 2, Iorga, nr. 2, actualmenteactualmente

strstr. . VasileVasile

AlecsandriAlecsandri, , nr. 2, a nr. 2, a funcfuncţţionationat

Casa de Casa de PăstrarePăstrare

CivilăCivilă

OradeaOradea, , îînfiinnfiinţţatăată

îînn

1892. Mai 1892. Mai târziutârziu

clădireaclădirea

devinedevine


BănciiBăncii

de de ScontScont

şşii

SchimbSchimb

din din ArdealArdeal

îînn

1943, 1943, iariar

îînn

1949 1949 trecetrece

îînn


BănciiBăncii

R. P. R, Banca de Stat, cu R. P. R, Banca de Stat, cu sediulsediul

îînn

BucureBucureşştiti

StrStr. . LipscaniLipscani

nr. 25nr. 25

StradaStrada

RepubliciiRepublicii, , fostulfostul

BulevardBulevard

RegeleRegele

Ferdinand, din Ferdinand, din OradeaOradea, , îînn

prezentprezent

stradăstradă

pietonalăpietonală. . Banca Banca generalăgenerală

de credit de credit ungarăungară,,


îînn

18761876,,

a funca funcţţionat ionat îînn

clădireaclădirea

din din stângastânga, , iariar

îînn

ccladirealadirea

din din dreaptadreapta

a funca funcţţionat ionat Banca Banca şşii

societateasocietatea

comercialăcomercială

din din BihorBihor, , îînfiinnfiinţţatăată

îînn

1920.1920.

In In aceastăaceastă

clădireclădire

a a funcfuncţţionationat,,

îîncepândncepând

cu cu anulanul

1894, Banca 1894, Banca ArdeleanăArdeleană

şşii

Banca de Banca de economiieconomii

SA SA ClujCluj, , SucSuc. . OradeaOradea..



Plasamentele băncilor din teritoriuPlasamentele băncilor din teritoriu, , îîn industrie, comern industrie, comerţţ

şşi agriculturăi agricultură, , îîn anul 1937 au fost de 770.580.769 lei, repartizate pe sectoare n anul 1937 au fost de 770.580.769 lei, repartizate pe sectoare economice, astfel:economice, astfel:

agricultură agricultură 6,10%6,10%comercomerţţ

51,40%51,40%industrie industrie 38,10%38,10%diversediverse

4,40%4,40%

DupăDupă

origineaoriginea

etnicăetnică

a a debitorilordebitorilor, , plasamenteleplasamentele

se se îîmpartmpart

îînn::plasamenteplasamente

lala

populapopulaţţiaia

românăromână

12%12%plasamenteplasamente

lala

populapopulaţţiaia

maghiarămaghiară

14%14%plasamenteplasamente

lala

evreievrei

69%69%alalţţiiii

5%5%



Economia Economia realăreală

sprijinităsprijinită

de de sectorulsectorul

bancar era bancar era alcătuităalcătuită

dindin

3966 firme 3966 firme comercialecomerciale, , îînscrisenscrise

lala

cameracamera

de de comercomerţţ, , urbaneurbane

şşi i ruralerurale, , antrepoziteantrepozite

––

de de fierfier, , colonialecoloniale, , textiletextile, , postăvăriipostăvării, , pielăriepielărie, , cerealecereale, etc., 3652 de , etc., 3652 de memeşşteteşşugariugari

cucu

brevetbrevet

((brodistebrodiste, , croitoricroitori, , fierarifierari, , măcelarimăcelari, , pantofaripantofari, etc.), , etc.), 105 105 îîntreprinderintreprinderi

industrialeindustriale

şşi 423 i 423 morimori

ţţărăneărăneşştiti, 5 , 5 societăsocietăţţii

de de expediexpediţţieie

lala

o o populapopulaţţieie

a a judejudeţţuluiului

de 506.000 de 506.000 locuitorilocuitori

îînn

anulanul

1937. 1937. FuncFuncţţionauionau

îînn

judejudeţţulul

BihorBihor, 32 de , 32 de târguritârguri

săptămânalesăptămânale

dde mărfurie mărfuri, alimente, , alimente, cerealecereale

şşi 25 de i 25 de târguritârguri

dde animalee animale..

Fabrică de pălării Fabrică de ţesături de sârmă

Moară de apă



O O perioadăperioadă

deosebitădeosebită

pentrupentru

AgenAgenţţiaia

dindin

OradeaOradea

a a BănciiBăncii



o o reprezintăreprezintă

perioadaperioada

aniloranilor

19401940--1945, 1945, cândcând, , îînn

urmaurma

DictatuluiDictatului

de de lala

Viena Viena oraoraşşulul

OradeaOradea

a a fostfost

cedatcedat

UngarieiUngariei..

PotrivitPotrivit

ordinuluiordinului

primitprimit

dindin

centralăcentrală, , AgenAgenţţiaia

OradeaOradea

urmaurma

săsă

se se mutemute

lala

AradArad. . ÎÎnn

aceastăaceastă

perioadăperioadă

organeleorganele

de de conducereconducere

şşi i instituinstituţţiileiile

judejudeţţeneene

ale ale administraadministraţţieiiei

de de statstat

auau

fostfost

evacuateevacuate

lala

BeiuBeiuşş

––

oraoraşş

carecare

a a fostfost

desemnatdesemnat

caca

rereşşedinedinţţăă

de de judejudeţţ. . MotivatMotivat

de de necesitateanecesitatea

dezvoltăriidezvoltării

economieieconomiei

acestuiacestui

teritoriuteritoriu

foartefoarte

săracsărac, , organeleorganele


ale ale judejudeţţuluiului

BihorBihor

auau

solicitatsolicitat



al al BănciiBăncii



stabilireastabilirea

rereşşedinedinţţeiei

îînn

oraoraşşulul

BeiuBeiuşş

şşi i pentrupentru

AgenAgenţţiaia

OradeaOradea, , ceeaceea

cece

ss--aa

şşi i aprobataprobat. . ÎÎnn

acestacest

fel fel activitateaactivitatea

agenagenţţieiiei

se se desfădesfăşşoarăoară

îînn

oraoraşşulul

BeiuBeiuşş

dindin

15 15 decembriedecembrie

1940 1940 îîntrntr--unun

imobilimobil

situatsituat

pepe

stradastrada

VasileVasile

LucaciuLucaciu, , nrnr. 9, . 9, subsub

denumireadenumirea

““Banca NaBanca Naţţională a ională a RomânieiRomâniei

AgenAgenţţiaia

BeiuBeiuşş””..

ÎÎnn

urmaurma

ataculuiatacului

armateiarmatei

maghiaremaghiare

asupraasupra

ArdealuluiArdealului

de de SudSud, , carecare

a a îînaintatnaintat

pânăpână

îînn

zona zona BeiuBeiuşşuluiului, , AgenAgenţţiaia

BeiuBeiuşş

ss--aa

refugiatrefugiat

lala

BradBrad

lala

data de 14.09.1944, data de 14.09.1944, pânăpână

lala

data de 09.10.1944data de 09.10.1944

AgenAgenţţiaia

BeiuBeiuşş

a a BănciiBăncii



vava

funcfuncţţionaiona

cucu

sediulsediul

lala

BeiuBeiuşş

pânăpână

îînn

martiemartie


îînn

urmaurma

eliberăriieliberării

ArdealuluiArdealului

de de NordNord, , AgenAgenţţiaia

OradeaOradea

îîşşii

vava

reluarelua


lala

sediulsediul

dindin

OradeaOradea. . AgenAgenţţiaia

BeiuBeiuşş

a BNR a BNR vava

funcfuncţţionaiona

paralelparalel

pânăpână

lala

lichidarealichidarea

operaoperaţţiuniloriunilor, , respectivrespectiv

pânăpână

lala

data de 30.06.1945.data de 30.06.1945.

OrganizareaOrganizarea unităunităţţilorilor

teritorialeteritorialePânăPână

îînn

1948, 1948, activitateaactivitatea

BănciiBăncii



îînn

teritoriuteritoriu

se se

realizeazărealizează

prinprin

AgenAgenţţiaia

OradeaOradea

şşi i FilialaFiliala

ŞŞimleulimleul

SilvanieiSilvaniei, , iariar

dupădupă nanaţţionalizareaionalizarea

dindin

11.06.1948, 11.06.1948, prinprin

DecretulDecretul

197 197 dindin

13 13 augustaugust


capitalurilecapitalurile

şşi i clădirileclădirile

băncilorbăncilor

suntsunt

trecutetrecute

dindin proprietateproprietate

privatăprivată

îînn

ceacea

a a statuluistatului, , şşi i toatetoate

operaoperaţţiunileiunile

băncilorbăncilor

comercialecomerciale

suntsunt

preluatepreluate

de Banca de de Banca de StatStat, are , are locloc

o o dezvoltaredezvoltare puternicăputernică

a a rereţţeleielei

teritorialeteritoriale, , poatepoate

preaprea

agresivăagresivă

dacădacă

o o raportămraportăm

lala

situasituaţţiaia

realăreală

a a economieieconomiei

dindin zonă zonă, , ceeaceea

cece determină determină caca

uneleunele unităunităţţii

săsă--şşii

îîncetezenceteze


dupădupă

doidoi

aniani

de de funcfuncţţionareionare..

AstfelAstfel, , numainumai

îîntrntr--unun

anan, , respectivrespectiv

îînn

anulanul

1948, 1948, suntsunt

îînfiinnfiinţţateate

filialefiliale şşi i agenagenţţiiii

îînn

toatetoate

oraoraşşeleele

şşi marilei marile

comunecomune, , respectivrespectiv

se se deschiddeschid

unun

numărnumăr

de 12 de 12 unităunităţţii

teritorialeteritoriale, , iariar

extindereaextinderea continuă continuă şşi i îînn

aniianii următoriurmători

prinprin

îînfiinnfiinţţareaarea

a a îîncăncă

treitrei

unităunităţţii..

Anul

înfiinţării Denumirea

unităţii Anul

comasării Încetarea

activităţii

10.11.1920 Agenţia

Oradea

Mare

01.10.1948 Filiala

Aleşd 01.03.1968–

Banca Agricolă

Bihor

01.08.1948 Filiala

Beiuş 1990 –

B.C.R.

01.10.1948 Filiala

Marghita 15.05.1973 –

Banca Agricolă

Bihor

01.10.1948 Filiala

Salonta 01.03.1970 –

Banca Agricolă

Bihor

01.10.1948 Filiala

Beliu 31.12.1950

01.10.1948 Agenţia

Ceica 31.12.1950

01.10.1948 Agenţia

Nuşfalău

01.10.1948 Agenţia

Sălard 31.12.1950

01.10.1948 Agenţia

Săcuieni 1960

01.10.1948 Agenţia

Tinca 31.12.1954

01.10.1948 Agenţia

Tileagd 31.12.1953

01.10.1948 Agenţia

Vaşcău 31.12.1960

01.10.1949 Agenţia

Valea

lui

Mihai 01.03.1955

Ianuarie

1950 Agenţia

Crasna 31.12.1950

Ianuarie

1951 Agenţia

Bratca 31.12.1952

01.11.1952 Direcţia

Orăşenească

Oradea 1962 -

Banca Agricolă

BihorBanca Naţională

01.11.1952 Filiala

Chişineu

Criş 1968 –

Banca Agricolă

Arad

01.11.1952 Filiala

Ineu 1968 –

Banca Agricolă

Arad

01.11.1956 Filiala

Sebiş 1968 –

Banca Agricolă

Arad

OrganizareaOrganizarea unitatilounitatilorrÎÎnn

anulanul

1952 1952 nouanoua

îîmpărmpărţţireire

administrativadministrativ--teritorialăteritorială

a a ţţăriiării

este este urmatăurmată

de de

reorganizareareorganizarea

BănciiBăncii



prinprin

îînfiinnfiinţţareaarea

de de sucursalesucursale

îînn fiecarefiecare

rereşşedinedinţţăă

dde judee judeţţ

şşi i filialefiliale

îînn

fiecarefiecare

centrucentru

de de raionraion. . AstfelAstfel, , AgenAgenţţiaia

OradeaOradea se transformă se transformă îînn

SucursalăSucursală

RegionalăRegională

a B.N.R. a R.a B.N.R. a R.P.R.P.R., se , se îînfiinnfiinţţeazăează

unun

numărnumăr

de 9 de 9 filialefiliale

îînn

centrelecentrele

de de raionraion

şşi i DirecDirecţţiaia

OrăOrăşşeneascăenească

OradeaOradea. . AceastaAceasta

dindin

urmăurmă

vava

preluaprelua

ceacea

maimai

maremare

parte parte dindin

personalulpersonalul sucursaleisucursalei

––

respectivrespectiv

166 166 dindin

totalultotalul

de 190 de 190 salariasalariaţţii

existenexistenţţii

lala

sfârsfârşşitulitul

anuluianului

1951.1951.ÎÎnn

anulanul

1960 1960 desfiindesfiinţţareaarea

BănciiBăncii

AgricoleAgricole

este este urmatăurmată

de de preluareapreluarea

rereţţeleielei

teritorialeteritoriale

şşi a i a sarcinilorsarcinilor

privindprivind

creditareacreditarea

şşi i decontăriledecontările

îînn

unităunităţţileile

agricoleagricole de către Banca Nade către Banca Naţţionalăională. . AstfelAstfel

SucursalaSucursala

OradeaOradea

vava

preluaprelua

o o rereţţeaea

a a

BănciiBăncii

AgricoleAgricole

BihorBihor, f, formată ormată dintrdintr--oo

sucursalăsucursală, o , o direcdirecţţieie

orăorăşşeneascăenească

şşi 9 i 9 filialefiliale..ÎÎnn

anulanul

1965, 1965, prinprin

DecretulDecretul

403 403 dindin

10.06.1965, Banca Na10.06.1965, Banca Naţţională a Rională a R..P.R.P.R.

––

Banca de Banca de StatStat

îîşşii

schimbăschimbă

denumireadenumirea

îînn

Banca Nationala a Banca Nationala a RepubliciiRepublicii SocialisteSocialiste

România, România, activitateaactivitatea

îînn

teritoriuteritoriu

fiindfiind

reorganizatăreorganizată

îînn

16 16 sucursalesucursale

regionaleregionale, o , o sucursalăsucursală

a SMB a SMB şşi 169 i 169 filialefiliale

raionaleraionale, una , una dindin

celecele

16 16 sucursalesucursale

fiindfiind

SucursalaSucursala


CriCrişşanaana, , cucu

sediulsediul

îînn

OradeaOradea..

OrganizareaOrganizarea unitatilounitatilorr ((continuarecontinuare))

ÎÎnn

anulanul

1968 1968 structurastructura

teritorialăteritorială

a a SucursaleiSucursalei

RegionaleRegionale

CriCrişşanaana

a a cunoscutcunoscut

o o nouănouă

modificaremodificare, , caca

urmareurmare

a a îînfiinnfiinţţăriiării

lala

1 1 martiemartie

1968 a 1968 a BănciiBăncii

pentrupentru Agricultură Agricultură şşi i Industrie Alimentară Industrie Alimentară şşi a i a preluăriipreluării de către de către aceastaaceasta

a a unorunor

unităunităţţii

teritorialeteritoriale

de de lala

Banca NaBanca Naţţionalăională. . AstfelAstfel, , îînn

anulanul

1968 1968 filialelefilialele

ChiChişşineuineu

CriCrişş, , IneuIneu

şşi i SebiSebişş

suntsunt

preluatepreluate de către Banca de către Banca pentrupentru Agricultură Agricultură şşi Industrie Alimentară i Industrie Alimentară --

SucursalaSucursala

AradArad, , filialafiliala

AleAleşşdd

şşi o parte i o parte dindin

DirecDirecţţiaia

OrăOrăşşeneascăenească

OradeaOradea de către Banca de către Banca pentrupentru Agricultură Agricultură şşi Industrie Alimentară i Industrie Alimentară --

BihorBihor..

DinDin

1 1 martiemartie

1968, 1968, îînn

judejudeţţulul

BihorBihor, B.N.R. , B.N.R. funcfuncţţioneazăionează

printrprintr--oo

sucursalăsucursală

cucu

unun

numărnumăr

de 234 de 234 salariasalariaţţii

şşi 3 i 3 filialefiliale, , FilialaFiliala

BeiuBeiuşş

cucu

36 36 salariasalariaţţii, , FilialaFiliala

MarghitaMarghita

cucu

38 38 salariasalariaţţii

şşi i FilialaFiliala

SalontaSalonta

cucu

35 35 salariasalariaţţii..

SucursalaSucursala

B.N.R. B.N.R. BihorBihor


îînn

aceastăaceastă

structurăstructură

pânăpână

îînn

1970, 1970, respectivrespectiv


şşi i filialelefilialele

SalontaSalonta

şşi Marghitai Marghita

suntsunt

preluatepreluate

de Banca de Banca pentrupentru Agricultură Agricultură şşi i Industrie Alimentară Industrie Alimentară --

BihorBihor..

DinDin

anulanul

1973 1973 pânăpână

îînn

1990, 1990, îînn

judejudeţţulul

BihorBihor, Banca Nationala a Romaniei , Banca Nationala a Romaniei îîşşii

vava

desfădesfăşşuraura


prinprin

SucursalaSucursala

JudeJudeţţeanăeană

BihorBihor

şşi i prinprin

FilialaFiliala

BeiuBeiuşş..

ConducereaConducerea

şşi i coordonareacoordonarea

sucursaleisucursalei

--

BihorBihor

SucursalaSucursala

BihorBihor

a B.N.R. a a B.N.R. a fostfost

condusăcondusă

de de lala

îînfiinnfiinţţareare

şşi i pânăpână

îînn

prezentprezent, , adicăadică

îînn

ceicei

89 de 89 de aniani

dde activitatee activitate, de 13 , de 13 directoridirectori. . DirectoriiDirectorii

carecare

auau

conduscondus

sucursalasucursala

in in primiiprimii

aniani

de de activitateactivitate, , auau

fostfost

numinumiţţii

conformconform

practiciipracticii

obiobişşnuitenuite

îînn

Banca Banca CentralăCentrală

şşi i anumeanume

aceeaaceea

de a de a numinumi

îînn

sediilesediile

nounou

îînfiinnfiinţţateate

salariasalariaţţii

carecare

dejadeja

şşii--auau

demonstratdemonstrat

competencompetenţţaa

in in altealte

unităunităţţii

ale ale bănciibăncii..

––

ŞŞtefantefan

CiuntuCiuntu

––

15.10.1920 15.10.1920 ––

01.08.1927 01.08.1927 primulprimul

directordirector

al al sucursaleisucursalei

numitnumit

prinprin

HotărâreaHotărârea


de de AdministraAdministraţţieie

al BNR al BNR conformconform

scrisoriiscrisorii

nrnr

50.498 50.498 dindin

10 10 octombrieoctombrie

1920, de 1920, de îînfiinnfiinţţareare

a a AgenAgenţţieiiei. . DlDl. .

––

Mihai Mihai SuciuSuciu

––

directordirector

îîntrentre

01.08.192701.08.1927--30.04.1936 30.04.1936 ––

fostfost

directordirector

al al AgenAgenţţieiiei

DorohoiDorohoi, , contabilcontabil

lala

BNR BNR GalaGalaţţii, BNR , BNR PiatraPiatra

NeamNeamţţ;;––

Andrei Andrei ZănescuZănescu

––

directordirector

îîntrentre

01.05.193601.05.1936--31.08.1939 31.08.1939 ––

fostfost

angajatangajat

al al CentraleiCentralei, , directordirector

lala

AgenAgenţţiaia

BacăuBacău

şşi i SighiSighişşoaraoara. . ––

RomulusRomulus

RomanRoman

––

directordirector

îîntrentre

01.08.193901.08.1939--30.11.1940 30.11.1940 ––

a lucrat a lucrat la agenla agenţţiile din Sighet, iile din Sighet, StorojineStorojineţţ, Chi, Chişşinăuinău, iar , iar îîn 1939 sn 1939 s--a a îîntors la ntors la Oradea, fiind numit directorul agenOradea, fiind numit directorul agenţţiei iei ÎÎn anul 1944, n anul 1944,

––

Ioan Ioan CioncaCionca

––

directordirector

îîntrentre

01.12.1940 01.12.1940 --

31.031945 31.031945 şşi 01.09.1945 i 01.09.1945 --

09.10.194709.10.1947––

ElEl

a a conduscondus

AgenAgenţţiaia

îînn

perioadaperioada

ocupaocupaţţieiiei

hortistehortiste

cândcând

sediulsediul

a a fostfost

lala

BeiuBeiuşş. . ––

BorodaBoroda

NicolaeNicolae

––

directordirector

––

de de lala

01.04.1945 01.04.1945 pânăpână

lala

30.08.1945 30.08.1945 ––

fostfost

contabilcontabil

îînn

CentralăCentrală, , TulceaTulcea

şşi i BârladBârlad;;––

Ioan Ioan BârsanBârsan

––

directordirector

––

îîntrentre

01.10.194701.10.1947--30.08.1948;30.08.1948;––

CasanoviciCasanovici

PavelPavel

--

îîntrentre

01.09.1948 01.09.1948 --

30.09.1951 30.09.1951 fostfost

directordirector

al al agenagenţţieiiei

BacăuBacău;;––

MaxaMaxa

Emil Emil ––

de la 01.10.1951 de la 01.10.1951 pânăpână

la 31.12.1951;la 31.12.1951;––

Maior Maior VasileVasile

îîntrentre

01.01.1952 01.01.1952 ––

31.12.1956 31.12.1956 ––

directordirector

promovatpromovat

dindin

rândurilerândurile

muncitorilormuncitorilor––

dr.dr.

BirtaBirta

PetruPetru

îîntrentre

01.02.1956 01.02.1956 ––

28.02.1988 a 28.02.1988 a conduscondus

sucursalasucursala

32 de 32 de aniani. A . A fostfost

directordirector

lala

AgenAgenţţiaia

LipovaLipova, , DirectorDirector

adjunctadjunct

lala

SucursalaSucursala


AradArad. A . A fostfost

membrumembru

îînn

CA al BNR, CA al BNR, deputatdeputat..––

DegăuDegău

IoanIoan

--

1 1 martiemartie

1988 1988 ––

15 15 iulieiulie

2000 2000 ––

DirectorDirector

lala

Banca Banca AgricolăAgricolă

--

BeiuBeiuşş

şşi B.N.R. i B.N.R. FilialaFiliala

BeiuBeiuşş

şşi i subsemnatasubsemnata, , carecare

suntsunt

directoruldirectorul

acesteiacestei

instituinstituţţiiii

dindin

1 1 augustaugust

2000.2000.

Andrei Zănescu

Mihail Suciu

dr. Birta

Petru

IatăIată, d, deci, eci, că am reucă am reuşşit să prezentăm peit să prezentăm pe scurt câteva date despre oameni scurt câteva date despre oameni şşi faptele i faptele

celor care au slujit decelor care au slujit de--a lungul vremii Banca a lungul vremii Banca NaNaţţională a României ională a României ––

Suc. Bihor.Suc. Bihor.

Vă mulVă mulţţumesc!umesc!

Documents

În inima Bihorului - Sucursala Oradea