ION CREANGA . IOAN SLAVICI

C. NEGRUZZI. PETRE DULFU

IN LUMEA LUI PACALA

$I TANDALA

Edilie ingrijitl deValeria FILIMON

A.

127

pAcerA

Ion Creangir

- ' n negustor, umblind prin rtai multe sate gi orage, ca sa

' cunlpere griu, pipugoi gi altele, intr-o zi ajunse la un podgi ctlnd era sa treaci viztt un om care se odihnea acolo: acesta era

Picalti. Negustorul, voiud s[ afle ceva de la el, ca oricare negltstor,se arpropie de dAnsul qi-l intrebl:

- De tu-rde egti, rnii cregtine?

- Ia din sat de la noi, rispunse Picali.- Din care sat de la voi?

- Iaca de acolo, tocrnai de sub acel mal, laritind negustorttluicu urina spre un deal.

- Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l qtiu.

- lli! cum s[ nu-l $tii; e satul nostru, gi eur de aco]o viu.- Nu a;tr, mli prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui mo;ie este

Ei cum ii botezat?

- f)oamne! da' nu Etii c[ moEiile sunt boiereEti Ei asta-i a cLlco-

nnlui nostru, ce qede la Bucuregti? Iar satu-l boteazl popa intr-ocildirugl cu ap[, curn ii scrie lui in clrli.

Negustorul, privindu-l lung, zise in sine: M6!... aista-i chiarPicalS.

- Dar curlr te cheami pe tine?

- Iaca!. . . ce mI-ntreab[. Mi chearni ca pe orictrre: vitli-ucoace,ori vin-aici!

Negustorul incepu a-gi face crLlce ctlde naiba Ei iar il ir.rtrebi:

- f)ar cu chilmarea impreun[ cum te mai strigl?

- Iactr aEa: vitto! u! rni! rispunse Picald.Negustorul incepu atunci a rdde gi zise: ce prost! Apoi il mai

intrebir:- Dar ce bucarte se fac acolo la voi?

- Mai nrult terciu cu ntln-riligd mincim, zise Picali.- ingelege-ntii, prostttle! Nu te-ntreb de bucate f-ertc.

- f)-apoi de care bucate ml-ntrebi?

- f'e-ntreb dacl s-au frcut la voi grAu, orz.9i altele.

- l)a, s-au ficut pind la briu, rispunse Pticali.

- Nu te-ntreb de inillime, ci doar n-am nevoie de paie pentruboi, ci a; voi si gtiu ce feliu este la voi grduntele orzului.

- Se-ti spun, dacl nu gtii, zise Pical6. Griuntele orzului estelungire!, imbricat c-o coajl cam g[lbAie gi c-o gapi in virf.

- Bine, gtiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, c[ agi voi sicumpir qi eu.

- De! nu gtii durnnia-ta ce fel? Unul di grAul ori orzul, qi altul iidi bani: galbeni, napoleoni ori alticeva.

- Nu m6.-nlelesegi nici asta; eu te-ntreb: clrrn se di?- Ilre!. .. Nici asta n-o gtii. Si-ti spun eu: iei banifa ori climerlia

Ei pni in ea ptn-o urlpli cu vdrf, apoi cu coada lope[ei o razi E-otomi in sac, pe urmi iarlqi o umpli Ei tot asemine faci.

- Eu nu te-ntreb asta, om flr[ cap ce eqti!- Dar ce f'el m5-ntrebi? zise Picali.- Cu ce pret se vinde chila ori banila; cigi lei?

- A$a cum te-nvoieqti; gi cdqi lei dai atAta iei.Negustorul, suplrat, il mai intrebi:- Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?

- U! hu!. .. este badea MuEat, badea Stan, Neagu, Voicn, Florea,Soare, badea Bran, Coman gi alqii.

- Ho! m6, destul! Dar cine este mai mare decit toli la voi in sat?

- Cine-i mai mare? Badea Chifu; el e mai nalt decit toti; e atitde lung, incit mai n-ajungi cu mina la umirul slu.

- Bre!... proasti lighioaie mai egti! Nu te-ntreb aga.

- Dar cum? zise PAcali.- Eu i1i zic: pe cine asculta[i voi aici in sat?

- I! ha! auzi vorb6! Ascultim pe liutarul moq Bran;c6nd incepesi cAnte, tot satul st6 cu ochii qi urechile {intl la el.

- Nu zic aga, mii nitdraule! Rdspunde-mi o dat[ cum te-ntreb.- Ei, cum?

- Eu te-ntreb de cine avefi frici aici in sat mai rnult.- Valeu, maici! Ia de buhaiul lui mo$ popa, rnare fricl mai

avem, rnirrnulicl! Cind vine sara de la p[scut, fugirtr de el care inco-tro apr.rc[m; cd atat e de infricogat, cle gindegti c[ e turbat; cdndincepe sd mugeasci, sparie chiar gi copiii din sat.

- Me!. .. da'! ce namili de om egti tu? Nu cumva egti vrun duhrlu, frate cu Meazi-noapte sau cu Spaima-pddurei?

- Ei, Doamne! De ce md-ntrebi, cAnd nld priveqti? Ce? Nu nrivezi c[-s orn ca gi durnniata: cu cap, cu ochi, gurd, nas, mAni gi cupicioare, mi ntigc gi md uit ca to[i.

- A$u te vid qi eu, dar ai minte qi sim{ire abia ca un dobitoc. Iaspune-rni, z[u: ave{i butnari sau dogari in sat la voi?

- Avem.- Na cinci bani, si du-te si-1i puie doagele ce-!i lipsesc.Prostia din nascare, leac in lunre nu mai are; ea este o uricioasi

boali, ce nu se vindeci in qcoale, ba nici in spitale.

Iaqi,1872

(l'extul clin prezentul volunr este rcprodus dupi edilia: Ion Crcangi,Opere, II, "Scliitori ron.rini", ll, Editura Minervir, llucure;ti, 1970.)

pAcarA sr rAuperAt

Constantin Negruzzi

- Dtrr d-ta, rnosule, n-o si ne spui ceva? anr zis cirtrii bitrintrlpdclurar ce ne prinrise in gazdd.

- Ce vre{i si vI spurr feqii mei? rhspunse el. Ce s[ va spun voui,oanreni de ieri, eu omul veacului care port douti snte de ierne inspate? Voi vI zice[i romini, q-apoi vorbigi o limbi pre care eu n-oinleleg. Ptrrtafi nigte haine sucite pe ni;te tru;ruri stricate in c:rre rniincloiesc ca este inim5. Sunteli aqa de ligiriJi qi gingagi incit de v-arvidea stribunii vostri, ar plinge de jale.

- Toate slrnt a$a, zise unul din noi rdzind, dar inci tot nllsuntem lipsi[i de sim[ul auzului, gi pritr urrnare ne place a ascultapovegti fiumoase din vrernile trecute qi aq pune rimiqag cI istoriavie{ii d-tale ir si ne faci si adormim. Ia deci in brale cea plosca bur-duhoasi Ei-[i rlcoregte gitlejul.

Propunerea aceasta ztmbi bitrAnului care, urmir-rd sfatul dat,de;erti plosca, iqi drese glasul, q;i incepu:

- Trebui sd gti{i, felii mei, cd eu sunt fecior vestituluiStrdmbl-[.en'ute, care lua stejarul cit de gros, il indoia cu minileqi-l fhcea obaclii cle roatir. El era Lln om foarte invifat si cunosctrlpc vremea lui. Copiltirise cu Ciubir-Voda, cu care invilase carte ladasciilul Pascal din Podul-Iloaei, ce gtia toati Alexanclria pe de rost,[Icr"rt[ cle numitul dascll Pascal, de unde nu ;tiu cum a cizut inntinile d. Biirirc de er tiplrit-o. Petrecuse toatir junela sa la curtea luiLircusti, a lrri Papur:I Ei a lui Pdrle-Vodi. Ce rnai vremi acele!r..............1

Ce si rnai zic de otrmenii vremilor acelora? Ei erau 'nal1i ca brazii;i voir-rici ca srneii. Tatii rneu era nepot viteazului Sfhrmi-Peatli,care aveil obicei cAnd se purlea la rnasd s[ inghiti mai intAi qepte-optbolovani, ca si-i faci pofil de mAncare.

La vrdsti de doul sute optzeci ani, tatll men, v[zdndu-se fliciutornnatic, se insurl cu jupAneasa Mirica, minunitti femeie, grotrsa

;i frurnoasi, dar cam prostanf,, zicind adese r-li.,ste vorbe chisr-rovate,Ia carre tati-meu rirspundea: ,Jionc, M6rico!" La patru luni dupti ce

se nrirriti, nlscu o fati. Astd niscare frri vrere cant supird pe tata,

dar popa il linigti, spuindu-i c[ asta se-ntAmplit uneori, insl numai lafacerea dint[i. Sori-mea n-a triit precum nici alli doul sute de fraligi surori ce arn avut. in sftrgit m-a niscttt pre mine gi, vlzlndu-m[aqa mic Ai ovilit, mi-au pus numele Tindall. Naqterea mea custi viala

mamei, iar tatdl meu, simfindu-se c-a irnbitrinit, cheml pre nagu-meuPAcalI, rni incredinln lui qi apoi muri dup[ ce rndnci trei oi fripte gi

bdu o balerci de pelin, zicind ci nu trebui sd se duc[ Pe ceea lume fli-mdnd gi insetat. El era atunci de patru sute optzeci gi trei de ani.

Na;u-meu PAcali era un om foarte de duh; avea rispuns la orice

vorbd. El mi puse intdi la buchi, dar vlzind cl intr-o zi era sI md-nldr-r;

c-un fverdu ce mi se prinsese in gdt, hotiri a-mi spune singur tabla pre

care trebuia sd o deprind pe dinafarl. Asta rni-a fost invl[atura.Iaca ce-mi zicea el:

. ,,Fine! De vrei s[ triiegti bine gi sit aibi tict't5, s[ te stleqti a fitodauna la rnijloc de masi Ei la coll de [ari, pentrLl ci e mai bine s[fii fruntea cozii decit coada frun[ii. $ezi-strir-nb 9i gr[ieqte drept.Nu biga nrina unde nu-[i fierbe oala, nici cluta cai rnorli sir le iei

potcoavele, clci pentru behehe vei prlpidi 9i pre mihoho.Bate ferul pln-e cald, gi fr tot lucrul la vremea lui.Nu fii bun de guri; gura bate c... Vorba rnult[-i sar[cie omului Ei

toatl paserea pe limba ei Pere.Nu fii zgircit,cici banii stringdtorului irrtri in mina cheltuito-

rului, qi scumpul mai mult pigubegte,lenequl mai mult aleargl; dar

nici scurnp la tdri'1e qi ieftin la fhin6.Nu te apuca de multe trebi odati. Cine goneqte doi iepuri nu

pr:inde nici unul. Nu te intoviriqi cu omul becisnic. Mai bine este sa

iii c-rn om vrednic la pagubi, decdt c-un migel la dobindd. Nu teviri in judecifi. in lara orbilot cel c-un ochi e implrat. Cel mai tare e

qi rnai inare, gi dreptul irnbli totdauna cu capul spart. La judecitori,ce intrl pe-o ureche iase pe alta, c6ci sltulul nu crede celui flimind,gi mai buni e o invoial[ strimbd, decAt o judecat[ dreapti. SI n-ai a

face cu cei mari. Corb la corb nu scoate ochii. Ce iase din mi1[, goa-

reci prinde, qi lupul pirul schirnbl, iar niravul ba.

Nu te-ncredi irciocoi. Ciocoiul e ca r[chita; de ce-l tai, de ce

risare, gi din coadi de cine, siti de matasi nu si mai face. Nu fiidugmlnos, clci cine face, face-i-se, 9i nu e nici o fapti ftr[ plati.

FereEte-te de progti qi de nebuni. Nebunul n-asud6 nici la deal,

nici la vale, gi prostului nici s6-i faci, nici si-(i faci- El invali blr-bieria la capirliau. $ede pe m[gar, gi caut[ migarul. Nu-l primesc

in sat, Ei el intreabi casa vornicului. Prostia din ndscare leac nu mai