Cenzurat: Director luliu E. Ilian, Prefectura Politiei Clu<.

Cluj, Duminecă 8 Aprilie, 1928. 2 Lei exemplarul. Anul III. — Nr. 10.

INBRIMEI ROMANEABO>

Pe un an . . . Lei 180—Pe un jumătate at» Lei 90'—Pe 3 l u n i . . . . . . . . . . . .. .Lei 40*—

ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESCLA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

CLUJ, STRADA REGINA MĂRIA No. 19

REDACŢIA:Cluj, Strada Regina Măria Nr. 11. - Telefon 13-31

ADMINISTRAŢIA:Cluj, Strada* Regina Măria Nr. 19. — Teleîon 10—86

Marşul naţiunii.In vremuri grele, când ţara este

ameninţată, naţiunea se adună înlocuri istorice pentru a hotărîasupra mijloacelor de salvare.

Ţara noastră este într'o situaţie,cât se poate mai dificilă, datorităunui guvern miop, fără autoritateîntre, cât şi în afară de grani-ţele ei.

Acest guvern trebue să pleceşi cu el trebue să se desfiinţezeşi sistemul de guvernare, carene-a adus în acest hal.

Suveranitatea naţională nu poateadmite ca atribuţiile ei să fie uzur-pate , in afară de literaşi senzul constituţiei.

La chemarea partidului naţional-ţărănesc, care reprezintă acelmare reviriment de moralitate şilegalitate în viaţa publică, se mo-bilizează naţiunea întreagă într'unmarş victorios spre Alba-Iulia.

proteguiţi de inte-ligenţa sclipitoare a lui Vintilă,au deschis lupta în contra naţiu-nei întregi pe care o cârmuesccontra voinţei ei.

Naţiunea întreagă prin delegaţiiei autorizaţi la Alba-Iulia va faceultimul act de defensivă şi dacănici acest act patriotic nu va fiînţeles,

căruia nu-i va putea rezista ni-meni şi nimic.

Simboîul cetăţii bravului Mihaia înregistrat în istorie două mariacte patriotice, cari privesc unireatuturor Românilor. In 6 Mai a. c.va realiza al treilea mare act is-toric, eliberarea politică a tuturorRomânilor şi reintegrarea Suve-ranităţii Naţiunei întregi nesoco-tite până acum.

Marşul Naţiunii înseamnă re-integrarea voinţei naţionale şi

^moartea celui mai odios sistem*de stăpânire, pe care numai e-poca fanariotă a întrecut-o.

* •

înspre Alba-IuliaLa munţi suflete al meu mergi acolo de unde vine ajutoriul.O î Munte gras, munte închegat.O! munţi de viaţă lină, în care bine a voit Dumnezeu a sădi pe

român. La Alba-Iulia se va lămuri,

Acolo boureiul nostru a înfipt cornul său puternic, în muntele grasşi închegat, şi va trâmbiţa în patru unghiuri ca să adune suflarea ro-mânească să-şi hotărască viaţa şisă-şi îndrepte gârbovirea.

La munţi năzueşte suflete al rm u, grăbeşte-te acolo unde te chiamăstă jarul a desăvârşi visul strămoşesc.

O! români din patru unghiuri, voi toţi cei însetaţi de izvoareleapelor vii, grăbiţi-vă la munte la Alba-Iulia că acolo veţi cunoaşte şivă vor.binecuvânta păzitorii voştri buni. De acolo vi s'or lămuritoate, întru toate.

De acolo, din muntele virtuţii noastre se vor zdrobi puterile în-tunericului şi capul balaurului cumplit se va sfărma în pulbere.

La munţi Români din patru "unghiuri, la Alba-Iulia, grăbiţi-văîntr'un suflet, ca să vff^ lW(1«*1wBfiaj'vîtejia românească, atunci cândnu mai poate suferi.

T. JIREGHIE

— Noi nu avem nevoie de Earopa, ci Europaare nevoie de noi Viatită Brătianu.

—... Ce-i pasă Jlnghei de noi? Dar celorlaiie fâri ?De existam ori nu, lor Ji-e tot una...

Un elev de liceu.

Ilegalitatea cenzurei.Călcarea drepturilor garantate prin I instituită prin decretul din 14 August

legi şi constituţie dovedesc în primulrând că guvernul care le ordonă esteslab şi nepopular. Cenzurarea gazetelorşi introducerea stării de asediu esteultimul refugiu la care se pot cugetauzurpatorii voinţei populare pentru aşimenţinea cu forţa situaţia beneficiarăde-a trăi o mână de oameni din buge-tul statului.

Dar aceste măsuri excepţionale do-vedesc lumei din afară că statul esteîntr'o situaţie gravă internă. Singur fricade atacul unor ţări vecinaşe, de o grevăgenerală sau de o apropiată revoluţiepot justifica în ochii străinătăţii acestemăsuri cu două tăiuşuri.

Noi credem că pentru 'România estemai adevărată motivarea primă decâta doua, şi suntem convinşi că cenzuraşi nici starea de asediu nu poate în-frâna mişcarea populară tot mai cre-scândă, tot mai energică pentru câşti-garea de fapt a drepturilor cetăţeneşticonferite prin legi, dar călcate de uzur-patorii liberali.

Cenzura liberală nu-şi va ajungescopul pentrucă este ilegală chiar pebaza legilor şi ordinelor liberale.

A dovedit-o asta zilele trecute chiarun deputat guvernamental — "onoarelui — de P. P. Suciu, prin acte.

Intr'adevăr, starea de asediu — cucorolarul ei: cenzura presei — a fost

1916, în ziua declarării războiului.Dar acest îegim prin excelenţă anor-

mal a fost desfiinţat prin două decreteconsecutive şi prin noua Constituţie.

Astfel, prin decretul regal No. 32 din3 Ianuar 1922, publicat în „MonitorulOficial" No. 226 din 4 Ianuar acel an,— urmează d. Suciu, — se declarăprin art. 1 că:

„Se ridică cenzura preventivă pentrupresa cotidiană, periodică, pe tot cu-prinsul regatului, în afară de zonelemilitare în atingere cu frontiera."

Iar prin decretul regal No. 502 din3 Ianuar 1922, publicat în „MonitorulOficial" 246 din 31 Ianuar 1922 —datîn timpul guvernării lui Ionel Brătianuse stabileşte încă odată că:

„Presa cotidiană şi periodică, progra-mele, manifestele şi afişele electorale,precum şi publicaţii de orice natură numai sînt supuse autorităţii prealabile şicenzurii preventive."

Iar Constituţia din 1923 în art. 25ordonă că:

„Nici cenzura, nici o altă măsurăpreventiţă pentru aparâţia, vinderea saudistribuirea oricărei publicaţiuni nu seva putea înfiinţa."

ai propriilor torlegi mai pot avea un drept să guver-neze această ţară? Mai pot avea pre-tenţia să fie numiţi bărbaţi politici ?

Chem.

4 v *• -s

Studentul.Primesc o scrisoare personală dela un

elev de liceu din ci. VI. Merită să fierelevată, ca an tip de gândire .al unuiliceist:

„Şi dacă mă duc să mă plimb pecâmp tristeţea mi se face şi mai mare,aş voi să am aripi să'zbor ca vultu-rul, să mă pierd în nemărginitul văz-duh, ş'apoi să mă fac tare ca să potajuta României, să se facă tare, casă fie mai tare, decât celelalte ţări, săfie înăuntru înţelegerea cea mai bună,ca toţi oamenii să fie fericiţi, să nucârtească în contra patriei. Iar înafară să fie temută şi ascultată şi maimult respectată. Căci ce- i pasă Anglieide noi ? Dar celorlalte ţări ? De e-xistăm ori nu, lor li-ejot una. Şi deaceea trebue să le arătăm, că va fi untimp, când şi România va porunci înEuropa" „Când o văd în starea eide azi, îmi pierd nădejdea în acel viitorşi atunci îmi vine aceea tristeţă. Atuncim'aş pune la muncă, aş lucra zi şinoapte numai să o văd fericită. Insă^văd, cât sunt de mic, de neînsemnat şică nu pot face nimic... căci aceste farcruri nu atârnă de mine şi trebue sârabd şi sâ sufăr... Dacă nu te-aş su-păra, Te-aş ruga să-mi trimiţi o gra-matică engleză şi italiană...."

Atâta frământare naivă a unui su-flet tinăr, care abia acum începe sâdescifreze taina slovelor fugare şi sâpătrundă înţelesul plin de viaţă din ima-ginea grafică a permutaţiunilur fărăsfârşit a literelor scunde. In perimetrulgeografic, unde "acest liceist îsi faceescurziunile sale cerceţăşeşti, el cunoaşteviaţa aşa cum se prezintă, şi acest ta-blou îi produce o tristeţă, fără să cu-noască lucrurile curente din întreagaţară, cum le cunosc de o pildă studenţiiuniversitari.

In sufetul acestui băieţaş luptă do-rul de a se face folositor patriei şi gă-seşte arma cu care va lupta când vafi mare, în cultură.

Cultura este forţa formidabilă, că-reia nici armata şi nici graniţele nu-ipot rezista. — Studentul trebue să fieucenicul în slujba acestei forţe.

Când azi se gândeşte astfel un li-ceist, studentul, eroul alcovurilor se gu~dureşte ca un mic căţeluş pudrat la pi-cioruşele goale a unei midinette. Ce-iinteresează pe el ţara, neamul, maimultă preocupare merită croiul uneipyjamale.

Iar studenţii, cari poartă în sufletelelor tristeţă liceistuiui, desigur ştiu, cânu prin sclavia unei civilizaţii greşite,ci prin o serioasă cultură vor putea fimembrii folositori ai naţiunei.

Studenţi, meditaţi asupra întristăriiacestui lipeist! —

Dr. Emil Pop.© BCUCluj

Pag. 2. CHEMAREA Nr. 10

In slujba unui ideal străinAm privit dela început cu nedame- generaţiile următoare aspiraţiunile po-

rii e înrolarea tinerimei universitare din porujui român din Ardeal. Această ti-Ardeal sub flamura antisemitismului, nerime nu mai discuta, ci vorbea râs-Nu că doare, acest curent n'ar avea o picat: „Nu vă temeţi nimic, n'ascultaţioarecare justificare, ci din alt motiv: de minciunile inimiclor, veniţi încoace,vede'in cu groază, cum se destramă aici s\aţi, cutare să voiţi, această pre-nimbul tradiţional, creat de o serie de tindeţi".generaţii studenţeşti dela 1848 încoace, Dar această tinerime academică aşi cum mai ales se deschide un abiz ştiut să câştige prin sentimentele saleîntre tinerimea universitară şi între po- de generositate şi de dreptate, multporul român de pe acest pământ stră-' peste hotare, simpatia Europei întregimoşesc. ! pentru cauza naţională. Că idealul na-

Poporul român din Ardeal, sub do- ţional de unire al tuturor românilor s'aminaţia străină a maghiarilor, între putut înfăptui în 1918, se poate mul-multe rele s'a bucurat de un singur ţumi în bună parte acelei simpatii ceavantaj social, de a nu avea din sân- tinerimea universitară a ştiut să-o tre-gele său clase sociale suprapuse. După zească in conştiinţa popoarelor cultece cnezii şi voivozii parte s'au ungurii, din Europa, faţă de dreptatea cauzeiparte au decăzut în şirurile ţăranilor noastre. Prin acel „Memoriu" al stu-iobagi, poporul a rămas omogen. Sin- denţilor universitari din Bucureşti, pringurii conducători, preoţii, până târziu BReplica" junimei academice românede tot, aveau aceeaş tristă soarte a io- din Ungaria şi Transilvania, prin aprigabagi lor. Când apoi cu timpul s'a for- propagandă desvoltată în toate ziarelemat o brumă de inteligenţă, aceasta mari din Apus cu ocazia desbaterei prof-era în legăturile cele mai strânse — de cesului Memorandului, tinerimea a cu-sânge şi de aspiraţii — cu poporul, cerit inimile tuturor centrelor studen-din sânul căruia a ieşit. Natural că ţeşti din Viena, Praga, Roma, Napoli,„junimea academică", plecată la şcolile Paris, Berlin şi Londra şi a creat aceeaînalte, era într'o legătură şi mai strânsă atmosferă mondială favorabilă noastră,cu acest popor ţăran, căci doar anii cate cu 30 ani mai târziu ne-a adus,lor cei mai fericiţi i- a petrecut în atmos- cu tot dezastrul armatei române, Unirea!

Panem et drcenses

fera ţărănească a satelor noastre. Azi tinerimea univ. din Ardeal a ruptIdealurile lor erau aspiraţiile popo- firul tradiţiei şi a apucat pe o cale,

rului, suferinţele poporului erau adânc prin care va reuşi să anihileze tot bi-simţite de această tinerime generoasă, nele ce l-d putut realiza in trecut pentruClasa cultă putea din când în când să acest neam. Şi mi-e teamă că nici sân-şovăie şi să nu recunoască în momente gele ce va trebui sâ-l verse din belşuggrele şi haotice drumul neamului ce pentru păstrarea pământului strămoşesc,trebuia urmat. Dar poporul şi tine- nu va putea spăla pata neagră şi rătă-rimea academică niciodată n'a dat greş/ cirea fatală. Din element de coheziunegraţie contactului strâns şi desinteresat ce a fost în trecut tinerimea univ. aîntre ei. I devenit direct un element de manevră a

Că nu sunt fraze ce zic, o dovedesc unui guvern, care conştient ori încon-două mari evenimente istorice din trecutul ştient lucră la distrugerea statului ro-Ardealutui: adunările naţionale din Du- mân. Politicianismul fanar a recoltat |a,mineca Tomei şi din 15 Maiu 1848 pe tinerimea univ. roade depline. Treziţi-Cămpul Libertăţii din Blaj şi frămân- Vă!!ţările din anii 1890—95, cari au cul-minat în procesul Memorandului.

In preajma marilor evenimente din1848, când Europa fierbea şi în Ungariaşi Ardeal întreg elementul maghiar s'aridicat în picioare, între români dom-nia încă haos. Intelectualii erau mai

După fiecare eşec sau boacănă, gu-vernul ţine cu orice preţ să înveseleascălumea servindu-i, după vechea formulăromană, pâine şi circuri...

Acest obiceiu neronian desleagă ex-plozii de indignare şi înteţeşte şi maimult disperarea masselor.

Sunetele viguroase ale instrumentelorde alamă biciuesc amărăciunea, răsco-lesc furia mulţimei, se înalţă spre cerca osanale de preamărire cinismuluişi a prostiei guvernamentale. Oh, şi decâte ori pâinea este înlocuită cu mu-zică, muzica cu promisiuni şi acesteacu minciuni

Muzică! De asta ne arde nouă î Mu-zică şi diversiuni servite în toate dozele,minciuni chilometrice, cântate pe toatecoardele blestămăţiei fanariote. Cum-putea lipsi şi teatrul de propagandăliberală. Atât doar că mascarada „zi-lelor mari" a luat cu totul altă întor-sătură decât şi-ar fi închipuit acei cariau autorizat turneul cu celebra piesă.Acei cari au aruncat formula „psihozaManiu" ar fi putut constata că mareajevăr au descoperit.• Cei ce cred că prin distribuirea unuipumn de cucuruz calicilor naţiunii vorputea desarma sărăcia iau sfătuitoarese înşeală amarnic. Gravă eroare ! Mu-zica, teatrul circul liberal nu sunt înstare să-şi potolească spiritele agitatede samavolniciile patentate ale regi-mului.

Nu muzica, nu promisiunile minci-noase pot aduce liniştea, mulţumirea şiechilibrul sufletesc al naţiunei. Dorul

de legalitate şi libertate, setea dupăun regim cinstit democratic, revendi-carea unei administraţii cinstite uneivieţi mai omeneşti nu pot fi satis-făcute cu reprezentaţii de circ.

Naţiunea aceasta este un acumulatorde o enormă capacitate,, care însă numai suportă nici cea mai mică supraîncărcare, A' ajuns la saturaţie com-pletă. , ,

IubJcea de ţară ne face să veghiemcu încordată atenţie ca actele nechib-zuite ale unui guvern virtualmente căzutsă nu provoace descărcări spontaneca cele recente din Germania, când ţă-rănimea amărâtă de imensele sarcinifiscale s'a ridicat în massă alungândpe perceptori şi pe agenţii fiscali.

Nu poate nimeni să învinovăţeascăacest popor blând şi cuminte că n'arfi avut răbdare suficientă, că n'a su-portat cu eroism studiile sadice de vi-visecţie ale vistiernicului Vintilă şi căn'a golit până la ultima picătură diver-sele „medicamente de fericire univer-sală" servite de partidul afacerilor pat-riotice,

Cerem alegeri libere pentru ca ţarasă indice guvernul ce-1 doreşte.

Cerem un guvern care să fie expresiavoinţei naţionale neviolate!

Renato.

Cenzura.

Dr. Sabin Mureşan.

mult pentru unirea Ardealului cu Un-garia, seduşi de unele aparente reformesociale din Ungaria. Şi atunci tinerimearomână dela tabla regească din Oşor-heiu, în înţelegere cu teologii şi stu-denţii din Blaj, hotăresc ca „pe Dumi-neca Tomei" după Paşti tinerii cu toţicunoscuţii lor civili şi preoţi, inteligenţişi ţărani să se afle la Blaj, unde săpoată face paşii necesari în cauza na-ţională. „Ne jurăm fraţilor, ca pe du-mineca Tomei prin apă şi prin toateprimejdiile vieţii vom conveni la Blaj"Tinerimea şcolară, plecată acasă pe va-canţa de Paşti, împrăştie în toate păr-ţile ţării proclamaţia de chemare şi lă-ţesc ca fulgerul faima despre adunareade dumineca Tomei. Călătoria tinerimeide-a lungul ţării îţi aduce aminte decălătoria apostolilor. Nicăiri nu poţiceti în istorie o însufleţire mai mare,de cum era însufleţirea acestor tineriaprinşi de idealul naţional. Adunareadela dumineca Tomei, nici-o putere ome-nească nu era în stare să o împiedice.Svonurile tendenţioase, răspândite prinţară de administraţia ungurească şiameninţările cu 80.000 de săcui în-armaţi, spre a spatia pe români, n'auprins. Poporul asculta de tineri şi curgeaspre Blaj din toate părţile. însufleţireaşi încrederea poporului în aceşti tineria fost desăvârşită. Tot din sinul acesteitinerimi a ieşit acel „tiner bătrân", care•î'icris la vârsta de 40 de ani, a ştiutsă sintetizeze mai clar şi pentru toate

Prefectul Clujului„necunoscut"

Ce e drept are Clujul, acest centrual Ardealului un prefect de judeţ, careeste un demn urmaş a fostului prefectCăcăluţ. Nu sunt aşa- multe plânsoriîncontra dlui Dan, nu ne-a dat ocaziesă ne ocupăm prea des de el, dar poatetocmai aceia nici nu este aşa cunoscutca Căcăluţ a cărui nume „chemarist"îl cunoşteau toţi copii judeţului şi acărui automobil ştie toate crâşmile dindrum. Dacă i-am fi făcut noi reclamăşi dlui Dan nu s'ar fi putut întâmplacu el cele ce urmează.

Un cetitor al ziarului nostru a găsitpe coridorul unei case particulare unnecrolog prin care se anunţa de-cesul dlui dezsiri băro RudnyănszkyBila iar adre»e suna astfel: „MltsgDrDdn Părten prefectus urnak Cluj PiaţaUnirei 9" (sigilul poştei Aiud, din 3Aprilie 1928).

Cu creionul era scris peste adresă„Retour" iar pe dos sigilul poştei Clujdin 4 Aprilie 1928 şi cu creionul grosscris: „necunoscut I. Jănos". '

Straşnic prefect mai are Clujul cândnici oficiul poştal, nici factorii nu-1 cu-nosc. Ii recomandăm să ne dee anzăai face reclamă, pentru a evita pe viitoro ruşine atât de mare.

Siyx.

Gefifi şi răspândiţi„Ghemarea"!

In vreme ce toate statele au rein-trat ia normal, oligarhia liberală gă-seşte de cuviinţă să menţină starea ex-cepţională, in toate ţările cu regim de-mocratic viaţa s'a normalizat rapid şichiar ţările bântuite de ravagiile războ-iului s'au refăcut complect, regimul tu-turor ilegalităţilor rostogoleşte stânciuriaşe în calea evoluţiei fireşti, prelun-geşte starea de asedii şi cenzura, co-miţând prin aceste măsuri nechibzuitecel mai condamnabil abuz faţă de li-bertăţile garantate prin constituţie.

Cine poate înţelege necesitatea mă-surilor excepţionale în a! 10-lea andupă războiu? Ce crede streinâtateadespre această ţară şi mai ales despreguvernul actual, care se reazimă pebaionetele jandarmilor şi se mai men-ţine prin stare de asediu şi cenzură ?

Cenzura este cel mai odios şi ru-şinos atentat la adresa scrisului, celmai monstruos abuz pe care-1 săvâr-şeşte un guvern fără autoritate şi lip-sit de încrederea poporului.

Cazul „Cuvântui"-ului este pur şisimplu revoltător. In fiecare zi acestcotidian curagios apare cu coloanelemutilate, deşi, ne închipuim, nu se o-cupă de chestia închisă şi nici dechestii cari ar putea periclita "" sigu-ranţa statului.

Din coloanele albe sau umplute cuchipurile lui* Găetan şi Stelian Po-pescu et comp. totuşi cititorul desci-frează lucruri şi comentarii interesante,citeşte ce-i place, ce-i convine şi trageconcluzii

Furia cu care s'au aruncatd-lui Duca asupra acestui organ depublicitate este pur şi simplu ruşinoasăşi revoltătoare.

Protestăm cu ultima energie contraregimului tiranic.

I. Gruia.

© BCUCluj

Nr. 10 CHEMAREA Pag, 3.

"La Chintău treizeci de ţărani au fost ridicaţi de jandarmiîn miez de noapte de acasă.

Isprăvile notarului Stoica, ale jandarmilor şi preotului.Cluj, 7. — Administraţia procedează

In aşa fel cu bieţii locuitori ai satelor,încât plângerile lor ce se repetă delao zi la alta cu regularitate uimi-toare, aproape nu ne mai impresionează.Ascultând zilnic povestirea tânguitoare«a celor îndurate de săteni din parteareprezentanţilor „prestigiului" statuluila ţară, am ajuns să nu ne lăsăm miş-câţi de întâmplările comune ce ni se.aduc la cunoştinţă. Că totuşi cândscriem aceste rânduri vibrăm de indig-nare, se datoreşte faptului că cele rela-tate mai jos constitue pur şi simpluo batjocură ordinară" la adresa paşni-cilor locuitori ai satelor noastre, carisusţin pe spatele lor greutăţile statului.

SCULAŢI IN MIEZV DE NOAPTE

^Faptele s'au petrecut în Chintău, co-mună vestită prin operaţiile de satrap•ale notarului Stoica, Acest om puţintelIa trup, cu ochi licurind şiret — ochi-de vulpe omenească, — după mărtu-risirile sătenilor

în decurs de câte-va săp-tămâni a bătut yre-o 30

de ţărani.Unul dintre victime, bătrânul ioan

Budean ne arată cicatricea rănilor dincap, pricinuite de loviturile barbare alenotarului Stoica, la 10 Martie

Motivul: Ioan Budean ca fruntaş alsatului s'a dus cu o plângere a locui-torilor împotriva preotului local la Mi-*ropolitul din Blaj. Bieţii oameni ară-tau, că popa lor nu locueşte în sat, ciia Cluj. Merge când vrea la „turmă".Când e cineva pe moarte, trebue să«dea fuga la Cluj, unde să-1 caute pepopă, cine ştie unde. De-1 găsesc ebine, de nu, bietul creştin moare fărăpopă... De aceia ei au cerut, sau capreotul să fie obligat a locui la ei insat, sau să li se dea alt preot.

Atât, că popa din Chintău e popănumai c'un picior. Cu celălalt e riiarelibera!. Şi în loc să se sperie de Mi-

tropolie 1-a rugat prieteneşte pe nota-rul Stoica să „aranjeze" afacerea. ŞiStoica a aranjat-o:

i-a bătut pe oameni pânăce au declarat, că „de bu-nă voie" retrag plângerea.După această ispravă oamen i tră-

iesc mereu cu frica în sân. Ieri noap-tea: când jandarmii concentraţi delaposturile vecine au intrat prin caseleoamenilor ducându-i la primărie subescortă, groaza s'a înstăpânit din nouîn sufletele tuturor.

. Peste 30 de ţărani au fostridicaţi în miez de noaptede acasă de jandarmi, fă-

ră să ştie dece.Toţi au fost ţinuţi până a doua zi

1a 1 d. m. la primărie, pentru ca plu-tonierul de jandarmi să „facă cer-cetări".

Cu ce sunt acuzaţi nu ştim precis,deşi am fost la faţa locului pentru ane face datoria profesională. Dar, înloc sâ ne de-a lămuriri jandarmiiau încărcat armele ameninţându-ne

*; câ nu ne mai lasă să plecăm, Binein-ţeles s'au postat zadarnic cu armele

; întinse în faţa maşinei. Le-am răs înfaţA spunăndui-le că am văzut şi vitejimai mari, am continuat să anchetăm«t s'a întâmplat.

Pe când am terminat ancheta noa-stră şi jandarmii s'au calmat.

Dece au fost ridicaţioamenii dela domi-ciliu

Oamenii ne-au declarat că au fostinterograţi de jandarmi dacă au parti-cipat la adunarea dela Cluj din 18Martie, şi dece au spus şi la alţii ceau auzit aici. , . •

împotriva unuia din ei acuza estecă a povestit poezia lui Vlăhuţă: Min-ciuna stă cu regele la masă...

Spre surprinderea lor — ne-au spus— interogatorul s'a făcut fără bătăi.(Se vede că jandarmii şi-au dat seamacă sunt în minoritate.)

*Cum am spus, cu câte-va minute

de-a sosi la faţa locului delegaţii par-tidului naţional-ţărănesc şi ai presei,ţăranii au fost eliberaţi.

întrebăm autorităţile superioare: Deceingăduie ca un jandarm rural cu câte-vaclase primare să poată teroriza în acestfel un sat întreg. Din a cui ordin aconcentrat plutonierul din Chintău jan-darmi dela alte posturi ? Dece — dacăpresupunem că trebuia să facă cerce-tări — a alarmat satul în miez de noaptevârând panica între locuitori ?

Şi mai întrebăm: cari vor fi sanc-ţiunile imediate date notarului şi jan-darmilor pentru aceste fapte cari nupot avea alt rezultat decât de-a tulburaşi mai mult starea de spirit şi aşadestul de agitată a ţărănimej.

Şi: cine a plătit sticlele cu bere că-rate de servitorii comunali la loculispravei pentru ospătarea jandarmilor.Cine avea interesul să se răzbune ast-fel pe sat? Poate tot ce-1 ce-i popănumai cu un picior?

Dr. Aurel Buteanu.

Adunarea naţională dela Alba-Iulia a fostconvocată pe ziua de 6 Mai (a treia Duminecădupă Paşti). ,

vor fi atunci la Alba-Iulia.

Cinste şi dreptate vrem!Aproape de 10 ani, că ne sbateml

mereu -• în căutarea vreunei soluţii;de emancipare a ţării de sub tuteladevenită notorie — a liberalilor.

Ei susţin şi azi, că ţara şi poporulîntreg trebuie să 1-e fie recunoscătorpentru fericirea şi bunăstarea pe careei i-au câştigat-o. Mulţumim.de aşabine, dar ne-am săturat.

Cerem şi pretindem, ca să i-a cărmaţării partidul naţibnal-ţărănesc, care secompune din oameni cu pregătire şibărbaţi cari cunosc nevoile ţăranuluiromân, căci doar aproape cu toţi suntfii sau nepoţi de ţăran.

Cerem ca în funcţiunile de conducere astatului să ajungă oameni de caracterşi cu învăţătură,

Doar bine ştiţi, căastăzi, ca să ajungi la o funcţie destat, trebue să treci prin ciurul libera-lilor, să fii sclavul lor, animal ca să-tepoate încăleca dupăcum ei vreau. Vremdar să se schimbe metodele de pân'acum— ca funcţionarii se nu mai tratezepublicul contribuabil, ca pe nişte nesu-feriţi — să nu-1 mai şicaneze cu mof-turi, ori terorizări pe tema credinţeipolitice. Dorim dar să intărim frăţia,însă nu cu viniturile şi trădătorii nea-mului, ci cu români adevăraţi din toateunghiurile ţărei,

Vremsă fim guvernaţi de oameni, cari printrecutul lor de suferinţe şi prezentulplin de abnegaţie să ne dea garantaunei administrări cinstite şi a revenireimoralităţii şi bunăstării pe pământulnostru.

Suntem sătui de atâtea nelegiuri şibatjocure a demnităţii noastre — vremsă ne spunem şi noi cuvântul, atuncicând se iau hotărâri ce privesc fiinţaînsăşi a ţării noastre.

Vrem dar să rupem cu trecutul şi cuforţe întreite să ne apucăm a reclăditemeliile creditului nostru dovedind, căsuntem o ţară liberă, puternică şi ne-cessară păcei din Eufopa.

Neînfricaţi să ne arătăm demni deziua mare ce ne aşteaptă.

Să nu ascultăm, dfecât şoapta inimeinoastre — care ne cere luptă pentruisbânda Legei şi a sfintei dreptăţi. Ge-neraţiile tinere aceasta o aşteaptă delanoi,

La 6 Maiu la Alba-Iulia!Romanus.

Păcatele oligarhieiZiua Unirei tuturor românilor trebuia

să fie sărbătoarea desrobirei naţionaleşi politice a acestui neam. Româniistrânşi la pieptul patriei-mame au aş-teptat această eliberare mult dorită şi oimensă speranţă şi însufleţire s'a în-cuibat în sufletele sclavilor „de din-coace şi de dincolo".

Noi aşteptam zorile libertăţii naţio-nale desăvârşite, iar fraţii noştri dinvechiul Regat desrobirea lor politică.

In acele momente măreţe, desigur,s'ar fi uitat orice umilire^ orice gre-şeală, orice ură, s'ar fi ertat toate pă-catele şi delirul unirei ar fi aşternutvălul tăcerii asupra trecutului de robie.Ne putem da seamă ce minuni s'ar fiputut realiza prin canalizarea sănătoasăa acestor valuri de entusiasm generos,ce bază solidă s'ar fi putut pune a-ceslui stat dacă oligarhia ar fi înţelesritmul vremii, dacă camarila n'ar fi îm-piedecat, colaborarea alcătuitoare destat a tuturor factorilor competenţi, atuturor oamenilor de bine.

Oligarhia însă n'a înţeles poruncaistorică pentrucă n'a înţeles niciodatăsufletul acestui popor! Nu-1 înţelegenici azi!

Prin mijloace şi măsuri nechibzuite»prin abuzuri şi brutalităţi, această clicăa otrăvit sistematic acest suflet nobilşi bun, a picurat neîncetat în el ve-ninul nemulţumirii şi al umilinţei, înstârşit a anarhizat acest suflet robust

Liberalii au preferat unei naţii conş~tiente de datoriile şi drepturile ei ocantitate neglijabilă, o massă abrutizată»docilă, fără curaj şi conştiinţă civică.Ce înseamnă un popor ţinut metodicîn ignoranţă şi oprimat am văzut pefrontul rusesc şi D-zeu să ne fereascăca să ajungem în situaţia Rusiei ţa-riste în cazul unui războiu.

Nu se mai poate continua cu degra-darea morală şi fizică al acestui popor,căci nu belicosul domn Duca sau ci-nicul Argetoianu cu fricosul Dr: Lupuşi St. Popescu vof *înfriinta atacurileduşmane, ci românii umiliţi ^.maltrataţişi duşi la disperare.

Patria are nevoe de cetăţeni conş-tienţi, de cetăţeni cu educaţia fizicăbine fixată şi de curaj ostăşesc. Dis-ciplina naţiunei trebue să fie benevolacceptată, ea nu se poate impune şinici baza pe măsuri artificiale. Disciplinatrebue să fie primită de naţiune cuinima şi cu capul şi să se reazime peconsensul poporului şi al factorilor ce-1conduc.

In momente extrem de critice de azinici o ţară nu-şi permite luxul prăpas-tiei între naţiune şi Stat considerându-ledouă naţiune cu totul aparte cari n'aunimic una cu alta, doar singură Româniabrătienilor.

Şi există o prăpastie imensă întreNaţiune şi Stat pe care numai un gu~vern Maniu ar putea-o face să dispară.

EPIGRAME

© BCUCluj

Pag» 4» C H E M A R E A WNf.

GanaanuLOmul norocului şi-n bine şi~n rău

Vintilă. el tot profită. Nepriceperea şistângăcia unor doftori iată câ-l trans-formă în prim-ministm a ţării. De zece ani el tot câştigă,banii... uşor, experienţele... mai greu,legătura comună între aceste două faptee: slăbită spinare a ţării. Canaanul ro-mânesc făcut după chipul şi asemănareasa... nici vorbă tip: Elida (Savon-poudre-creme) nu vrea să profite de Vintilă.Dragostea unilaterală adlui Vintilă adicădragostea pentru totul ce-i rentabil în„Rhomânia" este recompensată printr'âdragoste deplasată.... de către canaeni,înţeleg le este drag Vintilă deplasat...zicem... în Mesopotamia cri Zanzibdr.Nici vorbă noi nu am pronunţa niciun cuvânt de regret ştiindul în aceiaşicalitate Şef de guvern ori unde.

Năcazurile nu se pot împrăştia câtai bate'n palme spunea Vintilă; Tfa oadunare la Bucureşti, dar palmele dece ni le-a dat, cât ai bate'n... în ce ?în zicem, într'o altă palmă ? Dacă Dsanu te poate împrăştia într'o palmă, dece nu lasă să vadă ce palmă ar ştisă tragă alţii. Noi nu avem nevoe dede bătăi de palmi anemice ca bătăile depalmi mai bine zis pâlniile dlui Vintilă.

Canaanul vintilesc adică aceia ţarăunde cum spune dl Vintilă nu se poate îm-prăştia năcazul.,, nici vorbă, e plin cutoate bunătăţile. Are Bănci Româneşti,are „Viiţot".... păcat că n'are prezent.Bunătăţile nici vorbă curg, ba maimult! chiar se scurg în Bănci Româ-neşti şi pintre degetele neamului.

Canaanul grecesc, Valea plângerilorromâneşti, are în inventarul bunătăţilorsale o piatră preţioasă vrednică deaverea lumii....! dl Vintilă este mulţumitca situaţia noastră!!

Cine trage aceasta la îndoială e nebun!Aşa el Dl Vintilă e sigur de feri-

cirea noastră, noi la fel de-a Dsale,că ci şi biblia spune „fericiţi sunt ceislabi cu...,..".

D'Atnure.

| l | Citiţi şi| răspândiţi ziarui

ChemareaCenzurarea

„Patriei* şi „Chemării"Printr'o scrisoare scurtă semnată de

dl prefect P. Dan ni s'a comunicat căîncepând cu numărul prezent centuraziarelor Patria şi Chemarea vor fi fă-cute la prefectura poliţiei.

Am înţeles povestea:Prefectura judeţului nu a fost destul

de straşnică în cenzurarea acestor ziareopoziţioniste şi dl Dukas sau Tătaro-vici au crezut că prietenul şi unealtalor dl loc. col. Mihail, straşnicul măz-luitor de urne din Alba,

va executa maicu grijă propaganda „subversivă" a nu-fflitelor ziare.

Dar iată că jandarmul curagios nu-şiia personal răspunderea ci se ascundedupă un domn luliu G. llian funcţio-nar la prefectura poliţiei. Noi ştim însăprea bine, că este chiar loc, col. Mihailcare face cenzura.

Şi pentrucă noi nu ne ascundemdupă degete si luptăm cu vizirul de-schis să ştie di Mihail că noi ne com-plectăm cu grabă dosarul deja volumi-nos asupra persoanei şi activităţii salepentru ai putea face încurând portretulşi în u r m ă . . . mai mult.

In plin falimentMinistrul de Finanţe pare a se fi

asociat cu celebrul scamator Ufetini.Cu ocazia ultimului turneu acest ne-întrecut illuzionist a făcut să disparăoameni, animale şi obiecte voluminoaseprin desemnarea unor cercuri în aer cubagheta magică, stârnind admiraţia pub-licului. "Vintilă—Catârul sperând să ob-ţină cu aceleaşi mijloace furori politice,i'a angajat ca colaborator şi consolator.

Aşa se explică de ce mizeria gene-rală a dispărut ca prin farmec, de ceeşecurile politice şi economice interneşi externe s'au transformat în mintea

în succese răsunătoare, de cevivisecţia pe care o practică vintilismulpe corpul acestei naţii a devenit unizvor de plăcere "pentru victimele duko-maniei liberale şi de ce blestemul po-porului sună a strigăte de bis şi bravo.Acum înţelegem pentru ce manifestărilepartidul naţional ţărănesc, văzute prinprizma guvernanţilor, au fost pur şisimplu inexistente şi de ce sutele demii ţărani au trecut prin filiera rapoar-telor oficiale drept o mie de căciuli. Lamijloc e deci Uferini. Am înţeles.

Când capul esteplin de bocetele oamenilor nevoiaşi, dejalea zguduitoare a ţării sărăcite şi dis-creditate de cei ce o conduc în numelesacrului egoism, când erorile formida-

bile pe cari le-a săvârşit pacostea na-ţională se alinează într'un şir infinit şiameninţă cu plesaneala pe vistiernic,el, factotumul în această ţară, recurgela serviciile scamatorului Uferini, cuajutorul căruia îşi procură cele maiperfecte iluzii că ţara e fericită, mulţu-

j mită, recunoscătoare şi admiratoare a'marelui bărbat d e . . . pus în spirt.Bagheta miraculoasă a maestrului Ufe-rini alunecând peste rănile ţării, acesteadispar. Dar dispar inamicii guvernului,inamicii noştri externi, pericolele mul-tiple de. cari suntem ameninţaţi, loculpesimismului este luat cu asalt de unstupid optimism. Ce face o baghetămagică, flautul fermecat al catâruluichinezesc!

Pretutindeni cinste, muncă, legalitate,libertate şi prosperitate, credite cu duiu-mul, belşug, şi însufleţire nebună pen-tru guvernul

Suntem în plin faliment, în lichidaretotală a vieţii normale.

Dar S'mintilă nu vede, nu aude, căciUferini veghează.

Vintilă trăeşte în lumea scamatoruluiUferini.

Pe două fronturi.Suntem în plin războiu politic. Deo-

parte o mână de oameni, tremurândpentru soartea banilor lor, de altă parteun neam întreg lipsit până şi de bu-cătura de mălaiu. Ofensiva politicădeclarată de românimea întreagă, con-tra acelor puţini, cari n'au făcut altce-va, decât să se îmbogăţească pe spi-narea ei, pare, că vrea să fie transpusăpe frontul forţei — de către cei viţaţi.Aşa trebue să fie lucruriie căci astfelce ar însemna începuturile de teroarece guvernul zi pe zi amplifică şi cear putea însemna altceva şicanele şi sa-mavolniciile tot crescânde ai guvernan-ţilor. ? Noi avem planurile noastre binechibzuite şi simţite şi ori-ce încercarede translocare al frontului nu ne poateproduce capcană. Secolul nostru, seco-lul transformărilor sociale radicale, numai constrânge ostaşii ideilor, ca sărecurgă la mijloace forte, pentru recru-tarea adepţilor şi ai colaboratorilor.Mijloacele primitive maniera forte cucare guvernul vrea să înfrunte luptacurată şi ideală, în serviciul căreia s'auangajat toţii românii cu tragere deinimă, devin ridicole şi ele nu prind.Ba mai mult, scopul guvernului de atranspune — conform intereselor sale— lupta noastră depe frontul ideolo-giei pe acel al forţei — nouă ne esteun argument bine venit spre a dovediidentitatea de atitudine a străinilor (fa-narioţilor) din Bucureşti cu ţinuta per-fect identică cu a străinilor de pe vre-murile reposate din Budapesta.

Noi ne păstrăm cu toate aceste po-ziţiile noastre. Şi suntem siguri, călupta va fi câştigată de către aceia,cari vor şti să-'şi păstreze continuitateade idei.

Dar forţa în ce poate evolua?(atm)

Cine ţine Ia convingerileSale ţine, şi la partidul ce-i rep-rezintă părerile. Viaţa parti-dului o dă în bunăparte presa.Sprijiniţi deci presa partidului,plâiind abonamentul.

Citiţi şi răspândiţi între prie-tenii Dv. ziarul „CHEMAREA"cel mai dârz ostaş In marealuptă de dezrobire definitivă.

Scrisori dela Redacţie.ftubrică permanentă condusă de redactorul

nostru; special: Tutankamen,— Dr. Niemand — Chefueşti, plasa Ten*

vârteşti. Dincontră! Prezicerea ţiganei ori ehi-romantei trtbue să te înveselească. Zici că aghicit adevărul şi anume: do fapt eşti setos debani, î-ţi plac vorbele mari pentru a ascunde cuele găinării publice, că eşti perfid şi imbecil, cănu-ţi place se munceşti, dar a trăi bine î-ţiplace, că ai fişa peîa parcheturi, că ai confundataverea Dtale cu al Statului, e t c Ce să te neli-niştească ? Cu asemenea calităţi preţioase şi ouo asemenea comoară vei deveni om mare. Darsigur cft trebue să asculţi de mine căci îţi spuisingura şi unica posibilitate:

— Genal Mih-Aiu-Loco. — Ejtact. Lucrulse prezintă sub forma aoelora-şi simptome: oândî-ţi merge bine, nu-ţi dai seama, când î-ţi mergoprost, nu poţi altfel De oând străzile Clujuluiau fost ocupate de phitoanele poliţiei anticircu-lafiei.de fapt au dispărut vechicolele. Permiteţi-mi a face aici un denunţ public. Zio zău căalaltăieri am văzut trecând pe calea Reg. Fer-dinand un vehicol fără să-1 oprească poliţia atirticirculară! ! ! Am mai văzut la o răscruce dedrumuri că un automobil a putut trece printrepoliţiştii anticirculari căci de data acesta na erauîntr'un grup decât 189 poliţişti. Am mai văzuteri cum se făcea liturghie pe un şofeur şi ma-şină pentru ca Domnul de Sus să-1 ajute a trece50 metrii în oraş fără a face contravenţie şi fărâa călca un poliţist anticircular. Se zice cil sluibaa folosit reuşind în executarea îndrăzneţuluisău plan. Va să zică pot anunţa cetitorii mei c&măsurile aceste au fost valabile numai" câte-v»săptămâni şi că în curâd măsurile severe vor fiîndulcite prin introducerea poliţiei ou tancurimenită a regula şi circulaţia persoanelor. Când?Peste câte-va zile? Dar „cioarele' iarna au sezon•t"Cioarele de Ardelene vă preocupă mai mult?Secretul stă în faptul că dac'ai prins pasăreatrebuie să grijeşti de ea> să nu scape.

„Ghemareo"!

Redactor responzabil: Dr. "Emil Pop.

Aviz.Toţi abonaţii noştri sunt rugaţi

a ne trimite abonamentul indi-când şi numărul ăbofiamenteluicu care i-se trimite ziarul. Cei,cari nu doresc a se abona să neretrimită numărul şi restanţa a-bonamentului, fără însă; a rupeadresa de pe ziar, căci aKcujţrţnu-i putem şterge din controa-lele abonaţilor.

Administraţia.

Tip. Naţională S. A., Cluj

© BCUCluj