SvEN HASsEL, pe numele sdu real Borge Willy Redsted Pedersen, s-a

nlscut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, in Danemarca. La virsta de 14 ani

a intrat in madna comerciali, iar in 1937 Hassel s-a muta! in Germaflia

pentru a se inrola ca voluntar in armattr. A luptat pe mai multe frontui,

fiind rnnit de mai multe ori. in cele din urmi, a ajuns la gradul de locotenent.

S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 9i $i.a petrecut anii urmitori

in mai multe lagire de prizonieri. A inceput s5 scrre prima sa cane, legiunea

blestemapiLo4 it timp ce era delinut. A fost eliberat in 1949, iar in 1951 s-a

cdsatorit cu DofiheJensen, sotia sa {iind cea care l-a incurajat si scrie despre

experienple sale din rdzboi. Legiunea blestemapilor a fost pwblicatdit 1953

Ei ecradzati in 1987 sub titlul ,,Frontul rero rii" phe Misfit Brigadz).it 1957,

Sven Hassel a rimas paralizat qi timp de doi ani s-a luptat cu boala. Duptr

recuperare, ;i-a continuat activitatea de scriitor. in 1954 s-a mutat la

Barcelona, unde a triit pine la s{irqitul vielii. A murit 1a 21 septembrie 2012.

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicar mai multe volume de mare

succes internalional, prinrre care: Legiunea blestenalilor, Blindatele mo4ii,

Camarazi de front, Gestapo, Imperi'ul iadalai, Moatte Si viscol, Drum singercs

cdtre modrte, Curtea Mdrli.aLi i Comisaral,

$llril llfi$$tt

itl0lll$0[RI[

[l,0.P.ll.Edilia a V-a

Traducere de

MoNICA NECULAU

NE'WRA

Ne agezim pe un trunchi de copac Ai privim visitori

peste intinderea lacului. Heide e morocinos si refuzi str

vorbeascd cu noi,

Cuprins

Cursi cu obstacole citre pugcirie

Atac de infanterie

Coordoaator de tirinchisoarea O.G.P.U

Degeuri de

Optzeci la

rlzboi

Meciul de box.......

Tancurile Tiger

1

I

Gursi Eu

,Vesel a mai fost rAsul nostru acolo

unde moartea devenise absurde, lar viatL

9i mai absurdt,"

Vilfred Owen

- Dupd mine, potopul! explicd preotul regi-

mentului, bolbindu-se la Oberst'ul care-l pri'veste trnpietrit din saua calului. Marna m-a

ptirdsit pe cind erarn doar un pinc, suspind el

a ut o c o rrtp d t iftt in d u - s e,

- Esti beat, spune Oberst-ul si t;i looe*e u$or cu

craoa;a cizmele de cdldrie,

- Eroare, o tnare eroare, britrdne carnarad

Oberst, sughipa preotul, scopdnd un bohot prelung

inchisoarea O,G.P.U.

oIstacoleDitrE pu$GiriE

dc ris care rdsand pe strdzi tn dirnineapa calmd.

Prioegte de mai. aproape, bdtrine camarad Oberst,

gi oei oedea cd sunt foarte treaz. De;i calul tdu se

face cd nu obserad cind ti reEir drept tn fay,i.

Sprijininduse de un stilp, reugegte difi.cila per-

forntanyd de a se ridica in picioare si dc a saluu.

- Donnule Oberst, n-o sd tncerc sd r.td pdcdlesc,

spune el cu o sinceritate solernnd. Sunt beat. Aldraculai de beat.

i9i da singur o pedeapsa, rostind. dE zece ori

,Taail Nostru' Si. de cinciErezece ori ,y've Maria",

dar apoi pierde fi.rul ;i zice:

- Dumnezeule, s,i udipi! imi permitepi sd oor-

besc, d.omnule? Sunt preotul regimentului din

Corpul de Armat,i 3, domnule!

i*brapiSeazl gitul calului ;i cere sd fte arestat,

pus in cdtuge ;i dus k pupcdri'e.

- Dar, od rog implord el pe un ton prefrkut, ttd

rog trimitepi-md la pu;cdrin Ab Moabitt. Azi au

fasole la cind. Vmipi cu mine, domnule Oberst, si.

oepi aedea. E cea mai bund fasole din care-api gus-

tat orcoddtd.

Gregor injuri multi vreme fira se se repete.

- Serviciu de escorti! pufnegte el. Pentru numele lui

Dumnezeu, de ce dracu' trebuie si fim intotdeauna noi?

10 SVEN HASSEL inchisoarea O.G.P.U. 11

De ce nu-i expedia;zl, cu tramvaiul sau cu altceva? Tot

tacimul da scirbos, cu lanluri la picioare gi cituge de care

[e atArni via1a, ca gi cum ar fi vreunul din ei atAt de nebun

str riqte o evadare!

- Nu pricepi nimic, zimbegte Porta fericit. t" fmVtscrie ctr prizonierii trebuie dugi la puqclrie in cituqe, sub

escorti. Armata nu glumegte cu chestia asta. Auzi, sl-i

trimiti cu tramvaiul! Cred ci aihtat-o raznt!

- tnchide botul! mArAie Gregor a4dgos. Daci incepi

iar cu una din povegtile tale gi daci mai e gi cu ceva pri-

zonieri, si fiu al naibii daci nu te-mpupc!

- Poveqtile mele nu sunt de dispreluit, protesteazi

Pona. Poli str inveli din ele o grlmadi de lucruri. Odati

escortam nigte prizonieri de la Altona la Fuhlsbiittel 9i,

cAnd am ajuns la Glnsemarkt, ne-am hotirAt si luimtramvaiul. Dar comandantul escortei, Oberfelduebel-ti

Schramm, a avut nigte probleme cu ochii gi a trebuit sI

poane ochelari de soare. Noi i-am spus ci tramvaiul pe

care il luasertrm era numirul noui gi ci ar fi trebuit sI ne

suim in tramvaiul 9ase, dar el ne-a zis sI ne linem gura,

a5a cum ai spus gi tu. N-ar fi recunoscut in ruptul capului

ci ochelarii ii jucau feste mai tot timpul. ,Cum vrei tu,

Schramm", i-am zis, 9i am intors pe dos plicula cu numtr-

rul noui a tramvaiului care avea capitul la Landungsbriicke.

1 lrfi)V - Heetsdiensatoncltrirt - Regularnentul Serviciului Militar (o. tr).

- Bine, ajunge! urli Gregor riguqit. $tim cu tolii cum

se terminl.

- Ba deloc, zAmbeqte Porta cu superioritate. Trct zile

mai tirziu ne-am dus cu Marabon la Fuhlsbiittel, dar, ina-

inte de asta, Oberfelduebel Schramm a innebunit gi a tre-

buit sil ducem la Giessen. Plni la urmi, escorta a fost

capturati de inamic ai comandantul a trebuit si trimiti o

alta in misiune. Noua escorti a fost pusi sub comanda

Felduebehlwr Schluckemeyer, c re lvea nigte probleme

cu urechile.

- Dacd ai de gAnd sl ne spui ci qi Ista s-a licnit, sar la

gitul tiu! zbiarl Gregor.

- O, nu! zice Porta cu o privire ofensati. Eu spun

intotdeauna lucru rilor pe nrme. Felduebel Schluckemeyer

nu a innebunit. S-a impugcat chiar tnainte de-a ajunge la

Fuhlsbiittel, 9i chestia asta ne-a dat ni1el de furcn, fiindcn,

vedeli voi, nu pod sa bali pasul pAni la puqcirie qi acolo

si te prezinli la rapon fdre comandant de escortd.

Gregor igi scoate P-38-ul din tocul de piele.

- inci o vorbi qi te fac ciur!

- Cum vrei, okeaLzl Pona, ridicind nepisitor din

umeri, insi vei regreta cI n-ai tras invdqiminte din vasta

mea experienld. Eu sunt expertul in escorte, de ambele

pi4i ale unei puqti tncircate.

- Rahat! {ace Gregor, iritat, virindu-;i pistolul inapoi

in toc.

12 SVEN HASSEL inchisoarea O.G.P.U. 13

Porta, care cunoagte Berlinul ca pe propriile buzu-

nare, preia comanda, dar cAnd traversim Neuer Markt,

unul din prizonieri, infanteristul GefreiterKin, ne ttrage

atenlia ci mlrgiluim tntr-o direcqie gregiti.

- De unde dracu' gtii tu asta? izbucneqte Porta furios.

Poate ci am luat-o pe scurtituri, nul

- Baliverne! spune Kain indlrjit. M-am niscut in ora-

gul ista gi-l cunosc pe dinafari. De aici in jos se ajunge la

Alexanderplatzl.

- Nu-mi spune tu mie ce gi cum, rahat de pugciriag ce

eqti! $tiu eu ce fac, zi.ce Porta.

- Prizonierii vorbesc numai atunci cAnd sunt intre-

ba1i, mugegte Micupl din coada formaliei.

- DacI mergem spre puqclrie, 1ip5, un Vl'achtrneister

artilerist, atunci sI ttiti ctr am luat-o in direclie gregiti.

- Flecireald! ii mustrl Pona pe un ton superior.

Ciripili ca un stol de papagali limbuli dintr-o menajerie.

Gregor, lasi-te pdtruns de atmosfera Criciunului 9i eli-

bereazd-i pe sclavi din lanluri! ti acirr"z eu la ,,Ciinele

vagabond", de ceala.lte parte a lui ,,Alex".

- tntotdea.rna se intAmpli ceva la ,CAinele vagabond",

explici Pona cu un rAnjet vesel de haimana, in timp ce

ne ciondinim in fala ,,CAinelui". Miercurea trecutd, un

I Piali in centrul Berlinului, unde funcliona gi circa de polilie la care

se face referire il coatinuare ca "Alex"

(n. red.).

I

tip s-a repezit la unul qi l-a impuqcat in fund pentru ctr

incercase s-o $tearga fire si pliteasctr. Azi-noapte, o con-

fruntare dintre muncitorii de la ctile {erate gi bnielii de

la tramvaie s-a terminat cu un c az de dambla cronicl, iar

in fiecare noapte cineva zboari pe fereastra.

- $i voi, politicilor? intreabi interesat Micu1ul, in

timp ce-i scoate citu$ele :urrui Gefreiter din Pionieri.

- Pogi sn spui gi a;a, rlspunde flegmatic pionierul.

Dupa toate aparenlele, pAnI acum ar {i trebuit si fiu cel

pulin ministru.

- Frontul Rogu, cu tot rahatul de rigoare? intreabi

Miculul rAnjind uqor.

- Mai riu, declari sumbru pionierul. Am fost dat afari

de la ,,Broscoi". Copoii miqunau ca o ceati de gXgte care

au dat peste haleale 9i a trebuit si le explic cum cn Adolf

nu-i decit un mincinos de la Braunau pe care austriecii,

de afurisili ce sunt, l-au trimis la noi.

- Ai o singurl gansi, explici Micugul atotgtiutor. CAnd

esti tarat in fala tribunalului, ridici dracului mAna gi sa-

luti, pocneqte-1i cllcAiele 9i ricnegte ,HeilHirlerl". Asta

trebuie s-o faci de fiecare dati cAnd rispunzi la vreo in-

trebare. Apoi te vor trimite la ciliu. Saluti din nou qi

poarti-te mereu la fel. Te vor pune si faci din nou o

tAmpenie, de exemplu, sd astupi giuri cu bucili de lemn,

si dezlegi cuvinte incrucigate sau alte chestii d-astea. Ce

trebuie si faci tu? Se urli din toli ri'runchti: Frihrer, befehl'

t4 SVEN HASSEL 15

uir folgent. $i-o 1ii a;a chiar dacl te arunci intr-o celultr

tle izolare. Dupi o vreme, tgi vor da seama ci nu trebuie

sI fii pedepsit qi te vor duce la balamuc pentru tot restul

zilelor. Apoi esti salvat! Stai acolo linigtit 9i agtepli pina

clnd Germania se va alege cu curul trbicit. CAnd o sr se

intAmple asta, te vor expedia gi vor umple balamucul cu

Adolf li ai lui. in noua Germanie ai putea avea $ansa si

ajungi pAnn la urmi maior.

- Asta sunl pulin a eschivare, nu? protesteazi

Wachtmeister-ul anilerist, pesimist, in timp ce cauti loc

in circiuma plini de fum gi de duhoarea berii.

Barmanul, un tip miruntel, cu o pilirie rnare gi nea-

gri, de jucitor de popice, il imbriligeazn pe Porta cu un

zAmbet fericit. Primul rAnd il beau pe cheltuiala casei.

- E careva dintre voi bun pentru ghilotinn? intreabi

Porta dupi cel de-al doilea rind. Daci e aga, nu vi neli-

nigtif. Totul se termini inainte de a vi da seama ce se

intimpla. il ;tin er., p-rla care se ocupi cu aga ceva, qi

omul igi cunoaqte meseria, Doar de doutr ori a dat-o-n

bari, iar intr-unul din cazuri era vorba de o tArfe. I-a sucit

capul bocind 9i suslinAnd ci totul nu-i decAt o gregealr.

AEa qi era.

- Nu cred ci-s chiar atAt de cruzi, intervin e un Feldwvbel

de infanterie. Noi, germanii, suntem un poPor omenos.

I "Fiihrer,

poruncegte, noi te urmdm!", in lb. germ. (n. tr.).

inchisoarea O.G.P.U.

- Asta sI le-o spui beielilor de la Germersheim,

rdspunde Porta in betaie de joc.

- Poate n-ai si ml crezi, zice Feldzaebel-rl, dar et sunt

complet nevinovat.

- Binetnleles, incuviingeazd Porta incurajator. Cu toliisuntem nevinovali. Din nefericire insi, de multe ori e

mai periculos si fii nevinovat decAt culpabil. Se intinde

pe deasupra mesei gi continui pe un ton confidenlial: Am

cunoscut odatl un domn, Ludwig Ginsenheim de la

Soltau. Era un tip prudent. Atit de prudent, incAt mergea

pe strade cu ochii inchiqi ca nu cumva si vadi cev^ ce n-ar

fi trebuit si vad5. Daci disculia ar fi devenit suspecte,

gi-ar fi blgat degetele in urechi. Chiar 9i pe cele de la pi-

cioxe, dacl ar Ii inciput. Ei bine, intr-o zi s-a amestecat

tntr-un marg al K.D.F.Lului, unde toattr lumea zbiera

Heil Deutscbland, Heil der Fiibrer! Cind au ajuns pe

Leipzigerstrasse qi au inconjurat depoul, amicul nostru

neutru, domnul Ludwig Glnsenheim, s-a transformat,

firi si vrea, intr-un adept descreierat al Fiihrerului. Iar

cAnd mullimea infliclrati s-a nipustit pe Spree Briicke,

dpul s-a dezlenluit cu totul, strigind: "Moarte gr gazare

tuturor jidanilor gi comunigtilo r!" Era atit de pltruns,

incAt nici n-a realizat cum se pribugegte gi cum il zdro-

begte mullimea aceea in miqcare.

1 K.D.F. - Organizalia Kraft durch Freude (n. tr.).

16 SVEN HASSEL 17

Apoi s-au repezit cu toEii la Cancelarie sn-l vadn pe Adolf

9i, in timpul ista, un detagament Schupol aduna ce mai

rlmdsese din domnul Ludwig qi din alli zece nevinovali ca

qi el. I-au dus la Morgi gi poate ci cineva i-a identificat.

- Rlzboiul e cum plit, intewine Feldzoebel-wl de infan-

tcrie, cu o expresie de amlriciune.

- irr,r-rn fel sau altul, sunt omorAli tot soiul de oa-

meni, nevinovagi gi vinovali deopotrivi.

- Da, dr, continur Porta entuziasmat, chiar fere pro-

lrleme, cAt timp e rizboi. Unii sunt flculi argice pe front,

nllii \i pierd cipijAna in Plcitzensee. Mai devreme sau

rurai tArziu, o pllim cu to1ii, a;a incit urmagii nogtri o siv,rdl ci am ficut intr-adevir ceva in timpul rlzboiului 9i

ctr n-am stat ca nigte giini pe care str le ciupeasci vulpea

de fund. Rnzboaiele mondiale trebuie si se s{irgeasci in

singe gi rahat, ca sr aibi parte de cuvinte rezonabile tn

cl4ile de istorie. Doar nu-1i inchipui cI Adol{ ar fi ac-

ccptat un rLzbot pe care sI nu-l ia nimeni in seami.

(ieneralii 9i dictatorii cu adevtuat daqi dracului rimAn in

ruremoria oamenilor.

Ploaia incepe si se transforme tn burnili c|nd prizo-

rricrii qi escorta ies de la,Ciinele". La ciminulI Iitlerjugend de pe Preuzlauerstrasse, steagul este cobo-

rtt. Cotim gi mIrgiluim in jos pe Dircksenstrasse.

I Schrpo - Schatzpolizei - PoIilia de aptrare civile (n. tr).

lnchisoarea O.G.P.U.

- Rahat! miriie Gregor, gtergAndu-;i burnila de pe {a1i.

Sunt situl pAni-n gAt de rezboiul ista af-urisit. tntotdeauna

mnrqnluieEti 9i aqtepf sn-1i pice o bombe in deble!

Printr-o uqi ridicati pulin f4i de nivelul strezii, un bir-

bat iese zburlnd, se rasuce$te in rcr ca o morigci vie 9i se

izbegte de peretele casei de vizavi. Haina 9i pilnria il ur-

meui, zburAnd 1i ele, iar dupi o pauzi soseqte 9i umbrela.

Porta rAde a$teptAnd urmarea.

- Domnilor, am ajuns! Acesta este "Broscoiul

qchiop"

9i se pare ci totu-i plin de viaqn pe-aici. Acum vi rog str

fili civilizagi qi si nu faceii giligie, continui el pe un ton

pirintesc, fiindctr e un local decent - cu pian 9i tobe -, in

care vin vtrduvele de rnzboi sn-gi giseascl o consolare pen-

tru nemirginita lor durere.

- Eu am mai fost aici, declari Micupl, sticlindu-gi

ochii. E atata muieret inclt nu-qi vine si crezi. Nu prea

e loc mult. Nici n-ai unde si te ugurezi. Trebuie si-1i

golegti vezica in altd parte.

- $i ce ne facem daci apar copoii? intreabr Gregor nervos,

in timp cegi aSazd automatul pe un raft de zub tejghea.

- Nu-i nicio probleml! ride Porta cu neptrsare. Iar cei

de la Schupo telefoneazd intotdeauna inainte de a face

razie aici.

Barmanul, care are ambele picioare din lemn, tl im-

bfi1iseaztr entuziasmat pe Porta gi-l intreaba tncotro

se duce.

18 SVEN HASSEL lnchisoarea O.G.P.U. l9

- Escortez patru nenorocigi la gtreang, zice Porta,

- Rahat! spune barmanul. Casa face cinste cu primul

rlnd. Bere gi gnaps.

Dupi primele patru rAnduri de bere gi gnaps, Porca

incepe si debiteze bancuri destabilizatoare.

- CXnd Tommy va pune mAna pe el, ii vor lungi gAtul

r\lir austriac, spune el pe un ton conspirativ ciLre un con-

cluctor de tren care pleaci in zori cu un transport de trupe.

- tnainte de al da cu capul de pereli, va line un discurs

frr,rmuqel.

Micupl rAde necontrolat gi trosnegte cu pumnul in

rnastr, ficAnd paharele str danseze.

Un Schupo, imbricat pe iumltate in haine civile, rAde

cu atata pofti, incit i5i inghite ligara.

Barmanul i1 lovegte tn spinare cu cel de-al treilea picior

tlc lemn, pe care-l line intotdeauna ca rezerv\, in spatele

tcjghelei. Tipul scuipn fgara care inci mai arde, spre ui-

rnirea tuturor.

Doui femei imbrtrcate in negru, alb 9i roqu stau sub

portretul lui Hitler 9i incep si cAnte:

Od.atd am impugcat un caraliw

Acurn, neoastd-sd are ce-i trebuic!...

Un grup de rnnili stau tn jurul unei mese lungi, mAn-

giind fetele pe picioare.

I