BILL NYE

//i&

STIINIAEI

Powell

FFIIFJtpa

5IATI

Corey 5.

Ev o LUT r A

CRE

)t- Editat de

Traducere din englezd de

Bogdan Ghiurco

TRCI

Cuprins

1. Eu, tu si evolu!ia..... .......................9

2. Marea dezbatere creafionistd .......19

3. Crealionismul ;i a doua lege a termodinamicii .....................32

4. Proiectarea de jos in sus............... ...................39

5. Un salt ad6nc in trecutul profund........ ............48

6. Despre originea evoluliei....... ......57

7. Lamarck ;i caracteristicile sale nedobdndite. ...................".....66

8. Balul meu de absolvire ;i seleclia sexua|5................-.............77

9. Povestea Reginei Ro;ii............. ........................89

1 0. CSinii sunt tot c6ini............. ........96

1 1. Arborele viegii - sau e, mai degrabS, un tufi;?...................102

12. Biodiversitatea i;i face aparilia. ......................112

1 3. Registrele fosile ;i exploziile...... .....................127

14. Tu ;i extincliile in masb ..............1 36

15. Vechii dinozauri ;i testul asteroidului.. ...........151

16. Echilibru punctat ......................155

1 7. Contingenta, ingustarea ;i fondarea .............168

18. finlari in tub........... .................181

l g. Convergenfd, analogie ;i omologie.. .............190

20. La ce foloselte o iumdtate de aripS?...... .........202

21 . Corpul uman se milcb, vorbeste ;i o face destul de bine....215

22. Evolulia este motivul pentru care nu credem in evolufie ...'226

23. Micro sau macro - totul este evolutie. ...'.....236

24. Michael Faraday;i bucuria descoperirii .........243

25. Tu ;i medicina - evolulia in cabinetul doctorului ..............249

26. Rezistenla la antibiotice - evolulia contraatacd.. ...............260

27. lrezistibila chemare a altruismului ......................................270

28. Ce jocuri practici speciile....... .......................282

29. Semnale prefioase...... ...............289

30. Alimentele modificate genetic - OMC?..... .......................29 5

31. Clonarea umanb - nu se cade ............ .........307

32. Culoarea pielii noastre ..............318

33. Oare specia umanl isi continub evolufia?...........................331

34. Astrobiologia are cuvintul: e cineva acolo?.......... ..............347

35. Scdnteile de la care a pornit totu|............. .....365

36. A doua genezd - a viBfii?.... .........................376

37. lmperativul cosmic al vie;ii......... ...................380

38. Organismele pi alimentele modificate genetic,

reconsiderate .....383

Mullumiri ..................416

Despre autori........... ......................418

lndex ....................419

Eu, tu ;i evolufia

Cred cX mi se trage de la albine. Aveam vreo ;apte anigi le priveam... toatl zita.induminica aceea, citisem la

rubdca ,,ftiafi c5..." din Washington Posf, urmdtoarea cu-

riozitate:,,Bondarul: Luind in considerare dimensiunea,forma ;i anvergura aripilor, acesta este un e;ec aerodi-namic - care nu ar trebui sX poatX zbutal" Era enervantpentru cd, iatd, zbura. Amlnuntele m-au fascinat. Aripilelor pireau de decor, la fel de folositoare ca o fund5 comer-

ciali prinsd cu lipici de un cadou. Am privit cu atenlieazaleele mamei mele - au atdtea pirfi delicate! Cumva,albinele reu;eau sX intre in5untrul 1or, s5-;i umple co;u-rile cu polenul florilor;i sd zboare din nou;i din nou.

De unde inv5laserl albinele s5 facl toate astea? De

unde veneau? Dar florile de unde veneau? DacI stlteamhine sd md gdndesc, de unde ne trlgeam cu tofii? De

ce gre;ea in mod atit de evident autorul rubricii ,,$tialic5..."? Eram captivat de ceva care md depX;ea. Dorinfa de

a invdla despre natur5 ;i despre cum ;i unde se gdse;te

locul nostru in cadrul ei st[ ascunsi adinc in noi in;ine.I'e misurX ce am invdlat despre evolulie ;i descendenfa

llrin seleclie naturalf,, rlspunsurile au inceput sI vini de

la sine.

Suntem cu tolii con;tienfi cX evolufia are loc, pen-

tru ci avem cu tolii p5rinfi. Mulli dintre noi avem sau

Bill Nye

vom avea copii. Vedem efectele ereditetii de aproape ;iin mod personal. De asemenea, am experirnentat in moddirect ceea ce Charles Darwin numeste descendenla cumodificiri: felul in care o intreag5 populafie de vietXlise poate modifica de la o generafie la alta. GAnde;te-tela alimentele cultivate la o ferm5. Timp de aproximativdoulsprezece mii de ani, exploatAnd fenomenul evolu-

!iei, oamenii au reusit sd modifice plantele printr-un pro-ces cunoscut sub numele de selecfie artificialS. in cazulculturii de grdu si al cailor de curse, numim acest proces

reproducere. Darwin ;i-a dat seama cd reproducerea (si

domesticirea) plantelor ;i animalelor presupune exactacela;i proces care se petrece in mod natural ;i in timpulevolutiei, doar c5 primul este accelerat de interventiauman5. Un asemenea proces natural ne-a produs pe mine

;i pe tine.Odat5 ce devii con;tient - ;i infelegi cum funclio-

neazd evolufia -, foarte multe aspecte cunoscute alelumii inconiuritoare capdtX o semnificalie nou5. Modulafectuos in care cdinele i;i freacl nasul de tine, mu;cituraenervant5 a fAnfarului, vaccinul anual impotriva gripei:toate sunt consecinfe directe ale evoluliei. Sper cd, pemisuri ce vei citi aceastX carte, vei dobdndi qi o aprecieremai profundl pentru univers ;i pentru locul nostru incadrul lui. Suntem rezultatul a miliarde de ani de eveni-mente cosmice, care au fdcut din planeta pe care locuimun loc confortabil, propice viefii.

Zi de zi, experimentim evolulia ;i prin intermediulculturii. Orice om este fascinat de alfi oameni. De asta

avem cafenele pe bulevarde, televiziuni ;i reviste de

bdrfe. Interactionlm pentru a ne multiplica pe noi in;ine

Eu, tu;i evolutia

pcntru generafiile viitoare. Oamenii sunt fascinafi de

propriile trupuri. Deschide televizorul pe orice canal vreittr. Dacd este un canal de muzici pentru tineri, vei vedea

rcclame la produse dermatologice, pentru a arlta maisinXtos, la deodorante, pentru a-fi modifica mirosul na-

trrral si la produse cosmetice;i de ?ngriiirea p5rului, P€fl-lru a te face mai atrlg5tor in ochii unui posibil partener.l)irc5 este un canal de stiri setios, vei da peste reclamepcrrtru imbun5tSlirea respirafiei, a oaselor ;i, desigur, a

lrcrformantei sexuale. Niciunul dintre aceste produse nu,rr l'i fost fabricat vreodat5 daci, la rAndul nostru, n-am fiIost produsele vii si grditoare ale evoluliei.

SemXnim atAt de mult unul cu cel5lalt, pentru ca

srrntem cu tolii oameni. Dar e ceva mai mult de atAt.

lriccare specie intAlnit5 pe PdmAnt este pe dinXuntru,rlrrpX toate aparenlele, identicd din punct de vederer lrimic. Suntem cu tofii descendenfii aceluia;i strlmo;( ()rllun. Suntem modelafi de acelea;i forfe ;i factori care

irrlluenfeazd orice altd flpturS;i, totu;i, suntem un rezul-

trrt unic. Dintre cele 16 milioane de specii de pe Pimdnt,tloar noi avem capacitatea de a infelege procesul care

nc'-a adus pAnS aici. Oricum ai privi-o, evolufia este ceva

rrriltXtor.Cu toate acestea, un mare numlr de oameni, din

tr xr te pirtile lumii - chiar ;i din zonele bine educate;rlt' lumii dezvoltate -, rezistd sau sunt ostili ideii de

t'volutie. Chiar gi aici, in Statele Unite, in locuri precuml't,rrrrsylvania ;i Kentucky, ideea aceasta a evolufiei este

t r 11 r I csitoar e, confuzl, ?nsplimdntXtoare ;i chiar amenin-l,itoare pentru mulfi indivizi. Pot inlelege de ce. Este un

l)r'()('cs colosal, desf5;urat de-a lungul unor perioade de

Bill Nye

timp care fac caviafa umand sd parl neinsemnati - de-a

lungul a miliarde de ani ;i in fiecare colli;or al globului.

$i este un exerciliu de profundd umilin15. Pe mf,surd ce

am invXlat mai multe despre evolufie, am realizat c5, dinpunctul de vedere al naturii, tu ;i cu mine nu insemnimmare lucru. Oamenii nu sunt decAt o altX specie de pe

aceastd planetd, care-;i joacX ;ansa, incercAnd s5-;i trans-

mitd genele in viitor, asemenea crizantemelor, guzganilorde mosc, meduzelor, urzicilor ;i... bondarilor.

Mulfi dintre cei care au o problem5 cu evolutia vorsd interzici total predarea in ;coli a conceptului de des-

cenden!5 prin seleclie naturalS. Allii incearcd sX-l mar-ginalizeze sau s5-l dilueze, punAnd sub semnul indoieliifundamentele gtiinlifice ale conceptului. Normele invi-l5mAntului de stat ingdduie predarea unor alternativefictive pentru evolulie in Texas, Louisiana ;i Tennessee.

Degi persoanele care sprijini acest curriculum duc, inmulte privinte, o viati mai bunS datoritd ;tiinlei ;i ingi-neriei (totul, de la apa curentS, la hrana indestuldtoare,de la televiziurre,la internet), acestea evitd explorareadomeniului evolufiei pentru cd ne reaminte;te, noud tu-turor, cI omenirea s-ar putea sI nu fie atAt de speciali inplanul general al naturii. Avem aceea;i soartl cu celelalte

specii.Le reamintesc constant oamenilor care este miza

in cazul de faf5. S-a ajuns la conceptul de evolufie prinaceea;i metodd de investigare ;tiinfificd ce a dus la in-ventarea tiparului, a vaccinului impotriva poliomielitei

;i a telefoanelor inteligente. Dupi cum masa ;i mi;careasunt idei fundamentale in fizicd, iar deplasarea pldcilortectonice este o idee fundamental5 in geologie, la fel ;i

Eu, tu ;i evolulio

t'volufia este ideea fundamentalX a intregii ;tiinle a viefii.lrvolufia are aplicalii practice esenfiale in agriculturd, pro'tcclia mediului, medicind ;i sdnXtate public5. Ce-ar vrea

t ontestatarii sd facem? SX ignor5m toate descoperirile

;tiinfifice care pun in mi;care lumea noastrd susfinutlrlc tehnologie, cum ar fi capacitatea de a roti culturile;rgricole, de a pompa apa, de a genera electricitate gi de a

llansmite meciurile de baseball?

Chiar ;i obiecliile teologice impotriva evolufiei suntt'l frunza-n vdnt. in ultimul secol gi iumltate, incX de

l;r publicarea cd$ii lui Darwin, Despre originea speciilor,

irr 1859, mutfi oameni au ajuns sX creadl cd evolufiaIt' contestl credinfele religioase. in acela;i timp, nume-r.osi oameni din ?ntreaga lume, stdpdnifi de convingerircligioase profunde, nu vid nicio contradicfie intre cre-

rlinfele lor spirituale ;i infelegerea ;tiinfificd a evolufiei.Asadar, defeti;tii nu pun la indoialX doar stiinla gi pe

rrt'credincio;i; ei ignord ;i miliardele de credincio;i ne-

t onflictuali de pretutindeni, a cdror opinie este respinsir;r fiind nedemnS.

Recunosc cd descoperirea evolutiei provoacl sme-

rt'nie, dar, in acelagi timp, emancipare. Ea transformdrt'lutia noastrd cu viafa inconiurdtoare. in loc sd fim doarrriste str5ini care urmiresc desfX;urarea proceselor na-

Irrale, suntem participanti activi la ele. Suntem parte a

proccsului; suntem rezultatul sublim al miliardelor de anirlt' cercetare ;i dezvoltare pe cale natural5.

Sincer, pe mine nu md ingrijoreazd atAt de mult con-It'statarii evolufiei, c6t copiii lor. Nu putem rezolva pro-lrlt'rnele cu care se confruntd omenirea de ast5zi fdrX aju-loruI stiintei - atdt al corpului de cunostinfe ;tiinfifice,

13

lf!ryBill Nye

cat;i, mai important, al procesului de cunoa;tere. Stiinta

este modul prin care infelegem natura si locul nostru incadrul ei.

Ca orice teorie qtiinlificX util5, evolufia ne permitesi facem prediclii pe baza observafiilor noastre din na-

tur5. De la dezvoltarea ei, in secolul al XIX-lea, teoria insine a evoluat, infelegdnd prin aceasta cd a fost perfec-

fionat5 ;i extinsS. CAteva dintre aspectele ;i consecinfele

cele mai minunate ale evolufiei au fost descoperite abia

recent. Acest lucru se afl5 in puternic contrast cu creafi-

onismul, care oferd o imagine statici a lumii, una care

nu poate fi contestatd sau testatd ralional. $i pentru cd

nu poate face predicfii, nu poate conduce nici la noidescoperiri, Ia noi medicamente sau la noi metode de a

hr5ni omenirea.Teoria evolufionistd ne duce in viitor. Ca temelie a

biologiei, evolulia ridici intrebXri importante despre teh-

nologiile medicale sau agricole emergente. Ar trebui sImodificdm genetic mai multe alimente? Ar trebui sX folo-sim ingineria geneticX ;i clonarea pentru a imbundtdli sd-

ndtatea umanS? Nu existX nicio modalitate de infelegere

a acestor probleme in afara unui context evolutionist. incalitatea mea de inginer ;colit in Statele Unite, md uit laatacul impotriva evoluliei - care este, de fapt, un atac

impotriva gtiinfei, in ansamblu - ca la o chestiune maimult decdt intelectualS; eu, unul, o iau personal. Simt

cu t5rie cd tinerii de astdzi trebuie sd devind savanlii ;iinginerii de mAine, astfel incAt America mea natali sd

continue sI fie liderul mondial in domeniile descoperirii

si inovafiei. Dacd vom suprima gtiinla in aceastd 1ar5,vom da de bucluc.

q

l4 15

Eu, tu ;i evolulio

Teoria evolufionistl ne duce ;i in trecut, oferindu-neun studiu de caz convingitor despre modul colaborativ;icumulativ in care se produc marile descoperiri ;tiinlifice.intr-o anumitS mdsurS, conceptul de evolulie se reglse;tela filosoful grec Anaximandros. in secolul al Vl-lea i. Hr.,

dupd analiza unor fosile, el a presupus cI viafa a inceputodatX cu animalele de tipul pe;tilor, care trdiau in ocean'

Nu a venit insi ;i cu o teorie despre cum o specie dX

naltere altei specii, ;i nici nu a explicat cum s-a aiuns pe

l'5mdnt la o biodiversitate atdt de uimitoare. Dar nimenin-a reu;it sX facl asta, vreme de inci doul milenii. in cele

din urmX, mecanismele evolutive au fost descoperite,aproape in acela;i timp, de doi oameni: Charles Darwinsi Alfred Wallace.

Despre Darwin probabil ai auzito grdmadS. ins5 des-

lrre Wallace cred ci ai auzit mai puline. A fost un natu-ralist care a petrecut mult timp studiind ;i coleclionAndspecimene de flord ;i faun5. A cSlStorit in bazinul rAuluiAmazon gi in Malaezia de astdzi. in urma explor5rilorintelectuale ;i geografice indep5rtate, Wallace ;i-a for-nrulat propria teorie evolutionistS, independentl de cea

;r lui Darwin, ;i a descris un aspect important al proce-

sului de evolufie, denumit incd ,,efectul Wallace" (mai

rnulte despre acesta in Capitolul 12). Wallace a desco-

lrcrit ci oamenii sunt doar o parte dintr-o lume vie multrnai cuprinzdtoare. Ca sI citlm din cartea sa din 1869,

Arhipelagul Malaez,,,... copacii ;i fructele, asemenea va-

riatelor produse ale lumii animale, nu par sX fie organi-zate spre folosirea exclusivS;i intru avantaiul omului..."l'cntru Anglia victorian5, un asemenea punct de vedere

t.ra cel pulin controversat.

Bill Nye

Darwin a luat startul mai devreme. Wallace nu avea

decdt opt ani in 1831, cdnd energicul tdnlr Darwin, invdrstl de doudzeci ;i doi de ani, a avut remarcabila;ansXde a pleca pe mare, la bordul navei regale HMS Beagle.

El ;i-a dat seama cd, dac5 oamenii au putut transformalupii in cAini, atunci noi specii pot apdrea pe cale natu-rald, prin acelea;i mijloace. De asemenea, el a observat cipopulafiile nu cresc ;i nu se dezvoltd la nesf6r;it, pentrucI mediul lor este intotdeauna limitat in resurse disponi-bile. Darwin a flcut legdtura intre aceste idei, observAnd

cI fiinfele produc un numdr mai mare de urma;i decAt

reugesc sX supravieluiasc5. Indivizii concuteazl pentruresurse in propriile ecosisteme, iar indivizii care dobAn-

desc sau sunt n5sculi cu varialii favorabile au o ;ans5mai bund la supraviefuire decAt fralii lor. El a inleles cd,

in condifii necontrolate, procesul de selecfie naturalX va

conduce la marea diversitate a fiinfelor pe carer ulterior,va putea s-o observe pe cont propriu.

Recunoscdnd importanfa opiniilor convergente ale

celor doi cercetltori, colegii lui Wallace ;i Darwin au

organizat o intdlnire la Societatea linean5 din Londral,in 1858, la care ace;tia au prezentat o lucrare comun5.Aceasta erabazatd pe o scrisoare trimisi de Wallace luiDarwin ;i pe un rezumat al unei lucr5ri scrise de Darwinin 1,B4Z.Impactul revolufionar al prezentdrii celor doi nua fost evident din prima clip5 pentru toli participanfii.Thomas Bell, pre;edintele Societ5tii lineene, a relatatcu infamie c5, in acel an, nu avuseserd loc descoperiri

Prima societate ;tiinlifici consacratd studiului taxonomiei ;i istorieinaturale, numitd astfel in onoarea botanistului suedez Carl Linnaeus(1707-1778). (N.t.)

ll:',:']..;:rfl:

&tr&ffif

s;$,'*,

t6 t7

Eu, tu ;i evolulio

;tiinfifice importante: ,,Anul care a trecut nu a fost,intr-adevir, marcat de niciuna dintre acele descoperirirrirnitoare care revolutioneazd de indatd departamentul;t iirrf ific in care activeazd..."

l)ublicarea cdrtliDespre originea speciilor, in 1859, ar'rt':rt senzalie ;i a demontat in mod spectaculos eroa-rt,rr presedintelui Bell. De asemenea, Darwin a devenitrrrrrlt mai faimos decdt Wallace, lucru valabil pdnd astdzi.Alrilitatea lui de a formula teoria evolutiei este incd ului-Itnrt'. Despre originea speciilor rXmAne o carte remarcabil5

1i rrrra remarcabil de plScut scris5, disponibilS peste tot inIorrn:rt cartonat, bro;at sau electronic, la un secol ;i cevarlt' ll aparitie. in ea, Darwin ne oferS un exernplu dupd,rllrrl de evolutie;i ne explici mijloacele de funcfionare.rlt' irccsteia, descriind atAt faptele, c6t ;i mecanismelerrrlr-un singurvolum.

livolutia este una dintre cele mai puternice si maiirnlxrrtante idei dezvoltate vreodatd in istoria stiinfei. Ea

rk'st'r'ic intreaga viatd de pe PdmAnt. Descrie orice sistemur ( irc lucrurile concureazf, intre ele, indiferent dacl este

vorlra despre microbii din corpul t5u, despre copacii uneipiitlrrri tropicale sau chiar despre softurile unui compu-lr,r. ltcprezinti, de asemenea, cea mai rezonabilX povester lt's; r rt' creafie descoperitl weodatX de mintea omeneasc5.{ ';rrrtl lcligiile nu cad de acord in legXturl cu adevXratar rr,;rlir', nu existS altd solufie decit cearta. CAnd doi savanfisr,r'ontrazic in privinla evolufiei,'ei se intdlnesc cu colegii,rli'i:voltii teorii, adunl dovezi;i aiung la o intelegere mair lt,; r li r rii a lucrurilor. Fiecare intrebare nagte noi rf,spunsuri,rroi tlt'scoperiri;i noi intreb5ri, tot mai inteligente. $tiinfa{'\,()lulici este la fel de expansivd ca natura insfii.

Bill Nye

Evolulia are o influenf[ considerabild asupra rds-

punsului la intrebarea universali care mi-a trecut prin

minte inc5 de cdnd eram copil 9i pdnd astdzi: ,,De unde

venim?" $i ne conduce, de asemenea, spre ?ntrebarea'pe-

reche: ,,Suntem singuri in univers?" Astdzi, astronomii

descoper5 planete care orbiteaz6in jurul unor stele in-

depdrtate, planete care ar putea avea condifiile necesare

gdzduirii viefii. Robofii no;tri exploreazf, planeta Marte,

c1utAnd urme de ap5 ;i de via1X. Este in plan o misiune

de studiere a oceanului Europei, satelitul lui Jupiter,pe care se gdse;te de doud ori mai mult5 ap5 decAt pe

Pdmdnt. Atunci cdnd pleclm spre alte zdri, in cdutarea

viefii, intreaga idee despre ce trebuie sd cXutim ;i unde sd

gisim este ghidat5 de procesul nostru de infelegere a evo-

luliei. O astfel de descoperire ar avea implicalii profunde'

Dovada cd existl viafX intr-o altX lume ar schimba-o cu

siguranl5 pe aceasta.

Marile intreb5ri ale evolufiei scot la iveald tot ce

avem mai bun in noi: curiozitatea nelXrmuritd ;i abili-

tatea noastrf, neingrlditd de explorare. La urma urmei,

evolufia ne-a ff,cut cine suntem.

18

2

Marea dezbatere creationistdt

(lititorilor care sunt stdpAnifi de sentimente reli-l'ioirsr profunde, le urez bun g5sit. Sper din toati inimar,r rczistati pAnd la finalul capitolului. Este vorba in elt l's1rrc' clezbaterea avutX recent in Statul Federal Kentucky,,r (;u'c a reprezentat, ln multe privinte, motivafia pentru^,( u('rca acestei cdrti. Subiectul nostru a fost dacd crea-

1r()nililltul este sau nu o explicalie,,viabil5" (termenulr r rrrvt'rrit) pentru... ei bine, orice. Subliniez faptul cd nunr ,nr lr-rat de religia nimdnui. Nu am amintit nimic des-prt lliltlic. Nu am fdcut nicio referire la Isus Nazarineanul.l),rr ;rrn fost si rdmdn ingrijorat de fantastica afirmafiet,r l'iirrriintul este extraordinar de tAn5r, un fapt care re-plr,zirrtii un atac nu doar impotriva evolutiei, ci asuprarr rl rt'gii inlelegeri generale a ;tiinfei.

Ntr c ceva nemaiintAlnit ca ni;te mii de oameni sX

r lrt'llrri;rsc5 cdteva milioane de dolari pentru a-si pro-nr()v;t l)unctul de vedere. De fapt, tocmai asta fac multe,rll,urizirtii non-profit mari, printre care Uniunea sa-r,rrrlilor c'irora le pasd, Centrul Nafional pentru $tiinfaI r lrrr rrtici ;i propria-mi Societate PlanetarX2. De asemenea,,ri t'il lut ru face parte din modul in care sunt dezvoltate'.r l)u\(' irr practicl politicile guvernamentale. in cazul

lr, ,,riryirrallUnion of Concerned Scientists, the National Center forr,, r(.n( (' I dr.rcation si Planetary Society. (N.t.)