200 COSNIOSUL $I LTNIV]'RSUL

1'{licr. ti'cbliic sd- rlergcrtr dincolo dc concelttcle d.c c:iistrn{ir ;i non-existcnti" 43..Dln. iror-r, conceptcle ne oblig5" si r-c:cunoa;teln, cincl ele' clevin paradoralc, inr-i,lri obiecrlv, c,vistenla uirei rr..aiiti,ti rrai frofunde. Acest lucru

-*p"r" evident

diir pturct de r-cdcrc filosofic in general ;i nu numai datolitl rnisticiimrrlui r5.s5.-f-i':r-'.,rir curn crcdc Fr. Capxr.. ..lmpoltant este_insl faptul c5, MTNI, ENE gi CU se plascazii in situa]ii logice

siinitrare si este eviclent c[-in cazurile ENE si'CU cle trimit 1a o realitate onto-iogici, mai profundl. lle ce nll ar fi la fel si in cazul ,,pur." logic a1 MTM? Daci_a.duritem ci logica _a ap5.rut ca s[ reflecie realitatei liastnd la o partc posibi-]itaiea de a crea o logicl peirtru a construi o realitate), trebuie sI" "ne a;iepti.m{ra i1^ MTI\{ sL ne conduci c5,tre o realitate ontologici.

o 1eg5.tur5. intre MTM ;i clr gSsim chiar la un logician cum este ouine aa.Fl ;ii-e;te o analogie nu numai intre MTM gi CU, dar ihiar gi intre derionstra-tia lLri.Godel ain lg:t. asupra apar_iliei enunlurilor ind"ecidabile in aritmeticl sipr-incipiul de nedeterrninare aI lui Heisenberg in f.izicraas.. Apropierea, din punc! de vedere filosofic, dintre ENE, CU ;i MTlt, sesizati:ill"l--o lucrare anterioar[ n6, a dus 1a cnuntarea problemei (a) din stuCiul dc fatd.

co lis BCINTE LE P:lRAr) oxuLUI lITn{ (MULTIIliIrla T tlr Llnon nn uL:!:rM ItoR)

5e intoarcern la paradoxul I\,ITM. ln conformitate cu cele de n:li inainteintnim ci I'tTh{ ne duce de fapt la o realitate ontologicS. profundi. lom notaaceastir real"itate ct1 A deoarecc binuim cf, ea este inforrnatcria, ca o unitate.Decl,

I,ITI{ -**+ A (1).rL:'.)nul -*-+ ariLtind nu o implicatie, ci o iirtui!ic.

tn cc fel putem interpreti ext'resia (1)? S:L'relu5"m c;

BAZELE ONT'OLOGICE ALE MATEMATICII

o uoui sume, se va intleba din nou daci existi un termen S, r'a constata c5erist[ etc. Algoritmul estc u;or de stabilit. Instrucliunea STS declangeazl unciclu repetat, iilculatorul r.'a calcula S IS atit timp cit dispune de energie pentrua funcliona.

Cite'r'a observatii se irnpun. Expresia STS nu este absurdi, este operafionatrS,funclioneazl in timp (sau in ritrn), chiar dac5" nu duce la un rezultat final cicicalculatorul nu se opreltc tle Ia sine. STS asculti de o logicl dinamici care incazul STS are ca efect crcster-ea indefinitir a SIS. F'aptul ci o asemeltea ex-presie a fost transpusl pe calculator, reflecti caracterul obiectiv ai logicii diLna-mice. Iar faptul CA in ,-'-.ipresia STS intervine tirnpul, ritmul, arati caracterulontologic al logicii. limirul rru intervine numai in mintea noastr5", cum a{irmfi-Browei care reline din apriorismul kantian al spa{iului gi timpului numai aprro-risrnul timpuiui, ci gi in calculatorr.rl electronic, !_!rytuw tv,aelq;l exprxie -/o.gic,i. Tnschirnb, BioN'er are' dreptate sd- constate cl MTM (sau STS, in cazul de fat6)nu ascultii de principiul tertului exclus circi despre MTM (sau STS) ,se --poatespune ;i altccva in aiarl de a afirrna ci existi sau nu existi. Pentru IVITM, lnjfar; de a spune cl cxisti ca atare sau nu exist[ ca atare (in sensul static allogicii), se rnai poate spunc ci existci;i al'tfel gi de fapt numai asa, ca,,existisi-altfel" el existl. Logica rlinamici ne duce deci, pe o coordonatl noui, trmrpiau ritm, cltre un ter! pc care nu-l putem exclude .

-intrucit in acest ter! in.ter-vine timpul sau ritmul, amestccul ontologicului este evident. Expresia IITII cle-I'ine intr-aclevlr destr-li clt: concret ontologicf,. l{rr, poate;t'rnoc{tonct dectt hdr-o rt,tt-litg,tt: ctt, y,it,ut, sau, tim,p. t'.ctnstatim ci intr-adevir inccpe sir se contureze si ot,.to*logic slgeata punctat[ clin cxpresia (1).

Cc faccm ins5" cu ilsemenea obiecte logice ca STS sau MT\tr? EIe sint ;:titde dinamicc incit, in mocl cvident, STS nu s-ar opri niciodati dac[ am ciispuuede o sursn'r iniinitS" de energie. Un obiect logic ca STS implici nu numai timirutr,ci 5i energia. El ar tinclc sI consume toatir energia universului ;i incii ccva iledeasupra llac5. universul nu ar avea o ener5lie infinitl. b-.sistcnta iui SIs Ticduce Seci la implicalii ontologice ;i nai putcrnicc decit timpul, implicinci si cti,.rr.-3ia unir','rsului.- I)ar X,ITM? EI se desfl;oari pe pian rnental cici NIIM este un colict:pt.Privi-riL static, expresia MTM este paradoxall si-i neglm existenfa, dcgi intrinrin contradiclie cu logica ob$nuit5. (staticd). Privit dinamic, MTM existir, cXareste un obiect pe care il prindem gi ne scapl lnereu, indecidabii dacl il princlrnrsau nu, daci existl sau nu cu adeverat. MTM existi dinamic un timp, clar nirputem decide dacl existi sau nu in orice timp_finit. Intr-adevir, trebuic si r,,-venim ]a intrcbarea ce se intimpld la inJirt'it? Ce vcirn decide atunci?

Faptul ci MTM existi in sens dinamic, si desi static (in orice moment slLrtrritm al^dinamicului) este indecidabil dacl existi sau nt1 existi, ne duce la icic..'cva trt, -foncl SITIII existi gi ca orice concepl bine deterniinat trebuie s5. fie 9i l-rnconce'pt ststic. Toatl dinamicitatea expresiei si conceptului MT]I trebuic si frr:refleCtati intr-un concept static nou, cdtre care tinde MTM dinamic. Fie ace,,'t;.,4. Deci, nu trebuie si a;teptlm t: @, ci chiar nurnai.pentru I ->'io, ptltcrnatribui lui IvITM semnificalia conceptului A. I-a limiti, MTM tinde cirtre A,MTM impiici pe A. Dar ce reprezilti A daci n'u, este mullimea tutuior mu.I-timilor gi totuqi este consecinla m',al[imii tuturol mullimilor, do data aceasta i:rrinteles static?'EI nu poate fi altceva decit cadrotl general in care se d.esfd;car',i,rt4t statica" ctt Si dinam,ica tuturor mu$irnilor. Semni{italia lui 6 este deci cadrul.in care se desflgoar| toate mulfimile. 6 fiind un concept. trebuie si" aibb" ;i unsens. Cel pulin La idee trebuie si aibl un sens. 4 reprezinti tot ceea ce. poatL'cuprinde lotul, deci reprezintl informateria pentru concepte sa]i ortoexistenlapentru universul concret; sau poate reprezenta unitatea intregului cosmos.

209 COSMOSUL $I UI\TWERSUL

Numai in 4 se pot reuni statica gi dinamica. Toate mu1limilc se nascde fapt din 4 ;i nu colstruiesc pe A. Totul, concepte ;i realitate, pleacidJretr-o unitate, ;i se desfisoarS. din 9i in aceasti unitate. Din aieastiunitate, conform 'proprietifilor informat6riei, se nasc muftirn' , clintre

""o.u.nele,.cuplate cu,lumatia, devin uni.vers, altele rimin icgate dc conceptc prinsensurile pe care le conferl pe plan mental. Se poatc nasle din 4 o ihfiniiatede n-rullimi, fiecare din rnullimea acestei infinitali poate confine o infinitate deeiernente, fiecare element se poate desface intr-o infinitate de eXerncnte, toatiaccasti desfacere in in{initate fiind procesualil' ;i potenliaiii. Ilar totrrl pleacddin a sau este cuprins in A. Evident A nu cste o mr:ltirne cLl semnificatiaconceptului de mulfirne, ci este 6, matricea tuturor muLfimilor. De r.rccea, l\{Th{ca paradox, din punct de vedere filosofic, implici. o realitatc rrriri profiin...,, citrecan:e ne conduce iogica dinamici.. ea ins5"si cu conlinut oittoicgic. in cric ciinurm5., 4 reflecti o iealitate ontologic[ si d"ii aceea Utm -**o 1." 1"'rt5. ctre nrcrle-lui_ ontotrogic I.L.M. paradoxul -teodei rnullimilor este erplicabil. Ei nrl c:;te pa-radox decit in raport .cu un model ontologic restrins, adicS- la palicrul rlrilversuluiinchis, f5.rd" ortoexistenfl. Paradoxa!' refl'ectii. o l'im,itd a s,istenutln,i ttaslra de gin-d'i're nwmai it'ftr-wo ,o*in it cad,rw ontoliogic.

Paradoxul este sernnalul unei realit6ti mai profundc, rerflectind necesitati:aschimbi.rii cadrului nostru- de glndire. Intr-un fei, paradoxui face partr d.in sis-ten:rul corespunziitor cadrului ontoiogic restrins, dar este totodati si o d,esclr,iderea acestui siitcm.

Toate conceptele, prin sensurile 1or, se ancoreazi in informaterie si, dcci,intr-o unitate. Dintr-un asemenea punct de vedere, toate conceptctre nu'se potdecit desface din accasti unitate si, deci, toat[ multitudinea de Loncepte gi oUi-ecte conceqtuale care pot exista (descoperite sau create) nu pot fi-decft des-prinse din informatelig (i1 ceea ce privegte multitudinea.de sensuri). De aceeamclimea tuturor mullimilor este 6, nu pentru cf, este limitati. de a , deoarecerXesfacerea in sinul A poate avea loc in multiple infinituri. A are un caracterontologic, f.iind s'irnbalul, unei realitS.fi materiale. Matematica, in fundarnenteieei, este ontologic[.

_ Din 4 se poate desprinde de la sine, sau poate fi desprinsS. pe calc men-tali, o mulfime

A --=/-\ Af -_ (Z)rLar fiecare elenent al acestei mutlimi se poate desface intr-o altd multime s,a.m.d.,

A -\*

M z--z^'r3,. M' .-.--1> y,l 7-,.--._*,. "9 (3)

un

BAZELE ONTOLOGICE ALE MATEMATTCII

;::.a matematica poate explica in mare m6suri lumea materiali si in aceXasir"-:rp se poate infelege de ^c" "" se poate naste si dezvolta in miritea .rmnrd..l-tusi, ea nu poate explica totul. Ea nu poate explica tocmai trecerea [.v*Afliriarc ceea ce se na;te in profunzimile materiei 9i uneori in mare parte pe planr:ntal-psihologic, irnpliciud profunzimile materiei, este de naturS. {enon:eno-"ir;,:ici, nematematizabili. j,I{tte+nat'ica |n,cefe fur,pd canstituirea maftirni'i M. Aceastar': inseamnl c5. nu pot fi construite mulfimi pe cale forma]i, dar nu intreaga::;Jtate materiall si conceptuall poate fi explicat5 pe cale formali. La originean:mrilor sti, cle rlguld, finomenblogicul, n6form"hil, d"t imediat ce acesfa serarufestl, el a ;i generat formalul. Imbinarea dintre neformal gi formal in pro-::rzfinils materiei, in tot ceea ce este viu, in mintea omului si in societate con-;::uie o realitate fundamentali (problema e, enunlati la iirceputul acestui ca-:r:ol). Tocmai de aceea nici un sistem formal, care face parte din complexitateairnii Irtateriale sau ar reflecta o parte din lumea rnaterialS. sau o lume concep-:.-ii, nu poate fi inchis, ci numai deschis, in ultimd. instan!5, cltre aspectetrel,=:ormale (problema e, enunlatd. la inceputul acestui capitol), fenomenoXogice.li: fenomenologicul este material, mai exact, informaterial

Dac5. rnaternatica are baze ontologice atit de profunde, dac5. A reprezinti-;i.itatea profund5", ceea ce se naste in aceast[ realitate profundi nu este, inrr--::iul rinb, un spaliu, ci rnutlimia. n nu este un spalirl, ci o realitate pro-::::dl in care prin rnultiplicare in mulfimi se nasc gi spa{ii: atit spaliul uzual all:':i uuivers, cit si alte spa{ii topologice ata;ate acesttia, precuilr gi spaliile aXr-,;acte, dar ctr fonrl ontologic dupi cum am v5.zut, generate de mintea uman.l.-::r punct de vedere ontologic spaliul nu este anterior mullimii ;i deci nici din:t=ct de vedere matenatic, dar este adevS.rat c[ nasterea unei multimi insearnni.:- :-Jstcrca unui spatiu. NIuItimea este prinrordiala. ciar spa!iui este coe\ist,nt:: multimea, de unde interminabila probieml a prioritllii spaliului sau mul-::-iii (problema d, enunlatl la inceputul acestui capitol). De fapt aceasta esten:.1 curind o problem[ de ortofizicS" decit de rnatematicd.

LNIVERS F OIIMAL, UNTTATE nIENTALa SI UI\ITATEI OI{TOI,GG ICA

Orice mullime este selecfionati din elemente (care pot fi, cvcirtual, si eien-j.timi) printr-o rela!'ie de apartenen!.d,

xeA, (4):u::. r aparline mullimii ,4.

Teoria mullimilor uttlizeaza" un numir minim dc semne logice primale tr1"re:aiia, V disjunclia, 3 :r cuantificatorul existential, V r cuantificatoml unir.'ersal)+ rzr se adaugd doui semne specifice (: egaiitatea ;i e apartenenfa), toater;lalte fiind derivate din acestea.

-\partenenla este suficientl pentru a defini o mulfime, insi de regul[ ea:*:: legati de o anumitl proprietate a elernentelor mullimii care in teoria muL-::-:-ilor se exprirn[ printr-o rela{ie. Atunci,

n e Alll,

lr.je r aparfine lui,4 dacl relafia R, referitoare la .t, este adevdrat5.,(5)

2dI,{ COSMOSUL SI UNI\TER.SUL

Apaltcncnla este suficienti pentru definirca multiilrii. Deci,

xeAlxeA, (6'

irr r-ai-e taz r e,4 este insS';i relalia care defincste rmrlfimca'-'" -ii .,.,-,.rtfirnc poate fi seieclionati prin apartenenfiL sau,lxintr'-o rclatic. caref,:ndarnentcazl a]artenenfa sau poate-,fi coistruiti ach,rcinil in cilrrpul l*uLliulii;;;;;-;;;- t"ii.{o. relalia caie o definegte. N. Bourlralti numcltr: rclulii co-ietttttt:cuttd. relalia care definegte o mullime a8'.

b" uncle se' iau elementelb pentru a constitui (a selcc{ionil :c:ru 2 constrr-ri, ".r"iti*"i"1"-t"oti"

formall a^_mulfimilor:, clcmcntelc sirrt ltrn't,erti (litrrer-4, 1,:.'il;;ilF d.e litere 1q, U_, ri.:...1) iar rda{.iile sint ersanrlrtra.jt

tsAzFLE ONTOLOGICtr ALE MATEMATICII

ci inil'-un anurnit sensAnenial .: A' (10)

tn e:,presiile (S), (O) ;i (fo) pritl [""n'"r se inlelege componenta infotrnaterialla urltlitii mentale.

[-\ritatea mentalir nu este dirnensionall, de aceea elementeie mullimilor peca-r{l ea le ccrncepe pot {i in{initc, un elcment p-oate fi ;t. :l " mu{itne in{initi'ctc" Amenlar se poate^dcsfacc lntr-o infinitate de. elemente siliecare elcment poateti o rnui.tiirrc, Cu infinitate de elemente q.a.m.d.

i\1trltalul "t" .o-p".itutea potentiali'nu numai de a cuprincle lumca, ci si

cle a crea, intotde:runa in cadrul unitltii ontologice 4 'i)intrc tcoriiit axiomatice a1c nrulfirniior (sistemul Zermelo-Fraenketr (ZF),

Ituss,,i-Whiteheate {undament:r-le a1e ;ti-iertei.- '' 5,1 ur-m5.rim teoriir GB. Dacl se face o dcosebire intre clase 9i mulfimi,MTM:irr mai cstc rnullime, ci clasi. Se poatc vorbi alunci. Iiri contradic{ic io-gic6., ,1r: clasa tuturor rnutliruilor. ln aceaiti teorie, orice mullime este clasi, darnu. ,lnce clas5" este multime.

{-[asa formati de toate mulfimile, 9lL, este numiti iln'i',)ers. Clasa univet's nueste multime. Orice element al'clasei A este nulfime'

t-].-r jlte cur.,inte, toate mullimile sint confinute intr-un ttttiuers, deci ceva

"*".,'ri p.1t"" .ri".ide cu Ameniar sau cu A. ni.ista toiqi o cieosebire. In teoria

G[4, tutii:ersirl cstc ,.,t .ot-r..pt ilitematic formal, in timp ce Amentar (sau 4) esteo iealit;rte.

ts-ar putca insi spune ci :)lL reflectl pe plan matcmatic realitatea Amenrals;r_u A. Sl yed"cm dici lucruriic stau in{r-adevlr astfei. Fentru aceasta vomui',:niiii '0 citeva din proprieti.file univcrsului FIL:

:-r.) SJt nu poate i'i elcment al nrci unei ciase. Nu existl deci o clas5" supe-rioa.r:ii. care str-l cuprindl.

i;y orice clasi'(indiferent daci este mullime sau nu) este inciusS' in ElL.ii .iii. este o ciasl e-saturati, adicl o clasi care con{ine,. odatX. cu un eI"e-

{pent .1.,, toate elgmentele r a-le accstuia. L,niversul lJt conline clcci toate elemen-tele pr:imare

'i toate clascle, deci qi mulfimile constituite din acestea.-- -

ii,i rlin)'- Bti, rinJe P(an) tnseamnd clasa subm|llimilqr- lui .itli. Egiiitateaaratii citr lo.rle subrnul{imile l;i .flli il constituie .pe Sn. Este evident c5. P(St)f 311deoal'ecc oricc clasl cste inclusf, in Dl (proprietatea b de mai sus), dar sc de-;rrtn:+treazI. 9i 9lt(I'(9ll), deci P(8fL) : $li'

c) lJ &{- : 8ii_, [nde [J sll reprezintl reuniunea rnultimilor clin .r]ii.[) n .s{L : ff, adicl. interseclia mulfimilor ur]iversului cstc multirnca vidd..$ n g - 31i, intersecfia mullimii vide este unit:et-cul'ir) prorlusul cartezian llilx!.It este 0 clasi numitva rela!fu totalii.frlodusul cartezian $li yl 6]11, ca un caz particular al -produsului a doui. clase,

lichci" unele probleme. Fiincl o clas'i, ar trebui sl {ie inclu: i"-pi -iconform pro-,lrrietd"fii b). ireci,piectnd de la ;lL pi creind structuri noi Sli>l.nil, eic ar trebui siire cuprinse in "Q{1, dar dct fapt averrr uu noll &1i' ,cipulsm 1ua din nou fliv'sli' ctc'':riiic1^a inn:utrlr universul cd el lnsqi insearnnl a-i dep.l1i ct! ul'r u.tiivers rnai cu-

cosMosuL sr lrNrvERSrrD

prinzS.tor, deci cu un univers care sX conlin[ toate produseLe carteziene -cr.c!:(sitt("ceea ce reaminteste paradoxul NITM.

Universul forinal^&ll nu poate fi nici clasi, nu numai rnultime. Llniversulfonnal nu poate fi supus produsului cartezian 9llx0li, si atunci'daca rtu r.iltenropera cu el ca si cu o clasd., de ce s5. mai facem distincfie intre clasl si m61-!ime? Faptul c5- deosebirea dintre clas[ gi multime apirea nenaturalir, c]e l;r 'iruninceput, este astfel confirmat.

Universul ;lll nefiind clasi, nefiind multime, dar nevoia existentei lur rami-nind necesari, ci are alt gen de propriet[fi dectt clasa sau rnullimeal E] nu n:aieste un univers formal. Universul 3Ii nu poate fi interpretat corect, din p'unetritrnostru de veciere, decit ca entitatea urental5 Apea161s?u ca entitatea ontoiogici A.

Oricum ar fi (de {apt Am"ntar;i 4 nu sint f5.r5. legiturd, cici inferrgaterjaeste unul din substraturile palierului mental), important este cir A (sau l.",o"r)se desface in mullimi dup[ regulile

a _* [alIAJr^-----* lo,b,c, "" '"'"][o] ---*[o,, oz,o3, " "'iiql /--^) tol, of ol -'" . '1

unde simbolul * lnseamnS.desfacereinmuifime. In (lt),4 este pri-;rr, inrnod abstract, ca mullimea la], in (12) aceastl mullime se desface lnlr-o 'nrri-lime cu un numir finit sau inJinit de elemente, in (13) un element aI rnutrjrmiiprimei desfaceri se poate desface intr-o mullime finitS. sau infinitl etc.

Desfacerea are tntotdeauna loc din ceva, ca gi cum acest ceva ar aep5tamai mult5. structuri. Aceasti desfacere nu este pur forrnall, ci reflectl nn pro-ces mental sau ontologic.

A opera cu mulfimiie din 6 in mod formal, deci a defini noi rnultir::r 1-rrinapartenenll sau relafii, a face reuniuni, intersecfii, produse carteziene etc., ruateracestea sint prelucrSri in cadrul determinat de A. Iar A nu si-ar pute;i scl'n-nala prezentidecit dacl una

RAZELE ONTOLOGICE ALE MATEMATICiI

NOTE 9I RDFERINTE BIBI,IOGRS.FICE

: Yit"i Dri.gir,ue^scu, Profur.t.:i9|,le lumii mateyiale, IJucure;ti, Editura politicir, 197g.2 [hidetr, p, 229.'3 !bidtrn, p. 230.1 fbid,em, p. 22L.s fhidern.; [bitlcm, p. 224.! Ibideyn.

207

s IL't t''1 , 1,. 2)5,t I j;id,enz, p. 222,rf lrlircea lleghis, Elenttnie de te'oria. ntullitnilor si de logicii matcmaticd,, vol, 1, 'fimisoara,, Facla,198[." .:,rir:Lul _prezioti un sistem axiornatic cie tip J, .ion Neumann - p, Bernay. _ x. coJ"r,ruruit s'.-.temul (]B (Godel-I3errays)., r( -Pa,ul, Bernays, On platonisrift ntalhcntttj.ics, in parii llenacerro{, Hilary putnam (eds,\, philo-'tPhv ti lnathewatics - selectecl readings, Engle*'oo

COS\IOSUI, $I UNI\-]1RSUL208

,J9 ]ir]tjof Capra, 7.lrc fdo of plLlsics, IronkrriaiCollilrs,.I.lic Soucer. l'r.ess. j-tr]., jlnr;srl... Slljlc.]li

1979, fourtli i:.npit ssion {first pni'1isircrl it 1!}75)'ro Ihide ttz, p. 4'7 .al lbiitnt,, p. 51.u Ibidtttt, p. 15743 I bicl(ttl, p. 158.re 1y. \-. 1;11111g, ()rr ;thal ihart l.s iextras- dtrl vtil' \\

bridge, Ho.'r,.r,f l-rri'2. I'rt:ss, tg-i;, p' 1-- 19)' in -ro1'n. tEi - 196' ." Ibidrn 195.

{6 i{iha,i l)rigirlescn. [] t'itl t ut :i wr i! e i u ittii'tn,tt { et i ttl. a,a7 lbidetn, p. 1-i I - l.lar: l7{}.a5 N. Ilourirtki, oj). til', P 1'l' lI l - I'l' Ii'rs l)upZr Ilirccer 1{cghis, of 'i1'

' \-' Quinc, f ratt ci i;'t'' rtl ol I-ilr;' ' {'alrl-P, llenacerrof , H lrtl:nlurn (eds t. r:1 " rli ,

erl. cit., p. 230, LjS, .13, 69, ,12 9.t,'

7.

PARTtr'\ A II-.4.

MATERIA NEVIECAPITOLUL 3

ORTOSENSURI

DE LA SNXS L.L ORTOSEI|{S

Ortosensui este un fenomen speci{ic in informateric. Este un proces fizic,Ca fenomen este fenomenologic deoirece nu se poate matematiza. Ortosensul nucste con;tient, dar reprezinti o forml-de Sensibilitatc a materiei.

Srihstan{a profund5. sensibill (informateria) are_ ortosens, _gene-reazl orto-sensuri ,.i caut5.. ortosensuri. Acesta este principiul ei -supre*. .I1"g9l a surprin-sceva

2Lt MATEII,TA NEVXE

Jlste ;tir"rt ci. reliefr-ri geogralic influenteazl psihologia locuitorilor unui iinursau al unei tiri, in conseiin{5. poate infiuen{a.,si conJepfiile filosofice. Nu'esteintirrplitor faptul ci popoare nomade in desert (r,echii ewei ;i rnai tirziu arabii)in lata unor priveiisti fi"rii 'u'ariatie, nemiscat-e, au gindit o transcendenfl clLtreo iiin;i unicii. a lucrurilor, o divinitate uniciL. In ascmenea conditii, ale unci ten-:.iuni filosofice intre spafio-temporal si profund, in rnintea omului s-au niscutreligiile rrro_noteiste, in plimul rind cea- ebraic5., din care au derivat religiiie cres-tini ;i mahomeclanb..

Tensiunca filosoficS. este uuiversaii 1, in tirnp ce matricea mental[ estc sirc-ciJiciL, \Iatricea menta15" este mai subiectivi, dal cliferitclc matrici mentale aleltopoaltlor si {ilosofilor reflect5. o unici realitatc obiectir,ir, r-,alitatc cartr poateti ieconstituitii cu ajr-rtorul raliunii si intelectului sub o fcrm5. obi:.-iiz,,j. ilsl nutlebuit: s5. ajrrngem la o singuri matrice mentalir clci anr anihila varietaiea cul-turaii, cu mari claune pentru ciLutarea ailer'lru1ui si pentru creatie, il grneral,lilri

ORTOSEIYSVB,I z)1f

,,o Irime care ar.putca fi descrisi. compret numaj prin maternaticd. ar re-:Tq". I 'n sing'r priricipiu *si nu ar fi di"[;ti.i.-i" "i|ia de aceasta, o 1umetescrrsi complet nrr'rai piin matematic[ ar fi un autom"i. i*.a".e;;;.;"";;-.::riptibild complet

"ti" fr.i"*;il; pr!." utt..rr"-"rro*"i ... xo*ai ceea ce:i sens, semnificatie, din suise ";l;il;i"-;r-p;"" f;;';;i'.. principiu ...,,s.Daci ortosensur (sensur profund) si sensui, ca sens menta-l-psihologic, vorr:ii*: total sau parfial "n ," "" 'r"1r-p1"-"i*1. "ir"" i""t* teoria noastri.-_n orrce caz, nu rupem ortosensul de. sens iar separarEa loi este, ."f p"g", "ilil:rn ptnct dc vedere metodologic.

_ , El"Tgntu.l iipsi, nepus in.eiidenli sau necrarificat din punct de vedere ex_:enmentaj, ai doilea rnare principiu'.in raport. ." ,t*"rrr.j iiri.a *"[*"ti*-:rli, este ortosensul ca st.icturt ft"ice sfecifici, i*"il""trogi.e.ortoscnsul nrr noate fi legat de orice tip dc sens cd.ci este stiut cd probre_

=eie senrni{ica{iei gi sensului-le p"";i p.rriro iri"i[""I, artificiali, nu numai- entru inteligenla naturaii' ortosensuf nu se poate IEga'decit de sensul naturai]gtjl:priloiog.ic si poate chiar de ..t.oril"-p.'."r" rt-i. !"o"r"^ avea, sub o for_.:a prrrnara, orice organism viu. Nu ne propu^nem s[ examiilrr,

".o* toatc acesteIf#:-.S;,:,:i';n**, i,a,*ptx*,-*5i ri,tii, "t",tl" *'p* .aui _"i p,;i;;;

ORTOSEI{SUL FNIMORI}IAL O'A NXISTA',

DacI ortosensurile stnt atit de esenliale si daci. lumea material5 este u*i,:ai5', nu trebuie si.fie pus in evidenlb, z*t, o-rtosens uitim, fundamentar ?.." P^*::, I'il.^"lpiil_q 11,te1iaie i,'of'o.,d". l;;;i; ;t";;i,,*"teria, primul nu-ie sensufr proprr:,*:1.^,_,:". poate purta sensuri. 'In fiecarc ."uitJnrf-".rll,-:matia imbraci inform-atcria si brtosent"tt" ie*ir-"r."*r., pr.funde. substanta::ertie nr.l este introdeschisi.. c\ruurlJL' - -,....--,9{ot"tsul primordial, din punctul d.e vedere al ci.utirii noastre inspre nro-::rnzimi, nu poate fi ghsit decft^tn informateri" ;jJ;"b;;';;i_ e;"";i;,,',l i;;:u-lui ,,a fi"'sau ,,a "existi,". v"- -pt.r.ra ortodens.ria" ordinu_r rui ,,a exista,,:entru

'roti*e pe cafe le r.oirr cxnlica^ ".'"i io., ia.t*i, l;;p;rd din acest capitoldeosebile intre sensul ,,a f,i"';i

-s""srrl ';; ;;i;;j,l)e la inceout va trebui si mai rernarcim cb. ortosensul ,,a exista,,, care nu-rebuie iirteles exact egal ." r"n=uf

"ortr,, -"rt"r-prilr"i"gi. ,,a exista,,, nu poate:i numai in sine deoJrece a cxista fSri desfdg;H;;";;"; corespunde reariti{ii!e care noi o cunoagtem. Ileci, ortose"rrrt ,,"'"*C.ll*ti"urrr* sd. se desfacl de-r inceput (in descriere temporale, cintotae;;"-;t;;;.-.rr'i.tou"r s ,,a exista 6,'i'te" ;i un ortosens ,,.a ex,ista prr,ti aisfagwrare d,in ,iiiii titr" sine,,. Diarectica-:tosensului..pdmar, fundamentar, aet'erirjne r;il-;;; ii"i".u.l a rumii mate _::a-le, amplificatd" de dialectica lumatie_rnlormaterie.ortosensul ,,a exista" este o structurd. t"rro-"noiogici. permanenti, inerentl:eforrnateriei. Acest ortosens nu este ."*3ii"ia,^'^"1#'i3iru1;jn{i, nici idee, ci unrioces fizic elementar, o sensibilitate

" "iit"ii"i 1it"i""a?"ir!rri. a clrei recunoas-;::_:1:" raliune a rnfelegerii existe'{ei, ..r p"1ii rri'.li*iL"a.iJ"t'iifi, ?;-JSparca.Am preferat simborul ,,a exista" jn loc de ,,, !j,, pcnlru ort'sensrrr fundamen_

:f ;;fXa;Hlte sensul acestor verbe, prr.u* $i ,1 ;;;;leior ,tist,,nfd si JiinJd,

,)1.) I{AT]IP.IA NEVIE

trn ,,Dicfionarul expiicatil al lirnbii r-otninc" {, Jtiittlti inseantliL ,,1 1ot cealc Yia![ (;i'sc mi;ci'r.): i,ieluitoarc, r'ietatc ... 2. Existenll", r'-ia!l ' '", jn timpce e:tistrnld. reprezint5. ruai intii f:rptr,r1 de a cxista {deci sensril lilosofic al ctlvin-t"i"i; ;; ""*a1 apoi inseamnl

via^t5., mod de via{l, fel.cic tr-ai. ln.privin{a- r'er-br,rLui o existtt, el.-are numai citeva :'cnsuri (a {i, a se afla, a sc gisi in rcaiita.tc;a triri, a se manifesta), in tiurp ce verbr-rl a,ii cst"c extrcm de bogat in.nuaute..i)c:i inscarnni in primul rind a exista, a a\:ca fiinli, a doua semnificatie so rc-Ei1scste intr-o multitucline c1e nuan{e pe care nu 1e putcm reprocl'rcc aici datiiliind extinderea 1or.

Iteznltl ci insl5i limba confer-ir cr-rvintului cxi.stenlti t1n s]ens niai {ilosoficnrai prot'unci gi implilit mai restrins, tar fih(n.estc iegatir de rriu,. de multipieierorrne cle rnariifestire ale viutui. lntrepitrunderile intre acestc noliuni sc pioducinsi. atit in vr.'rbilea curent[, cit ;i in cea filosoficir.

L,n model oltologic atit de detaliat in raport cu existenla ;i fiin!-a cnln estcqrorle1ul I.L.n[. r"puuJ distrnclia dintre aceste cuvinte in d-repturile ei. I)c;i tocmaiin ceea ce privegte verbul, dupi cum am vizut, in primul rind, este consr:rnnatircgalitatea iingi'isticl a exista : a fi si a fi : a exista, acum 1:om preciza cl.r /'1 este nrrm"ai o form5" a lui a exista. Iriinfa, 1a rindul ci, nu reprezintit toataexistenfa, ci numai o formi sub care sc. rnanifestl _existenla.

Existenla firl viall va aYea numai oltosensul ,,a erista" ;i nr-r poate {ifiintir. A egala ortosensll ,,a exista" cu fiinf a cum se intlmpli. -in. unele tilosofii,desigur flri. a se deosebi ortosensul ca atare, inscamnl a confcri ortocristcnfeiun inumit animism. Daci insl ,,fiin!a {iiosoficl" reprezintir" intr-adcvirr orto-scitsul fund.amental sau il reflectir fie ;i indirect, deformat, atunci meritii s[ neindreptlm atenlia asupra unor asemenea {i].oso{ii pentr-u a- gisi ;i alte pl'opric-tn{i pe care le-ar putea reflecta asuPra existen}e-r .profunde.' i'om aclmite deci ci ortosensul fundamentai al inforrnateriei poate fi simbo-lizat uil.n'ta'i prin,,a exista", si nu prin ,,afi", rezervind pe ,'a fi" '"rnui alt sens,1':qat de viu.

{tOltPoNliNTnLE OnTOSEIISULUI ,,A EXISTA'' lt STtrtllt.TlrtrlA Ltr,lFElioli{E}i0r,0GI{lA

Ortosenstd,,a exist;r", adici sensui {izic pro{r-rnd,,:r erista", t:'stt'La lcl clcprimorclial ca inforrnateria gi iumatia. Acrst orto.rcns, dupi cllm alll vitztlt, areo""Ltoff"JTaif:'i,-,

.in"", asupra clmia nu esrc nevoic -si insi-{tim, cititorr,ilal'iqfl lnsibilitatca si-9i construiasci singur o imagine sau.alia; r'om. nter:ilionanumai c[ aceasti componenti con{eri. irnitatea indestructibilir a txistcnfei lnsursa ei proiundl.

- ,,,r c_xista prin desflgurare clin sine ;l intru sine", cornponL]nti" care le-'lxcz,iltd ortoscnsrri cirutnrii cle ortoscnsuri. Acestea st pot producu in ;lartc cliniine {ort6scnsuri lundamentale secundare) sau ca ulmart,- a unci

{-r ilT'1'f: I1f,- S Iirt I f l:l

,. r t)roi)l'iclatr. 1i;zicir. pL: cilfrr n1-t {) l)uti'irt it-icli r:r'ii Lt:ttilt i:'.1 illslf ti11lulllcle sti-il,, r'ici nLi l)r11('1n 1,1'r:ciza nirtuua,itr'!i'aLlll'ii ft'nolrrrtrolotJic., it ortoscl1sr.1111i. Darr : l)rL1r:! {i intr'-o zi cunosc',.rt:i.

i;iii lir:r'::i r)rtos{'1Is, r)-\i-ctentir 1ri1 :i-irr rlcsillslrt'a>i ltii .s-al i1lto[llci] llsul]rai ..lisi. i)c iLCtr:r :rccst oftoseits noa':e ri inl;rgin:rl :i cit -ilare si ca ttntlin!ir,

rir:i lriiultc rlt'strirctr.rr[r k-.llorncooiogicil uroprii pr.oiLLnzimili.,r h-tn-rii ]nai{-'1.iiiic.()i-ilrscnsul ,,lr crlistlr" ltL1 cst.r o 1cgr,, ci infolitr:rlirr fetlourcnc,iogiciL.i)rt,.islrr:sLil ,,lt t,;;ista" are, tr)l11li, cliil lluuct'irl tlr.: I't'.ilrc'a1 lurnii m:rtcrialc,

,..,i,. .'irf ill nni:i lcgitiLti in sr:nstl |)l cirrc il au 1t-qitirlilu isrorici, carc j)riizilltilr.r' ;r.r. iii'tcf tcnrk'nt ilr1.

i)r'tosirnstrl ,,a cristir" rstr) o llrol)r'itt[{tc {untlrlr:lllrartra L'noll.lrtrt',11r-,gic;i iL informaf.criei:1pspulrr- in himatic pri11 cril)1a1'ra ,rt ctr inf,lrnraiirriil. l)ll-rtt,"tsttl i'.uplitii ciintret-lt'iaicric si lum;,rtit, inclusir" lilsari.li rinr-it' i;t tlitrlrsr:hiil,:l'i ltr:ar,tlli;rtt) Coitsti-

rLl rioiiea 1ip

274 turATERrAr NEvrE

atunci din punct de vedere matematic s-a constituit o multim e. Strt[ehtr,r t't',ti,o-yleyolo.sicd.,poal.e. fi descr,isd prinrordiot p.rintr-o untgime ,ti'ti ionirrt,iti l,;i,to,V,tratata nmterit,atic. Pentru aceasta este necesar ca structura fenometrttor.,r.,,'., iacomporte relaJii, in_ care- caz ea poate fi interpretati ca o structuri cu i;t"j,'*rfuzual. cu atit mai evident este acest lucru^cincl infonn"t"ri;;;;"-;;;i-;1 .;;lumatia, ceea ce conferd. o anurnitd. stabilitate celuleloi ;; ;;i";;";;';";,; ;;relaxeazl de la sine ln ortosensul elementar,,a exista". De aceea universu] :i,,""ii,este total descrirrtibil matematic.

In.schimb-, pt.ret9" unei introd.eschideri in informaterie face ca srrrlr:tul-arespectir'"x s[_fie descriptihili.numai par!.ial matematic, gi anume atit timp, cilevitlm introdeschiderea-. Imedjat ce de line cont d.e introdcschidere, acculr'r; lainfo-rmateric aduce pe prim plan gi o fenomenologie nemalematizabiib". C r1rnc-,Yt3 t""t*tno.Io.gtci. nu poate fi ciescrisS. matemaiic decit dupi aparilia ei 1i innlcl un tel inatntc'. -4ccst lucru facc ca lumea s5. aibJ" si o sursi nematemar;;.rnilirgi..nematemati-ci. Ile aceea lumea materiald. tr.r

".t"' ,iitem, iar unele clrr: veri-gile ei slnt arheme.

UNN,ERS EIiSROPIC SI UNtrVERS .INTIBI\TROPIC

, ortosensul ,,a exista",'ncle,.a erista" este'umai un siirrl,ul al uir-i.ii:l-rfizice jengmencilogice, este *n ortosens fundamental primar. El cuprincle ,rirj."-trca, dIpE curu am v5.zut, ,,in sine, din sine si intrri sine",,,in sine,'rcx-rrezeir-tind 9i tendin!_a spre echilibru, de nedesf[;uraie, d.e r.tnincrc in ri"". l;"

-r.ri*ortosensul fundamental primar este contradictoriu tn esen{ir iui. prin,,di; -r;,.''se,nagte un univels. Daid. universuL rezutrtL firi. introdesciricicre, i;tr}-.rrf

-,1t,al,,din sine", cici poate fi privit ca nn impuls, d.I" na;tere .t"ui'orri'l,ur, .n,:.i nu,mai are acces la informaferie. Lumatia dcoper5. .o*pl"t inforrnaterin iui

".i--tunivers; un asernenea univers: nu niai a::e ce'oferi cxistentei, in {oncl ,rtui o, lo-Ig"liti a t"iisten{ei; ,,in sine" va actiona-spre ciispariiia lui'pt;"ii-o i;;;;r;.,";lutip entropic.-Cind iinistca elrtropici'absoluiS" ." ^'.;i.*l ir', ,."rt rlniyrr, r.*i-tura dintre lumatie.;i in{ormziteric se desface, universul disparc, i"fo*,,,tr}lo;i lu-matia, rer,'in in sine. Un asemenea proces trebuie si fie normjl in ortoexistrnt[.

Dac[ insi unjtersui-rcu;c;te sd -sb constituic cu introdeschicieri, qi ;.;';; i;-nomen trebuie s:i fie la fel de norma,L ca ;i precedentul, dacir nu chiar roai ort-mal,.atuncj. prin viul care se poate constitrri'in el, d.esfi"surarea ,,cLin sioe,, p""i,continua dincolo de impulsui intern inilial (in sensul 'aritat -ni i".;rt*i ..J,forma unei evolutii biolbgice. ln acela-;i'timi introdeschidc.lr"|i"r"i-o],:iji,1o,

sensuri in cxistentl, clesfd-surind ortosensurilrrt* ;i;;i.--fn rrr"r", un asrnielrerrunivers este entropic, c-a gi precedentul, insi. are o gansl ca reveninj ,,i"t;; ;i;;,ifie si^se regener-"r", ti"'rl ," pr"t""g""..a rit*-'""""oi*urrir"., ca si curu _-,rrcrea. In esentL ar deveni atunci un univcrs cu proprietdti antientr6picc.

. Se poate observa ci rnanifest^t"n tiiiri',".r*i.'Jlri'*ot r"e, a lui ,,in sirr,,este aceea a unei legit5.!i. entropice cu. caracter general qi fundamental.Dialectica lumii este ;i entropic-antientropic["gi chiar''bioloeia conter:-irorani"

recunoa;te caracterul,rclatil antientropic al organisinelor vii. In"realitate, *i p,;n"9r problema unei dialectici entropic-antientropic in sens absolut, ca manifeit:rrea caracterului dialectic al ortosensului filndamental orimar.

Parnirea unui univers este ant'ientropicd, ca efedt al ortosensurilor sau prinortosensuri. Nu vom ?nlelege cu adevliat universul nostru d.aci nu .1ro* Lfl*gi modul in care el a poiniti Fizica recunoapte un moment inif;i;-;i"-;;"J;i

OATOSENSURI 215

,,big-Frang"-u1, . dar nu a incercat si.-si imagineze ceea ce se petrece inainte ded'lciali;jarea universului. lntrebarea

""i" ." foate pune este aceea dac5. universul'ostru s-a nS.scut ,,din si'e" sau este reruitatul Lnui proces ,,intru sine',.Nu avem astilzi curn, sE ?tlr. g.are este exact originea ""i"""r"r"i nostru,aceasra este o problemi de ortofizicb. care ar putea fi'intr-o ,i ,i""ia"tn.-a;;;:.:_:-",1_"^1-t",

totu;i observa-este faptul cE ,,din sine,' trebui" .A ;;;;;;"'tr#:turr g-'nerale care s[ p'cati duce la constituirea unui univerr, i?ra.p""d;i[orice unive_rs creat ,,intru". rar orice univers creat ,,intru; nu poate dezice, dincontrd., trebuie si se bazeze pe proprietifile ,,din sine', aie infoimateriei. - '

*-&,: aceea va trebui si inierc'f,m'si ne'idgr"[;,-;", l"tii;^;; t]iir.i'a. orto-

l.:-Tlur se nasc ,,dinsine", bazindu-ne qe c.e9J ce apare a fi cornun pentru. oriceunl.'ri-'l:: cal'e se naste drn ortoexistentS". Lista acestor ortosensuri Lr p"t"" ,anu i-i',: complet5.,.irisi in r.;J ;?;d-i",*d. eraminare fiiosofici" a problenei. oi'iir'i -rudiere a lol poar.e^{i mulfumitoare. Totu;i ";t;r;;;;ii; .-"'r" ""#lni",sine" nu pot .fi chilr aiit de variate si mai it"=- "" rint create com sint celecar{j ar proveni ,,intru". Dar ele vor di:termina osatura principatri*;;J;;;Uiltve1 1.

OIITOSENSURI TOPOLOGICN

.Citosensurile generate ,.din sine" sint ortosensuri fundamentale secund.are{deri r,-ate).

- O priml mare clas5. dcr ortosensuri ,,din sine" o constituie oytoseu,swrile tobo-log,ic,,' Jir:Si ortoscnsul ,,a exista" ut" 9i "" r"", [p"i"gt.'n;;;"i;;;;;;#:;-clir,r:r{11tali este. 5t o .mrrltipllcitatc, alunci ficcarc elcnl.nt "t u..rt"i -UiiJ-crtitr al acestei mulfimi, (:ste aecin cu celdlalt, din punctui a" ""J"i"-;i ;ffi-sensrri.-ri ,,a exista", in scns topologic.-lrlu.ai.putea fi jtuct penrrlL tr,nitatea orto_e:'sL ctial5., care altminteri rlu ar mai fi uni tatb. A,cest ottoseto,s topotogic at unitdtideste i::eat, de fapt, de, corrrponenta. ,,in sine,, a ortosensuLui ;* ;;ir#,:'i;:;"cetrela!.,1e ortosenswri tofologzt:c-vor cleriva din cornpon-;; ,ii" sine,, 9i ;il "";ril;mad'u.r,:' de legdturd, de -aiezarc. de uecind,tate, iitre "r"*""i*r.

--"rii*ii ;i5;*;:trt&.|': sl apor eventual transferate mulfimii ortoexistenfiale. Cind i" ,;""S"-L

r"nutrfirnea. ortoexistentiaii, se oblin cleji particulele eiementare ul. o"GilofoiC0{rSI} ferat.

lE";te informateria un spa{iu? Ar.putea.apd.rea o mare tentafie de a consi_dera lnformateria ca un spillu fd"ri

216 MATEPJA N*BVIE

tare ale unui rinivcls. Jar daci unir-ersul cste introdcschi,s, un punct tlc'ltriro-deschiclere oferi- tcrcnul fir urrci inijniti{i dc creafii, fie constituirii unui .nnuunilcrs.

llaci" inlorrlatcria cste ini{ial un punct, o ccluliL, ca -*c dcsfacc in uru,i:i lnride celule, {iecare cc}uiir sc poatc desfacr: ?n oricite celule si a;a mai c1cpar1i "

Informateria nu este un spa{iu dat, oricit dc general ar- fi el, ci, mai cr.rii:nrX,ca ufinare a unei ccluliziri specifice, deci de aparitie a unor mulfimi, e:! :;.e-eazl;i spatii. $i din punct de vedcrc fizic, spafiile sint,,dcfinite" pc nrtrtrlin'ni.Punctul inil;al saii in{initatea inilialir cr1 un singur-ortoseus,,,a exista". rr,dusla componenta ,,in sinc", nu este un spafiu, ci o lttt'itate.fr':icti ,{ttn_durten!,:,tli.

llac5. am vrea si ne imaginlrn un sfcfr.u al ortosenstt,rilor, singurul prin ;aream putea clcscrie informatcria printr-rrn spafiu, a.tunci coorclotrata ,,t[ erj:,1?r"ar exista singurir;i izolatiL ia o singuri valoare (,,a crista"). lnformat('rl; lll1este spafiu, ci l.

Tentafia descrierii inlorrlateriei intr-un spaliu al ortosensurilor c.stc t,')l..itiimare, dar r.oin vedea cL nu iru.tem re{inc un aseilrenea punct de vedcrt,. I'r:rl-talia este sustinutir;i dc ceea ce ofcriL rnecanica cuanticS-. Pentru a,cupritidrproprietS.tiie par-ticulelor elementare ;i ale sistemelor cuanticc, mecanica c.rian-iice a recrirs-la utiiizarea spatiului I{ilbert, care este o generaiizare a spii-lriliuiclasic cuclidi:rn, prin extindcrca acestuia la un numirr de u, dimensiuni sart t.|lalla o irfinitate de dimensiuni. Ca s.'r nt airropicnr de informaterie, bS"nuind clde aici emcrp., in uitirni'i instantir., irarticuielc clc'meirtarc, ar 1r'clrui cir sllrrllxlj.de clcscricre a-l particulelortrl

ORt'OSSNSURT

ii,, rlulc iirlorrnerterialc. Tocmai ruultituci,inca dc sira!il[or'rr'.'r1,i4s, diltre carc spatiul-uzual este nuntai unul ]-]ar-ticr.li a.i, face ca informateria s:r nu fie un anumit spirliutcr;r,,,lgir:, ci ciirninul ul.ei multitridini de spafii topologi*:cAi . -.,.i nasc in informaterie. l)e aceea in{orlnateria nu o1,.r-ii

-::t privi exac'i ca un spirliu, ea poaie ciip:ita, pcnirurui,,. .lin urulgirnilc ei ,,din sine", stli-rctu:a rnai rnuitor,.ilr,ir poatc contine rnai lnulte niveluri de spalii. O alt5.;li',r.Ll-iii.tc de cclule in{omrateriale :Lr putea avea cu totulri'.-'. i':rrnilie de spa!ii.

l'uLern sir" ne imagin[ru o celulir dit'r informat,;rier,l':::-'r.crrti- inir-un nnmir de ceLulc (iig. 1). Ceea cc aru;.qi;r 'zlntat ir:r fig. i estc un rnodel ,,spalial" a1 in{or-ir-..: -.iici car-e insi nu rcprczinti cle fapt tt.rpologia in{or-tn:, r'iri.

,rluicle..\;i 13 pot fi fo:rri-c bitre r-ecine sau intt-oit:rte anurnitiL dirr punct de vedci,: topologic dato-

:17

Fiq. i. Ce1u1ele informatsri-rtle { ::: 1i pot fi 'ueciirr dirr1r'ructrri de reil.r" ai :ultuiurtoser,.; clccrl al acel'riacarc s';abileste .rer;in[t5,-fih cr1u1elor din figurii.

{)rtoscnsurilor pe car:e lc poartl si carc, ele, dr:tern'rlniL urodul de veciul-Vecinirtirtile lopc;iogice sc pot stabiii ciil mai multe pr,rncte de vedere

:rrnsrl,i) 5i, ricci, acclcali celule din fig. 1 sr: pot ,,organiza" \n mai multertopologice. I)e actr.a itforlnatcria n1l e putcrn privi ca un spafiu.\orrl ;,rincipitL al nc:icparabilititii din lizica particl11c1or clernentare6 s-ar

:,-ir..,r ' si tc{lt:cti' r-ccinirtirii ncinctricc aie unui a1t spatiu decit ce1 al spafiuiuirieil L si carc si functiont:zc in interior"ul ortoexistenfei. Iar aceste spalii diversei,,,: r.rrprirrrll. 171;1:11:17.e2 rii,rncntc oitocxistcntiale (carc at 1a bazl o rnulfime in-i,r,iL,r,Llerilrlz"r), arliciL ilsr';i };irlticir1gl,: cli:p.lcntar(r ;L1e rutui urlircrs.

litirlcninr lli concluzia iro.i:rtr-ir. ,ci :rriLrint cir rlll ai)arc posibil ca clementeleii:;,'r rlilliimi informa'rcrialr -.iL sl in.sciic intr-iur sinqur spafiu topoltigic, din care::i. .,.i::.'r- parte si rlrrlirr.rtrntul si;aiiul-ii uzu'.r1, ci stlayiilt to'pologtce se rLa.sc din,'in-'tr t't,r .:t!.'t"i,c o tlrtli ('u it{tstl'(d rrt,Lt,l{intilr.,y 'i tt.f a;'nt,oirriah. O

278 IIIATERTA NEVIE

cunoa;te maJematici sau logici. Ea genereazl" ortosensrui in conformit;te cgcare mulfimile informateriale se organiZeazi intr-rin mocl care in cele cfi:l rrril5poate fi descris rnatematic. Iar desf5.surarea Lumii materiale se face de r, ase-menea manierS. incit prin palierul ,,mdntai-psiliologic ;i iniormalio"ui"

-.r. trfi*constiinle sociale) poate injelege aceastl mafenratic.i, aciucind noi'sensuri ..lniiu",

intre care noi crtosensuri pot ap5rea fie gi ieniporar, prin functionarr,,a r*intiiumane.

SRTSSHNSLTIT{ I]E IIIgCA,TE

O alt5. clas5, de or-iosensur-i funciamentale secunclare (,,din sine") trei,,r.iic sifie ortosensurile de noi.gcare. Acestea trebuie sX. stea la biza clinamiiii lu:'l.rii, nulnsl fbrl influen{a regulatoare a ortosensotrilor iopaloticr, inceplnd. cu ch,-,amicaparticulelor"eJep_dltq{, apoi a dinan'ricii ,r;.rt.li 5i pin;i iu'ai""rr1i.u psiho s,r,ii;"1e.In modelul LL.M.,- toate particulele elemeniare ;i inciusiv spaliul (c-:o .;steconstituit din cuante.de_spa!iu) sint constitr-rite .lin aceleagi substanle: ;ii:,rertiecrrplat5. cu_informaterie. Spafiul'estc lumatie, particulele elementare sint l..iru;rtie,diferenla dintre.ele rezid5. in ortosensurile irlfomrateriaLe cuprinse in cu1,1;rjuldintre lumatie ;i celulele informateriatre. Tot cii{c:ren{e intre drtosensuri .ipiicisi diferen{ete diirtre diferiteie particule "t;;;"i;;;. -,i*;;t; inseamni cir . sr.;i.iede p'ropriet5.li ale particulelor iiementare nu pot fi e-tplicate decit ca orto,.,i::sruriin ultimd. instanti.

ln definitiv,' problema carc se prine este aceezr dac5" particulele elenrr,nlareau o structurS. interni. In tabclul care urmeazS" sc lrezinte lista particultii,r ele-nrentare acceptate de fizicieni pinH. la aparitia cirnrculti.

T*beiul XI"lsta parlieulelor elenoentare, lntle se ara.ti qi siullnlurile lor?, Sen.tnele -, *, 0, se referil ia *raycinaelectric{; simbolurile barate reprezinli alrliplrlirutrele rcspeetive.

Fotonul

Ltieu ll inoLeptori { Electron

i ]iiuonParticule elementalein selisul accep&ttpin5 la definirea,quarc'.rlui

1u)

R," R_)

"r,v",e'f)

u, j

-0l:-o

HaCroni

-'lezoni

Earioni

( i')( v,,(e- ,(p-,

fPion l^--.{ Iiaorr {.ii-t Eta li)

[ :.''t"uui

{II

t __-Fl1Fi i-olri

Proton (P, P)

'\eutron (N, N)

l.anibtla (A, [)'i-'n. /11+ \'0 t-nr iu rrr2

'',) )Xi -{,,ca,scade")

E", E-,

{)rnega (O, -O)

Ast[zi, hadronii nuconstitui{i din quarcuri.Atunci, foionui ieirtonii

mai sint considerati lrariicule elementare decar:re ..intStmctura hadroniloi estil determinatS. c1c cu;, :, r:url.

si quarcurile sint particule elementare, si cJaci.'sr:.i intr-

ORTOSINSURI219

adevS.i ultirae particule se pune tntrebarea ce confin; f[r[ o anumit1 ,,structurd.,:rnter*d, dinamica ;i cgmf_oltamentul .nu ar poi""'ti expric*G. ^.q;'rl"jffi

hdileura Lui Democrit, ra urtim;.r itornr, "*r" &n"e-"; ;; structurd., de fapt numai,pot explica lumea decit daci se recurge r" ai"i"lt"t"."rt;;i ilti"'or^j!'j"-nrentare in sens ,,tare'' nu mai au o stnicturi in

""r" re ga.ll trii"

i"rii."r"elementare, altfel ar fi partic're erementare in sens ,,st"u,;.,""t.*"i ;;d;;;;,,P.:.t'1,'^*T-u,.,sinsura care poate -e.{pri;a in mod-m"t.rrJirt rumea, este o struc-rura '-!'e un trp nou, este procesualitatea fenof englqgic[ a ortosensurilor. Geoiii"ychew. ilnul ciin "ti""ip"fii a1hiilf;i *"tricei S ii -"""oi"a cuanticd, aplicatdparticu.lelor elenrtntare,

"rir-al"'""lrt ,"o., ,,o particulf, cu adevdrat elemen_l::r^-^:_l*4et tipsitd. de structuri. internl -;; ;'j;; face obiectur weuneiror9e clre si' ne permitS' s5-i detectd,m existenfa. Iisisi cunoagtere* "*istlri"iuner ;rarticule inseamnd. impiicarea faptului

"e ir*tiioid posedl o structurd. in_tern5." e.

,^". l::i,_lu-se poate din p-unct de vedere fizic si nu existe o structuri. interni,oar tttll nu se ooate, tot din punct de vedere fizic, s5. desfacem la i"ti"iT-o".-ticulc din oarticrrre. s,i"goi"- ::t"p; iste aceea a unei structuri interne d" untip 'Jeosebi! ln care ortoinsurile interne a" un"i p"itiJ" .rnt de fapt eiementeconstilutive ate unei informafii proi""a". p.;;;;';fi*il o poarti. ortosensuln* este o informa,tie compieti, ii numai iomponenta de sens'a "*i i"r"r-"iirc?.rr :,:' 'a1te o dati cu structurarea fizicd. pe "J." o ild;" generarea ,,din sine,rde ortt)'iensuri' r,egile unir"ersului sint o iniormalie proiundi., ins[ pentru aceastaii:,. lr:p*i. neapirar _ca..cincva st fi proicct"t [;it.'i;iT"*to" 9i Maxwell, soreexetuplu, sau chiar Iegile mecanicii -cuanti." ."i ae teorili- terJii"ft?jiil.1

"ii"suficien: si se genereze ortosensuri rntr-o muiqrme inf;;;;ri;fi'il ffi;i :il_selor nl-: ortoseniuri fundamenta.L., p.oi.n ca structura corespunzitoare care aparesi cornporte info'nafie (programui unui ,tni""ir;.- i"gii" ir" care re cunoa$temsint r cbnsecinti. a unor piocJse r:rai ad.incr care pot genera ,,iii ,i"jY, ;;.}[U;--l^lY,',o-inf"o.maiie

plofunaa s""-"ri". Eiirta o mire iarietaie poienfiald. de infor-tnatlt profunde, deci de programedeunivers, decideunir"tr"ti. A.."rd"r,or"*"-"eci un r-l*ivers nu ar. p-.lt"", fi .;i .creat, dar numai ai"t."" ".i".i, "o"gti*"tf5i.:, con;tiinf a sociai,ir d: lcgiie iaie ;i "Le pior;;;i;ir", in care ar putea

Trchr-Lie observat c5" {izica a procedat la o veritabii5. decorticare ,,kantiand.-autil

]VIATE]trJA I{EVIE,r(\

menea teorie nu ar putera t,rplica r-iril si psihologicul, dccit prin recrirg-t:';r ja

solu[ii ideaiiste sau. dtraliste '*--'bl ;";;i'i i*i";i-"t:."inicntelc, intcr:acfiu.nilc ca funcjarrucntale: ,,Obi'":itlc1umii, in accasti t""ti,- ti, der,in -.ubsitliare, consecinfe ale inttraciiunii' l--':r:ir'cristenta lrenttit 1-1 . ri.ti ''\..'1'litl]en{l!I i.flrcrc r's 0.'i lrq 1'.r'.1ils,. i]i.'i-t. i. :'

"l .;iili b,1,.-i ,-",ii.ol,r irr,loi,irtrre. dc,prr:ictirl dr r.t,dcrc clrr-i,.rl rrnr.i l,;,2tcriale ii lurnii . -r, 1,.:u Jl ,,r,,,Si*.1"'ir. r :,'rl(nt cir ntt ntai ''sie t:t'r'r'i" :r 'r1n colnentariu.-^- -ji i"t.rii, ciupl clrn obserr-n_;i-Phiiipp 5r'an1;, ,,inrill,r'n 1:L tulburar. ,:i,'iipuncnl irttrt'Ler', ll , c .in1 ol .' , i' l ti':irt''rl aie in particiiitIt' "sl';roll'i"' tii"iirfi, lL eccast:, iirtrebare ir-rli'..ric sir rS,spun.ler:l i'tr-o. zi.

Ceea ce =" ..r'.*ft" -5pcrimental

sirit iiltera.:liunile. larlir:ulelor tlleillr','rl:t.'care SC S1rpt111 li,ttcI 1,.,t. r/.' .rrl,r:il'i:ilr,-' L:g:rtc rie ilPl de sin-rctri'ilt.' spa!iiti;' stt;aniti ;i a" 'i'otttt;il"

-'rnrii :/' rgiil :i:t':v'ii pe.care- fi2ica a.fc-st obligaiii :i'-- "r-trod'ci pcntr* o ot,tolo trcr'otic inse;i pirticul.eic ;i c;Ldrt'rl clt-- desir'i|"i ;'r:' irintcracliuniloi."-'

.ip'olntt iytet,t:, p. c:uc nrr-l intilnin-i in lumca nracroscoPici.;i estc ill..- 1'rLrril-dent ile'spaiir,tinru,'r.i"^it..1i, coo]:Corlatc, :rllre eremp1'r, ' scrie de llro;rr'.'

;ir!i

cor' sint irr-cine .,f.i,ii..i, saiclnr. l-.,arionjc1, s.iranietatea (care esic tot o sii:' ilfil

"i.. S.,r.,-.,,..; sarcir:a .'i,.ati.e o intilnim in lttnte;r. macroscopicir, in tintp c': t "'ii':'-

i"ti" rur.;r"ri aclioneaz:i r.'rrr'r"i in lunea cuantici. liaptui ci ascnlullr';i ' .r Ii

oot lua anunritc.,ol,rri dctert:ini ccor

.) j'l

-lca nu eirpinde de restrictii topologice, decit in rnod -"ecunc.ial. Ila riepirtdc i;::inru! r'inr.i dc ortosensurilc de mipca.re.

Pini la plinerea in eviricnti a Lutor legi din;rmice, {izica arartir cir r.ri-icc intei---'iunc cstt- posibiii. cu c anumitii probirbilitate dacir sirrt respectaie, legiie.c1er-ilservai{1. I}in acest irunct de r.ederc ar lezulta cl, iic fapt, hirnca sr:bcuat:l.ici:,e un l::,ro:r total, intr'.rcitrtlL ordonat de iegile de col.tst:rr-arc.

-\liii r,iirl in mi;carc:r, r-iciurrerriptir ll p:i.rticr.',lcrioir c'lt:tttt'utaii'tttt J,.:1 cic'tlrLttr-.rnic: ,,f i:rica mocl:rni,L nlr-ti lr.ll-'rat cir trii;car-ca. qi ritrnul sitr.t tll:oi-rri'-iitli t.,t,--ir: alr: rl'. tr.'.i.'i" rri. ir.tr:-lrdi:r'ir, partir:ulele t:lementart: autointri-:rctior-icaz-iriiinci ii r,rirlr:lL),-"biilcl jlilrticrii',r ',-irtn;.i1e; chia;: ,;i r.idul, deci :lp:rtiu1, poar-r sl

r.i,,-:filc,li il particnic i){r c:r1.{r sri ii'lr:ebsoal}riL. Ar:e'ast:i irnagil"l clin fizica ci-,;t*,::rpor:i.nu:li:utl cir clc f:lpt t111 l)'Lrir1lr face deosebirt: inlrc cu'..l-n1.a cle sparitr...'l:'liclil;L i ilnieitt.arl- clulrii t--'.rni i'!ltl biLltit ciL: 1a l;uu itcc'1titt. Si :-:llatir-r1, ::;

.:lii:u]i'. t:it--rnr:ltaiii.ir-, 1 iriilra.-rii, si infolrnaterir:, si ccea c,.; ltr tlt'os.'rirc:iic:li;'

. :o:icn!ir1't1.: toPologic,t 1i ilt: iili;itarf Pe r:iirc 1,- conlin.

TIg't. ]tti I]it $lt'il{}g}i5st itt[ ]]}j,.r[n5{i.9"}tE

0.:ie r;t:i'i,rLii:ilc cii: ntifcare irr rlili(t:1 1i r-lc cittrva tipttli::ii O;tr:;cilr,lrri rie tl.,ir,:i:ir..u+c.'.rccs: lucru rezultii. iic rsi r-i'.tluai daca- rtr: ginririn

r i.riiransirllri..a fi::icd. a utii-crsuiui nostrLr-. I)iirtr-rin 1r'.rnci inLoltrlater:irtl :. itor, t:',tti,,ic,-'Lr ar':rlLilizarc,,din sti-rrr", liirca.l:c coii.lii llr-ritind Llrt Sl't1l) tlLl or-io,:r-lilslli-1 .:rr-r1elt c;ire poart:r. ortoscibstLl. tit,'i:'irurii -re mttitiplicl identic ,,din sine" supu-

- ridu-se in contirrriare oito-scosulilor- topoiogice ;i celorlaLte ortosensuri tlc' tti-..-:fL) pe carc lc confin. llit;lziu:t:a se proC'JCe ;i peirtrn i,nfornratcria ctrltlati cit

. ::i'rliia. :rdic:i- i)cntru de-'iiiiurare :r ortoexistenf izrlZL a ttitr,li uni\rer-c. Ot'l oscusui-','iziunii il-itc itila din forrnch r[c rlanifestarc ale ortcsenslllui,,dcsflluri.rii riirr--

L:n fciiourcn r1c celulizare in[ornratcriall ar putca si sc petreacl- ciintr-o c1atl,,: i.a br"rn iuccltut, firi nrci o:r1tiL diviziune r,rttelioarir; dintr-un punct iirfct'rua-:'ial si :te dr:sfacri toiitii l-nultimr::r ir:fortnaterial.i. initi;il5. care constittic L',n nni-.t's. Urr aseiilLrnea unir.txs, firrir ortosens dc divizir,rnc, clar cu alte orlosci-rsitt-l

.r lniscare, nr,t I'rt mai zrvca o c:if,insirlne. l'robabii ci- se na-"c;"i asi:t;lcttca unil'crl-- .:'i, lipsite cler ortoscnsui dir.'iziunii.

Cincl existi r:rrioscn:;nl c1e divizir-rne, de f apt se contintl;- cliviziune a initi:Li:i.l':slac,:r-,:a din sine". Irrocesul ar treblii s5" fic extrein dc clementai. Nuruai ca

-,-iziitnta sL- rc{er:r, in continuare, la i.iecare ti,b de celuld in parte, celulcle cico*. :',lncl..r.,se prin ortos(iirsurile de nilcale gi topologice pc care lc r:ontiir. "lipurilecch.rle infcrma.ter-iale, c;lrc trebuie si" iie rliicritele tipiiri de iialticrile erleinenttrLr,,

.:': constit-L-iie un unirreLs (cuantclc de spatiu fiind;i elc particule elemcniarr:t.r-,.Lrute cu :lnurrtite vecinit:ili topologice, r'or incepe sl sc dir-idl nroducinr,l o'.:ransiunc a spafiului;i substantei clin Llni\r.rrs. Se pale cir iioi nu sit-ttctt-t rin.:i.'1 clc u.nirreis, cici sintem cazlll l1l1r11ai al unei expansitini spa{ialc in ca,it',,:r'rasi,.cilltitate" de sull:-:'.anti. sc llsfirl pe intinderi spafiale din ce in cc nr;'.;',-.:i.

-Q-air- r:irica c5" in cazul u.nir-ersrilui nostrrl numai cuantcle cle spatiu att orto-.::suri dr: riivizi'-rne, iar cli',,'iz,iunea se poate petrece numai atunci cind cr-rant:r r.lc":.iiri nir arc o r,ccinirt;,rte coirrplctiL rie cilaute de spa,liu si particuie clem.eitlaie- :i e:rpansitinca ai'c loc la ,,rrrarginea" unir.'ersu1ui, t:riinzindu-i ,,marg;inile"..- ccniinu:i (l:iscmenea erpail.siunr'', l:r irrlinit, itr tinpul r'irznt din trrlil'r'rs.'

Oi1'-TOSENSURI

.tt'i N'A'IEF.IA NEVIE

S-ar putea ca ortosensui c1e diviziune si nu se limitezc, aclicd. si- nu auioclis-pare, _sau s-ar putea^ sE clisparl, sau chiar si. se trans{orme intr-un oriosensopus de.rerntegrare. trn primul caz ruriversul s-ar extinde la infinit, dac[ n1 arinterveni alte efecte, in-ai doilea caz s-ar limita, in a1 treilea caz.-ut *^litrJ.gi s-ar autocomprima.. Se- po-ate-.observa curn dileritele variante posibiie c1e ortoselsur-i de dir.i-

ziune duc la difei'ite tipuri de -universuri. DaciL putem siL ne ima-gind.m asemeneasituafii, inseaurnl ci. potengial e1e s-ar putea ieaiiza.lln univers firA ortosens de cliviziune, ca ;i cc-'l cr-r ortosens d,e

C}I],TOSEiISURI\'t):;

oiiosensul fundrmental ,,:r c-.;istir" e,.te un piincii:iu activ care tr.ci.,r-iie::,_t.:..ilirf.i1.li l.'Ii",,,,ctin -i*r" si 1;rin ,,intru sini;i.^iiii." ,,Cin sine,,, car..,. *11-slguri 5i,,intru sin."', cri,,\.!n unir.crs cai.c.riccupJeazj, c.i,,un rrlivt.rs nr.iir I.il\ttmai iln utlivrr'. ctl \'tir tl'r'iire ,.lioir;;;i rirriverrul irostl.lr jlrr s-;lr l.rricr ni,.r:,i1..rac5" undeva in inter-ior*i lin r* ar ti r.-ristert ,,introciesciri,t"r;;; ;i

'a.Ji'.i*.lr'.iilcll .,n intericiitl iri rru ar- ti apari,"t viul"Imporlanfir rti-.rltri

1ic'- ;t -l;imint est(] atLlnci ertilLci-riinarf pentru urir.ci:s-,,F'icic*i., *u ri*niai. a 'i*irii oi .lg irx..rint, .i .r. ;;;ir;" .iir. .,,,ni.,ers,

:::.{ I'A".i'ljRI'A" NEVIII

Pr.c:srrpurrerrr llirltirrrea in{orura|crialir (rtlspr''r:tir.-:].,::]:.)i.,""1i"i.,.j 3,ill'r:L.ati..din sine,,qi 'orn.i;..it;-;l-i-"t'l,,.,it.t-t.ortose'stir-i

tlc iuter"actiLlrlrj c"irf s-o apro-

iric cit mai m*1t d";;::;.il]ostr,i Api:tottt."iui-;L sl gent'ralizirm tifvu'ile de

;rrroscllsuri d" interai!i.r;";";;; s[ {ic p"osilrit".in 31ke 1.i'ers' firir a exclude

rnsii ,si posibilitatea :iirr"ieiii-"o* r.t ic ma.nifcstir" in ui'ers.i nostru'

ltcmarcS.m .1 #i;;"#;;;i";;ilGicc {orr',:azir o fa.rilie' cle lapt o supcf-.lalr'iilie, r,alabili pcntrrr orice .1oi.,*,,, orice tlnivers

ait---1a bazil- o larnilie cic

rrtosr:nsuri topofogi... i-u f"j, .ii.".rnir'.rs "l'" o"o-t"ouri de cli'iziu'c' rLe crlplai'--

d''t"$ftt""rilltrn" o" i'teracli'ne {ormc^zi '1., .?:t:'1"'l:?^:.::l*'1i':i:'-.;',:1'"";,*::

irt *nir.ers*l nostru a aplrut o. ur-r,rtttii. familie cle ortosensdri de intet*ctir-inc'

L-mplcrya p,.apo*iic'aintrc lumea rir;.ii 1i ceiL e,r'toiizicii, rtiriina c;' lizic'r

:, orio,.\iste"i"i,.i";u;;'.ir"'p"^L-.il,ri*"r,'giruru Irz,icrr'ri ctr rirrl 'i nsiirolo5i-

r u1, r,r pernritc si -J {i.srasci gi sccretul fcgit,irii {irr.r,r'c l:,'notn''nologic ii matcrrri'-

tic. S-ar putea ." ^*;fr;;;?;=.;;;ii ilgiio-nraternal,ice si asculte cle '

di:rgra.r:"r

ca accea ,1i,, r;go,,n?";;g;;;"r"a'i'ioptol ch in itlormatcrit: art loc proccs.

ciit,r1r1 pot ti ,.*1L,i *^iF*"ti., rlupL?'rm li l.rrrtrrt,a 'irrlui :i rttt'trtal-'silro-

logicrrl,ri'*st. ',,sibij ";;"i-

;trii^f ifi""fLL'rc't tLt' r't'tlere 1'at(rnaiic' {11' tiritll

r':Li slab pentru ;;","Ldih"fi*ii ,1..it pintru,1iu !iri11 ;i ortoexistenfa ca'rt:

cir'rintle informater'ia';tt";;;;"ii ti.totli corn'' t nrittcmatic' Lumcr' '1:lcrosco-i,:..:i. irr. mS.srrra in"l"r'"',1.i-'tt^"ifutntl ..t" {iint" ''ii si dc societalt"

tlt po:rt'i,iii;*'.ili"-;;r";;e ;;;ir"i p'i" matcmatici,, 9"pl c'm nici chiar

iumca cuai]-

ricr-r , atit timp cit olnut p6r"t" i.Lter'eni pri* acfiunca.sa pirlir lx 2t'r':1 rti'ci' Deci

nrl ne p*tem ur,.pio'iioo" i;1.'r;; ;;;i.tL matematicl i r'ri'crsulr-ri atita tir.p

.il i"'el aclioneazZr fiinle vii'Dacirdiagramadin!ig.2estccorecti,cL11l1\Iolllputeaclescricaturrciin{or-

nratcria? Singura porrUitiiot" .ur" tt"- ii*ine- cstc ^ct'c., a litnbair.'irii ratural'

T.orn;i, limbajul ""i.;r;i';;'in substrai o-iogci, s-o.numim losicd"itnttrtrrl'i (cla-

>rcii,.iILr'a.rnc''irtrtafipusiL.inci'idenfi'tlcgrcciiantici'ca"Iogic'iagindirii'in fr*.tc.,,, Aristot"l.'A;Jrit iogici, ""tTfi.uti

in raport.cr-r realitatea i*coniur-ri-

toarc, irnecliati ";;i;ri,";i -.ur"

-".t,i t-" ;;;i; compoircntit.la {unclarnent.,tr matc-1l^ticilor (teoria *.Jjihii"rj*.it" ,r.rl iliir--,rti i1.' c, scrie c1c procesc

cr.ranticc.

""'''''r.*i"i. "". ii"

itgilc 'logicii clasice ':rttlral'-^' ;'i an*mt-

..rlicr'r P :i (0 siltt Rt cstd a(lc\'lrat Ll,',"tr.i ir''ii'bl rittr (P;i If) cste adnitrr'1" I

Lu n'e'l.ri,nl.o nocrosclPrci

___._

Viui Nlentoi- Lnfor-csrhologlcul n-n -

t" r r,l

I o.o,ooru"Itrotdrtt ^', na\a..rlo\1ce ,,'

,/ '\,/./\

/

:-.

Ora'?fi bffX'i;Sl,]EJ

' . ,,,, - :,",:, '.i 'l : ': l:" ' l: x!

-"1 ;:':-' -

"

-.,,., i'.rgi..iL:l"r':i"iillr'.'t \ 'l .,':..i, ,,; ,',' .-,-l:'lir;i. lll i::'L: l:tl-i dil':iil'-'

'riri'-l'l-"' i.'! :- r' I r1

,'':.. :'! -,. 1-;l :..';i,,,," i,.:-i i']ii::f il'i'::rt1',

i.1) .... -:r.- I;r.,. ilt ''ll r:" i.lli;:':i

],1 .. .i. ii,,t. i,:i .-,r,i, .i .ir.l'.,.:

.ii Llli': :il liL1

r :,I

;,1.i1 ii:'i?

ii.i:)ri'l::

'-' ' ;";'"',11.'.:.::i "

ti i

,,,....:. ,., ^. .,: \ ; :. r :-' :'"

t '

.l'..ri j' '"

;rrl'!"ir.l 1;,1.i ll...r.il.l ,l I ''.'' l'- li; i'l-il '" ' ii tllir-rr.:rl:lr::iri'- !lil :il"iii '- l';'1"'-'l ltli':-

i.r:.,,,1'.t.Li-.,1. .-L : io.ii:.1 11r'i."rii;ii'i ii: ill:it-iLl ir

it, t,:lt:,;l .:, .r tizt.:a e -i'.r.rLtill:'i. l-iii'-rrr " ijlcr il t. ' -,'Lt Siji' i r'''1"''):-:' '1rl

;i i.'r.ii.'.:.1,:li:i l,Ll llr'ii '':'''riiti i-: ii:'11lri'' I l; "'j;'"1 'li '-rii' {l'rl:'r':)ilf ''-;ii i':i-

rr;,: jii iiir,. ',i::r '.i,,,,t:, " -,-i,t,i, ti, ,'t,i =lL-'t i-' ' "' it

' ' ' ' i'i:'iiii L:l'':''r': r; iiilt::-ll:

,l:r:ril.i'." rri. {'.r1-,r.-rr;;;;i 'i,tarr''lioii

::ri:L::'i i't'r 'il"'"'.' ''iri'li ' ' 'ci.l'silriii'1i 'ilr'Lliia;l

I'irl'":,,,t; :,:: ".ii;it111',,,1"';,T;ii'iil' .,it:,,.,',rllr",l ;;i;.;'i:l., ,li':'l;:J::-l{:iL;i-'!:'jl " ,".'.' '.1.t - l,r11., 1,, i:,}-cl:ti.,.rlii csi-,.' \j(.)r[]ri, i "f,,ol:rr''-,lit.f;,,. -:j '- :Ir-I':l,:':

r.'rl-i-rpi,, r.,' ilrrgirl !ix,,tL -',, ari.i:.i ici: rL':"'-'lliLlrlri i ll -:lcce ;fil l'ti'f i'll'-' t' ':i)ili'"'-

t: ,.:iLi:,,i c,,;d.l,.ir-i.iti,.,..,l r,,i...,,a,,r, ,' i,r.,r,:,ii ,,4,,', r' .i ,,:,.r,.tir fLi:.:iii-l a,-,, ,. io't

,:",;r'it, i,r,,g"f.-.'1-r,tli ;, ": i)')'ilLr .:ir11il1l ';-"i''1:t;: '--.-:tll::,il: ,';:tttt:.",ttt:1:-11,:..-l^,,,,r.t;''ir,,.1',rr,;,t1-:'.:':.'l i 1i ci rlrlilrll sliLl ln irr;iiili

ii:trll -i' r'lsiJ :'ii1d '':li'ls'i 'J5 - L tl' L ' i'' :t'i: 'l;.iliaui.t;,if ,l i1 I lI)"-ii -'-ilis iiL:

i'L 'lrz'l t rzL:i';:; tr: !)iiil'ilrlirll'i

tl: d,: ilri::;.,;li;i. iii"riiiim:i liici)oziiir, liir.lit,ci ;rrr.i lliltt'l'L tp'.t,."..iu,11 ;l u:i:,

,.,,'':;, "t,.;,'.l;

care :-i_ citt-:iliirli i.:eic:r. Lttlari^iiri;i. :rr ir:r;tr:;,il-i.,. 'trt ic{ll.ia lirt;,-:itic:., tit..:n,ai ecceF_ i:.i1,*este crrrrlirlt'j'riir irri ,1-,'',.,.i*j1',1i1., iii rai'.c,r,. ai'',ni ttin1rie, a j,ir,,-;r,o.*,ltiriil n,att,miii jci-?or':-,r,,(1t':ir.'. i,r ,:r'l,r,i iliir,,lc, ,.r 1,g1 rcgii:ri fir: troiia:nr,iiirriic:: baz::ii i-:elcglc:t ,.;ir: s'rcir irir in tttcrl er:clusii ,

.r rls[1'f o SllFi$ t-I.41

135r.;- -' - -'- "- :

, : irl il.illtr:l, c{!lliilil-lr\trri irr,r.ri:u,i {di-'1lii. r;11

:rlr 1) ;i iil! .lii;1c :i-

;-- ai

' iii tii'o:rii':.'r" i)i;r;l 'i'':- iillLt. ,l l: -1 -r' 'rr!iiie r,1li, 1i;1,' :iii.31i 1i:ci:'r. 1111 riSt,c, I]ciif]'t,rtrltiil.:.. Fc::.ili :ic'l:i5ili il'jii| sr-"iiiriellfij :

'-.it llli:r'Lt{}il:.. slrliL'i'i-lf;ri 1i': Ll L";'''lcili.' L

\\'r-a-ii. .-, 'ii: t.,'d i.:' i :.

Fir'r:t:irr, "'' , t' ,):111{1i111-r , l!:a ir i.'r':a i ''l-'riri-,:r;ti 1u,-,';):.'t11,:ilir ::r ::: ,;

Par l^r::riiat1.l!Tl ::11 i:1

Lrri,::

\ u;r:. ',l

'.') ft-rlir:-::,.:ii-ll;.

-f ii, -

llitijtr.id a l'

ilil-l r t)ai r',1!ll 1,!

i .:: !,j 1):t i: :iri: i'

{1't,Ij '-i11

I

,.r.l"ti - ilili:-ili-:.ti t:lai t]'i:rli-'i:iali'iiiii i:ii1:-

MATSRTA }IEVIE

'aF

i

iI

1

i

1

I

lI *

^'_^.il,rlli_:__itl

iI !r- tn' l ,''',i

,ti

{ceur:e1) r;l"r$ I .

ed : i ., I- i, "rt"t I - , 3

E'-: nf '"C -t fraf,

:'j '"r ?: H?-r-a^r,. : q;i! - LG rr= I; !)^ :

".1- rt ", i,a - =+

iaa.Jt)!,-'J

er!; I'r.37 |?i ru'l

i htg i;5Fd'::- ;,1 n

uu=F

4J

a

cO

O

a:

c3

O

.J

o

l

!l

t-:'tIc

J-4

i ao

i i-!a =.t

iI

I

:-

=a;;.' o

i* It

i

: j .: :]

d.:+ : -'L -':.v -

4

io .. -7 a t-1 il. ru aa' d

q.d

U

Ct}

iii+-l

:2:$. ,11-..E\ir Y:-

]-llnif : r]L;ir:],; dr:-; l;'.;;,r;,1.i l' ':, .,,:',',r r.:i: 'Jl oirl'tiliili' fl'ii; 'lj l '

- .n;.i Jtci:;a *i.e:i:l;ii::,i ,

'- ll l,,: :r'lt ' :,'j'" i.

-:- ! 1 i'11,;i'l:tir:i:r,- '. : l ."

r.li"l.i{);1.- i'. ,

. ilOi jir:-ri;;a{.j t'ititi :.i.', r r." .:.,;" ..,:. -. . i.lli:. '.jr:i' :iiril;lliili'r'i: f iir:r i)llIiCilij !il'

:;i. fl ;t; qii.;;ir:": ;tt,i.i , i, :,r'.1:ii: ljtl ,'l.li',,- ,i. tll,ii:l\..:'i' r-i.r'r '1:1' ''i]:l'l (('iliSiililitti' irl-

-,:C.iir"j tii.l r-1li;t' ,,0.i r1,.',;,,t1 i].ie i:'lii':illi.lr.;i' i,ilirllii:Iil;ili' .ij:;1 ! I -r ':i"r illl'r'lir 'i-'

'l'-1, .: IIL .J?7,11i a]r-r;iJ-iluf ij{-ri"iil ir.lit] 196j s,. :.,.;, .i I .1" .,- i;l !l-iii:rti ili'lLi-] ir-:'i ::'ll"l-lril i):1i'' iilrlir

:ca.iti: ttrj:,,'f.riirr.ir'r;i trtlrirri :izli:i.,'i:L" r';. :'irt: ,,-\-d{l'r':l ;i i:i l1i':1''ii'l i -;tll L'ril -i L''

:,i"aa -lelitrti ,'"r .i:'r:itr iilJlite ii'jl}lii;..ili ,.-'i--iditt.i.r ,-i.t; r,, lt'lililii.i. l:t:il'j:i-:r: :'it-ll i-;i itiilt;

c:1it jiiai ]nipili r-a3rr-a iri:i,i ii,l;.rr 1:-r ii::ir::. i)iiilii:lj\:riiii. :1i'tijr-'tfi;rif " :r' .

Itrlli in- j-iti.z{:,il1'. iit.t .Lil i:, i,'t--.'i,;', i,-'itl,. l.ir lrai. :i} l.ii)Lr:-'1 :-, ;-]{itrllal-iili-' 'l':c-,;1i su:. ,-:6 t.,1,;,.;1, ,Ir:.,St-i:r'ltt :tt.:tr l'f .'sir.1ir:' ri,' ii:':il:a

tl..l."' t"'li']r''' i-l{:1llriril1.lili 'il

u.liptii l0--15 ani, {.;,ii:{,: ;,.i1, iill:'-i:i'lr"-i.. .,,',rr l'i rl :i:':'. ir:.rr l '"i'liii i:; itzliCir if

'

.iccasil :l,OLii. -1.arYOiLr1itt il j';;:l,lli 'r' L'lir:l ,' ,,i r'jlli:l'1.,1't'l :''r I'l' il-1l-il ii11'l{oniiLii i:'1, '-'.:;ICl .li a llrtl't-,:'i, '' :1 ; " ' ' " ':

j"i:'-'' ti;;,,i, -ri,,ni;,'

.:r'r;.,' '1 ', r'.. i'-r ' j i :rr"'' l " li " ':u't iir ai!1 i'r'?'1. st)l.uti { ,,.i:ir ( )i i' t'ttrii,i t; e isi. i:t,:t:.i.. ,i t t i,t itgtt r.l i.r,,:f de c't ttt*

"-;l;t?l'T;li;';';;;'irciit' or'!{.):,,,:.:jrLr;1, ,jaji:', :ruir, esr*)ct ior*iai, rj-r:rt r:a ,ru!rrj'jir)r-;intic.- ieg;iie dc atnir:lilr: il:Lrp:it:iliti ?iir:: :ilili::riei' i;'rhst'n:s't'!'!'i'le tnttv:trl'rtttt':dt. -cari rstri i:ttr, irt, scul1, l':rio.Srtlsiti: i;',' :{rvcitili'j,rinlre priil;i;-ait le ilr:rftir r rtl;i"ii:i:r '.jl' si:ui! ;it la-iricr.rlc,ior tlen;i:ii1-;rl'r:, s''/r*c19ttA. {leci/1.t.i.,piitstt:;i s2:r;rarl, il;;,i:r irirnta-lli. t:sie :tll'cine i.it:c1;rit:il. !iarcilla. esle

-"t p,.,-,funCi de,:;lrti:e i'oitl '1ir'',il- ;'''.'ri'L dc oilo:t'll':" 4':]' l:s'ii-- iatei.:i lormali :r'.lrioscnsuiui cJr: sarcinil.

lrr: esie c-leloc,-ic n..iratr: i:':'t l-,\i)i- si, aitiri lita.i nluiie ;t:iuri ,li: srricini. -Actsia'ir-r1.. un iliod al inform;Lttrjtri,-i,.1 :, ;tt-tr'i'a,,din.jlrr,:" tlifeiiic +ri,c:durt iit itttertt;:-,.rir,rlpr" Jiieri..e ".ipuri rit i.ir.;r:i,'adicii trrintr-o pjuraiit:rte de ort-ose:lsuri de.arcini. l)e aceea nl1 e:.lil,Jr: li;il-;ri-, cli irt la1a. erlr,,ittirllor teorr-'tice dt'a se ila.,-..pii.*11. unitard forlr:k.,r.lin ililrur-';i, linii I'izicirjni, tinind cont de noi si rio;,.^fir,f" exircrimenialt:, :rlir:i.l ;,ir i--i. slr., .ialrt .,,s-;ir Pu1ea .r:a iri rtlalitate na11lfa-;'. .unOaSCe'rn:Li nr,;lt dr:cit p:rl,iu ljpr-iri iJt- intcractiurri rie l,az'L" 30''-

Se ;tie cir fc,l!t'1e cle intci:rcliunt -:ict

rJ,' palm tipuri : gi'avitadionaic, electro-:,ragletice, siabe !i pulernice irar-r). \r;l.ai prinreit: cicru[.intt:r'.in in lr:mt:l 11rl-.r"i."piai, ;r toaie 'intr:rr in in hri:lca rnicr iisr:cipici si sut,ut ic-t-o,ccopjce {\ ez1 1'li'i*f"l;i. i-;.'' lapt, in inter:,iclir:ljle;r-rcalc tiintit p;rrticLlit'i{r tltnrr,'utare forla tit:r i irvitarir c:te neglija: iJr'.--"'

iiiiiLt*ii ani, li5gat de sareiailc cle,cuioare ier,icir:nt, dennrr.ririlt: cr.rlorilor irin'1,,1.u.r1i"rr*ie, pentru a n-iarca o anumit[ niiiur[ ile sarcirri, insii,in ala fel ,llrcitceie tr;; cutrcrri qle !ta.z/a s[ se anuir:r.e (caznl,iw]i penli:',r a d;i iifsa cle cttioalt:

iJi,

]'utt.1 u! 4

'fiprrri. rle iltterirtiirtrri ;1

fii'* uit

I','t,rri

I I.Lii:lrri

| ^ lit 0.,', i,..l.lr1r,t Ill,'i"'',; :i l1'r',r i|\V,.r'.'r (l ::r'ri,I I li: cit":r I lfiu tl l i i' i' "tt'

;" "I I 'tl " 'i 'r'i'l 'J''':i' I II | '", t't ' i' "' r"';''i'q t II | ,r,.r iq,r I ilii__ _. ._..,_*_-_l

^. lil t;:rr ir.UJr1ut jll,,i,'':,:i l1,r,,r i!\V,;1'.'r (l ::r'ril

I

Il-.i t)1.,.-. ..ri.tti

I

Gi'r:,:itllintilli

Pril i:rni, it

v&g

r{"{4rI

I

I

I

Slahl

c ftTeJs6-\5ri-Tl:i,j

allujil, :i fC:t e i;lLr;r;l 1- ,li-,i;.t:cLli.Ji r.:t: i.c,yii.ti.e l'.i:!'oil'ye'.:j2, u :t-,r.ii,5t]plli}'ulrj1;ici;i..-i;:*i .t;|*;;;li;-:r, 1,"rli.i,t. ,r:, 1-,r:i,,rcr;ii, rri-r;r-r;'ii, niezt,:nii. iicritt' p'tt!Lrn'Ltti,.;" i;;l; nli,.j,.,,rr,ri ig,o.,,,i,i.. ;i_:-*..r'rr.ir.rii *-ri,,rrtorul ,rir:itei.' rli'r'i',e o I'aria'nli-ai ol;i,:i ;:- "i,:.,r!i-i iit) r:i!.),:/!"" j.:ile'ei.la qi-n.ii ;;nt.'.,ta cijntrr:

-ir:lta. dt: clloate qi

;, :,-1;;., r_:'f ;llit i;:.;t )i. j .

?*r: ;r;r,ri, i.,i',,,;,:;i'ttr;'iij i:'il ;jeil'rc':liir'l: iiL'it.ili'r tir:llr'::ristc;-';i1111 r;t:flsiltljliF n1lllr;i'i

,ri,i'i..*r"io,,ia.rl.'r illi-r:ir,;. rl1-i cr,:l':'1:lit;::r,1 ".ar1...'.r.1- il.i-)i,{ri:i-ii:'" "i'i:'-tri'ai li 'rctlsi r'irl$

;'"i,;. I.r.i;r.;t nr ,r.,.i;;ir,rr* ,tc'r,'ii. , i.tti'ult" cr. 111;rr1f8]-1:lit:t.,:;,]::lt' -;, t'\1:,:"'.,

fr,,,:,,:l;., :'i i:,i:. -:.i'l''i' '' {'i ii'ir'j-'ll'i t :i.:ii;rl l't)l'ij'C' tr'i il("r''r'':

.-:i;:. ,..j,;ir,ri;.r.,ii,.r"t;risiii*i ir:gai {:l,j:r,-Ii:,r-,i ljin ll;iiiitil lmri;iui' ('}i:tostnsul s;tl-"l1nllr

,: ,.:-,ti,;;:.l e 1i o;.r-o:lc-u*tlii r:r'.''r;;:,;;li:i;:':i stlrl:'rtl";l r'i'" bi:ic :;aLl r'6rt s:inl s'Li:nctl:t' j ic-

:,-c,:rrr,,ri*6iu,, inrr-..r"L""*,rr.,- i,ii',1,,t,, t.t;,t, -"t

titti"t'., i':^;lrlr..ii1 in i'onr'litii r-iiit:r'ilr'

).. l.: ,::;i,: iri: t;ij;-;'rf,., C::. !:i;r,:Cii:ff:t n,, ;-",,nrtrr,-la ii,.,t;li;',:iii Eli;-:tiifti: ifaifirCC)' lfUi-'i'

:.11;. ;,.-a ;.,rcsi-t?.,1.,s ,ii c.:.,;r,.ini;!:-,. 1. iilci {iirii.'L rlti;;r,."'rr ' rar" iir a.li;-r:i' sal 'Jr1nl Lltlilr'r-

:-iii: ,,arjc,;ar"' irn,iir'1'n;',.i;;,:'irri.-;'-rl.-.rr'r'; i.' ii iar'r ;-r.r' c{ji'i'1r:i:'.,in ta.l"c.ii'rl l'

i--, lr.iiiru-l 11c c1u;,.ir:iiri tle l:i :;-allii ln a,,,,1. ljli'rie.iir-Le ;rC':s!r: '-i'tlliilriri lezultar-i-ii,,,.,i"t;i]-tt;t'o,rrr'rr.u,,,,.r,i,i,r;,'' :ii 1,r{izr:r"t, trIi'tl1-lr:tiii: t-;t;1.:ii-ltttl''alt, rlupf,

ci: a"i

-c.,,t.dil, ;.iliI indcial;l r.]{ii,.1-t:ili.: ::il-rll'l-'i:--:i' -l: ;li'jlr:r:":'i'i.t:l"iil-'l rlcsr:'-il-''t'liLea iriltt-

cult,r-,r iii ,,f,.,rl,:ris'.t.,':;.;t;-.;i: rj,,..i,-,',, , : i .,i.'';, i,',s:. 1r. r:r'ir,'it'irr.-i J:rpctr:imeniai': -. ,.,-,,rr;;-.iSi -lrr;1,-t;f. '": iL . l' ..'.:.:1: "

t; ilt tr'it; ;;*C '-1! i rll:'l':('1f"'''-r--- :.r;,.,.i!1-y l.articrrl ioi'lll -{Jll-i.r; ;l.iipart:':"ti'r'iij .;lli :'1!-i1')liit i'!-1 :ill1l-il {}11i5 I

:::l-,:r,j:ite. ljr;i-i;jtrii. i'..i, l:,;;ivi;lr.l ,,i'.,,,1.1'.,-ti,r'iiir:i ''ui j'rll

.i'ui'' )'lr'r|1i" Itlj antipar.-

:ua-;,:'"ii fi at,: li',,,'zi i3.!.,r;'illi i, ,l;lr':iita.'.:l':;'iric;h t,i ==- - -l-' salrin:r

(nun'ilrul) bal-

It]*

$I t,- ,,i.. . ,,,',,', {rr,catr.r

I : - --., satc:ria i;uniuleiii -fj := r-r 1i;. J-r't c,rt'l cr.' pLit"':t:tt.' cLrlt':t': ' rl , iie carl

i)

.i.:l: r ,:.lie trei culori de 'i-':ili aie I' liititiiioelr' ?6'

i-O:t-r + i il:(l'-)i -l'

ali;a:il'i -.' ;j;'l:'lt:.,-r.ra'lo * ,-,fi"

l ::a fel incit ia;ri ii turiiur.'isc, ajitrsi:rr ;i.-r!1,,-ri, v-tri1,' ;i-rrr-t::':::^:l;, t1lt:j-,,:,,::,. si turrluci-ce

''t" gaii,cn -l- mc'rt i:' c, "ll'' ]nt ti (l|Illlnlljlit' rlilolijol' 5rilr '

t,-,.tit i,,.1, legate 11e inirrif ia c1 tc:,cnsu;il.,t , ,-,",..t I ,, ;,,r ;i l rlal': cc'ielaltc culoi i '- :: pr-i,uCi C1e veo"]rre nt"nial-'psi|oi[)giL uC)]t:S]jriild r:ire' .,u,,'i "t "t

ai culorii.p raI';" , , '.ir,., ]i ti.i ;iil;;i;;l'" ^.i',"1i" ','-i ' oi

.'ri'' ' ( 'i^ -il. :l]]:::i-.::"' i''.:-:--, .lc,ti.,rr,lle rirc1ii,,r.:i. tr-iiuIi. c,r qi ci,.:ii:rtritil,. tuii.:, t rr io;;,'i1t'qrlclnl:f t'i':'j "

Ceie trei q*arcuri dinir-'n prrJtou rr,ii ti."ttori i;i .conp!'nsL'azil culorii' si'

'. -,i. rluarcnrih rii;tr;;-;;tiptoio" ;i on*t.',ttroi':,'ci'.ci, in t't"litate' ticcnrt:

clin acesi-e parirclie aLi ale sc-i:cini,, rir culolrc. i,[ai irldl. rltcit atit (';tzi {ig' 6ilntr-o as*denea paltici:.1i1- intoideaun:i ilai!li cele trci cul,tJri, dar lr: i]ea1-r11131t'ir:care culoate csii: aia;,r.tii perrnanenl nltLri:l din cele trei Qttarcuri, ci rnai cirr:lndIir,ca.re ia pe :-.inrl ceie trei r:i-tisri, resp.-rcai"r'J c,-rrd.ii.i:r. aibuiui 1:e".tnire;iga pa;-tiil1i care'le ingioireazi: ii,:,;aic .1u*:,-: t;t,: r.ll.r i1!.1aic-crLuel.ecn riin pr.ritctui de''.1-"-., ll .;:r'lgrilt;r" J''.

Fairtul ciL i:i {i:c;,:c salcinil e:tisti. o ,,antis;ircini", tii: .fapi o ;ai-cin5" rarei-ir coirlpellscli pe plrmar., repreziaia o propriet;Lic di: siinctrie a naturii pe ca'rc,.;p::lirnenteic .ll pinii e.ctni l.tli au licst 11::cit :-o coufirlne.

*!Litil,['JiiLii ,,?r]iii!' i.u s';iptl-i slriii.tr{itl}f'f $t}'{T[u.[,ut uuual

Pcntr';. a i11ticia :ic.rasi:i j\c,lr:iie in iiir.11',:a. sat'cl:ri1oi mAi irr''ir', ti,' ual-t,,rr:iirr:rea icpt.oniloi-si a cuanteior r-1,: radiali: ipariii:riicil;r de sci:illi;1 i-iin tal-rciiii 2"f-:ptonii",liii Lab:i'.r1 2 poariii., iu afar-i rj.e ,,:,i,:il:i electlicd., ;i o sarctni. ieptc-trici. care insii se cliierentrazi irr,,aiciui le'rtonir:a tir:cti-onicd" si sarcinS. leptonici,1 Lig11ici 30. li'cctt,;nul ,'* if.' I' rrli. : i: cir:. i:l], ':'. ct:-'ili '.V - '- l; s: i:lr;i I ';''."-

1-t: i Ei L".: -1. in ta'belui 5 .;c prc.:lnti s:r-rr:trriie li:ptoniior.

' nupa ir.o r* poatc obserlie. iii.: exista i-ra.si.ugur iip {l: sarcini. leptirnici,,,.i, scp:rrat, sarcini

-lr:ir;onic-el.rrciionice si siircini icplonic-miuonice . Acr:st lircnr,,.1; pol*u {i leqat intl'lun iel si cle diicrenia inare ii. rnasl intrt celc ci.l.rir- i:ar-iicuie, dar probierra is,I)er L, 1'oiL e x,irlina rlai tiiziu. rlccasti. diferenf ieie ini::rdr..ui leptonlicr, Carc au;rcciasl iip iLi-: ilaicil; electr:ii;a, nu apirea l:r qu:;"rcuri,cleoarece ioate qgai:crrriie itab:1uL 3r ar',:a'.1 ateia;i iilriniir barionic ;i ..deci ace1a.;itip cle sa.rr:ini larionicir. 1n scirirnir, barionii (nuclconii si hip:ronii , vez.t tabe'lui t) iotaiiziqcl sal-cinile barii-rr;.icr: ale ccLr;t'tt',:i_quai'curi componente ajLrng iairnmirul t-rarionic B.: l, iar rnezonii, c,:nstitL:.ili .J.intr-un quarc ;i un altiqr.tarc,

erA?:iiuA ilEvfE

f :t"btl,u! 5

Slreinilo !eptontlor

l:.lrrctrrr:l

]roz1tro:r I +l i -l-l

i l.'-:-:i, \r,rirrriuo,: I +1 l-- : ,il-- .-l------

- '---':l' I t.:=.:l

t,;Lilrcrrrr \ar'!.t,!r I 11: .-__iItretto) I 0 l::l -n i; I l+-i I

-i:

-----, ..-__i-^--jSlrci:r Sa.::inr ilrlonicA Sar:inl l jc',ectr nr...i electro:trc6,

I i.pi')li.'; j SiitL.,,-rl i

.J' I"' miuonica l-1 i I'';| .-_--l

OnT]CSlii\rt -tltrii j,).:

:.rf- i-i r",r:' ..til| .":Ii. itl.' . La

'r'i'ia

t a d t oa c{i';,t l +ri r *. n afui r tt i,'tCr'7 il1te!.I:r: i it f-' :

; :l c ;,:,,:r ;'; ii; ; ilr,r I t f :. t :';' l,i -i t i- i Lt: i iiri I'i:ii,.il:51r;,:rul. 5 :

li'ai:a;ra'j {" rL. ilr r;'i.: I

i:1-i:, i:t: ..Ii r.i

L)in i;;br:1u-1 ,,.i ieptriiii" iati,.

-\ * F -1. i-' *i- voa;r.;.i :r pli)(,111{rril :il l.,'ii}tli? rlfutl{]nl:n s.ilirt L:' l,l:,':1,

I LI ll i-i-;ii1 ;l

;i '-i t - .

il. :i:r. ,..t,' 1ti-t ;'ii; ,.-'-.,,, --- I..i..-..1.'}il'',:-|]].:.il.c.l:-l.:::-'||'i

.,.:i ::'tt' .,(::,lr:" a.-.t l')li .t' .., i.rt-:, : ';. ] .i --r ', * - i. 1-" ,j,

. ir.r. l:;!. i:i

I ll .a,-l :

-.r:;-..-l'iirir':r:.;..i,,i:ri i-::.;.ti:itl. s', ,:lllrl,;,.ili ir;i'i'r'";, ' r' - :;j,jtt;",: :,,1 :.;i.l-iii:ti.i'i-it,, t:iii.( l.ii i,.l!i,.r'"r i.i l,: ,:^.:ll.l;' 1r'i:.' : jl ;: i'::,, st1:,:iii,i itrptir;gic ril iii,l 1,1:,r:i-:, cj iltlr-r:.;l ::i'l' ' r'T:cria

'lr',ril'cirrriilii r'l ;'lai-ii ic'l:'r;,1'-'i:.j1,:r,,, r:;irr,.'i irl ii';i'::;c asfn:1ene;r. interfrx:tare' l{u r-'t-!11-l siiL::lij jii't:''i;r.ij i' t lll

Tabelul 6 t\)

!}ate prlvhrd pirt'ti{'rilcl$ saro pot li llbere ln spa[iu

i I Q i t I

E'r'F\ | ri''c1r"'r | (s''t:ttrt't'

i-"--.rliil-ill.;c,, {l l/' ' 0 I () |

, riefl:f i ", i, u l_ :?. - | _:,rli:i , ::l:': -i oo,,(l(irl)

I lrL,,.rir,,il 1,i, V L, I ,r I 1i)., j ri.iU,if: I l\10,65 i utS

i I tu,: ,; -' i i.311, ,_i'--_l_--l

I ' I ttu;-;l i ,l!.5_-_-l1i2 i lilll l. l_., j-,'',,.'-l*._l ''r.r''*i) . -.- * .-i :rry- i ':1*---l r")iir rrr-'c

Plocrrs tipit:t1e tleziriteilrarc

I l(.,rrr 1 ;i i ir-{} I lt{,?i I 261 ,z i 0,s4 x l0 st-----

ll( ' . ':.,-'-

.'.r i '.. --j * _ :i',,1.1 .-- ',tf ',,*--l i,:.';>. 103 |

i n; , r -; - rvi,t-,-,r* ; o'rrrvlo'i ii{" i ,, "ir i " i """ I

I'il,li

,if,1

E>2r{

E

; xi | *. j' i I .r !/l i 1,11f i r5-l _____l l,'{r:'i, l{r rc

q' ".., So J.. x

Q X1'l' {:i S Ii j'i S'Ll.lt ;

-: c DaI'i-icuil r'ltl';ren'aaril l:1.1 ,' l;i.'. iii iioil'.'ll:"]r 1,1 :,pellirii 'ill:t-:lil' ci iil: rr tell;ihr::cexistcntiall ial'i orr(,: 1,.' iUt-o,c:r;. r.ic til :,-,::rti;r,l r.li1-r.iirl. fie {apt ceir: r'ir:r'ri:oririilli1r; tl.:.:,t-, it'.;rr.:t. antt,!,.ri.t:::r ;lritrii.:ltl,: ,ieilnt:iitiii";i. ..r ci:iitla oi..tt,'lrisrt'ni-.i:,r-lii-l

' 1'; f j, tctul;i. i:{-!t:ai;i-e :, i-ltrr ;:lr;iir'. .,''rtiti-1itr ir,:.,i,,' lrllti{,ile elctli rLlate ;..1e r-tnlti,-t.ri ei:.. !c :esl'so in =p;,liigi '.:zrial, iai :-iti'Ji- in .1;a.1il sli)i;jill11if .

Lacii n',r ;:t- ii ti-.ir:ir, L,;tiL Ijr,rjirn:itivitrt de stlalie't;rii:, i-r;4lr1ip1lllitlil i;i t:ilt'.,;-.tcc:;:riift';-n dc s;li ciri:i l:ii :lr inrcn'eni, "iirji-rci r'r:rifi: r.,'l'iiierli' t,ricieriisittrliai'" iii. il\t'.i -ii0*:r,r;' IOlr. --.iri :[]l..ilt, ::2,,t;. l' ;,1:i; .: i-,'.:';!lllll'' :''

-' 'li':'. i,'otT.'r"

-: aCe-.'itt celuie poi t-'r,:;,t ;i elta oi'Lo-cclSr;i'i. :,1,-:.:tialr,, de cc i',i- ii c,i.iiis.aiiir!rl i;tr-:.:,r;;el1llaie orioc-rist,:nt;il,r: s.-i. pLiar'ie (,rto:aiil:,:ir;r.1iii. r!t1ua1i iiir-L i--t,,iltrir;il

-i r,,.;ai ac a.picpl;l,i !:ir rtt-t iro;i1-i,: t,-,ttil . i )r: ;ri:::ll sir'tit'ir:ii:l':a. c:ilr:, stl:,;ii-: ll lir.lrl.;:i.rra;r;.i|tj uzuJi, dft1'nr-1 ,ii rr,r.-,, ij;:ir.iL:,: *ricii:,:iri itciri;iiet[. Jl-. ici';rsti i"izirt:lr-',;lrinii tc'iall s.]e s':ii;r;jeril-;.i.r: o '.ilt,', r-.i:i:lnj | ,iii' :tilla!. cti .tt.it-ti-i:-il lLi'.ii :,i,.ti:i.ltl'1. I'c:ii':, alciniie, ca cirliis{:il.:'rt.1 i .: . r. i , r.'1r'r't-'..' ,: al,,: :::'.f atiti, !-:,i: '-.iirslit-i:r.r-1- Liintt.-t.il:, ortl":';.'::: ,,v. eliistil" igi .,-.;.ir..

236

,'I01lC|l ri.r.l

r,-'!,4-. i-t il | ',i r ll/. ::

l,tAT!!R:A NCItlE

ln prol-rlcina energiei se poiite spune .-c; .)ul,ia cnergiei provine din iitmatie(ceea ce'arr] r)bservatlncit in-,,llrofunzimlle lurnii mait;:iale") gi de ar:eea oiicecuplare de inforrnaterie cu lLunatie, cind" in{ornta-tet"la poartii ortostnsuri de sar-cirii,, creeazd. o annrnitl concr:ntrare de energii:, din lumatic. sub lorinl de rnasi.l)e accc:i ar li de aSteptat ca ;i neutrinii .;1 ail-riL o att'.tmiti" rnas5" de .repillLs,sprs rleosebire lu1 in-itr:actiunii. $i nici n11 vom. sfung ci '-':sil:agr:. cnergii: ,.liii tniveiir. clr:'calece,nyi't,ssUl ncs'tyg, o ;nulfirne cle ieiulc cri-tu,:-ti;l'--n1.ilr-,r, :''1,' con'"t;t:,r:t dlttr:-o partein spalitli rizrral si o parrc in ;lite spa-iii t''rpoloqirjt r''tiL''''ti:ltcri'i:Li'c' ei -l'ji:irJ in:dt,t't lcl h,iitt, i:s,tte :.;patrit'ie ctye i,l co',.rst::ttt,, ' .

iq eCeSt CapiiOl .,.r,1:t ti.t;:.i- e];..i.::!i:-i.! ,:j r.tii.tglli':.p:,rili.tt:na:.:jlc{jei1 a gaimUlllrif;';.r-i1':cg1ui) . Iluil cLiin rnij ir!l:1te obserr ll r:.tii tab:lu! .-i. Ltuei,-:lL {u ;,aril1.tt e'stefs.,-tt': .r-.;n-i l;i1,rr crr.:,1i,,'l:t :,-i.i ;:;. tll:. i::i'-i:iiii3, fr.pi,.litr i;':1 .t1!:t r; saicinii i'.l

'i:l:-is,

:ia.lirrui (ialilr:t:,rij {-:-,..,' ).. {l,r-,rilr:,, q11:l'.1, sl i-i;::ir'i-rl:', lr: {-:il':it;: l;:iL"i i:r ',Lllfllli,-l'1 :l j.).! i) 1j il:;pijl1-rrr:;1rl:1;;i i- I 1:lf'Jled

rL.i: ::,'r.l- i::li:]. .,',,, 1i-.,i:,i.jll,.i t'llt,rt;li:ll ',t) 11 ii,lu. r:.r?j,

. :. i, 1 : : -l''r' :r !'i:r'

t I , 'l;1.:l:-,:.r:' 1i1].1..::t, i.ir"]li.l1.ir,: 1.:.1r,::'.:tefi:l'li,l.i l)ijl].lili. -!aL-tj.Cltir':lr.l

' *' .' ".1. .-"'.) r--. Il.r,y.r '' ,"L lt'L:;-'- ,l'' /:illtl ''"L2

.,- r r,1 j -i ','.:r-in+-lili'a.-:riL j:lpri l'' lu:;te:;itttt* l'l;]sciLiile.proi(; , . ,n'-] ,= - _':1 '' . ::--. ...,1 ,. ;. l ir. ;l i-' .t,;r' ,.:rl r,j .., iI..,/_r-;1-.t;r-e,11.,. i ;.::.-,ifcrr';';:; i:u fr:rnz,J '.rui"iirrrir; ,ri" stvi:yt,iti.:.ti1'1 i,1 :r'e a-'al*i"Gg.t*zh ;ii '.::l in

Fig. .i r:,:r:rilrult: i,r*rri:.i.ni:,: irliliiCfic,' nl.t:.'ii'',eic. .':;-.,i'jl;f ;l1,C iri.Cfffl fif'C ffg intei-e-r,i.r jii: r:.,'. ::i ..;- ai,i:ir.;,rfo- r:r r ',, ,.:.:" I lr,; '.:i,li li r\.:rlci.ll ,.- il C'ilia

,j,i t)l]1lsi{-Lcfif.i-1.1. i l:rril fai;r-r.'|-r' lt,g,,: ,1 , r'i,.f:.l.[i; :, r'1-1r-1 :,,': .':r,.ti iii:,:'t.t:ri sa.lci:"ti iln i-rl'.:ie,

.l:-l-.i.:'.r-'rti li.;: :,ri,:i::r;ii'.r.i,i. i-:!pj-'.ii ci- ie-lrn'.;i:ii.i ti.:cc ilns'ii.Lritr:r:11.1 ;1g..,-.,-,^,1;, .l .ii..:,i)-,':.1 i a-l i) i; '' . ' .t't' , i i,'.1-lii i:':.::i aCl,:,i .:,rfiil al

1*i r..i .i ir. :r'tiliir.i,::;i-iii ,rl1 l] i:r,i:t Ii iiii',:1 ;!r-::i-af.;i, ill '.::]i,i.ii:1. tr:-i.;iiz;tii, rltlCil cA. ,f

Ctlnll:'l: r':1,-:v 1;1'.:-'-i':t l:,1rrii:, ;ri.li,: iLf:.';, rjUni : ':'lf t-'i -',.,.. '.:' 'Iti' ::I.l lr1''. tli flf"tltiai;ttiTir,-t;,;.:.1-1:, ir't:-:.:.1tnlili ItLclll:l.irl:l l-ill 1]e cl;:li:'::.ll '1 ,lr,i;

j{ii ali:"rr:-i ' 'll-ra.alciiLiii,it?,)tii!ltltil:iit':a t':f :,1:,1',-ir.fl rt,,tu.fi :-l* r-i lil-;-'aili,-:.i.lll,:,1,: l-i1.1 r-11r1.-.='. l)t.Lti.r instlnna prciua-

rej. !r,-'irl-iietli,.:ii t:: :li:glit Grlus i,l.: cit ir,: ir:ti'-.ii;.-:"1;r. 91. rl.: acerl rl,:riitirri}'iriit :t.lteipartir;it;:-' cu {al":lL:c irli-r:-una cu :tt'i'i1"'!t: -:'r i: if ill 'l ir;r:itE

'ii'e rlp:lritia unei.*rarLitr.:.le a.rincl f:lLtt:r:,-rl iri:i:li.rlrt gi strit.irieiai.* il .: teru:: Llrr,JS. iil:f-ru1 sptititl olto-r:xisteniial difelii de spa!iul uttra.l., ,lar j'jrcir:',i pai:te clin '-tnit'er';ul nastru,

SRTOSSC{SUnI

Trl rrri','iiii: :t:;":...;iil1jci,j. ciii,i; re lrLi s.: ii'lic;i.-1':l'cbiti::e rl:tilrirc; coinlril',,.'iirl',:,.ie c,.raici-,ri alll: liriotdcil';nl' iiifi:tnpL:nsr:e :: li

2:l;

ilil, l i:i:rriic: ii:

:i;{ii[ :iI ]lliit:t:i1ri\;'li ]liill {ii{i{}\l'fi'I;

1 }li1:.r i;l.r';i'le;lu. -i:rl,:i.i ;r ,:;''li:'iit,:. i:iLl;rtlr,rfr' litliiur':' liriitfiirr' f i-rlc;l'li:'l'Jr'';i'-i']-c1r

tt:ti ii.tla, iiuo'rre:rti. il'iitnr ;r' ?rliitir'l;;, :':''it; i:' i9i:1"

vi','i:-tit,,, ,:Li. Jliii-t; / ji'i'i![ia. ri'ti;ti;:tsii, l:llltrir']" 'i'3a-I \[i]l L: l]f,-i.lliiiijii.l::, .rf,i,tl:irrli -" J::'i::;i \ctt'ii. !'t r :.1 r'r.:;,ttll :; r, i)' tl':;t t'ttl

|:tr{r} ilepul-}'iiri S,rcirt.iisi,,' 'a '',-'':'}" irl 'r

J &{iiliri i,,ii,','-i.i.ilela'r. }}' tt,'t',:i;t' i'e i;'tt:lii 3err:.",i.,:i. i: l:._it:ri,.r_.it :

:r ?!1,

l llen i-rtr r i,. tjrt.:| .: :..' ."." t)1, ]Lttti.: - ,:. l.: . r:-I 't:rha rrlr-i

, i,!31iy;r:ltlii: {!: :i iii.,: il r,iit 1":ii' I|: r,:-r'i,tr

',' lr, i-.tlaf .:r ::rt: i, i,,-,' :r

-i?r: r

' ," '1"71.i;": ti,

,,i{':i::. ri ii.. ir'-- --r, r:..

r,i.l-, :t' "l , :l .iirrt]'' r. 1,. ': .;.i

:'. ft)L i!,.,':.'.:.

l:(ir j.g i,-".!t;,lt i ilt,,l.t:l' , , , | - -ri'i

u:.,I rt -il"r , litiittl;I, ,:,fIJ i,r-:.:ri

d* iui:i,,.gi;, i':1,'"r,.

{iari i,:r'1: in . j:r,'-.1. , '- : l

ii" '. iii:r:ih.:,', l..r:i r.r)'t:rl; ' t.i,i i';'l1il'iirl

1 i':.,.i,.r.r.1, ;r, i-j;:,', :' i.-:;t I it.t l,;l: :-iill. ii1 1ir 1rr "1; i,-',;' I ; I ;1 -..:0i1.]''ii::l;itl;;:.l.:i..,'iJ..:i,1i.l.

11:1'.:::)..r::i'':ip1'l,l]i]iil:].]:ii:'.ri.::,'l]il].;i]:.!sl1i;,.i:'..]:.liil.r.,..

]. n. $''her:lt;: ::i .:. .,...r,,._ :,, .,. .,r, i. ,.i:i:. ri i,r"r1l i.' :i: i,"ltt.l Il:ir::i:[.:j;,:;. l-.i'r ..r-1'.,:t,i, : ijl,tt;ilciri, .1-.;r il'llrl,':l',ir ' r" :il;:

-:in;,,,,"rri, . irr;,";,,;';,;; i,,..,)l-,rn ,',.""'! " riir " 'lirr' li.+r';-:' -rr'" '':' ':i:'

:r:r.'i tri,jl. i,i.r"i!: L {-lirr:.',,"i ',, . {r, .;1, !,. illr'- ii -

:11,.rr1,," -.-.,'t,,t.,le 3n 1t rr.l{'1i1-[] l:: i:r't;.'

lttii, i:lil,I; .)!laii:,i, +l;ill ii,ctr:tle

I

b

MA'rgnIA l\igvrg

No!:ie!.produs'1

30 D. il. iiiirie" .t, ]i. I'Ia.l:r, i'. iiri;Li:r, Jit: dttcc!it':t : i t:t:ittisi it.tr;i: :ttrcexts, Slcientifir.A:nericiln, i9lt.

cSTrJ5i:1"$u;r"l.)'o

1 ::it:it iltiii ri, ll,l:,J;idi :iJ itr: :r,1.-' :;.r.;Lrriii :irtr:ii'ir; si {:t.jl-e cti ct',';, iliaii ti:/rf d.l;i'i lli;.i:l'ii li . icil

ljlijriti{i cur si se pt',r lr,.tri si r,ttiiciire:i ju fD:'lr3le i.;,,ri nuclearf , cu ai,':e cll /ir:t,: r:iri:liia|ta irl.ilroti l::':,:.lor r1e sub:la,ill iiitr u:ti:ers, ar tieblri ca rluarcul sir sr: deziiricgl:L'ze I irJra:;cl-it il icr-rig11

:1:::,;',rtot,.. lilr -- lii,l.

4.r '-,?irr ii.': il!nr,:,i::t:::r' i,.r i.-.i:,,-:r::. l-illl, lll:irs'

: -i.j-26i'.,e l{iriiil \'eilr}.;i, i.:.s jti e/,,r,:!itii.. .,-1jale,., L-:i It,:c}rr.ii:j;e. 19,:it, :'-ri :i'.:l-rt':,i;1, ::' 611 * ij::.a! j)ui)-1 ,1',,',.** lftl;tl)erg... it.f. ,i:'.. l. 5l :i I".. llorj., ,th. c.ii.. p l-, acci'1:tr.. ij ,r: ',rrrrt:], r.igi,ilr":. ,:1:ri.:'. .j.ltL:ii: ccl,-: ltj"i rroi 1tr;rll iir:rcl::rtj Lioi auto:i, litc,r:i ,l:ril t-"i:, fir::i: lrtr1" lii:rril ii. N.

r'r: j :1" 41 ";;rr,::;ois Y;ttiucci, i,ti u:Livinr,sr,*tt-ilstn* tile-sst:.La f'll,clri'::11:r {r-ri, ::ri:s. p. l:{:--i5l'

dr L:,.r':'.ri l. (l;:r,rril';.r ,:1.. ,:i1., i;. 92'.-9--t,

:5 \-*zi itldu 1. Cirrrp::rrur.,! l riri:r14, p" 15.:,; i\td:nt, p. 'fi.s -\ir.: r.. i ',:: i :. --

1_-tl'lT{.}Lt-i- 4

ITTZTflA O&TGFIZI{lre

F0R'FELE FUSnA}EEnTAI.E rNFfirilfATlA

$r

if

t1 capitolul precedent arn exami:rat maciui in ca.re ortoscnsuiile,. ca -procrscfizic, iencnenolc,gice in infon*air:;ie , pot sta la b:i.:ia n',anifcstirilor {izice dintr-'.inIrr-,iye:-s. ?n aceiiti tin p. arn ntei;t i.^nat propj.l'. tatr.:r (rf i(r:'n:rll iit,r dr- a iil lrLb;rza sensuriior pb cars Le au crganisrnele l'ii ca liiltt;lre a i*troelesclriderii lorj'n in{ormaterie.

1'oi6 c[uta acum si- exarmin:iin ur] i,1r'occs itxtr{rn} lle ccmun, c:rle leagir intreele cele douil aspecte rnentionate rr,;ii irrainic. Ceczr cc nc ii:tert-ct;1zi', , it1 prirnararte a acestui cipitoi, cstet numai tiLtlrtltTred.:lirestei lcg.[trrri ' iiirl a ir:tra 1n dr:ia-iii, itr lunrina unoi fapte e-rperimentale cvidcnir: clar c;rle itrt sii'tt tia1.a.te in atridpiirie in rn{}drrl ire cite il iLipuncm acunl aten{ici cii;rcruliii.

1;r luntea n:acroscnpicS", a.ratE" f'zica, aclior:t:azi nun:rai {orf elc c,}e_ctr:oruaig;ae iice.i gralii:.iiicn*t.. Ioit"ii.i..trool,rgnetii,, si:ru \i'-1"2,2i. farn,iirii ;.1,oir:iilor qi iiole;*-It1Ir, a cn r.t'.iiilor grzoasL', lichjde si :.olide. Se cc:lsirierir ci'L nu ni:ln:,ii ii.?ica st5ri-lr:r dc agrigate rlipinde de fcrt.r:lc electrcrt:,rglttice,. dar, 'iir . "i1j:1 jl .jn.("ar1ti. si"l ,icrlce,t ,, .-,rr.r1,.c:. Tttcct.....l^ h.r,l, .1:.',. :i.ri'-sr. la;ti,,'r.l :.;trl r"cL,i;-:, ',.piit;: inte;:.-,i-ini"L,r.t ,l ,:.t{nf i.r-r. . r'.1'i llr. ::l,i .f )( r'. , l' II C 1:l .f-( l ; . '., i1l1 ilri,l.1gi'.:

r [ :ir] f li i. c'le.Ii it :, .Ctnri t.mpirrleLl i1n c.r,'ir, aLrli.Jlri;:r .cu .fcr{r:. *ler:1i'+;ra(:rli

jr.:l'_ '.i-otte fcli"l;iuiecaric,: clt cer'. iiclioil;l.iri in:.arcirtatl sint i.n tltjr:'iir it:r.jl:r,ii t-izril iirnt.a ioi-{t,itr;'rlt.r:t;:crr.,::r:.,lt.jce ciintr.: i',r;ticrdt:lrr cilt-{.r i:o}}ijti'iuie cr,i|'.1l llr', ll i:;:t'e :^,: iitlauqir1.".: ti. - ,'irLtte.

l.r'r.ti1- ,:ro{:esr:,lr: c.biniil'1.:, lu:;,';,i;.ri:'ii: cbir:.ilcc, "1r,rtjir{i. l;::tii ci-'i 1, :Jn-f dtli:rt::'iiii,at ri., i6{cic r:ilcticr,ir3,:i:Ljcr.'. -liarfa dc gllvita';.ic: l':,ie ;rltl'lr;r,;i-ili-t ja ic':::"Ii,.r,n',i1;1 ir,:i,., ,:.r p;or,:,lt-'ie c.t:ii:Llilr, i:r i,r-':r--ii5-, nu. 3fn'[ irriili:rif ;'1,t ila] ': i'

.i',::'t'iri,.: ,-ii: p[ie,i"e ii::,,. Cli 1'11 ;:-.;:,:a f"C,j,']'iYEStS ]:iC.:Ci',ll ;:l.l Lr.i-i: f,*"jhiiir" llltliiaj,..r r'r.j.,.tir:,, ll iii'rclt: elcci.lli,,iig;-rei,c,,r. .i:.s1-r aiievf-illt .::i ritrl:;i :'lt:,:.r. :t;' i: ttltwt:i.n**r.,,: i:,i::,,ir.:

FZI(]A $r epToFrz:c^

altr: fc-rle electroniagnetice care reEsesc sii asigurc tiltilc;ir-eii crc'ir-ri1i1]11i. -{ctruncafcrtei mccanice de apucare a creionrrluj, l:rodusl ck: inieraciiul]ril rr:icctroilagni:ticiidintre n'rinii gi creion, e-.te iniiia,riL priir procese dc naturl eiecl,rr:magneiic:, ir,lreir:i" llal cuin slnt declansate acestc iortc initialr: iir crr:ir:. ?

E:ic eo;ident ci. tleclansarea are loc nrai iutii l;r njntc, ic,:l puiinj in stiuc-luriic :nformaticrn.rlc neurologicc aic rn;ntii.

?roblei:ra Se pr;ils si in cazril i-:nui isboi cr.r iptrljc,'1tX" arti{icialii. L)eciziape caro o ia un rol.roi cje a aliuca un obiect (creionul, -ipre csemTliu) estc iuati,de :,tluctiir"iie salc. ini*rnr arioriale .

Structuriie inioinationalc ale creieruiri omutrui sau stiuctniil,: ir.iolmariona-Lealt-- robotului jrnplich nn cirg'iaj cu sui,stanta, ele nu pot exist;r riccjt in sr-rirstanid,aici se nasc fortele electromagnetjce care initializeazl apu(area cleionu-lui, fiindapoi ampiificatc pinl )a- puterea 619 ;, i-,rinc1c 5i rr:uta r:rcionu1. llar informatiasi5 acurri inajntea forteioi eiec'rrcn-,;r;;rjetice c{.qrt i :,e suputr. ln cazul rcbatr,riuic'.1 inteligcntI arri{iciajii, illitia]jzare;i iobct-atrui (pr:rcrerir'in iulc',,iune) inrireapiXo fori5. electromagneiich. asu;ira memcriri in caie sc ii':seste irnragazinat un pro-gram" CcnJan:r acestui program se r'!eclan,.caz.L forte eie,ci.romagi-lctice care, aarpli-iicaie, pr:n in nriscare sisteme dc ar:tjonlirc carc i,c1: ai)uca crcionui.

Progi'an:ul" ia r-indrii iui, a fost elarbcrr.t, eventual, cle nn a1t prograru, darin ccie C.in ".trm,i" programul cu carc:e

MAT$BIA NEVIE:?42

For.fa rcixezi4tit o {6rtraiiz.ale :r rnr,:i rirq)erjeltte ur-,ant ;.i sor:iaLe ca-i'.] d'\-i1reopcraliona15.'prin posibllitat.l'" t-'xllcii:nlentaLi c1e a c tnis'-tra'-'-

Ihlbr,.,,a1ia are i* .--ir"li" .,,,g*iri.', cu rrLuit rnai scurt dccit ai fortt'i irr j"rori:r'

srnenirii. Ea nu * p"r:ti.ip"f la'alrzar:ea nofirrniior iegate clt intcracfiune in utii-i'"ii,- i"t acurn cirxl ca*iiL si-si giLseascil i-'-il lcc se iz-best': cie lesltura apart-iltt".fr.S-la-,i-i'..t',ii.rt nofilni. i-l.i- .u, dliiir-. r'.um a*r vlzut, nu poatt,{i rupti

"i.i b?

^*iunea ior1elc,i'.i*.tro,r',.ugnetici-'. tit.i d" a.ccior irtrternrcc si siatirtr (clacl

ne ginclim la rnodLLL i"-;";,, or;rul cintrt>lt'azir rcac'iiilL,' nucic;ir.:l ;i nici ''ir iL ct:ioL'gr"i'it"qio,ta1e (pli;r zbor uriic cosmicr''). r , , . -- j,. .--.:.:r .,-r;,Dac[ in u,t',iuet,s--irri.,ttrruti" acfioiieazl alitlii d,-' {'lr1e1e puse iu evir-'l'':u1ide {izicl cie fapf 1,,:i., i,rrci.nir,i:lrl r....irur loIlc, :r'rit.ttLdlr-1, 1- ,.,, l..,_',", j,tl .:]1.-rnatismul lof lrioptlirr (irrtL.-,d'-rtirl,i, :ilti lltl. :.ii) 'l::""illlrf i:ln iillorlll il rolliIli' j" lltruiliiiitiirU iir*i;rl.o norr-{t1:r sr' 1:a schilrl;a c,,r.nlrlit. lrr. ortoe-'iisttl"t:' lll.. ;:'.iiirrtitrrir* forlc, aiii no *oi iniiilin rnasu si njci air. inii"iui-i 1.''(rctLrlicil, cc iaptnimic din o",ru .* ar corcspun,ie unci lolirini din iizicll ciasicr'1, 1l1i{crcisc{iploa ;lL"""iiC,. pr;ccipaii-.1e manii...t.4-r'i ill i-,rtoeri:ririri-:r silit intorrnaiional,,', sul' lrlriri;i"t'*o*""of"gici..'fJl.toc:iisrrnfa este nl:rtcrial-lnidrrnafit,rralS, iiri:il insir a ii '-luaiir'oeri lr,iot*""tia icnc,r-r"nok-,3i:iL se u;LltliL:s'ii; :r,-riuai

'1il mat,'r-'ir^ i\iai [lu1t t|':citatit, in{grrnatia f"rroin,ri"G.. i: cle-sli.ir,'.it'ii nuit:ii in. iirio;:ili:'Ll.'r'ie, ririlLi clini"gi"ai""1il ii,la"rn."l"i- t'i ma"itiiti' iri .iiui' ci' ctl"iiaiL, i',:$t ]-it',:t-,,'- -::]::l ,i-,t'o',j uta, de 1a sinc, m:rnile-"iil'i ii.i{r.;rnra{iorraic. i,'-tiilaii'a ':rllrr'ilii cll 1:li'ir'