MATT'RIA VIIT

plicf, altccva decit un aranjarnent aleator de p5{i preexistente. Ea nu este conl-parabili cu con{igura{ii noi intr-un caleidoscop. Configuraliile biologice noi pcsetlic anumiti coerenff . . . Criteriul coerenlei in bioiogie este supravietuirealiiccare noui fonnir de viall care apare ln evolufie poate fi pri.ritl, cu nutri.ai ,rmcderatir iicenfl semantic5., drept o implinire artisticl a unci noi concepfii d,'vicluire. E:risti. diferenle evidente, dar ;i simiiaritili sernnificatlve, inire procest'lirel'olufiorlare ;i activitatea artistice" se?.

A{irrnafiile lui Dobzhanskv de mai sus nu. pot fi inierpretate ciecit intirrrviziune structural-fenomenologicl cLrm e3te aceea pe care am eiaborat-oin acesl-vo111rn. Euristica {ormaii (creafia de spefa a III-a) poate intervcni, dar 1111 t'ripoate explica noutatea in ceea ce ea are esenfiai drept noutate. Numai ctu-isiica{enomenologicl (crealia de spela a II-a) ar pttea duce la aparilia adevltatulLrinc';. tr)acir euristica fcnomenologici. intelvine in evolufie, atunci intr..-a

iOlll-E]'flt ITILOSCF|CT._. _4t-it CUIfOAFTERII I{ATEIiTEX \ryI il,-r1

cc estc corcct' riar d'pi p:ircrea noastr:r" numai i*tr-o vizi'rle structural-fcn.:iic-Iiologicii' I)obzhar:siiy rcspinge insir airibirirea c1c ploprietiiti mentalc l;r,icate'i'elurilc materiei: ,,Nri r'id nici

'n -.,;;.,;;,;".,::".,''^:::r 'rrerlrarc jo '-o.

,,rentc-urubr ii cie r,iarir, scnzalie, ,"t;"-;,"'::?J:"*-il::liJ':: ;l ;::'#i:"iJi];r;r'ice tnatcric' l'iata s-a riciicat c,ii* uriitcria firr:'i viatl si nintca din 'iata iir.rir

::,ltn,?ju-ne-siirc. JJr-oiu!ia s-a dor,.e

Q r.l

irr acest capitol,r,om ainngc la

EVOLUTTAdepinde de:

M.\TEITI.\ VIC

comentind punctele de vederetabloul sintetic urrnetor:

exnriura[c de biologi 9i filosofi

-

\rariatiiderviniene{prin hazaldl

-

RecombinS,ri-

IlanipulSrigenetice (inginerii,geleticS)

ale grnelor

ale cromo-zcnrilor

Mutafii indusc {cnomeuologic(euristicd. fetiomenologicl)

Mutatii .tri"t Istructurale

IVarialiigenetice(ale acizilornucleici)

Varialia rornpalt&^mentwlui, iwtevn(variafii lamarckiene)

Comportancntul inieln reptei:intii ansarnblui l::o ,--sel.o r dinamice din ioteriorul organismulni i;;ri e rl,,iarrea o ere.ditate nebazatX, pe acizii nucleici si c,rre ;rrputea varia:

-

prin nodificiri structurale si dinalrlilr,r proDL it(bi.Iurcalii);

-

sub influenfa nrecliului lnconjurirtor;-

sub influenfa fenornenologici a rncrliului proflrrJ.prin care se genereazS, sensurile (ottosensrrile) r,rnoifunc!iuni.

care actioneazd, lntre:* uatinliile genetiee $ mediw! in,t:n iln'd.[ar ier:o'inqic,

eventual social);-

paria,tiile conxparta,rrtentxilui ittiLrn si tn::l!tt:tnaonjurd,tor;

-

rlaria{iiie genilice 1i cotzt'ltortari:,:ttittl irttetw,

Seleclia tzeruln!d,

Se poate observa {e adiut,gar{s .pttftctr.tl,xti de veL{.ers fenawtrdog'ic ttu scltiuti ;in, wtai ase?tlial teoria evolufiei, c"4 rw,i1it,'i o cowpleteezd. A trebiiit insi. si lincn.cont de imporianla cowPort6ttxeltti,tl'ui tx,tern, (circurnstanfclc intel'ire lamarckieii,'jaie cinri varialii pot conpleta variafiile genetice aie materiaiuiui constituit riiiacizi nucleici. Comportarnent-ul interir p{)ate fi un ,,nediu" pcntm selectia nat'.rrai:, a rnatcrialului gcnetic. In rnotlelul siructuraL-fenomenologic al evolufiei pr,-'zeutat in tabelul de mai slls se respectl de fapt, in prirnul rind, gindireil dxiviniarii; el)oluli& tl,epi'*t,tle de wr'iafii si seiecfi'a n&tu{ahi. X'otu;i, r'ariafiile pot ixlu nlrrrrai darviniene (pr:in hazard), ci gi recombinlri, manipullri sau variafii aircorllporlalnentului intern, ultimeie plrtind fi detemrinate $i de tendinla, sensr.lurrci funcfillrli, care de pe plan fenomenologic trece pe p!.an strnctural internCr:m selec{ia naturalf, ac}ioneazi. 9i intre comportamentui intern si materialn{enelic, v{lr fi refinute acele nruta{ii genetice care susfin cicfinitiv cacir$l uncnoi lunc{iuni sau nou organ. Se observi. cir in varianta noastrir., evohltin al'e foari(nluite posibilite{i de aciiune, fiind un proces de o foarte mare plasticitate.

Iir.enirrentele fenomenologice pot interveni atit in materiaXul genetic (prohabil inai {ar cu succes), cit gi in structura dinarrici a comportameniului inicrn{n al doilea caz s-ar satisfacc o cerinti informateriall fundamentalir, obfinererric ortosensuri lntm sine (un fel de foamc d"e sensuri care poate {i satisficutrdc provocarea de senslrri prin manifestTrrile structural.e dinatrice, n-Lai plasticeaie organismului). Dar gi invers, incluccrea de noi ortosensuri ar plli(:ra crea sen-sirrile u.rror funcfiuni card s5. Ltta.lia:z"e proce:e struct',rra[c rcalizinrl acesie funcf iuni

]r.lirlJjLIiI{l.l FIl,OSOltlc'lt AI.tt (jUNOAST!)III :{-.\.I,iiiitt4( VII

\Iitii cstc si r1lt t'ezultat a1 ncforrnalrrlui ca.rc actionea.zir ca o srlr's:i euristici-r-l"rl.rrllenolostciL. ltepetiim, si matcria nevie poa.te proveni clin sursl- cruristic:i fcnr-trL:;lologic.iL, din ortosensuri generate in inforrnaterie, dirr odatii irrodus cuplajLrlI u ittrtt;ltia,

. ltroclLrc,:re:r c1e noi ortosen-cuf i inccte llzS-. ],a rriu, 1ir-occs1l eiirist icic:t,-ritttnologic poa'ic continua, incorsetat fiind insii 11c posibilitii!ile str-Lrctirrrrl,..lllai r-eclusc alc materici ncvii si tle jocr-rl posibil dintrt:'structurrii si fcromc:l.rr,-

lol ir:.Cortioi-t-n schi-'rnci tr:orici cr.olutici prczcntatc mai 1n:Linil, rnediul inconju-l'it.r.pe111 inihLt'nta intr-o attumit.:r rn5-surii :rdaptarea unul organisrn prirr I'iiri-

.Li1: r, It coinpcttanrr:ntului intern. listc cvidcnt ci- zr.scnrcnca noi ploc{]ir jntcrl:ei'.r 1r',1tea fi origin:'ite si g-t-'netic (prin ADN). ,Sau s-ar putta ca o ruutafic gene-tic:r. sL viu:i nunrai iit intirnrrinarc.a unui fcnomen ur-ecccient rlir aclaptarc la meriiusi astfel mutatia sir f ie selectatir ,1. .o,r1,o.i"-"oi'.ri l;1.t".

_

I',-rgS.tLrrik: trilaterair: dintre mtitalii, comportanlent intcrir ;i sclcctia iraiu-r--ai:r. incluzind iocul dintrc structtrral si {cnominologic, pal s;'r- sc urre:Lscir inir-ultot coercnt.

rilTl] sI ruir.'rilil\l't.] ItrltLIo{i:t.1ilt{tri,_.^.

1 l?iriiipp lir;nh, rl).iillo.scl/t.1t o[ .Sciir,;rr.r,. l.ltt Iinh beti,trtt:tt. s,:i:tt1: 1.:t,rj !!tilotohht., il,lgicq,l:,,1iliii:. Neir fer:ser', Picntic',lir11. thi r',1 Pri rLLirrri (pr.inra eilitic, l.gj7), 1!r.)8.'p.2j: ': I bid:: i:t, r. 2 ).t; Ibitl,'nt, 1r. i.-.1.n isaaii -\sinrrr, .! sltori htstt.try of bi.o!r,:..,,, Louilcl, 196i. Cit.1r: rlni;ii e,litia ir: iit.gLrlr r.r:si.,

.'i. .t zrirrr r. iirath"qit i.s:orii.o bioto::ltii, X'Io.;l

3ir4 ITATi'RI,T vII]

5{ (.'harlt.s I)iiririn, ()t.iginttt s.becii]'or, ed. cit., p. i9.i5 lbiC'r,r. 1,. igtl.5d I-anarck, Plrilt,so.l:hie zoc,!ogirltte, etl. cit., p. 60: ,,...iu totface riiruic "ltrusc.si-pcsic tot ta :rclioneazir, iri;uod lent si itiinparie, carrzelc pirrticnlarr: sau l.rcale clc dgrar.[ilia, rl,.: riisturrritrj, clc

28 \'ezi Aristotel, Pa_rta tt,alttrctlja, ecl. cit.. p. 64: ,,...r'stc cviclent cir, toate a;inralr:le au paitede sornrt '..: animalul se d.eosebestc clupi" putirrfri de a, percepe, io. s,rnrr,ri este un 1e] cle 'erriscaregi blocar_e a

_

percepfiei, pe ci'cl vegliea estc dczl,.gurca si' i,iga.luir:.,r-;i,, - -:e ]-te altfel, voltaire spun.': ,,...I)unlrLZcu, irurnit',re "platori eicruul Geonrctrrr, si pe ca.reeu il numesc aici eternnl IIa;inist. . .,, (\'oltaire ,

.Tyaitd de tnitnfhl:,siqrii, ,,a. c;t., n. f C:f . -

,.30 Jean Baptiste r,amarc'li, l)iscotnls d'ourtrture .froronci tL i1't:ttn.lat n,, .!"1li,ti.;'i' JeanISaptist-c Lamalck, Discours d'ott"crrtttyts, l,ar.is, 1907, p. Zl_ aa.",tt J"oa- Baptiste_.Lamarck, l)iscrturs tI'ou',,r:r!,iu'e

'il'unc cottrs /e zoolollic, lt.c,ttaL;tti {:n l)rait.i(fiat 11 cttt xlusdeutn d"Histoit'e nutuvel.lc, urr lo, qurstiun,

,qti.t:st-ce qr,"- ,;, rt J'ts'jttce Tatnti lls ctttf sui'tants? (1804), in J. B. I-arnarck,I)iscours d'r,rttei'tttrcs,_xrJ.'cit., p. '10 1,'1rdc,.itor,li"r,iir.,,r..-., ,,d.,eu cotltcz sI dovedesc in I3IOLOGIA ntea cir, natura pose.l;.,in Juuiltalile ei, tot ceea cc es,c .r-,cesarpentru a fi produs ea singuri ceea oc noi aclmird,nr lr,

",r,. .3r Lamarck, PhitosoVhie zo-o!ogi-qttc, au ctl>osi,tion cles consitliratiotts rc!atite a i,Jtitioite ,.:,trellades aninrattx (1809), Paris, Schlerchr:r Frircs 6ditctrrs, 19t)7 lprenriir-c partie).33 Lanrarck, Histoire rnturelle tlts ottintarrx stuts t't rtibtc.

PliOlll-Ef,tE FII,OSOFICB AI-E CUNOr\:iTEil,ll l-i'\'fIRtliMl

63 [bidem, p. 89. Lamrrcli mai spuue: ,,eforturile fS,crrte c1e r1e'/oia de a o]rtine facultlifi noi,Eiisinrllr-sc ajuLate de conculsuI circunstanfclor fa.rortrbiie, creeazi, or:rancle loi car-e siut i-rc1;riillccstof {acultifi ;i care siut dezvoltate de o 1ung5, utilizaro" (p, 9{l).

oa J. 13. Larnarcli, Discottrs d,'ottuerlure (1803), in of . cit., p. 49.ti5 'l'heodosius lJobzlLatskr., Genetics of the euolttionary froiess, \cn Yor1i, Colrrn-ibia flnivcr-sit\- Press, 1970.

'16 Jarrinc llsisso;r, Non-nrrleic acitl inhcritnn,ce artd eJ:igenetic pht:notn:nn. in Lcstel Goldsloiil,:rrrcl I).t zirl II. Prcscott (eds.), C.'Jl biolo11,, \eii. Yi-rrli, ;\cadclril l'res.'r, voi. 1, ()ntt:tic ttethaxis*:s:j celis, 19 r-1 , p. 37i

-

12 1.\11 lbiriltt, p. 3!lS.^s ! Iticir;; .tt' Ibidctn, p. 379.2{'Ibid.etn, p. {tl. Si mli cllp'rrto :[rr1.rari:rr, sprrrc: ,,...fiecarr: cehLli ca un intrtg,-, csteCotati cu o pLrterlicli' incrlic e:

.il\!) M-ATERT:l \/l.li

{'!' Ib;it)tir, p. 90-91, lrni'ie Schrd(iinger aratir: .,...lca.ilc fizicii, asr. cut'i1 le clinclt;r.em, !'rtttlegi statilticc. t'llc sint foaitc strins Iegatc rle tcrr

]'riolli-nxlii iti t,os()!'IL'!: Al,it cuNoAgTliltrIl IJ,4.T,Ii1t.lEi ViI

7:i5 Ibideut, p. 365.1r0 qtal{ repolt of thc conrnrcttec oir siaierce ari(l tcclilrologl.', U. S. Housc of }leprcscn'Lalti'.,rs,

\irrrtv.'sc'zerr'iir Congrcss, iitrzr:-t it.f scietrce a;ttl tt:ciiiiology issues,.!rescitl trttr! J'itttii,e, \\,ashinErLl;,T-I. S. (io-rcrnment I)ririt;,rrg OJIicc, june 198 1, p. 59.1tr1 ()P. dt., p. 59. jn raDeit s- rnai a;'ati: ,,O recr:roasterc generali a iirtcrconectabilitSlii

;;rirlllr;rarpuleasiaibd,irnplicatiisociaiesipoliticeprterlren hrng oetrtru atceasti, ltatiune qi penri.ulurnt: ' iir. 59). Si mai departe: ,,I-:iind riate. . . irnpiicafiile cluo:rFteriiin acest donreriu si fiincl curros^iu-. cit irt {Jrtiunea So'rieticir, sint sprijirrite as.nrerrea cercot:rri la un ni-uel inai ir)alt ;i rnai oliuiir,l,{-.,-,:rgrc>rrl :tr pnic.l, sa'r dorcir.sca sii, treaoi la o cr-aluare seiioi,sE, a, eJortulni de cercetare. . ." (p. 6i)).

;irij'\lilr.ri I)iir35,nescu,. Prol'utttiutiie lutnii nta.teriale, ed. cit., p. 198-205.r''i' l:iictrtrc Ilab:ruri, Il!c;tteriis dc biologie gdny'rale, Paris, Felix Alcan, tr928, ecl. a JI-:r, p, 13S,1i'I llruce

-\iberts, l)errlis )3rar,', Juli;rn Leri'is, I[artin IiaJf, Keith lloberts, James D. \\iatsorr,lif.!tcuitr i)irl()g,l aj thr: cell , Ncrv York, Garland Pul;]. Co., 1983, p.23.rri il,rri'rlr:, p. 23.;rr 1i. J.ilal.a.rd, r: j|. t:t., :.t. 165":):t littit., p, 166.!1i ihirittii, p. 161.1|i I itide n.1'!'' }ir-rtcir

-\llrerts, . . ,. -Jrrnes D. \4ratsoir, IIolecu-lay biology cf lhe cell, cr1. cit., rrnde: ]a

;... 2.i, lig. .1.-2i, :'-r p;'ezitr'.i, o ioart.e fnrmoasir imiigile oJ;.finutii, pri;r microscopie electronici. cri,;aic:ai.

147 IbiJtnt, p.35.11t FrarrEoi:,; Jec.olr, l-olicriit:' ] iiilt iii, p.

-r?6.itr J:f\.'ili Slhrirclingcr, C.e iste xitta), ci1. cit., p. 67.1;1,lristotr.l, i)iiri;tt. ilttltr(Ji.r. erl. rit., p. 68.1;: lirri S:nrl;rs, Jl':rrrili t.i'rr'1i a:r11 -\r'i lfeierir:s, IItrt' nn, anintrt-l z'itrrs gtts itito anl oj its

iz,ist: ttii, S,:icirliiic ,\rnr-:rii:it,;;, 19S2, feI;ruar-i-, it. 58- 66.t3ti lLitltin, p. r't(i.1"\ jh;lclit. p. 6.1.r:'; Cha,rles l)lirril, Ctrigii:ta s1.rri:/i,;.. cd. cit.. p. 187.):'(\ J hiL!ttit. 1t. 20!-i.73t' lbii/.t'tti,1;. l.i2. Irr rlL-! r)ilrt. lje,ri'i'r .p11rrt: ,,-\cir1ii11a loastrir crr pii'rirc '!a legile .,,aria-{iei i:::le 1;rrlurrtii" ;r. 1-5 11.1:" Iitili iti. p. 51.littt liJilL'j]1 . p. 11i.16ri llru.-e -\ll-rt-c, ..., Janrcs l). \\atson, i',ioleuiay biolcgl, ol the cell, 1983, ccl. cit., p. 10i--lt)6. ltr'plir:ri,rea ,\l)-r-. sc irlce, ii: rr:gulf, r.)lr Lr na.rc prr:cizit: o eroalro la l()$ nrrclcotir.le ! Dar accasiA

t;-carc r, prgziitlii o ttrlri.!lie clit paate ir','ca inii:ljcatii (gr:'r.re sau {a'rorli;ile) asrntra olgarrisr:tu1ui]fjr 'l'lreoclosiris Ilol;zha:rskv, ()tnetics ,:t.f t.lrc ei;ol,"tl!t\ial y pracess, 1970, e

JJO TVIATEI{IA \IIg

1s3 Ibitiem, p. 10.lst; Ibidtnt, 1t. i,{.1s7 'I'lreorlosirrs l)olrzha,*s1tr', Gsil.elias oJ the ev'tiutiotL.l/y fraf,ess, i1)7t). r,i. ci1., p. 4 i-5{.183 llichlrd (irantharn el a1.., Cctle giniliqtc et iuoi.ittion tlc es!:iccs, {.a llcch

I'ttoB]-Esrli FILOSOFICE ALE CUNO.q.$TEnirI MATETiIHMI 359

ztz lbidem, p. 329.r23 Mihai Dr-iginescu, Consid.erolii Jilosofico-ntatem*lice asupra relalici iintre Jormul si neJornnlo

ed. cit.rza Theodosius Dobz]l.ansky, Ch.ancezzs lbidew, p. 332.2za lbidcm, p. 333.12; Ibitlm, p. 336.

anrj creatiuity in ettolwtion, ed. ttl p. 330.

22s acest lucru nu insearnni un reductionism de tip ,,mental", in locul unui reduclionisn nteca-ricist, ci recunoatterea faptului cra u'tentalul emerge de la un nivel biologic inferior ;i se menline pin6ianivelurile triologice superioare. Dar gi in cadlul rlentalului eiuerg proprietiti noi la arganismele.uDeliciare. )iici una din considerafiile ortofizicii nu inlirmi teoria emergenfei (vezi l,Iariol3unge,!|is!intok'rie, traduit de 1'Espagnol, Paris, Maloine, 1983, p. 104-1?7), cu obs.ervatia cir ingradien-Iii de Lazif ai ortofizicii nu sint ilumai structurali, ci ti fenomenologici, Sistemele ;iarhentele aap:oprretirfi r.mergente cale se bazeazd, pe elementele componente, proprietili tto'i in raport cu propr_ie-iatiir, ,:tinl;rnentelor, de".i tro ar putea fi explicate f5.r5 aceste proprietefi din urmi. De altfetr,.llario Jlutrge spune: ,,Emergentisnul rafional .., a{irmi, emergen}a ontic5., la fel cum alirmf reduc-tilrllrt::tea cogniti'rl sau explicatbilitatea" (Mario Bunge, op. cit., p. 126)'lre 'l-l:eodosius Dobzhansky, op. cit., p. 336.

sTtau(1't'{iI}.Ac:r\111 1( )1.1-{_ !

irli$ {}]tt H5 0 t,{} {i [3

Pn Ili{ iPAf,ll[,1] tr t]il i Il fi F'Il{lIT{i,tl lE tr,A lI,\T liltl;tr 1' f il

Ct.,nsiiicr":rtiiic {iiosoficc aiulira rr:.aieriei i'ii, tinintl cont cl,,: compoilcnta- {)rt.:-Iizici" irr{ormatcr-i:rii'i. rr ac!'st('ja, ar1 cLrndLli in capitolciir ulr-.ccrLr:ntt-- i:l urrla'Lto:r.-rclc' irlci:

i. \'iaia inci:pi.' la lirrcl suirceluLar, cu airur:ritc formi: ril: inolccLrll cortrlrlc-.;csa11 stri-1cl.i1i:i tnolccr-rlarc r-ii.

II. \'iata iuccpc atunci r:ini1 fcnomerrlkit' str11c1ur-alc r,iir nratcriei .lrl sr: al.;, -sr.:azir procese lcnornenologicc neforrrral,-', ir-rcL:irind cu ci-toii'11\i11 (- sritsul) :-iil.-titii en1-itiLtii sirLrcl-iiL:r,1c cici.,.luii-ir ",'ii:.(.hi;Lr: dacli ir11 iLr intcl'r'cri o eliqallicit Ir-oirrit, siinpla j)r',r.r'1rrc i, or-;oi, rr.-sr,rlni r-rnitiitii :iialat rtnci nn:-ttnitc siliir:tur-i ii cor-itcrir" air,.':jtriir, calit:r1.ca tic -,'irr,prin pott'niialiii.tiio i:r.oiuiionart,: lLl,,r oricilui olgenilm i-irr. 'tr'ot poicniiai. ('nti-'t:Ltr-':l vic trclnic s:r pfczintc si plopri,ri:Lil:l il: rcprorlLrccrr si nultipliciu r, c.io ;'i'iltlctare a. rtnrri orrl:.ilns inlorrnal-eiial dc rlii'iziunc :Li ortoLiontrriui call lLsi--qrr.l! introtL:schirli:r-ca stmctr-rrii lnoLcci-t1aii' iu iuforrna'ieiic. r\s,.mcnca calitf,tlpoi li i;irsi''-c 1a ar:izii irlrclt'ici, AI),i si ,\il\, rl-tntLt iil la nucleoticle '-iri11 coruL-,i-n:'itii rle rrncieotid.:, circi nuin:ri ;ricsti: srri:..!:iir: tttcri licit,ittiirl (in r,'irusult, :;pr',.'eri'irriri,.r) , dar si tr:lit', in celLilc si ini lr;ircnilrii {org,rneli: ale cc1ulclor) posibilitalr.:adr-r 11 5" irtpioclLtce si lnttltip-Lir,:a, :ritiL.'iti'.td in r:rz-uL c,:|ui'.1lor: rtprorlucct'i:il oiBa-ni-i1rlelor rliu c:r-rc f;rc pilrtr:.

III. IfaciL ','ial;r r-ei;iczinti'L ur-i 1.r,.rlll:ij i,l'r,' ,tr',1. i,LrA soatil-temirorali si iir-forn"ratc-r-ir:, r'e:rlizat priirtr-o t:Lt,tut.l ri-o,tttr'ciLtttti.ri, lle c:r-rc arn nurnit-o ortattir:ut,acijrtrsta at trebui :;i. intcrr.iliiL ;ru tlrruir pir,LriLLli :

'-- ir calitate i! ' t:rraui-ir ri irr-1f ,;i i1tt,-:il'eni iir fortcii: carc consiituir molc-c..rla rie, ii-r inod pi:rm:rnrrnt, :::ir..rininil rL:clii.:Li pr-,rbiema daci. a-ccste forle sirr"dec,:iabilc sar-l nLr, in cotnpai-alic clr. l'rrt'lt'L: r.rr,r:'n'rli, t:lecirorn:rrlneticc, rl-r ie?iL-ttttir rrr !''' a.torn;i 5i 1nni1'.;1lr'lr- slrtrL't:'i:;

-' in caiitate ,:1c iriiorma,tel:ie, Driirtr--rLn ortoieirq biolog ic i.1e ilifiurntri, :..iinrluciL noi proprictii{i, i.;rai curind tranz-it.rrii, icrlulr:rrc. 1n p:irtiiult:ii: clelrcitt:-,Llr:astlcl incit sl {ie 1t,r:e it fttnctiune noi forte (-r.rre si- {l11,alizci,r noi con{igilrutii,procese, str-r-ic1,uti. llu ir:,:lliie si 11itlrn, in c,:nicrilil.:Lt,.r cr,L pnncipiilc ortofizicii"cir;i {orfel: c1ertl-rorrn,llnclici:, ca qi crle nilclt::lr-,-', rirr,.1,:-l:r,:,,i irt r-rltimiL inst:rntiltot irnor ortosen.{L1ri. I)c :lccra, apaiiiia. unlri iiiru oLto,rtt.r: irr oar:ticr-r1c1c cii,:t-ncn-talc care constitr-i.ii: str:r-rcltra r.ic, at putea moii.Lila, {ie si tirrl;lri-LLi, colltpr)1'tare:1AC:StOI?I,.

Pcnttu cclc trci irici prczcn'larlr: nr.aj inalar'1, ni1 1tJ t)i.lu11rlr1 sir tLi-rci..m 1:r"derlonstrarea loi gtiinlificiL cir.ci am ricp;i;i obii:ctii'clc filosoficc lr.) c:lrir ;-ri 1c-anrprol)L1s in a-ceastir- lnctarc. Ne-arn rnultumi nun:li cr-r jusiificart,r:r un{,}r posibilitirt-ak: r'alabilitifii modcluiui rnatcrici vii propu:i, calc, dacir s-ar confirlna rstiil!ifi1"

${

STIILTCTL Rn $I ! lil\ {} :V;ItliCI-OGlA }lC}LticjIl J -nMI

ar indrr:trtitii l;'.'ccrca tiliol'rzicii c'iin don-itniul l'ilosofiei in eiol;iclririi s,.iititci, rlt:--i3l::'

362 MATERIA \/IE

Compozllla ln ptocente din greutatea total5 a unei. celule9Tabelal 1

Compcnenta BacteriaEscherichio Celul6, de mamifer

Ap5Proteine

AITNADN

PolizaharirlcI Fosiolipidej alte lipidcI Ioni alorganici (Na+,i ct-

"t..1I Diver;i alli metabolifit_-

6r-, IvIgz+, Caz+,

vie. Chiar cele mai simple celule sint obiecte mult mai compiexe decit se crede,ln gencral, si, de departe, mult mai ingenioase decit orice masinir computefizat|pro"iectatl pinl acum-.(b, n...ns;)" n.

.

" Prima parte a afirmafiei de mai sus (rz) ne arat5" c5. viafa este legatS" derolul evidenl domina*t al ADN, fir5. insi ca prin aceasta secretul vielii sd" fieelucidat. lntr-adevlr, de;i s-a indreptat cu cea mai mare atenfie c!.tre ADNfiind evident c[ aici se gist'qte secr;tuI

"i"tii, iriorogi" ;"r*Li"it ;^;.;S"fi;explicarea vietii. $i credem ce nu va reu;i atit timp cit nu va deveni o biologiemolecular-fenomcnologicl saLL, cu altc cuvinte, o biologie u.t otttic-'informateriald.Evident, acesta este punctul clc vcdere al ortofizicii, bazal/a. pe modelul LL.M.,primul model carc explich natura materici vii, nee-.lcluzind ;i posibilitatea apa-iiti.i oitor modelc in viitor'.

' tn partea a rlouer- ;r tcxtulni citat mai inait-rtc (b) se aratiL c5. secretul vietiis-ar puiea gisi in automatul pe care il rcprezinti cclula, in masini"ria chimicia celulei. Nici in moclelrti nos;tru ltu se neagir accst rol; nu aveln ins5. iinpresiaci. aici se va girsi secletr-t1 frindarncntal al r'ielii, ci nurnai o parte derivat5. aacestui secrct, oricit dc irnportantl ar putca fi aceast5. parte. Este clar ci autoriitn loc sir adinceascl secrctul ADN, din punctul nostru de vederc, in sens feno-rnelologic, clatorit;i modclului ontologic cu care opereazi gtiin,ta

.

contemporan5,se intoic de la aceastl frontierit a cunoagtcrii, de la aceastir limite a modeluluiontologic, inapoi Ia fetrornenele structurale. Iar ei afirmi, in escn![, c5" totul vaprltcali cxplicat structural: ,,intr-un sens, celulele se gS"sesc la jurnitatea dru-*1rtoi dintre molecule ;i om" 10. Itnposibil, dup5. p[rerea noastri, dcoarcce celulastructurall raportatS la- o moleculd, 9i ea structurali, nu poate duce la un om,care este in mod evident, structural-fenomenclogic. Fenomenologicul, daci" existS.in om, trebuie si existe si in celul[, trebuie si existe si in structura rnolecularS.vie. Irlrrmai atunci celula structural-fenomenologicS, se va putea glsi la jumltateadrumului cltre om, dup[ cum rttoleuil,a tie se g[seste la jumitatea drumuluidintre moleculd ,si celuld.

Exist5" in celul[, flrn indoiall, o puternici. interactiune intre ADN ;i pro-teine. Sau cum spune FranEois Jacob: ,,F5.ri. acizi nucleici, proteinele nu aunici o perspectiv[. F[_r[ proteine, acizii nucleici r5.min inerfi" 11. Acelagi renumitbiolog mai spune: ,,Ceea ce se Doate insl cu greu imagina este apariJia unuisistcn-r integrat, oricit de primitiv ar fi eI; este originea unei organizlri capabiles[ se reproducir chiar lent, chiar slab... Str[mo9ul nu putea fi la inceput decit

v01561)?

1

3

70l8

l, 10,25')32

1

3

E?R1iC?{j}IA $I FENOMENOLOGIA MOLECULEI VII JO,]

1111 soi dil nucleu, o asociatic de citer:a molecule, ajutindr-r-se cit dc cit una peaita" 12. $i mai departe:.,,Care este g5.ina ;i care oul?... Carc clin1r.c, polinrcii,ccl nucleic sau ccl proteic, are dreptnl de a fi socotit primu|l" ts.

tr)rincipiile ortolizicij, bazate pc existenta anumitor tipuri

364

irrri sculte intre lanturile polipcptidice pcntru a forma proteina giobulariL (unadin formcle structurii tertiare, n. n.*.). Proteinele sint aduse irnplerrr5" instr-ucturi asamblate de acelea;i forfe care determin1 si piierea (infi;uraiea) 1or.Proteincle, ale c5-ror supra{ete au locuri dc leglturl" sc Laot asambla in dimeli,sub forma unor otrigomcri mai nari, in ine1, sfere sau polimeri clicoidali (struc-turi cuaternare, n. ns.)" zz.

Citcva proprietl"li foartc gcnerale ale proteinelor, in speciai globulare. aufost pusc in evidentl" 23:

-

sint foalte compacte; scheletul rrnci proteinc este determinat dc lanlullt:giLturilor pcptidice, dar spa{iul pc carc il lasir acest schelet, sprc excrnpLu inti-crstluctr,rrl clicoidall, cstc practic urnplttt cu atomii carc completcazS. ;i constituieficcare aminoacicl in parte. l)e accea ,,i'czult5" c5. proteinele sint aproape o tnas5.,.olid-vr, {i.rir spafiu in intcrior; chiar gi o moleculil, de airir cste prea marc })entru;r intr:r in intcriol'ui 1or" 2a;

- - sint uscate in interior; acest lucru rezultir din aranjamentul in interioral reziduuriior (;rtornii care nu fac pirrte din scirelctul peptidic) aminoacizilorhidroiobici, carc creeazi un mediu intt:rn uscat;

-- sint urncde in interior, deoarecc reziduurile aminoacizilor care sint solu-

lrili in api se aqaz'a la exterior;-

muite proteine interactioneazi prin suprafala 1or fie formind mari unit5.tistr-ucturale gi funclioirale'(structurir" cua?ernar5., n. ns.), fie aclionind f"anrlmite porfiuni ale

-.uprafetei cu o sensibilitatc deosebitd. fa!5" de alte structurirnolecuiare. Acesta cstc caz-Lrl cnzimelor care, de;i sint structuri macromolecu-lare, pot intcrac{iona 1;c anumite por{iuni ale supra{ctei iol cu molecule mairnici, catalizind proccsc metabolice ln celul5, 25.

Problema care sc puirer este acrea a comportir-ii une'i plefsine iu, a'iuo, spredeosebirc de r.ru urfro. Strrdii cri,stalografice prin radiatii X, pentru a determinastructnra spatialS a. pr,otr:inc'1or, all tosi fico-tc it't tilro, ctL ajutorul proteinelorclistalizate: ,,insd, prolrzrl-.i1 cir ioati ar:ea-stir nuncS- !1sl1pra structurii tridimen-sionale a protciuelol rrrl nc Sl)rint'niniic despr-c strLrctui'ir proteinelor ln organis-mele vii. 'lehnica critit,los;'aficir i, r-eir];rLtiilcr-X ... Poa-tc fi aplicati" numai pro-tcinelor cristalizater. lntr-o r.-i'ltrliL, protcinelc nu sint ci'istaline, ci sint dizolr,ate.T)in fcricirr., sint rnoti.".r: sd cLerlem ci" o proteinii" cristaiizatli nu estr: prea diferitlca structr,uit rj.c o lrloLeilii ilizoh'ntir. Nlr-ilte enzimc au trccut cca, mai exactii probicr.rnoscutii

-

etrc cataLizcazii reacfiil lot sllgqifigh, cu. toarle c:i ccva mai lcnt, ciiiar;lLunci cincl sint parte :r unui cristal" 2s.

lntr-acbviir, rlizrilr.alca. in apiL sc re{errir la solubilitatca srrprafetci exterioat'ea proteinei in apir-. O pioteinl sc dett,str&ea:',i atunci cinci i;i

STRUCTURA $I T'I]NOI\{DNOLOGIA MOLECULEI VII Jilir

Chietr 'itt uirro, soluliile de proteinc sint foartc sensibile la ."chimbiri dc tem-per;ituri- ;i aciditaie (1H), dupe ciln am mai observat.-

Dtnsturarea, citd se produce, distruge structura sccundarl. a pr-otcinei gi,d: rtgulir,. aceasta nu. nal poate fi rcfiiuti, ,,.rn" ai" ".liitietlij -"1"r" "i.corpului r''iu cstc sL cvitc deni.turarea- proteinelori'-snle asi[uri".f l""aiiirf".,;;'oH,

-l-_lqeratur-i 1i altcie care sL ni-r intriacL nicioclati ri"ilt"i.lr*r.ii..;;'.r.''ni.arl'i,.tji;orcA ar ii rcr-crsibili, er.t,lutia biologicl nu flr fi lult atit,, rrr"caulii.cr-r toate acestca s-au obti*ut 'y cazuri de rcasambr;; l;-,,;;ri;t }i*i;-ccicaLc". in ceca ci: pri-ve;te sl-ructura cuatcrnari, s-a observat cr,,amesteculdc rnai rn"rlte proteiue^-difer-itc, cale pot include 1i "tiri iint.Li.i str11crurali, ;;;i"s;i s.: agrr:ge sp.onLan iu mari struetirri complexi in tubuL a" i"..r.:"i."(;;r"r";r;,

,]_",,1i l. Jotu;i, in multe procese de agregare se petrec procese ireyer,qibilei1s: !('l !ncIt nu toatc structurilc dintr-o cclriiii sirit r'rrpab:lc d.c rcasamt,la, e ipon-iani^dupf, cc au fost_ diso:iatc i* pirtile lor cornpo,i"nt,,;"rn- --**- ^ lqru Jr/vrrCl rczultS. din cele de mai r.rui A- obser.'at, in primul rinrl, ci protcinr:lcau ^o

m:rr-e. plasticitate, atit in ceea ce prive;te constituirea lor clinti-u"1 lff"fi"tcu 20 tle litere, clt gi in privin-ta functiunilor'lor rnetabofi.". e."uite pilr;;i;;;"a- p:rmis ca ele s5" se in;iruie in procese metabolice succesir-e, i" .i.f.iri'.ltc.,-..,altr cuvinte s5. se creeT,e'procesele'dinamice structurale or"-.,,i"tii. N;;;r;t;";;nii:i un loc, in afara.proceseror;i legiturilor lrri-i." piir" i" e'icle'ti, pentruo catalizare fenomenol.ogicd a onota di'ntre procesele din'amicc in".ri"'i,^t'il;iicate proteinele? Nu sintem deloc siguri de acest lucru. I", I nr"*enca. catalizarcar insemna o inte'ventie tranzitorfe fenornenologicl i" ip;tiul iniormJ;;fi-rjentrrS.tii vii care ar incerca sE, rearizeze scnsul uiiei funclirnii nol. ur, ;;;;;n,:;i-aroeri fcnornenologic ar putea fi confirmat numai J" i"r"rii.

"^i"i^ri, a"p{-i.,,,1*,u,tlt?l-11 :firiitul capitolului prccedent. intrebarea i"i" ,o-rnc estc aceeiri. 'lrl-]ji]1,"!]t lt,lotne.norogice -a proieinclor, care si sc adaugr-, ca cvt,nimcnr rflr,-ia tJstlcllatca lor structur.ali.

I)atoritS- plasticitS"lii ^toi, ain toate punsfclc cle vedcrc, chiar clacl nu si't

.?:n',.:,.::i:,1_t.,.,1, protc.inele sint in orice caz-agenlii v,i,r,tlati.. Nnmele ,t, jiiriru,i,--i"j,L,']l]-t"ll'| gtac proteios, ceca ce inseiLinni, < d.etini.torul primrir,,ri i"r ,, ,r'rorttla llI s('colLll ti'"cut cind sc clcdca in i'oluI furr,lamcrrlal 'aJ 1,iot.:in"fo,: 'i,, "r"-te..rit.:|r.

Protcinelc cons{,ituie principa.rul nraterial ,,solicl,, al organismclor r.ii. Spreel:'mplu, mtt;chii.sint, in.frincipzrl, protcine, clai;i i" ..,tnil .onsistent:r cstc clat19 , ;:,:il]",:',iliii 1cr;ri,rrrni,'tii ;i.iir ciio1,lr."l,i. li"i,iil;;tl;,;i;;:;,,i;;;;;:,:--.,ji,1"1,."_ .ll]llotl,,Tt rl.,':L.nc gint)ini la".t-rrzirnc, 1a .porrr1,3p1." t,iin iirrrnL.,r.1lcj a.tzata rlt' Pr'o11'i1i1,, la r..gluje lir-i n coirt,.riirrrc irrr.t.i.sj' ctc.,,.,-,)]n,l'l]'.:1,.:|:ll,'.'iL p.r.ir,.inclc sinr ut,.tt,!ii !utc{ionati oi iitrltti, prin ei(,rc:,_tlz.ill'Ill-sc iLtnclrutltlc codificate in gcnom, funcliuni indusc fc"rru"ir,J"gt;.,ci:i;r f',ciiuni create e'ristic struciirral i" i;;$i f;;i;;;;r.,, tlin;1*ici internir?i- {rrrqanisnullli lin,. l-iti esto, ck' aceca, riclor iurpriliratoi, a"p:i

"1-iri ,...-"Li,,\.n Rollcr, cL ,,::i:1r:cfia nat'rari. .ctioneazii ,,, ;r.';;l*i-..i"rrr,,i'.rr"i;;l. ;r"lr;"il,-,rIlrineirrr cu funs:tii ' r,ita.lc" r2, i;iirriindu-sc, q,r,_irlc,nr, *r**, asupra proceselorItiritcllrr-;rlc, clcoarece ltroccs'.'ic fenirrncnologice uu oiril'r.ini,, rlica. in considcrarcr.r.,: i1i,g]soi.'.

rjiotei:rele, in siiir, iiu sint r,,ii. Enzimelr: iru sint l,ii. in arice r;rz, i,it a,itrorru sint vii, i:rr iii, tli's11 sint vii in rnirsura 1t,.,'.t,'i,rli.,;,i;a c.li.ii ." i.rLr.grri 'or-i;Ltilsm c:stc viil. Lrel r:1 clc a fi viu al irroterinclol nrr,iil"* dc fciiil ric a fi viu;rl o'icirci 1-,artic.ilc i:Icrneirtare. ...rr,__1_.r,.iir;p.i 1a o "irlitrri" ,;" ;t e;;rri;,1;'.;;-nrt:rilfi' tli1- ortosens biolqic clc inil'Lrcnt"i-.'_Cu t"r.J riii. tlcbnic sir fic situatia

,\i)-\ sirr ,\rt\ si roatc chiar-a rruclcr-.iitr,roi-, ,n," .i,in, ii ,1, i:ilir'",.,*i"ltii,:i rieci t'lt' r'rlrczi'nr; l"t;i"';,.i.',,,',,i',:,,;l;,,;,;i;r.:'.r"'"i"ir,, 'l',tioi,:0,!,'ii.'" '

IVIAIERIA VII]

lirt trenr sd n,e gint, cu. rdtnic cuceririle biologie'i tnolett.tlaye , dir. cctirti, cou,-siderdnt cd trtbqde sti se ttrarnse ze slit de nnill 'iu, ttceasld direc!ie irt,tit fronticttitfett'onteu'ologi ce tle t'iulu,i sti apard cu' a ;'i tuni tnsre claritate. Tol ceca ce t6aleji, erplicat styucluyal trcbttie sd fic er.,ltlicat sbttcltrral;i nu, lrtLuic .sri .!. t,rytg.gri'r'tt' 'ttSttrinld.la o e:r'plicn'e fenc,mer,alogicd carc af ortrr,t or sintfiiJictt lEtuu,,ile, i"nrtlc

-fapt ar iutpietlit.a Progrts+l;tiitt!ei..Acetar.i i:ozi!ie a lost exfrirr:ari;i ip pri-vinia r-aportuhii dintre inteligerrta artificiali ;i inteligenta natriralir 53. \"a 1r'rr1;uica r:r:rcetlrile in inteligenta artificialir sir rrt.anstze atit tle rnuit, cirutind siL cu-prindir o sJcri cit mai nrarc de actilitr'rJi alc inteligentei naturakr, jncit siL u1-arii:niai clar frontiera tlintrc accstc lipuri

STHUCTURA SI FEIIOIvIENOLOGIA I\{OLECULET Vrr

probabil ca un ortobiont s5. fie atras numai de o dub15. elice. Dar mezobiontiipot contine qi o singnri catenS. de acid nucleic, Este adevirat cd. uneori ARNmonocatelat' poa.te fcrrma rcgiurti localc in care se face imperecherea bazelor a1,la fel ca intr-o elice dubli, acest lucm da.torindu-se apropielii a douf porfiuni aleaceleiagi molecule de-

.{RN (intre trk: cirrci baze, riaci slnt complemcritarc, sestabilesc leglturi clc hicirogen),Ajarlaqca oCobiontrrlui trcbuic

-;i fic.r-rn fcnomen sigur, la o strrrctur.i" siguri,binc definitir. hlolecula r'-ie trebuie sL aibir o arhiteclul'r7 calc si" reficcte frimu-setea ;i, dc cc_ nu,..pcezia lumii cuanticc osi a profunzirniior materiei. Iar arlii-tectura rnoleculei vii trebuie sir cor-rtini gi lurrcliunile inforinateriei atagaic struc-turii cuantice.ADN sau ARN.

Se ;tie- c5. in celulele procariote, bacteriale, materialul genetic uu sc gXse$teinir-un tlucleu, ci dispersat in citoplasmS, in a;a numilii ttrllieoizi 42. Lrn picleiicteste de fapt_g1

.cromozom care include ;i proteirre car'e contribuic la organizareacompactS., a_DNA bacterial. Unii nucleoizi sint asociali clr mcnbrana celirieri, aitiisirrt liberi. Primii au in continutul lor si un pr.ocent ruai rnare tle tipi,ie (cle'pinela 20_o/o, fa{i de qub to/o la nucleoizii libirij-

. .un -caz- gi maq interesant il prezinti l>l,asmidete, care sint, pur gi simplu

stti,c'i tttolecttle'de ADI{ ci.rcwlsr a3 cire iqi au, in mod normal, *-aili iri r,".Tirii]Acizii nucleici in bacterii se pot gdsi sub'formd" de cronrozom,i (acizi nucleici asr.-gafi c1 proteine ;i chiar cu lipide dupi cum am 'dzut mai'inainte) si tie aTai-midtt. De aceea, dup6. Clowes (1972), plasmirlele sint structuri AIJN, ,*,rir"t.de ciotnozomul celular gi capabile de a se perpetua stabil in starea tor .'.""t*-t5.{4. Ijnele plasmide se pct integra .u cro-mozomul celtrlei g.azd.iL si .o,rriiiii.o {,irm'i

NlATllttl-r! VIjj

nll_c-

S,':IR t;CT'L] II.A,J' I JiI\iO},f !]NOI-O( iIA IIOi,];;CULEI VII :rlrjgric scns nLi 2ln fi ;11';1115n1 c1r nirnic in inteicgt-.r-ea lumii:,i ir.i cun

I\,IATERTA VIE370

Nadrian C. Seeman observl cS" ,,in domeniul. ADN: povestea abia a inceput'Structurile bizare

"b.;;;;f;;e Vis'.vamitia (1978) 9l^cotegfi sai;i

STFiUCTUNA SI !-ENOMENOIJOGIA IVTOLECULEI VII .):t.

'tot J. D. Watson afirma., pe baza unci atente erralnirri, cir in anul 1970 sec1t1o;te:au. intre o cincime ;i o tieime din reactiilc care au loc in celula cle llsche-viclttl'a col15? (poate. cel mai sturliat organism ir or,. actruill) ;i cii ,,...i1 c,rrstlrrrrnl"torilor..l0 pirtir la 20 de aui tre voni apropia de stac.liul in carc se vor cunoastetoatr: reactiile tnctairolicc carrc ar'.i loc in viata unei celule de li. coli" sr, iri lsafel incit.-sc va ciispune ,,... in sfirsit cle posibilitlli nirrtt.-riale pt,nti .,rrlno;t.il6"trirsl"ltulilor: escntiaic alc victii"r.u.'().pozitic {ilosolici..tlc tip structnral, mai hotirriti decit a lui J. l). \\rat-sop,o 1;rtrzinti" A. Szcnt-Gl'u.gyi,care so gincleste la o teoyie eleclyott,icti i, ut:r:tiitl.-iju.eioattr.forlclc dc lcgiitrrriL cirirnicl intrir atomi si molecule sint, in ultimi instalfi,electricc, clatoriti, itr special comportamcntului electronilor','atunci ar"-" i:iiii;;rrc ktc, cltrll"r A. S;zt.r'rt-(,r,orgvi, ^la uivel electronic.O rcduct:rt: a rictii i,r-clcilroni cste, f5.rl. indoiali, un recluctionism mecanic,lierti t.rcbuic sir- recunoa;tt'ur ci- aici cste cuprinsS, o mare pirrte clin adeyir, clar;lum:ri.o P:lrtc clin 1:'.',-'irrl ,lc

'cclcL,' :rl ''ei^filosofii (B).. lin ptinctul ltostnt tlr: r'rclcrc, r'iu1a poate fi clescrisi printr-una clirr urmi-toa--rcle lorrnulliri succintt:, r'iata fiind:

-

sl nrctrrral-fcrrontt.nolog ir.i ;-

chirnico-{,,uom cnologicli ;-

mecanico-f enornenologici. ;-

moiecular-f enomcnologicir ;-

cuantico-fenomenoiogici. ;-

chi'rico-informationali (str*ctr.rrali ;i fenornenologic:1);--

molccular-informa{ionali. (ca rnai inainte).-

cuatrtico-informationall (ca nrai inainte);\ror r.irnine o:rre. celc"douir punctc rlc vedere filosofice mrmai conceplii filo-

soficc fi"r5" a intervelri un factor dc'cisir-in far-oar,-:a uncia din cie pentru a'der.eni{) collcePtie ;tiinlificl? Factonrl decisir. ar putca api.rea nrimai li nivel cuantic..

\iti p'trrtiz.arrii tirnccp!ir'i slnrcturalc lri sirrt.iguri tir lucrulile'ror fi clari-iicate total. J. l). \Vatson, drri.,i cc constath. c;" iri E. coli existl intre 3 000_{l 000 tipuri difer-itc c1e molecule, facc urmitorlrea remarcl: ,,trebuie si. atl.miteml'.iriL ezitare ci. structnia unci cclule nu vtr {i niciodati indtle;rsir. cu aceeagi pre-r:izie cu care cunoaste'rn structrirl: rnolcculclor clc apir sau'cL.glucozir. Nu mrinaicir problerr-ra struct'.rrii t'xactt- a nreiorititii macroni-olcculelor r)a rirnine nerezol-'"atir,.dar ;i raporiurile loi' toprrgrafice in'cclular iru vor putea fi clecit tng ..trro--cute"cl-

Intr-adevlr, atit teoretic, cit si cri:crirrrcnta.l, .re pune problema !;'eciziet' qn^lroa;terii, ot se constatir, cu toate calc,ulcle ;i dcterminil'ilc cantitatir,e, c5, c1eiapt, in esenfi cunoa;terea no;rstri il,,"p1s macromoleculele biologicc si in parti-cular a acizilol nucleiej cstL' calitatii'ir si cieci intr-o anurnitS" rnlzur;i, .rrr-r ipor.*J. D. WeLtson, cste vagi.

J. D. Watson consta.tS. ci de ct"le mai muitc ori, pcntru a jrrstifica an,lnite-ctructuri ma.ciomoleculare, din caLrza ilumirului *ot" ,1" aton-ii nu sc pot facecalcrile

.precise si .nici cliiar evailuili aic enelgiilor de legirturi. l)c de aitii" parte,nicr dalele expcrimentale rrn sint sri{icicnt dr: precise.-I-a clata cinci ei i scristratatul siu, lo^ca.iizirile atomilor in rnolecuia de ADN abia ciaci atingeau o pre-cizit6e de 0,1 A ltA: 1 ansstriir:r: l0-8 cm: 10-10 1r).

.Afrqape cu l0 ani mai tirziu, Ramasrvarnv I-1. Sarrir.a avcla sd. spunir clespret'ezultatele care se oblin prin spr:ctroscopia nmS asupra aciz.ilor nricleici lcti o:i"s"ll cateni) : ,,este clai cir fii:ntru frdgmentele de ?rcicl nucleic .orn *r' ii ,rpdimer8s, spectrosc-opia RfoIS lrc,aie s'i ofrre"o informatie, rezonabil de cxacti, des-pre natura suprafelei lncrelite a zahilrnl'.ri (sugar pucleer)ca

"

MATElli,\ VlE

ad,;r'irat si pentlu oligomeri superiori, unrle situaiia cstc coruplicatir. dc dificultitiin analiz5. si asignare"6?. Autorul menfionat ajunge, rcferitor-la mctodt-le rrtilizate,la concluzia c5" ,,aceste tratiri calitative sint r-rti1c, ciar nu ofc.riL o inforinatie de-taliatd dcspre ordinea intramolecularb-"68.

In ccca ce priveste cristalograiia cu racliafii ,{ a acizllor nuclcici, exist5" clouitipuri de proceduri: metoda diflactiei pc fibre (prirna carc a apirut si prin cares-au si dcscoperit structurile elicoidale ale proteinclor ;i acizilor nuclcici) ;i di-fraclia pe monocristale6e, metoc15" mai nouir si mai prccisii. Este cie lcmarcat c5.in di{raclia pe fibre nu se obline rezolutia atornilor

-si de zrceca iirtcrplctarca cla-tclor experimentale trebuie s[ aibl in veclere calcule tcorcticc, irna"ginatie si intr-ri-iie, irrsS",,aceste metode nu pot oferi configr-Lratia nolccrtlar.i- t{cttliatd si nei:r-hi.,ocir-a.Atr)N"r0. in schirnb, pentiu monocristalc tlcr r\l)\ sc poatc iitir-rgc r-czolutia unuiatom prin

STITUCTURA sil FFINOMENOT-OGIA ]\,TOI,;,]CULEI Vr] Q'Ditt'i! cttLritticd' cste o discipliniL teoictici. care nu pornegtc cu rezolvarca ecuatieilr:r Sclrriidirg(,i, ca.re ,,,,,,1^. i,rc,, .."i pJi.o,e ;.;,,il'"'li ,...,rri, ntii. cxact, chiarsr pcntiiL rnolecnrtre organicc uz.are'h, .i ,;;G; la^m.rotrc dc aprorimatie{rxinl cstc m,etoda orb,itciltl,ttr utoleculaye . Aceasta este'o *rioi,i"i, ,r}',,oir!,ri1":ir"n

...'?'i.t!e iit tuiden{ti ltt6171r;1, ch,imice b.r,i,iate15e lorle arrtio,ori..',rrttc sI care de 1a bunirc,..t,rLr nu-si pun,.pr.otrlcma orror-

"ti" fiplrl'i""i"r;;:"::;," ar p'tea fi cele cle_I'r-tltitiltlc dt- orlol;ionti, pcrrnanc"i-e sa,r tianzitorii. u"tJn or-l-iitalelor molcculare,:! teo'ia orbitalr:lor- molecularc, rtirai"r:r -i"t".u.fi.* iii"-irld,r,r,,ilo, L:/t:ctt,onice ,lc,,!.rnilrtr si ntolcr:ulclor. in l,,rrni'a,i.ral"r.ri

.."ri;;';;;;;;.trr_rni sint p'se in cr,.i_': :rta si intcrprt.tate n11s1n j1" ripuri J" Jc3iiur.i .t,irn;c,l,'J,'t;.a clcctr.oiricc. pcnlru'irielt: tii'rri de inolec'rc se upii.a metoi".p"rti.,;i;;;,,:,p..;"r adaptatc acestori:1"::,,;1;,1;1":":i;, L1'J'.:",ili?tl;j*e";#xj;;i"'r**;,i " ." ."it,ii"

'",i..si;r"f'Lr alte iu'inti'

"; "-',i.ii;'-liiie dir:cctri ;f.ri. dc inecanic:,1 c*anrici. rrri^r:trc sir 'se cleclucii, sprc exemplu, struct'ra rr

"i]..,^arrrri:,1 lrr:-. I)ac.l o "u.rr.,.i,-,"".r-retorf i rir cxistir ;i s.-ar deduce .n'iit"tir' . .o'ii'q;;uti"

.^r" ar fi confirr.ati.ir:zonairil de precis prin 'erifica.i .rp.i,-""or., ;;.1;.i:ti,-,t._oa,,r..r.., in ,.rori a'-'rol't' ar putea s5'-nu 9xlsje to. p.iit..t u'ortobiort. p.., a. o l)arte constai:,Lmir;s5. ciL o asemellea rnetodi

"" ","'i;iir; 1," .l: "Lt,i i;;;"^;iruct,rite sint ctctct*i_n'tc pi-in modellri bazate pe ,n orr."ri.. ,i.,int.ri!i",''ca1c'1. hazate pe rneiodarrrbitaielor molec'iare^i i:t:ifi,:e:i ex'irerimcntaie prin ;;r";;r" rrc care lc-anr arnin_tit rnai inminte. cum am mai prrtca jt; p,i,.,ri-"-"i;;,;,:;';,r.c-tocji,, de at:rc crac:,1.:xistir sau n11 un or-tolr^iont a'tagat .1r..,

"r_r,,r*tc structuri?.

\vatson si (lrick (1953) nu a'11 clcdr,rs.li."" itii,ti',iii.nr.or" c'a'ticc clireci.,cI au conceput-o intuitirr,' ti'incl t""tt]l ri J" 1,,.'"irrJ,.,'"I" gcncrice in clczbatercin acel timp' folosi'cl elarircnte .rro,rti.-.

.1c'retice i^tit" pc teor.a orbitalciori:roleculare si rezrrltatele experime'i,iic ntrti,-r"t" 1rr-ir-r i;ir".ti" r-acliatrilor X. As_txzi se gtie i;" aceasra este numai u".-,ii,, i".*aJ'"ii.Ji'llirr" (fornra R_ADN)F-irI" indoial, ci. clicca duirt6, iesp.,:ti.. ,;;i; ;;;;*L:,-r,Llir' se j'sti{ici. crriniic sz*r, rnai r-rint-'spus, erccrro'ic. ]l;,:t":.,#:lttii:;i:t",]],,:;i''ioc cd ru ;lr. l)ul(.a colltirl,. si orltol,iorrit.l-a allrntatla dc nriri irrairrtr s_al. llrli, rr ol,i,.c1a:

-

ci' cle fapt, daci asa stau rucrurilc, "l";;i';.r ar ri c.rclu-i si se at:rsezet'r' o'tobiont 1a. oricc

'rolcculi. mai compl...ti li.i"';.[r'fu; acesi iucru, ciar mair'' lporiarlt poato 1i punctul a" .'"a.li""ii. tlatr.rritit l""i"rr,r"tiei spa.tiale rot{yl,l ;rr otrecrilci, nunrai ra u,erc molc.ur" s-"r p11tea aiasa. ortorriontii qi, dupi crl'' amu",'zttt, avem toatc motir-erc sir ne indrcptim arei'rtiii ;it*;rcrzrr n'cleici;-

ciL cli' morncnt. cc Pi'iir fortelc: .rri"ri."--i"i"i,r#i"l crc legat,ri .sc lrot(rr,:l)lica str.ct.ri ca elicca ,lubr:,," .lc 'cu,

'nai. "ri" r-,."Ji,]'si ,r., recurg.I_ r:r forteiL dc nt'sigiric ca t-it' cu'o ir' ,'"r,ri,,' ,rrr,,rir,, l-.,;-.)".j"; or tor,ir,rr ir,_,r: rtri-;irirr_'" llosrl'tt t'slc accla ca Irr.'z{'rlla ortolrionlLrlui csit. ,,aaa"r"r,, l)r nii.ll cs,licar,..lrunrii joc structurai-fencrn&orogic..^;ii;;i" atit crc "i*ti"r r^liganismelt s*pirioarr.Impcrtant este.ca. o onn.ilit,i sj-'ructui-i mulecnrar' spafiali. sh po:ri:i {i un' '. dc cutiu cuanlit'i (ccliii'al.'ni,,l grrf ,ii de Potcnf iar) caie sii captez,: si si :.e_'-ii un o'tobiont. iri'c" me.ur.i 1ir"r,.,,r"

"ir"lri.,,',i"iui'ii.,,r._o ascm. n(.ir c.,ii,rriroclific:]" intrucitva acca:rti c,rti. .,it"-;;;i;"r,;-;";;fi[;' prccir,a in arce-rt sta_'iru conceplional, filosofic, dc clabc;;;. .'rrli asernr:nea moder. Am pu.rca i;i.nui'tri preze'ta oriobiontului i' acizii

"u.i"i.; ni"p!;;;iffi;la intr_o anurni,ti.rn:i-rrr;" structura acestora, crar cit a" yr"1._r"!.?-i" ;ri.;;r, *rrtt mai slab riecttforteie slabe {necovalenir) clc ieg:rtit, cici attiei ;i;;;"i;;tobiont'lui ar fr fost:.rai .cle rnrril, proballil, 1,us in"r"la'*nti.Dai ciiin s-rr {i puLrrt conc,ir*,in ti,ra^r carc-sd. tirrir cont ci,: ur cft.rt fcn'-luenologic asupra structurii? xic;

"""-i-u pus probic na piiriL ac*In. Iroci.:iarea s_a

3;4

fdcut numai in lumina leglturilor chimice (cowalente ;i nec,ovalente)' )Jadrian c-Seeman remarci di"';;;;i;.tu.f .r".:"acrc:',,Este important si stim ci o strttt-turi. dcrivatl prin ,"ilt'i.ifj t"."*t;.,"f*" tl,J" to'ba de difractia radiatiil'rr Xne monocristalc tlc

".i[l,tir"it] '-'' "' rI' b') estc o.descriere infcrentiali tnininri

5';;;;'."ili;;i"';."1;[';;i;;Ji';' 'le i,rcstigator 1in1.nr111.(dar prezentc' ir' iIS'l[. D.) irr conrpar-af i.'.rt'.,,r,-,i te]rni.ilor sp6ctrotcopic.e- care se bazeazi' puter:ttclre o combir,."r" ,,,t'"" i;t"" 't;;;tt"iur" ilait'"tt" ;i oioa"li:,t:

t""*:."1.e1or"80, -'

?utem conchicle cinu se- poate vorbi cle o precizie teoretici sau cxilell-mentall acoperitoar;;;; "iidi"" posibititatea eiectului unui

ortobiont a-rupra

structurii ADN sau dnr. Ata;arear unui ortobiont poate ciepinde luma_1 1:-::":-i;i* :;;i"t*"1ii ,titf-;i enN, pt'rturbind ertrem de pulin structttra nentlu c.ao ascnrcnea p"rt,r.UIii""i-ii" iciel,tt[. Nc a;teptim inil ca jnf]u''nta tratrz;Lortein spaliul irrior*oteri;i r;bi;..;i-sir poati avei efecte mult mai importante' nranumai asupra n.,r,ioir"ro.r"ili, ci l="p-t; luturor uroleculelor ;i proceselor antre-nate intr-u. org",ti'?

-ii"itut'' in jurtrl acizilor nucleici'

!N t]AUT,{TTEA UIIEI CUTItr CUAI$TTCEPmITIIU ORTOBIOIST

.{r ptttt'a fi .o simpll nuclcoti

STRUCTUR,A 9I TN\TOMENOIJOGIA MOLECULEI VII J /J

pentru ARN ;i dindATP : deoxiadcnozinl-trifosf at,dGTP : deoxiguanozini-trifosf at,ciCTP

-

deoxicitidinS,-trifosfat,DTTP : deoxitimini-trifosfat,

peiriru ADN...

Intciruirea n}cleotidelor de mai sus, care se gS.sesc in citoplasma unei celule,clirr,tre care -\TP joaci cind un rol energetic, "cind acela ai

-o"o-"i-"i-"""iac;'l nriclt--ic, observ.incl lipsa de simetrie a unei nucleotide, deoarece uim"triu--",trc'bui sir. {ie setnnificativl pentru atragerea unui ortobiorri, ,-," determind" s[ in-ferim cai nu.cleoticlele nu pot-"ti vii (in"inlelesul unui infraLiont). t";1,-;;-";;.teline iciees. c5. am. putea adinci atit de 'rnult cS.utarea unei *olecule

"ii i""its:i ajungem ia minimul unei nucleotide.,cet.r. cc privcrste. dinucleotida N,A.D (vczi nota sz), de;i oarecum sime-tricir, datoriti'L rolului ej

.

particular, ch_imic, nu apare deioc probabil ca ea snpoat5" fi sediul unui ortobiont. Aceast5. dinucleotidS"'se bazeazi numai pe lee;.turi'c*valente, care constituie principalul tip de legituri. chimici, l; ;i;J".;':;;i;-tiile" dintre nucleotide inti-un acid nuileic se"realizeaLa pii" r"get*;".I"b*"i;;"t.[er \\-rials, lridrogenice e.tc,). Daci. se pune probiema i*ii i,oiiiit'r-,,ri,',i,",,'r'ri*stL .olt|Llta tttat nttt'lte nrrcleotid.e, gi am vizut ci numai in accst mod putem soerao solutie, 3tqnci, intrucit in acizii nucleici relatiile dintre

"r.r.oJial r" -il"r5"ra

pe,legituri slabe, ne puteln agtepta ca o cutie t,trntiicri pentnl ortobiont sL ficrealrzata dc o molecula conttguratd. nu numai de leg;ituri cor-alente, ci ;i cie tegi-turi slabe.

lntrebarea urmS.toare pe care ne-o prlnem este aceea dacL nl cumrra rnole-cula minirn5' vie este o stiucturS. din dumai citer.a t .,.i.oti.l., teri i fi ,r"uoi"L: ,g i:,i-"."g5. structurd in elice sau eric.e dubii. Se pune ;i proui"**

-;";t' ;"ar lr rmplicate configuratiile secundare qi tertiarc p,e ^carc lL i,r"ri"ie ";;ii ;;_cleici.;.i

-proteinele. Ar r:emine atunci ie cr.-i,ra't gan a rie"moiecule de acizinucleici de la un ansamblu de citeva nucleotid-e pini Ta c,-,"tigut^1;ilc -"tii.*"a*'complexe. ale- acizilor nucleici in cromozomi. l)in motive a"'simplitat"'-t.irii"-e;i simetrie relativl nu credem ci. trebuie s5. .'se meargn rtincolo c1e simetria eliceid.ubie,sau. a unei..porJiuni de elice crublir. Este gti't ?n a"si ARN nu are o con-tjg$:tl:,]1,:"q9",,regulatd., pe porriuni^prezinLa zonc cu sirnctriilr: .p".;fi..

"""iouDre ellce (rrg. r). -ln-trg-. l_se arati

e3 cum o molecull de ARN iu o singuricatena (lan!) prezinti. bucle datorate iegiturilor "..oi"t",rl siabe, in ."r" -'r-"oreprezentat prin linii legi.turile hidrogenTcc mrrltipic de tiJul Watson-Cr-i.li i"ti"-bazele

cornplementare ale nucreotideTor" sa. s" o6r"rrlj .i o "noie.uli. cle ARNcuprinde por{iuni de ,,elice dubli".

I'ig. l. Porfiuni in ,,elice ri.,:Lli', la o moleculi de ARN.

:]78 I\{ATERIA VIN

Fig. 4. Corrfiguralia Irrcfni' rt!iali ptr''"t rr 'lirrr' rul i' IR' H' Sarrrr'r' l()St))'\p.-\ {ilupi1

Iiig. 5. Structirie" uliei clics 6nb1c ApU l

S I'RLTC'I'U RA SI F T.]NOI\4EN OIJO{;I,I \'1O i,I.C U LEI \ri,I

itlaintc de a trcce la etirnrinarca datclol pc car c cercetarca contcmpor-an:-1"i'. '11'cra'r asr-1Pra tinor porfiuni rninirnc rlc aci

i tlt 1l.1ii;ltlA \Il'l

I)acir um-rir.r:inr o ciice cii,rbliL clc Al)N dc fornta clasicS" \\ratson-Crick, dcr:i',-nt.itir il-ADN 1i reprezentiitii schematic 85 in fig. 2, sc pot obsen'a. ulcerstt leglii'.r:intre bazele c,.rmplel-uenta.rc irurinict-' (cu doui cich,rri aromatice) ;i pirimicliri '{cu un singur ciilu arcn.iati$ carc sc a;aziL perpericlicular pe a}ia cliceri ciul,l .Ir stivir, una l;este a]'La. 5t-- oirsrrvii curn cele doud. lanluri (catene, benzi, :cir.:-letc) z:ih5-r-fo,.}:at lolnrer.:zii clir:

STRUC'IURA sI FIINC)1\,IENOLOC I-{ I.IOLtrCULEI I 3;g

Fic. 6. Structnra dirl {ig. 5 pliviti, cle sus irtuplt N. c. scerr..ian, i9.g0).?n p1us, in. cazulp-olinuclcotidelor, ,,cu toate ci iu geleral ielei prefer6 anulniieconforrna!ii, existS" suiicienti flexibilitate in consti"tutia lor rir6leculari, Dentruca intlegul sistem s5. producI ajustd.ri conformalionale ca'r:,rp.r,r. t" o p*ii"iUJ1i.;;nr.Am v5"zut c5" ;i pentm

-o structurS. nucleozidS.-fos{it-nucleoiidi ,inten-inetlil Inare nurnS"r de unghiuri de^torsiuqe-care permit un trunirr;i mai'rnare clec.onformafii dintre care unele sint viabile ;i prcfer-ate in airumite condilii, darcinii asemenea structuri se leagi in polinucieo-tide flexitrilitatea ar putea'deveniqi mai mare. R. H. Slrma obscn'5.: ,,in solutic apoasl structur-ile ^dinucleozid1-rnorroiodat (nuc1eozid5.-f osfat-nucieozid5., n. ns.) sint pluraiistice conf or-nl.ri.i,,)rlal. \ccst.,pluralism rezultS. din cauza unui cadru coiformafionalfiexibil.ltr :trnp ce 1|:-xtbtlttatea- estc perrnisi- gi conformatii alternative ,sint Dermise.totusi acestc mcleculc inccarcl's5. atingiir o iclcntitaic conformatio""fe pi*

^ie-ljt:,1,:"o^r. preferinte .- uncori. prefer-in!c ^

cople,sif6alc -

pentru' anumile oriel_'tiri" 100' Si mai dcparte: ,,Datele arati ca ln filasura 1r1 care se tlece de 1a mono-:nci- la dimer ;i de la dimer 1a tlimer are loc o purificare con{orrnationald. maiorir1a p1j611l pas, adicir r1e la climer la irimr'r rniiimea schimb;Lrjior e;te 1n;.yt iot.

Sir fie atutrc.i, inlr-.;rcicrr'rr, de gisit clementul fLrnclamental, molecula minimE.i'ie, I:r un dimer sau ln u't tlLiodimcr, adici cllfft am intuit mai inainte, la unsrinirn cl: elice drrbli.l llste in orice caz dc retinut faptul ci principalele mocii-ficXri con{ormalionaie apar c1e la monomer la dirncr (u'neori pr-ii dim'er ." poui"in{eiege minimul dc eliCc dubliL, daci {iecar-e parte a acestui ,,rainim,,"ii.'ion-sirierat:r un lnonolner) ;i deci t.it:i ttr trebui iii se jonc,e sansn uir,rl,u,i.I;rr un eleinent ituportant in ia.,'oalea unei a.seinenea' ipoteze esle si acelacd. iiecerca ,:ie la motrotner .la dimer simplificS" problema dilerenfelor de'confor-rnatie intre ca.zul cristalin ;.i c:rzui in solutie apoasd.: ,,primul pas in oiigo*.-tizar,:, adicir. de la monomer la

-dirncr provoacl schitrbirile'majord in confor:mafie;i dcci dirnerii incearcii. :;i- clevinr"r. puri ionforma{ionali. Din aceit motiv ne pltJrna;tepta 1:r" multe tri"sii.turi stereochimice comirne intre conformatiile in iolutie:l :lt :di:i, p.'.nl'r.r--qlisonr.:rii sLrpr::riori. De fapt, configuralia preferati p.olroGirC, -\PI- 5i d-Tp't in sol Lrtic csie lccclrsi cu act,r'ir r"p6rtntir pentru mollcltelereipectii'e in staie 5slld;1'r io:.

3ii{) MT1TEI1IA VIE

brrliirirriL' (clc 1na,t iir cousidcrarc in vedercilr:;ipti'.rii unui ortobicnrt),

in definitiv, nucleotida izolatii apaic foarte flcsit.'ill, total ncrigidii, irrr-il:s-tinuL ei confo{,$alionai depincle cic pnrticiparea la o oligonuclcoticii sau Dolii:u.-cleotidS. 103.

SEDIUL }'[FNI][E AL UN|I {}II:T'SBIONTllac1 trecem in revisiS. uncle concltrzii la care am ajuns in pa.ragraiclc |ie-

cedente cu privire lo sed'iul qn"ittinL al unui ortobiont, \'oln nota:-

o nircleoticiir singurl nu poate fi sediul unui ortobiont;-- lici o eiice dubiir" intreag-X. n'.r poate {i sctlirt'|, }}fittii'}I, ai unui ortobiont,

ci ar putea cuprinclc rnai mulli--ortobionii -guplali intr-o introdeschidere urtri'ir"Atit illN, cit ^li AltN pot fi rnolecule r-ii,

STRTJCTUR:\ .Sj r:liNOi\TENOI-OC;i.\ },IOLECULEI V]I 3E1

constatxm ci. sint po.-

MATERIA VIE

nu nrai au loc interacliuni ortobionticc cici cc1e1altc structuri, proteine, liiride,poiizaharicle, molccule mai simple, ioni, nu confin ortobionfi. Interactiunea lorihirnicS. (clectronicir) rietermini. unitatea lor de prima spe!1 (v,ezi gaP. 6), dnlatafarca lor la structura prirnarS. r'ie cletermind. in substratul 1or inforrnaterialun'cuplaj suplimentar informaterial, cu zon:r profunciiL a introdesctriderii, 6en-ferind, piitr ottosensuri biontice de influen!5",. o unitate a intregii structtiri. im-plicatc, ^care d.evine in totalitate o structurir vie. Tot ceea ce. s-a aJ1;at chirnic laitntctura prinr,urd. a,ie d.evine, prin spa{iul subiacent ortoexistenfi"i, I strvctitrdsulpclard- rrie. Chiar si atomii- structurii ARN fi ADN sint recuplali secundaria propria informaterie aitt iutroaer"hid"t". Numai astfel s-ar putea 'rteichidc posi-bilitatba unui joc intre structurS. 9i sens in lumea vie.

S-ar putea aminti cI" intr-o celull existi mai multe structuti primare viiclci ADN^ existi ;i in mitocondrii, eventual ;i in alte organele. Curn se .a-siguriunitatea vie a ceiulei? Cit timp intre structurile primare vii existir o interac-liune, in sensul c6 nu pot func{iona independent gi acesta este cazul intre nucleugi mitocondrii la ceiulele animale, ele intr[ intr-o cuplare subiacentS. in{orma-teriali recil>rocd.', chiar dac[ nu ar fi per{ect reciproci, sal1 nrl zrr fi decit uni-Iaterali, criplajul lor ar face ca una siL fie structura secundarl- r'ic a celeilaltr:.O

-.tructur[ cti ortobiont devenit5. ;i structur[ secundarS. vie va avea n1l numai-particuleie ei elementare influenlate prin ortosens biontic de in{luenf i,- ci ;i orto-i,iontui ei ya {i influenfat. Iar'influen{a ar porni de la introdeschidcrcr (orto-bionlii) primei structuri'primare vii, ceea ce ar insemna, la nivel in{orrnaterial,contopir6a ortobion{ilor intr-o continuitate in{ormateriali, adic5. introdeschidereaunici'a intregulrri organism viu, in cazul de faf5", al celulei.

I)ar un virus in celuli nu se identifici cu celula gazd5.? Fapt cste cl virusulfolose;te procesele metabolice ale celulei pentru propri'a sa.replicare^?1--piu:i-'ire'a celulei.^F6ri indoiaii c[ virusul, ca stiucturi primarS" vie, prin ADN-u1 sauARN-u1 s5.u, incorporeazd" o parte din celull ca structurir secundari vie. Accastaparte este disputatl de douir structuri primare vii, a celulei 9i a virusului. Nuie poate rp.rrdci se procluce o contopirebrtobionticd. intre virus;i cciulir, r'irusulfiirid o structuri str5.inl in ce1ul1. Numai dacl virusul ;i celula s-ar adopta reci-proc, intcractionind in cadrul unei conviefuiri permanente, ar fi eventual pc,rsi-'i,;in o contopire a ortobiontilor. Totuli, faptul cl.substanll 9i procese secttttdare.",tr, alc celuiei sint preluate de virus in scopul replicbrii sale constituie o 'separare.care poate fi aseminat[ cu hrS.nirea unui 91g"ttiu* prin incorporare.a. ;i .digerareaaitni'orgalrism, in cate caz nu se pllne problema unei contopiri ortobiontice intr-ointrodeschidere unici.

Contopirea ortobion!ilor unei ccltilc. intt-o intlodeschidere unicf care s5" con-ferc unitafea de sensuri (: ortoscnsuri) a accstui organism viu trebuie siL.se- pe-treacl ;t la organismelc inult,icelttlare. Nici o celtdir a unui olganism^mrrlticelul:rr'nu func!ion"ur":, iud.p"nclent, ci fiecare interaclioneaz| cu irltele, cuplirtdu-;i orto-biontii r-rinl ia introd^eschiderea rrnicS" a intregtilui olganism. Numai in acest ntodsc poat'c cxplica unitatea de sens, mental5. ,si psihologici a organismu.lui multi-celiiar. Dcsigur, ia organismele superioare intervine ;i sistemul nervos, iarr acestaaciaugir o lo-rm5. de iinitate de prima-,spe!5" unui organism, precunt;i procesec1e selmnilicalie, permilind aparilia inteligcn.tei,_ ilri sir poati.explica,.dupi cumam r,dzut, in sinb, fenomeneie de sens. in modelul oito{izic, introdeschiclercit 11use produce intr-u.n anuinil purrct sau zonS. de creier sau din alti i;.arte 1 "Igl-nismului, ci peste tot, prin 6rtobionfii,tuturor celulelor vii dir, o-rganisrn. Aceastan1 inseamnii ci organismul cu introdeschidere_ este congtient de ceea ce se

-pe-trece in {iecare cetita. Congtiinla este legati de procesc de semnificalie ;i deciarumai in raport cu lln sistem nervos ea poete sl apari. l9a-

STNUCTUR-A $I FL-I{OMENOLOGIA MOLECULEI VII 383Ifodelul ortofizic al ortobiontilor ;i introdeschiderii ar putea cleschide caleaexplicirii a douE categorii de f-en6men6: 1). o ;r,.""il;ri interacliune a

''ui corpcu molecule imediat iecine, de contact,'io1*".!1il*clcctrornagneLici, dar cuposibilitatea de a ata;a ^.eit" -ot"."t"'"otp"r"i'ui"-si a" a le corrferi ortose'-suri bioiogice dc influen![ (nu r. pot-*"pri."'"=ir.r'"[J*ini,:r;,i,,-gi',ir,.r."rri"r,i-fcstdri mai riutin.?*!i;,"it^it9 p'.,."'i,, ;!iq9;1;-'prr,,'-"ioo. erecri.onrasn.tl."l);2).cuplaje iniorinateriale i'trd org.anisme v' care ar putea "";uii:T'i:ijiffililil'0"telepa{ie ;i alte procese par-apsiholoerce.

s5' rci'etlim insii la rnolecula miiime vie care este o combinatie structural-fenomenologici de ADN.sau ARN ;i ra modul ir rure-." constituie intreaga mo_lcculi r-ie de acid nucleic.onot* "u:?TJrH:;te formarea unei strq'tcttt'r'i min"'irne cu ortobiont, se pot pre-

A) Structura minimS. se constituie, in preaiabil, datoritS configurlrii ci prininterac!iunile _electronice (for!e

"t".t--ngiretice, de ?"pt,r ;, numar ca. urmarea conformatjei ei spafialc'cap.rcazI" un oit%-u;o";l r" ,;;!t caz, in{iurnra ortobi_ontutui_asupra struitririi va ii foarte staue qi cleti;;;i" jffii il;";'iritiriii'i,evrden!5_ a ortobioutului, 1rc care experi*..,tuli, .ini'"ioarte ,,ri.i.B; structura minimh. ^se constitrii"- ;" -ilt;i ir.tti.ip"rea ortobio't'luj, incare caz influenta ":l:?i::r.]1:,

-".lrpru structurii i, tr"iiui .[ fi_;;"i"?,.f._celabila' Cum ins[, pin5. i' preze't, nu existir ni.i o eulaenf5" experin-rentali. inaceasti direcfie. vom presup ine c[ varia'ta e "it" "."iilo"i prarrzibill.ortobiontrrl trebule sii fie ;Ltras de o ono*itj--rir.r.trre, preliminarl", iarinfluenla lui. directi asupra ttr.r.i"ili minime .ti-inJ"^u ri vreodatl elucidatl.Daca ,,forta" caLe reline ortobiontul este mult mal itaLa decit ccle rnai slabeforte^de legrturl care inen!in tiri,.1"iu minimI", "t.in.i"-J"r,i]itatea acestei struc-turi in ralort crr migcarea'de agitafie ten"i.e'."ti-"^rlgrt"ti. cle fortele c1i'rice(electronic'e).. in acest .or, uni;?o;;l; ,r., se mai ara.ix atit cle ciirect evicrentic*m s-a arS.tat cuanta r'i pranck ra inceprrtut ...oi"i.ii Jostru.

.- -*.:t,lotl|j ":ti!i":1ul a'participa ra'.'onio,m";;; ,;,,;;.s1n:cturi ;i ar rri.birisa puna In loc o anumjti ct-'elgie,. atunci, linind seana ciL ortobiontJ intocu-it'''fs 6 cuanii" cle spaiiu, ,t., n", ii exclus' .o irt.r.niiiie en"rgetice ale vidului(tocmai la limita unei cuante cle

-.pa1iu'cu;" ;ti;;ir,i)'r'a'po"ta con{eri energianecesarir, de;i acest fenomcn, sub'o'asemenea form[, l, fi""t."r, tlc rr:rrricrrre"ln ceea ce Drive;te fornrarea unei structuri molecular" ili leni i;;;IiNiconstituitf, din inserierea de ;t;;.;;;i *i"-ir*-,,ii;"r;il;; problema claci. orto_biontii contribriie la clidirea ;;. --ii-i; acest caz trebuie sir se caute rnai intii oexplicare structurali,,d:?o*.. "y gt$i,1".e'"l"ii"*"p"rt" o asemenea etapr,l':-|.(:,rn o cxpiicatie fcromenorogi.i, rpt" exemlrru pent.l consriruir.r,a codurLrigelletrc.

Am vlzut gi se,;tie din l.riologia molecular5. ci polimerizarea acizilor nucleicise produce in conditii naturarc, b:Yologicc,.g;r, pr".rrioii-"*.ituqi ai nqcjcotidcior,cu grupuri macr-oergice (ATp, cTp, AG.ip .tii,:;;-i;;; ;r."d"";;,';;";;;_energetlce, cstt' ader'5.rat, in prezenta unor_enziinei a"i i"itt""auna lle o matriti.existentS de ADN. Cu aite'."i;i; '"u ioc f*rro*"rl"-^JJ replicare, in timp ceconstituirea codului genetic este rezultatul unui i"a.r"ng"t proces cie evolufie.Sc mai pric ci. s-"a reu;it;i sintera',i"-a"il.r i;';;i;:t"r, rearizindu_sc sencsintetice (o qg"4.poate avea rot. J" nr.reotitle), rleci proclucerea de ADN si degenc_poalc ii dir.ijatl" prin chimia acruala -- r"'-"Lotulr, culn i] rerrgit lratura si. >tabileascd. coclul *cncric?Tinind cont de consiceraliil" a" ,rrni-i,.;t;;;, ;;"$ probabil ca acest cocr,si, fi .apirut nurnai sub..infiuenl"

"ii"rrr"",i;r"; ;;";5tj'e6x ;i dcci sub irrfru_en!a directi a ortosensurilsl j1fs1*otriiot" u i"t-a.dJiO"ii, .i mai curincl prin

tIATIlltl,\ \:rll384

i'treg complexul r.iu. prin gicluli ADN -- proteine -+ pl'ocesc chirnice met:rtrolicc- , r,r-otcirre- Ait\. t.u'plinzint-l [,,rt,oructtnloqic intl'cg ansarnl'lLrl dc irrtl|actiruri

.o.'."it,'" cle mai so., i,li.:, prin in{luenta'-indirectd, a ottosensurilor dc influcnfi"asripra iltregulli

",oi"tiot-t i,jiogic implicat in func{ionarca entitirlii- vii (primitit'ir

i" iir."lr"t, i'., ..,-ol,.rincl treptai'printr-un :rsclnellea joc stt'uctrlral-{enomenologic) .i; ;;;:t;;rt-,J trcbuie inlclelsi ;i ipotcza Eigen-schustcr privind aparilia coduluigcnetic.'' Ortor.,nsur-ilc nu au influen{at, dcci, tlircct ARN ;i AD\, in cottst'itttii'eacoti'.tltii genetic sau a informaliei genetice, ci indirect, pril intcrmcdiul procescior-"t"1,ufii," 9i a interactiunii' aciii nucleici - proteinc' in acest {e1,, proteinc'1e,ca ilatcrie i'ie secundlr'.l, sint oal'ecu1n reabiliiate ca importatrtiL pentru organls-n.rclc rrii carc ccp[gesc stacliul de infrabiont sau mezobiont.

Or-toselsurild de influenll siut tyar't-t'itorii gi c1e pot intcn'eni pcntrr'r a ,,cata-Liza" anunite procese care apoi sint preiuatc db forqele electronragtieticc, rcspcciivr1e {cnomenele structulale. -Sc constituie un adevliat ,,dialog" (ir.r,c) structur:t-oriosensuri, fiecare structuliL gent'rind uil ortosens, iar schiml.,irri ale ortoscnsu-riior tind si sclimbe strr-rctuia. Are loc o euristic[ fenomenologicir c:ii:e aclucci""t"iii ttt-r-rcturale incit intr-adevir viala ;i ei,'olulia prezintl un ersPcct creatir',iiiin .i crcafic de spela II, nu una con;tieni;it_. S-ar putgl s5". intcn'ini ;i o cnri-'-ticii structirral5", morlific5"ri intimplltoare a1e struiturii, din strncturri sau sul>i"Jir,;1" .iterne, a1e mcdiului irrconiuriitor,

.radialii, ciar mr sc va pro'lr1cc nl-cioJat5", itt ahse;tla cotl;tientei, a semni{ica!iei,

-o cuplatc. aclit;'i, crt.tistiilit,7, rntrecuristica fenomeirologicS" 9i euristica structuraii, {oi-mali. N'-rnlai ln acest cL\zo-^r- o16"" o crealie"veritabile (crealie

.de spcfa I) carc nu poatc apai'fine e|o-1ur i I l,iologicc ccl plt!in pinl la aparif ir organlsiitclor vii cu con;tiin!i'*'

-tr.oi iti.i.tr^tit"nonienologic in ciolutil bioiogici.prezintI totu;i, car.ctt-rLrlunei''crea!ii d"e spe!a I ntir,tt,ttti, datoriti. nnei imblnlri-de eurisiici fenoinc-tiolc-gi;; ;tL,iiittt.i ,ituitorul", clesil;urate extrein de lent in timp,.ptit]-t1ti;i pt51,i,'1rr '-1,u",'arL Lrma;cl< 1i Darrtin. Dar' 9i r..':rr,ilca lui 'f heo'JosiLt,. t)obzlrarr-li.t-a.l,,,t""J"'t"".t";"i;;;;ll"'-^i""ot"fiei apJr-e inilrcptllitir, cu rezerl-a ci. nu este;;;ir; d"

" ..""lie cleplini", con;tientir, urmiriti ^pi'in. procese de semnilicalic."^ i; if ti*u iottuniei coclul genctic trcbr,rie sl fic ;i -rezultatul unei evoirriiiin care sursele fenornenologice "au iucat r:n roi irnportant. In{ormaiia genctici'

sc naite ;i rlin infcrm:r!ia fenomcn'rlogicir.

u{'ITa t{I}I.LTi, $I liraTr[ ^1liTllttrt{,tl,a

Faptr-i1 cL intormr!ia gcfleticiL aIC Lin caracttr.funclional nu mai este :rstirzinrLs lr irlloiali. \u nuntri"ci gcrr,'lc arL u inio:rnatie -{unc{.ionaii, dar act'st lttcnLiri.'i'rri'.i, Al i".lii organizirca lor: ,,g,'n"t.' cu f unclii corelatc sint ade.coriinvecinatc . . . o ploPorf ic" airreciiihil;'L dc

-3':n, u" a{li" in .grupuri ce. inrlepiinesc

i""rili lcgate int'r-e ile'r ro;.',.1o putcrn sfnu obseL.,'lnt aici o _anumitl analogie;;r^;i,r;;"";;; ilformatic ."o i.r un sistem de instrucfiuni al unui calcula'tor;i;.i;;tr';. \hai cir u1 asemerea prograln cste creat c1e naturl, ;i nu inscrisde c,rn intr-un calculator.

Se ;tie insl c5. ;i pro3ramek pot s--.ric .pioSrarn:. un lt ,ogrclyt' i.nformnli,or;'tti .t'"tt,4ocit auc.t dtcit o i,ritli"itrlorm:!introlci, fic ilttt.r:ti,.socia!d, f!c din.tr

srBUqruRA gI .!'ENOi{ENOLOC}TA MOITFCUDET \rur 3l!)

ln fo1d, itr,.formalitt geneti.cti trlt' {tcce&Fi sursd cu si ittformalta slyrLtclttt'ttid.i.progrannil) ;tr,: std la l.,ait tr;;t;tervdui

-[i:ii. 1n timp c,i inf'orrnaqir rrpiver=utuifiz,ig *t,. ,,i1Shefati" p1n cuplarea lumatici la irrforriaterie, infonirafia geneticd.este ,,prinsi" in structurile ADN, insi in urma unui proces de evolulie b-iologiciprin select ie narurald..- lntr-un fel, informa{ia geneticS., care este o informalie structurai;., este ana-loagi, dgpl cum am mai dbservat, cu inteligenfa artificialS.. Aceasta- din urm5.se deosebqte de inteligenta natulall tocmai pentru cf, inteligenta naturali. estestructural-fenornenologici. Informafia genetici este numai -structurall, degi afost generat5" fenomeriol.ogic-structuia-i. informalia genetic} nu mai conline fcno-menologic, de;i molecula-de ADN este vie; inforrnJlia geneticS. aciioneazS. struc-tura-l, ea este partea cea mai ,,osificat5," intr-un organiim viu.

Dac5. lucrurile stau astfel, nu putern res,oinge"ideea rimdr,ii vietii dc c5"trestructuri cu informafie geneticS", firi ca eie si iie vii cu adevi.rat, a

386 II.ATERIA VIE

rie AtrlN sari ARN), s-a dezvoliat o ramur5. noui. a chimiei sintetice, aceea achinrir:i suprarnoleculelor 10?. .ir,ggsf domeniu se referl la obfinerea pe cale sin-teticl de supramolecule, termen prin care se in{elege o asocia{ie ,,intre ilou} s:Luurai rnulte molecule, dintre care una este oaspete (receptor) ;i alta invitat (sub-sti'at)" 108. Sinteza urm[regte ca si. se oblinl asemenea structuri moleculareintre catre si se realizeze legituri necovalente, r:rolecula receptoare fiind concavb{cu o cavitate) iar substratul fiind convex. Partea cea rrai di{icil5. este s[ se con-st*iiasc:i nr.lecrile collca\:e, c1 cavitSli, ceea ce s-a ;i rer'git pentru o serie demolecrrle sintetice nebiologice rQg. Selectivitatea moleculelor cu cavitili peutructipierr,::r tic iutt,t,ntJte alte molecule sau chiar numai de anotnzi,ti ioni le face extremCe-utile pentr-u procese de separare a anllmitor substanle, chiar ;i pentru sepaeiriizoic4rice.

Ci:e:l cc cste inttresant este iaptul c[ Jean-I{arie I-ehn, unril tiiir speciali;tiirecnrloscllli ai .lorneniuiui supiamoleculelor, afirml c[ se pot constitui sistemede asemenca molecuie care s5. mimeze viala adicii, ,,sisterne moleculare ortlonaie,infomrate, cooperante ;i, de ce nu, capabile sX se autcreproclucl !" 119.

Cu siguranli cii se vor obiiile, in lipsa structurilor cu ortohiont, structuri cuanunite procese c1e via!1 mimatS. (\u'NI), dar nu cu o viati. naturall (VN). Totu;inu putem excltde, dac:i la o structurir \iM se aclirrgi o structuri cu ortobiollr,ca insarnblul s5. devini o structuri cu viaf5" artificial-natur-a15" $rAN) . Anaiogiadintre IA, IN qi IhV, pe cle o parte, ;i VhI, Vli ;i \:AN, pe de alti parit"este evidentir 111.

{,-e}e cle nai inainte ara15. ci nu ercludem si se pc'atl crea vi:L!5" artificiaid,in laborator dac[ se utilizeazd siructuri care capteazi ortobionfi (;i nu se ;tiedacd nu existd. ;i alle structuri dccit ADN, dar care au fost eliminate de selecqianaturrll) sau

STRUCYIURA SI T'ENOMSNOI-OGIA MOI,ECULET VII

:"1!a,crc',.fzornilor" (p. 1:17). Noti: faptul cir, si,rirrrslrilc:;i crorrr6;opij :ir c61;11r.rri5, a1iz1i:,;p"'l rixpilJi rr,;tizi il rl.(1 J.'ri{li):1i, prin strpcturile noici;1are sirniiilre si orr]onr,te a1": iicizijor rjlclrr.liii,r cl:,'c siirt corriiituii:i fr rrrii il aitii.

,to d-JJ!. ],. 15\.1 ihi,Jem,, p. 190.'

Dnp:,r llL-rrce -{li;r:rt.. ...]alla:rri .lrulri.. 11)81. n. 1):,

e !i;iriew, t'r, \X.!Ili,t] Ibidetn, p. 3.I Flancois jacoir, Lrgii*t2 ibid*n, p. j)9,'"3 ibidem.

"i jrl.r,, r 1lr.:::, Tir: ,:it:,ir ;rr.., .i i,'ia, l3'ilti:n;i:, ]1:lrr-lar-irf, p.1y..1,1i' IiLroks, 196i1. t,. ii.i.t-lr;rrv Hril, 1971. i); lirig'i 21.1 :,.ii1irio:1.:izi carn'ruli, sc (.uu(/.L i,r rrrlinr)rr_ili nt,ri 1111;i11 cortir,ti., r,.-e,t::n':rli:. !trlxilrt crtie ri: iltiilLrt--:;r:: rtltllt:t"i itr Diot.lLil;t ii;,tll,.rbtlinrt.lLOlnto[ui'sccrelir,t (1u !.iar]ala;:rlicl:i; tttl alt exetntrlu ci.r l'?i,'rll;liri-i. liirrir.l,lacirl corn:Lrrr:n1j a1 :t,r'itrlrirtii:uiili.pr.licilirrir cic. ll.1"r2

-

9.1r .ri Cristofoi j. Sirrrione,..ir, St,,ciian Dullit,.u, i:t,:intt,, Buciri,-rs!i, Eilitrira.iLt::tliiic:i sl Lr_c;.-

:lo1rcrlici, 193t1, ir. i-5.1r Un antiir;:l.ci,j conLin: Ltli ,lrrit ar:rilo i-,ilj,: li ul grLr-. ciif t:,r:{ii f

-COL}FI,, a..,ild {i:,;itrulia.,-

.) I 1 ri a ij,l -,, ,

rt-t

! Ll -a -,-

-irr-\r.

?

,:rrle ii di{r:rd, ri;i rr; erup cali

1;i11ii1;. l11gqlre;t-i {1,-ir.Li-.ili I:irciclr--rr-dti:t i.tr.u;,i:ti, 1jj:.1, r, .-i:?.

:r ::'l5^:r__^l :^: j,I !:"

, j:

;::,,'1iel iircit, tiacd, iiecilre aminoacirl e-rre c,:nsii]erat iiirra, uIur alfabel:l.rrrr11 ir r,c,i:ii it],:it irirre,er'ae_ e7ide[t cit sc puari: scrie ut] nuli,t; i1:liel15 de curiirle crr acest alfabei. I-)tLlli sr: corrsi.laril Iiijt:;t,icil7;llte dc o anrrlnil:i lungirnc, spr-i: erernplr1 iliir r arnir1oacizi, aturci si. ltrri ilr.ri1l, l(lt, crr.zirrie,cleri protei[e. Dar;i, 11 _-- 30{}, ceea ce ccresDlt]ti1r La c Pr.oteinL rnoCestd., r1]:;uri 1 10ri:,,, reitreziriti, lni:lr:]15'r care nu rnai trebnie cotnelltat. Spectlni rnateriei -rii. clc pi: piltliirt ci)LLtile ,.,iol..',cite,rar:tiiioane de proteinr: itLdr rrrLn.ll.-, urrice r5tr.zen itosc. ,:r,n. cll., p. 5Sl.

18 J)oi aruirtoa,cizi ciin ,,a1lal;':tul" de 20 r1e,.iltere" cortin atollli rle sull. crlin crrrrl;azlrlcist|iuei. irttre;riourii cie sulJ ai doi arniloacizi se lormeazii leeituri clisrilftricr.. in ,,"".i },.t *,i-r."ti;.t:lcTiluri initc rln,r;-r la.r!uri plctcirric.. cllnl ,.Jrn eall ini*litrci , fo,:rra{i't ,ii.: ,lc,La l,rrri,rr; 1:....,-riict, cupiate, prir doui legiinri r1isul{urice iritre cisl-ciire. I)oui. cisieine sr: lxri 1og:r, si ir r:aiiulurtuia si aceluizr,si laut pcptidic, ccga cLr rluce la lornt:rrra de bucrle. ,\ce-st luilu >r-_i intir;tllj:atin':r} di* la'!urilc pcptrrlice aie i'suli'ci iAu' ilol1er. cth. cii.., p. 10i).Legilturilr: r1e hiiirogei.r- sirrt tipict: pJnlru jlolimer-ii mateliei -rii, atir: pellru or.ul_ai;rt:, rii si;-'-'rllru acizii nncleici. llle duc la con{oriuatii irirlimensicnalc a1e lan.lur.ilor'rle arlilroi:ci::i :ar: jelri:leoti,1c, unele dintre cJe e1i66,irl4ls. i'r cllzul r;t.oteinelor. sr,ructura secunil:tr:r L:uprird( doui frrr::iet:-;ice: g.

-

elicc si I -strar ii3ruce Allxr.t.. ..,. .ya,ne-t L). 1y31.o,., o.f . tt,:,, O. itU.

.1e Pioteinele globulare sint consiituite din jartuii carc se infigoaril rilltpr-cu11ar in {ornr sfer.;.ij,d;!r illtr-un mod foarrte lleregulat in interiorul acestci forme gelter:rle. Unelt. nr,.tiuni tliri rrrtrl,::, n;giobula.e pot conline regiu'i. scurtc de proteinir, suir {r:r.ri de e-eiice, Ceie irLai.*ult,: prr:,1.r:rii:

388 I\TATERI,{ VTE

sint slcbulare, Forma globulari este ruc:llinuti rle o ;:rultitudine de legdtuli disulfurice 9i legdturlionice (Ste-zen Rose, o/. cit., p. 61).

Pro'reinele fibrrlare se gdsesc in mernbranc 9i in spaliile dintre celule in olganismele multicelu-lare, asigurind rezistenfa mecanicd a lriateriei vii.is Spte eliemplu, proteine globulare se pot cupla in inel sau in stlucturi sub {ormd, de elice.

Lstiel, actrno estc o proteini globularS, care se agrege in Jila+nente de a,tind (grosime 7 mm) sub,forrna a, doui etice, una infaFurat5. ln jurul celeilalte, fiecare elice fiind o inli"nluirc de actine globu-lare (Bruce Aiberts, ..., James I). J^/atson, aP. cit., p. 122-123).

21 llruce Albelts, ".., James D. lVatson, op. t:i.t,, p. 127.22 ibi.Lien, p. 121 .23 Arrn }iol)cr', ,rf. cil., p. 116-i20.4 lbidcm, p. 116.2t

-{.;rn itoiier, cp. t:ii., p. 94, pltzintd o imagine ssgestivir, a acestei capacitili selective a pro-tei:r':ior erziill: ,.1.'rr:teiriele sint molecule incredibil de lungi si pot fi conparate cu nigte trenurncolosale

-

rt tren cu 6000 de vagoane (ceca ce ar corespunde Ia o proteini. medie cu 6000 dearuinc;lcizi, n. ns. ) ai arlea o L':ngime de 70 de mi1e. Cu toate acestea proteinele reactiol]eazAcu rnolecule care sint comp:],rabile in mS,rime cu un singur vagon a1 trenului". Acest lucru se dato-re;te faptului cii plierea ;i impachetar-ea proteinei dau o asemenea form6 proteinei incit aceaslaoier5, pril anuniti :uninoacizi locuri privilegiate de interacfiune. Conform.afia tridimensionali,, struc-tura rerfiari, de-zine esenlialS pentru inlelegerea funclionirii Fi lunctiunilol proteinelor.

2ti tL;s-.,, -

1)f'

U!uc rf,\ P.e7 Curn estc cazul albuminei clin i.u, cild rrui cste fielt sau copt (Ann Rollcr, oP. cit., p' 118)

sau cind ;rroteina este j.ntior!:s6 i1 -s6l1ifii cu concentl'alii. {oarte mali de shruri (Ibidem, p. 124*2! Bluce Aiberts, .., Janres I)' \V.lt-con, t,!. ci.t., p. 11i.!e Ste'zen Rose, op. cit., p. 69.30 Bruce Aiberts, ,.., James D. Wnison, cp. cit., p. IZ7.3t

-{nn Rc11er, op. cit., p. 76.32 lbident, p. 104; gi in continuare: ,,Irroteina, adicS secvenfa de amiroacizi care lndepliregls

cel nrai bine o asen'renea {stlctiurrc tsie selectatX cu predileclie ;i rnenlinutd prin eliminarea indivi-zilol dezazantajati cu o proteilS, mai pufin e{icient5"' (p. 104).

33 }fihai l)rdgi.nescu, Sttu,ctur'i si inteli.eerl,td, arti.jiciald, Revista de filosoiie, XXV, 1978, nr. 2,p. tr66-167.34 Vla(linlir E;;6rr, lci:ll nzrtiei:i uiraii, Bucule;ti, Eciitsra lledicalir, 1981' p. 19-29. \eztZ;t"rnea, Tro.tctt d,t: rni.crci;iologic

-qeu,ertl.,i, vo1. l, Rucuregti, Editura Academiei Republicii Socia-Rorninia, 1983, p. 29*281.9iGI; stes5 Bruce Alberts, .. ., J:ttttes D. \Aratson, op. cit., p. 232.ss Vladillir E;anu, of. ci,t,, p. ll9.ii ibirlem, p. i19; \:ezi ;r G. Za.rnea, Tratat tle microbiologie gerxerdld., vol. I, ed. cit., cap,

^ualuv& uirttsnrilor' qi arig'inea si eL'alutiL:t xirusu,r'ilor, p' 256-269'

3s \:ezi, spre exenrplu, Steven Rose, The chemistry oJ li'.fe, ed. cit., p. 252. Autolul se intreabdsi arat-i,: ,,Care este, de fapt, definifia viului ca opus neviului? ... mulfi geneticieni biochimigtisint convin"si c5, un sistent poate fi clescri-s ca.riu cind conlineuncomplexacidnucleic-proteindcapabil de autoreplicare plecis5, pi de mrrtalie. Alfii cred ce incercarea de a defini viafa in acestmad nu este satis{iciitoare. I)e:.igur, unele lucruli

-

ciili, {1ori, celule de droidie -

sint vii. Altele -ca noleculele cle sare, uree, sau amiuoacizi

-

nu sint. intre cele dou5, extreme se gesegte o setrli-lunl.e nesigur5, unrplutii cu coacerlrate, vezicule, virusuri 9i alte forme biochimice ca mitocondriis'unucleeizoiate' Nuexistaolinie netS;irapidd dediviziune intre viu 9i neviu' cele douiextrernesint {oarte di{erite Fi una este corrvertite in cealaltS printr-o selie inlinitf de mici paSl, dar numaila extreme putenr ii foarte preci;i" (p. 252).

3a lbid,ern, p. 252.aa Ibirlern, o.72,{1 Bruce Alberts, .. ., Jarn

STNU TUn.A, 5I FENOMENOLOGIA TJOLECULEI VII 3s9

a5 Un epizom este plasmicii care Eoate fi, fie autoncnl:, Jie integrat6 cu un crcmozofiI.{6 Lotrise B. Preer, John }?. Preer Jr., Inheritance of i.njectir.tus elem.ents, in l,ester Goldstein,David M. Prescott (eds.), Ceil biolcgy, 'taj. 1, Gexetzc pi.echinisnts of cetls, n-err York, AcrLdemicFress, 1977, p. 322.a1 lbiden, p. 322--323.a8 Liviu 1!{. Popa, Rodica Reranc.rici, of . cit., p. 114.1s Ibi,dem, p. 35-,{4 ;i 160-2r1 1.ho lbidetcz, p.36.

-

ut \-"1i, spre excmplu, Ilartrasrvani FI. Sarrla {ed.\,, Nu:Ietc a,aici geornttrl, artd d,ltzttuics, NewYorli, Qyf61',i, Pergamon Press, 1980,52 Zeno Sitnor. Biorhi',nia cu,attticd, si. interac!ii sfeciJite, Bucuresti, Editula StiinfificS., 197353 Nadrian C. Ser:milrr, CrT,staltographicinaesti'gatiin aj r,ligonutleotirle'structurt,in R. Ii. Sarma,(ed.), c|>. cit., p. l4A.5j tr;'alter Itom:ln, I\tihai Driginescu, Eroiztlia inteiigttt.tii aytr-ii.cialt, o intuIrg,nit,i u+t:uyre si

a corelrt!ici ilintre ele. Cr'n.seciniele saciale ale telniciogiei itr,teli,qenltl, arti..litruir, in -

!,LA.I.ERIA VIE:nn

ulrde sitrt 1!11:rlrlfoiaii &lf)rnii d.t c:lri),t;-1. sc rrlili::e;lzi; 1'1url;)fe clr si-':Tlilul 'rt-iln ceoare':e 1ln;u'^reie f5'ri'prirn Si't IcZeITat. p*,.irt',trt,rr.iL-aica iltltnilOi di:L r:iclLrriit 1j3'zOlOr' dupSr culll '/Orn a!-ata intl-calta nota.-'

- nimru 1i clezoxilib0zfl :;int pentozi:. in.ciclul l,rr fiin.i L:uprilLse cits ulr atonl de oI:{c:l iJiie'renla di'trc ele se rctel.e. ia ,,,,o lli* leqiLiuriic cirrbonulni cl ; r:iboza coniirre qiuti:ui o1{, iti timp""

i*o*iritora este lipsiii ^i"i a" atoir;l {g 6;iqe*, d.e rrrt,.ie ';i rltrrunii-ca deo.ri'

Suprafala iucreliti i t^itat"f"i (sug'li,: pockeil cli:r ilucleoti.rlii -sc fc{!lfe 1a c;rn{rrtnafia spa}ial{ai110]g6u1eidgzah5,r.T)acd,baz.eieauoc{)fiformafieplarri,,tiioieotr,]ad'l:zahSralEilrsclrittr}loconformafie nu tocmai pluuA. p*l.ta 6ou5" co''fortlat,ri, ci"pe c.unl se. a.atii i'i {ig' 1i: conforlna}ia2E, in care +tomui C2' u" g,i.*At" i,ta.cirtat irlsprir C5', iiitasnpia r-larrului ccioilalli aiorni -ai .u;ollculei;cc.rrformafiaBE,incare"?;;;iC,j;;;;"i*1rep'eatins1,.c C.i',.fiin

sTRIIeruaA gI I'nNOMSI{OLOGIa. MCLDCLTI_Er vtl

Dor:5 ase,rnenea molecule se leagi intr-uu o,linrer

39X

pri ntr-o

.^\)i

I e girturir f csfcdiesterici,.

6':-cr"\/ r,, -roslct |

-

o-*-

LeEeturd'fosfodi-qsteric6

O }eg[tur5 {cs{oeste;ici e.s.le Ce {crma

adicf,

Oia

*F:Qjoot^tA'

it'l^

\."+i\"i

! bczd

ifFi

nil

_..-

--_t\ -

-*[,rl

o-

-.-lD,

II

-CI

rezul1;rlil imedi;:t, din fignra alteiierari, se;-rlii!'ic"ltia leg6turii fc,sfcclie-cr.rrrc...Sr: cbserlit ci i:rire cr:le tilLrd, rlrele(;iridc, iltre atcniii ior C3'isnsl si C5'iics) intetvin 4legtiruri, lar prirri la C-i' (jcs) ircA clori:i, irrcit po'r inter,reni 6 61ghilri rle torsiunc: ii, p, X,5,

",- t.Autol'ul se' refeld doal l:: itlprecizi;t urighiiirilc-.i iilr tor,siur;e ale'legitr:rilol fosfocliesteric..'i.i",",rr-der: cd (id uilghiurile rir: iorsiur,e 6l.p;r.i, ijr rt,Lir rni;srrri, cll{igrriali:r spa,tiala a, clirnerrrl,.i.

" .67 trlanraswarn'/ II. Silrrl,, 'f he *.se of nuarea,r ma{nttic resorL{rn..e sf,ectrttsc,:.tl:1t to d,eteyni,tte

nu.l.Lic a,:;{l geonxdr}: ttttil tl.;r,tt;ttit;s, in Ii. iL S;."1 rt.l i,.1.). 1, ri,.. p. J.5.. ,.

"t, Il'j lr;tt, n.,29; o Parte llin t..)z17]1'.1Le rc;r:ritiillre la o aserneuca strrrctur:-r sint dqstul de precise,Irl.lrrllt{'l(:-11!ctodclur exporinle;rl:alr: si a-le carlr:li1r'li)r cori}rutcrizate auxili:rle si rntii;lies a m6de:lelor.utilizilte. [)ar.o patte iin rezllt*te:, i,:l :ai]{re:}si strriol-ilr:il :;irrt ir.,ai pufin nrecisr. s; :rr_l cferir o sigp-ran!6 a, ex,lrtiturli;rii c;u'rtitative pentt.,, t,,at,,u.g:r struttilr:i.

re 5a,1ria:r C. Seern;ll, Sitgla tvr,'siiti .r)t..iii.li06r'c.f'xu frr ;u.tdeit ,:tt:ii|, s:ru,:itt,t,u! sirrrlies, in Il.. Ii,Sarma {ec1.;, of," ci.i.. o. 47-El._

t{r }tarir;r,s,-vainv lf. Sarma, j-. -Dtd,{ retii': a ltu.ttlt. iit:l i:.:? }is tiit':rse sf,ttrini c.it+riitttrario?Ls (tvltiihe u,drnce .',' t t(t'!!rdli r'

"i:ii;..,u' itrt,,.r,.iJ:;, rrr I,i. Ll. Sar.;rr.. ,,.,1.r, / i , ,li.' "'"- "

-

?l {-) rezolulie cXe 0,9 A ;ru obli;rut :\iexancir:r Ricir gi 6llatror';ltc;ii, la }I.1.'-il. iCnp;i R. 1{.Sarrna, *p. ai!., p. 9t).\.

?t Bazele nucleozidelor,-

piri,midine, care au

num.ii,rarea atonrilor fiind in-

furine, care au doud.

MATERIA l.IE

ordinea li1, C2, t\i3, C4, C5, C5;cicluri iiprte, unrtl hesaa.to*xr.c gi unul

respectiv nucleotidelor din acizii nucleici se impart ?n dou5, categorii:un singur ciclu cu atomi de c,xrbon $i azo t

f ent.aatomic:

unde numArarea atomilor se face in ordinea Nl, C2, N3, C4, C5, C6, N7, C8, N9.Compupii ciclici arornatici, gi intre ei purinele si pirimidinele, :;ir:,.t molecu.le plane cu o grosime

de 3,{ A, J. D. Watson arata: ,,Nu existi nici o iudoiatS, asrpra, lormei tuturor rnol,:culelor aro-rnatice. Eie sint intotdeauna plate, indiferent de mediui 1or ircorijuritor" (J. D. Watsor, op. cit.,p. 121).

In categoria !>iri,mid;,nelor sint cupririse :-

uraciiul (Ui

l1

'\luIt! it;!it r

uf ;"r\-'N-

-Oi'J

-

citozina(C)

i\l l- :

.^--c\.,iil- l\itiL]a c,| '"-\.._/"\r\^I\U

t-{

-

timina (I)ollH,C-

-C*" -c- tNli-{11iHr- .-"-\N-l-\\C

H

STRUCTI]RA .5I N''IiNOMENOL6GIA MOI-ECI.]I-F]I VII 393

ln categoria purine sint crpririse-

adenina (A)i ,'i h.

'{\. y'"-\5r.t/L!

"'r.c' ii 1.. a ,^r-r"N/'\rrrZ-'':: ilu

-

guanina (G)duli

r'.r -C ./)"'c- 'Nt-j

..^1 !!HL lll I't'f'l-c-r{zo=*n,

il.I

?n coristituirea elicelor

39{ !ilATTNIA VE

dintrcieotida iricotinanidadenin6.,$*icohnrrmid0

.t-A-t$fi,

cii:-o -@-@-c -c-r

Diiosfot

Riboz6 0H 0t-{Ribozd

r, coenzirne care palticipi 1a ttansfelril de hidrogen in proce.sele raetabrjlice. Cistigind, prin a,eeaste,un atom de hidlogen care sc atageazi, 1a nuclcotida nicotinaruid5, se obfilo rnolecuia dtnureritlNADH8. Moleculele NAD gi N.A.DI!: sint dinucleotide, una din lucleotitle (nicotinamirli) nefiindde tipul bazelor din acizii nucleici. in schirnb, molcculele de AfF gi ADP slirt nucleotide cu baz&adenini, larg folositi ln acizii nucleici ADltr 9i ARN.P Dup:i J. D. Watsorr, op. cit.. p. 298.f Irogd,turilelVatsou-Cricksintlegiturislabedelridrogen lutre Loazc cornplementare, gi aourno:

F""""di.f | | | r I F;;; (cif"d;,.r{,Al I I I I I f ti*i'd(T) I

_ .

ln parjg.a s$1S1., mai sus, arr fost reprezentate puriuele -care au doud cicluri ar.omatice cupl*te(vezi nota 72) si deci ocupi.o supra{erti, mai mare (reamintirn cd toate bazcie s?1t molecule piate}

$i au o lungirne mai mare declt pirimidinole, reprezetrtate iu dreapta, care au nurnai un singur'cicluaromatic.

tndetaliu,cupla.ieleA-Tll A-Uaucitedouileg5.turihidrc;genice (fig. 12), iarcupiaj,l G-Care trei legdturi hidrog.enice (iig. 1i).

!r NAD e;te

"rH\^latki. '"\Ytt-.'ilsk T'"--ry.t/|_*j".''o\,. I [ \-H"-{Q{u*o-t-'L\___\A&

Irig. 12 .Orernple de douii leg{,turi irirlrogerice lntrobaz.eli lucleotidq:lor (duptr A. Ilarnchin, 19781.

rocninb pq4r

IIII

hH..,,1

Timinc i*-r&'

,I\s|t5F \dt.

STFUq'IUF-C, SI FIINOIIIENOLOG]A ]IfOLECIJLEI liu

B5 i)upi lames C. \,Va;lg, "i)1,.i foft;isornr:rase.s, Scientific -{rnericar, 1982, julv, r. !4.86 Tlrip,i; f.ha,}-les J. -lrlrir,lr ir:r(1 -eurg-lt.rr l{im, Arcessil,ie sur|a.e .ii{(.t o.f tt,ucitic tciris andtheir relatitn :,t

.1:;!din.g, :;itlu:;t,:!ir,rtI !rut::itir,tt anci pro!r:;t terogtt:iion, irr Ii. Il. Sarrrria, (ed.)c,p. rii., p. 1-l i

HUCitc: n& 'r" 'i ,i '\ ,nl*^"+'t-'^---:- l'Vt"* \' ':iii!

' li,= ":-.- ),':':- ,

- ,r'' '"i-t{:, ,; Grcn'nL

tf; , "-.- * -'l ,.i

^.,2,., I,d. ,^ -,:- -;-.r;\t-r.. ..\d,.e ; lr - ----i\ \o,"-- \r.\

-._\ _l.-0,/-.. ' t ^ z/ '+. '/- tnu

'r ,^ ) "

'un-{qr I i

_ "\+-\ ' ! 51'\Y1^/--.{\.\.. ,/'.\'

Fig. 13. Trcr 1e6'itr:ri ludroge;,ice infre ilazele S-uirrilre i(i) si crtr,zu:a iCi icll:pi1 A, l-iarr.h'rn, 1978)"8t

-i. .l). Watson, {,1:. t't!., ' . 12:i.

tB ii:;id,em.8* ]bidtn. F. 23-s.x0 R. H. Sar,ma, in ri. l!. S.rr-:'a t.rl.l, r'p. i::r., p. 161.s1 C)bfincl'cde f.Suistnrrt;r1.(1969) ,dup!. It. li.Sa"rnriiit''1.),r;t..it.,r. 16$giiE3.er R. lI. Sarrna in I'i. l{. Sorrna. iec1.) c1>. cii., p. 169.s3 R. li. S:l:rna, in I-1. 1-i. Siimta 1,.:

tsAIlI'IiA :r Ilj-::

NNFORMATTACAPITOLUL 10

COHPOITE,TTHLE SE$IItNTICE ALE INFORIIA TIEI

SSS{ANTICA ST SUITMCT

Teoriiie semantice uzuale cauti din motive de,,obiectivitate" sl evite subiec-tul. Semantica a debutat in;tiin!5. ca o disciplinl lingvistrcd". Setnantica l,ingvis-ticd., privit:.d limbajul ca extras, rupt de minte, caut5" s5" explice inlelevil prbpo-ziflllor, uneori prin formula lor iogicS, legat5. de condifiile de ader'd.r, insl-deregull trebuie si se recurgS. ;i la o s{erir extralingvisticS", redusS" unec'ri la unse.t de. componente semautice primare din care s5" derive intelesurile propozi-tiilor ;i cuvintelor. Cu toate acestea, se poate dezvolta o semanticS. lingvGticiformal5", adic5. un sistem semantic (deoarece orice sistem este formal) . O seman-tic5. iingvrsticir formali.se poate dezvolta gi pe baza unui in{.eles baza-t pe re-lalia dintre structurile lingvistice gi acliune, dar ;i aceasti- semanticS. se love*.tede timitS"ri inevitabiie orin ins5";i legarea lirnbii numai de ar:tiune. Totu;i, intr-oanurnitS. nrisur5., pentru anumite domenii aie realitltii, o ti:,emen,ja semanticS.poate avea un anurnit succes. ln reaijtate,,iimbajui natu.ral nu poate fi ruot den:intea omului, se remarcii" tot mai muit de c6tre ii,-rgvigti i-:. Noam Chomskyconsider5" limbajul natural ca rrrr orgn+ wental 3, r.l.ar, mai exact, ar tr-ebui con-sicler:rt ttl:r b;ocesor mental, aCicS- *n plocesor informalionaL natural, speci{ic.

{Jn suflu nou :Ld"uce apaii{ia inteiigeiriei artificjale, in r.aport cu care se sfu-diazrn,

COMPONEI\TE SEi'{ANTlCtr ALE INFORMATISI 397

complexitate (de tipul intetrigenlei), \ror11 dcosebi dor-ri- inari categorii de subiecli9l anunle:

-r,,,,tt,'uri tt"tott

-rrienial -

i ]sul,rect

- '-^-,,r,. --.'..111"t'-;rfu .r:,,'.1; :'l,ll:;,i''"'

Cei m:ri tllor de stuciiat astiazt esie satlliectttl iti,funrtatic;i ri, tc,-]ea cu r:i se rnocle-leaz.i adese:r ;i subicctul tn,etttitl it,dLuvtLl, Iinr.t:!.:'. L"r rcaiitate, intre inteliilentaartificialS. (IA) ;i inteligcnfa natura.lir (I\) ni-r se poate punc sclnniil egallitiiiii.Aceasta nu i1]seanlni ci nu :ir putca

-sir apar}" ;i o inteligrn![ arti{icialir de tipulcelei r:ii, respectiv cu ingredienti biologici 9i cri c{ecit inental-psiholugice, ac1ic5.o inteligenll" artificialf, vie (IAV).

Nu orice procesor est,-: subiect. O proccsarc tehnclogiciL chir-nicX-, necanicd,electrici nu csie subiect. Asemenea procesirri au 1i1i calactel ior-mal deo:rrt:cc re-c-pecti anumite ri:guli si :rnumite legi. O lar:gii categ.orie ile l)iocesjoere, neavindun caracter informalional ilirect, nu poatc fi jnclu;i" iii cl:i:r-l silbicctiior. Dealtfel arn vl.zat ci nici toatc pr-occsoarele inforn-rationale nri pioi fi con-\ider.rtesubiecli, ci numai cele care deuir.sesc c anulnit:r coriiirle:

39:J INFONMATIE

proceseazi &umai ca se triiascl, si reprod-uc1 specia, ci ;i ca sir se irnL,og[-ieasci din punct de vedere cultural;i spiritllai, pent-ru a reprezenta in mod con-;tient insirii existenla gi pentru a cre_a. Procesorul mental face parte ciin om,ca o parte esenliall, ins[ omul nu se reduce numai tra el.Iiu nurnai'semantica lingvistici eviti subiectul mentai, ci 9i semantica 1o-gicx.. De asemenea, semantica ,ltiinlei. Din punctul de vedeJe care ne intereseazl,[eoriile sernantice cele mai convenabile se datciresc lui Gottiob !-rege ;i MarioBunge. Ca o varianti falir de teoria lui }Iario B_Lmge :'rr

_rnai putea fi- consi-deral1 teoria semanticl- a lui liicharC X'Iontagne ([,in'ivcrsal grant'rnar, Theoria-,vol. 36, 81A, p.373-398), insl in aceasti etapir ne este suficienti teoria 1uiBunge. De fapt, Gotilotr !-regez riclicd. prirnril problema intelesului

.(meanirg) caprinilpal fenomen scmar-rtic -cieterminat prin sens (Sinn, -sense) si s-emnificaiie(eedei,tung, reference). Daci ,,Bedeutung" Ia Frege, tracius in limba romS"nl

r,rin,,semiifica{ie" (prin,,reference" in limba eng}.ezl), stabilegte o leglturl cuiin obiect,,,Sinn" es?e mult mai pufin clar. Sernnificalia {l3ecleutung, referenceieste ceea ce desemneaz[ obiectui denotat. Frege arat5. ci sensul este cuprins ingi,ndul pr careil trezelte un semn sau o expresie. In acest mocl, Frege deschide

.caieairnei seimantici cu su'l:iect asupra clreia chiar insisti intr-o anumitS. m5.sur[. Preo-cupat insi de ,,valoarea de-adevlr" a prcpozi{iilor, dintr-o. tendinll logicistd"sp6cifici punctului sl.u de veclere rne a construi matenatica;i intreaga.exprimareurnanl bfzate pe logicl, el i5i ingusteazii, viziunea sa semanticii.. S_emnificalia uneipropozilii devine, pentni el, 'i'aloareit de adevir- a propozifiei. Iar pentru a da.in ionlinut mai concret sensului, transferi acestuia elemente importante- ale sem-nificafiei. I)e aici apal neclarit[lile ,,sensului"- l-a

.Frege. Dar-.sensul lui Fregepoate fi interpretat-in mai multe moduri, astfel incit poate fi o surs5. pentrtrrnai mnlte moduri de abordares.

Astfel, Mario Bunges, respingincl in mod indreptSlit, riupi pirerea noastri,o sernanticii a inlelesului baz:tt5, pe valoarea de adevir, construie;te o semantich.flr[ subiect mental bazatl pe sens ;r semnificatie in care, rie fapt, sensul este osem*ificalie de context adicl are un caracter formal. Aceasti semniricatie de

-con-text -este foarte importanti qi o intilnim astlzi in inteligenla artificial[, ea func-lioneazi efectiv intr-un subiect informatic. J)e aceea relinem liniile generale aleteoriei lui M" Bunge, dar aceastl teorie trebuie completat\ ct senswl' fenomewt'lagic apar\inind piocesoarelor mentale. Ajungem atunci la urm[torul conlinutaI nofiu:r.ri de inlel'es (meaning):

l-sensul {scnsul fenomeno-I logic)