50
Elev:Ulmanu Alina Elena Clasa:AMG II B STUDIU DE CAZ PRIVIND INGRIJIREA BOLNAVULUI HEMIPLEGIC CU AFAZIE. INFARCT CEREBRAL.

Infarct Cerebral

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Studiu de caz

Citation preview

Page 1: Infarct Cerebral

Elev:Ulmanu Alina ElenaClasa:AMG II B

STUDIU DE CAZ PRIVIND INGRIJIREA BOLNAVULUI HEMIPLEGIC CU AFAZIE. INFARCT CEREBRAL.

Page 2: Infarct Cerebral

STUDIU DE CAZ PRIVIND INGRIJIREA BOLNAVULUI HEMIPLEGIC CU AFAZIE .INFARCT CEREBRAL.

Anatomia sistemului nervos.

MADUVA SPINARII

-Se intinde scheletotopic de la artic. occipito-atlantoidiana pana la L2

-Organotopic - de la partea inferioara a decusatiei piramidelor pana la conul terminal, unde se continua cu nervii care alcatuiesc coada de cal

-In canalul rahidian, conectata cu efectorii /receptorii somatici si vegetativi prin intermediul celor 31 perechi de nervi rahidieni –

Page 3: Infarct Cerebral

CONFIGURATIE EXTERNA –

Page 4: Infarct Cerebral

STRUCTURA MADUVEI SPINARII SUBSTANTA CENUSIE – strabatuta de canalul ependimar, care se termina prin ventricului V Krause -In partea anterioara a substantei cenusii si in partea preependimara se gasesc neuroni motori grupati in nuclei, care coordoneaza activitatea musculaturii somatice si activitatea vegetativa, in special S, cu exceptia zonei sub S3 – contine neuroni PS

-Coarnele posterioare si zona retroependimara contin neuroni senzitivi (al II-lea neuron al cailor senzitive) si vegetativi

-Si aici neuronii sunt grupati in nuclei: -Zona cornul comisural Pierre Marie

-Substanta gelatinoasa Rolando

-Nucleul Clarke si Bechterew

Page 5: Infarct Cerebral

STRUCTURA MADUVEI SPINARII

•SUBSTANTA ALBA – este dispusa in cordoane, care contin fibre ascendente, descendente si de asociatie

•Anterioare

•Posterioare

•Laterale

Cordoanele anterioare: -Fascicule descendente – piramidale si extrapiramidale

-Spinotalamic ventral (fascicul ascendent)

-Fibre de asociatie

Cordoane laterale: -Fascicule descendente piramidale si extrapiramidale

Page 6: Infarct Cerebral

-Fascicule ascendente (spino-cerebelos direct si incrucisat, spinotalamic lateral)

Cordoane posterioare: - Numai fascicule ascendente si de asociatie (spino-bulbare Goll si Burdach)

STRUCTURA MADUVEI SPINARII •SUBSTANTA ALBA – este dispusa in cordoane, care contin fibre ascendente, descendente si de asociatie

•Anterioare

•Posterioare

•Laterale

Cordoanele anterioare: -Fascicule descendente – piramidale si extrapiramidale

-Spinotalamic ventral (fascicul ascendent)

-Fibre de asociatie

Cordoane laterale: -Fascicule descendente piramidale si extrapiramidale

-Fascicule ascendente (spino-cerebelos direct si incrucisat, spinotalamic lateral)

Cordoane posterioare: - Numai fascicule ascendente si de asociatie (spino-bulbare Goll si Burdach.

STRUCTURA TRUNCHIULUI CEREBRAL

Page 7: Infarct Cerebral

•Pe toata intinderea trunchiului cerebral gasim nuclei motori:

•- Pedunculi cerebrali – nucleii n. III, IV

•- Punte – nucleii n. V, VI, VII

•- Bulb – nucleii n. IX, X, XI (ambiguu), XII

Nuclei senzitivi: -Bulb - nucleul Goll si Burdach - nucleul fasciculului solitar (VII, IX, X) - nucleul gelatinos Rolando (V) -Punte – nucleul n. VIII (componenta vestibulara 5 nuclei, componenta acustica 2 nuclei – dorsal si ventral)

•Nuclei vegetativi efectori:

•Mezencefal - iridoconstrictor Edinger-Westphall

•Punte – lacrimo-muco nazal Yagitta (gl. Lacrimala, gl. Mucoasei nazale)

•- nucleul salivator superior (gl. Submandibulara, gl. Sublinguala)

•Bulb – nucleul salivator inferior Khonstamm (gl. Parotida)

•- nucleul cardio-pneumo-enteric Staderini

Nuclei proprii ai trunchiului cerebral:

-Bulb – nucleii Goll si Burdach (gracilis si cuneatus)

-olivele si paraolivele bulbare

-Punte – nucleii corpului trapezoidal (pe calea acustica)

-- olivele pontine

-Nucleii lemniscusului lateral (pe calea acustica)

-Pedunculi cerebrali –nucleul negru

-- nucleul rosu, nucleul Cajal, nucleul Daschkewitz (statii de releu pe caile ascendente)

Page 8: Infarct Cerebral

SUBSTANTA ALBA A TRUNCHIULUI

FIBRE DESCENDENTE

•- fasciculul piramidal incrucisat (decusatia piniforma Misticheli)

•Fasciculul piramidal direct

- Caile extrapiramidale :

•rubrospinale (incrucisarea Forrel)

•Nigrospinale

•Tectospinale (incrucisarea Meinert)

•Reticulospinale

•olivospinale

CEREBELUL •Situat in loja cerebeloasa din partea posterioara a cuttiei craniene, posterior de trunchiul cerebral de care este solidarizat de cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi

•Separat de lobii occipitali ai emisferelor cerebelului prin cortul cerebelului, dependinta a durei mater

•CONFORMATIE EXTERNA

•Format dintr-o portiune centrala – vermis cerebelos – si doua portiuni laterale – emisfere cerebeloase.

•FATA SUPERIOARA •- vermis superior •FATA INFERIOARA

Page 9: Infarct Cerebral

•- valecula (sant adanc) – in profunzimea lui se afla vermisul inferior •FATA ANTERIOARA •- ventriculara, cu o parte inferioara unde proemina lueta, de la care se desprind spre emisferele cerebeloase valul medular inferior – valvulele Tarrin- care formeaza partea inferioara a plafonului Ventriculului IV cerebral; partea superioara este formata de valul medular anterior – valvula Vieussens - care se intinde intre pedunculii cerebrali

Suprafata exterioara a cerebelului este brazdata de fisuri:

•- 2 scizuri principale – postnodulara (pe fata inferioara) si scizura primara (pe fata superioara) Aceste scizuri determina 3 lobi: - anterior (anterior de scizura primara) - floculo-nodular (anterior de scizura postnodulara) - posterior (mijlociu) – intre cele 2 scizuri Fiecare lob este impartit in lobuli, de fisuri secundare: - la nivelul vermisului

Dupa dezvoltare: - arhicerebel (lobul floculo-nodular) - paleocerebel (lobul anterior si o parte din lobul posterior)

- neocerebel (cea mai mare parte din lobul posterior si din cerebel)

Page 10: Infarct Cerebral

STRUCTURA CEREBELULUI •SUBSTANTA ALBA

•SUBSTANTA CENUSIE

•- dispusa periferic (scoarta cerebelului) si central (nucleii cerebelului)

SCOARTA CEREBELULUI

- 3 straturi – molecular, ganglionar (neuronii Purkinje) si granular - stratul ganglionar este cel mai important -Fibre de substanta alba – musciforme si agatatoare

NUCLEII CENTRALI

-- nucleii acoperisului (fastigiali) – in arhicerebel, solidarizati cu calea vestibulara

-Nucleii globosus si embolus (interpozitus) – paleocerebel

-Oliva cerebeloasa (nucleul dintat)- neocerebel

Page 11: Infarct Cerebral

SUBSTANTA ALBA

•- Fibre scurte de asociatie intracelebeloase – fac legatura intre scoarta si nucleii centrali

•Fibre lungi de proiectie – fac legatura intre celelalte segmente ale SNC si cerebel •- fibre aferente

•- fibre eferente Grupate in cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi PCI: - spinocerebelos direct Flechsig - olivocerebelos (Mingazzini) - reticulocerebeloase

- eferente: cerebelo-vestibulare si cerebeloreticulare

PCM – fibre pontocerebeloase

•PCS: • – spinocerebelos ventral incrucisat Gowers

Page 12: Infarct Cerebral

•- eferente : cerebelovestibulare, cerebelorubrice, cerebeloreticulare, cerebelotalamice,

CONEXIUNILE CEREBELULUI PRIN PEDUNCULII CEREBELOSI

VENTRICULUL IV CEREBRAL

•Cavitatea primitiva a rombencefalului

•Contine lcr

•Situat pe fata posterioara a bulbului si puntii, anterior de fata anterioara a cerebelului

•Forma rombica

•Plafon, planseu, 4 laturi, 4 unghiuri

•PLAFON

•- superior – valul medular anterior

•Inferior – valul medular posterior

•PLANSEUL

•- fata posterioara a bulbului si a puntii (calamus scriptorius)

Page 13: Infarct Cerebral

VENTRICULUL IV •MARGINILE •SUPERIOARA – PCS

•INFERIOARE –PCI •UNGHIUL SUPERIOR – comunica cu apeductul lui SYLVIUS

•UNGHIUL INFERIOR – comunica cu canalul ependimar

•UNGHIURILE LATERALE – orificiile LUSCHKA – comunica cu spatiul subarahnoidian

•- pe linia mediana, aproape de unghiul inferior – orificiul MAGENDIE – comunica cu spatiul subarahnoidian

Page 14: Infarct Cerebral
Page 15: Infarct Cerebral

PLAN DE INGRIJIRE

Data internării :01.01.2010Data externării:12.01.2010

CULEGEREA INFORMATIILOR

Nume : MIHAIPrenume: ELENADomiciliu: Pitești, jud. ArgeșSituaţia familială: căsătorită ,1 copilActivităţi profesionale: pensionarăNaţionalitate: romanăMotivul internării: Accident vascular ischemic,fibrilaţie atrialăDiagnostic de internare: Hemiplegie cu afazie. Infarct cerebral.Medic curant: Dr. Stanciu MarianAntecedente personale: fiziopatologice=menarha 14aniAntecedente heredo-colaterale:-farăIstoricul bolii:pacienta a fost găsită dimineaţa cu un deficit plegic almembrului superior si inferior(drept); cu deshidratare grad ī,tegumente palide si uscate,hipotonie(ţrsut adipos slabreprezentat),fibrilaţie atrială.HTA=220/110 mmHg

Am acordat ingrijiri ce tin de satisfacerea nevoii de a respira și a aveao circulaţie normală, nevoia de a bea și a manca, nevoia de a

elimina,nevoia de a se mișca și a avea o postură adecvată,nevoia de ase odihni,nevoia de a se imbrăca și dezbrăca,nevoia de a păstraintegritatea tegumentelor,nevoia de a evita pericolele,nevoia de ainvăţa.In timpul internării au fost efectuate investigaţii clinice și paraclinice,in vederea stabilirii unui diagnostic corect și acordarea ingrijirilormedicale necesare. Informaţii fiziceVarstă: 77 aniInălţime:165 cmGreutate:51 kg Examinare clinică :· Atitudinea : (sindrom piramidal)-hemiplegie flască· Semne meningeale:nu prezinta redoare de ceafă· Fundul de ochi:examinare oftalmoscopică cu stazăpapilară→H.I.C· Examinarea funcţiilor nervilor cranieni: hemianopsiehemipareză ataxicătulburări de deglutiţie· Motilitatea voluntară și involuntară:deficit total,nu se poate facenici-o mișcare cu grupul muscular afectat;relieful muscularpierdut,masă musculară flască la palpare.

Page 16: Infarct Cerebral

· Sensibilitatea: hipoestezie extrema cu lipsa perceptieistimulilor.· Reflexele: patologice=semnul Babinski evidenţiat· Semnele piramidale= semnul Babinski prezent→sindrompiramidal Regimu l:este alimentată parenteral –hidratarehidroelectrolitică,regim hiperproteic.3 Comportament :pacienta prezinta afazie motorie asociată cuhemianopsie,pacienta nu se poate exprima,expresie oralăsăracă. Informatii medicale : inaintea spitalizării pacienta controla HTAcu captopril(conform informaţiilor furnizate de aparţinător). Tratament :Heparină, Manitol,Furosemid,Digoxin. Obiective:· asistarea pacientei in vederea menţinerii și redobandiriihomeostaziei, de a o ajuta să se adapteze modificărilor,disfuncţiilor interne,fizice și psihice.· administrarea tratamentului cu heparina pentru dizolvareatrombului localizat in artera coronară stangă.· scaderea HIC.· recuperare prin fizioterapie.

FIBRILAŢIE ATRIALĂ→ACCIDENT VASCULAR ISCHEMIC

Page 17: Infarct Cerebral

NR.CRT

NEVOIEFUNDAMENTALA

PROBLEMA DIAGNOSTICUL DENURSING

OBIECTIVE

1 Nevoia de a respirasi a avea ocirculatie adecvată

-alterarearespiraţiei șicirculaţiei

- alterarea respiraţiei șicirculaţiei cauzate HTA

pacienta săaiba o respiraţieși o circulaţienormală

2 Nevoia de a bea si amanca

-deshidrataregrad -I-

deshidratare prin aporthidric insuficientcantitativ,tegumente șimucoase uscate.

-pacienta estehidratatăparenteral

3 Nevoia de a elimina -eliminareinadecvată

eliminareinadecvată=oligurie-mictiunea se realizeazăcu ajutorul sondei

-pacienta săaibă o diurezănormală

4 Nevoia de a semisca si a mentineo postura adecvată

-deficit total almobilităţii

-deficit total al mobilităţiicu hemiplegiedreaptă.pacienta stă inpermanenţă in pat

recuperare infuncţie

tratament

5 Nevoia de a dormi, -insomnie

Page 18: Infarct Cerebral

de a se odihni

6 Nevoia de a se

îmbrăca si dezbraca

deficit total deautoingrijire

-deficit total deautoingrijire din cauzahemiplegiei

pacienta esteimbrăcata decătre cadrele deingrijirespecializate

7 Nevoia de a pastratemperaturacorpului in limitenormal

stare desubfebrilitate

-stare de subfebrilitate inspecial seara.

-păstrareatemperaturiicorpului inlimite normale

8 Nevoia de a fi curatsi a protejategumentele

-tegumentenormale

tegumente normale,fără

escare

9 Nevoia de a evitapericolele

HIC HIC Scadere HIC cu Manitol

10 Nevoia decomunicare

afazie -afazie motorize,pacientanu comunică

11 Nevoia de a practicareligia si de aactiona conformcredintelor proprii

din cauzaconditiei fizicepacienta nupoate actionaconformcredintelor

12 Nevoia de a fi util,dea fi ocupat

mposibilitatede a fi util

imposibilitate de a fi utildin cauza imobilizării

-pacienta sarevină laobiceiurile salecat mai curand

13 Nevoia de recreere imosibilitate decomunicare-deficit total deimobilitate

14 Nevoia de a invata afazie imposibilitateacolaborării cu cadrelemedicale

Page 19: Infarct Cerebral

Plan de ingrijire

NR.CRT

PROBLEMA DIADNOSTIC DENURSING

OBIECTIVE INTERVENTII DENURSING

EVALUARE

ALTERAREARESPIRATIEI SICIRCULATIEI

alterareacirculaţiei șirespiraţieicu HTA

-pacienta săaibă orespiraţie și ocirculaţienormal in 30min.

poziţionareadecvată,regim igienodietetic,-măsurarea și notareafuncţiilor vitale-asigurarea condiţiilorigienico-sanitarecorespunzătoare-pregătirea materialelorsi instrumentelorpentru administrareamedicamentelor.

-pacienta areo circulaţieși orespiraţienormal in 30minute.

DEFICIT DEVOLUMLICHIDIAN

deshidratare prin aportinsufficientde lichide

pacienta să fieechilibratăhidroelectrolitic

măsurarea funcţiilorvitalerespiraţia,pulsul,diureza,temperatura,T.A.- asigurarea condiţiilorigienico-sanitarecorespunzătoare-pregătirea materialelor

-pacienta areun aporthidricsatisfăcător,diureza tindesă senormalizeze;secontinuăingrijirile.

Page 20: Infarct Cerebral

si instrumentelorpentru administrareamedicamentelor

DEFICIT DEAUTOINGRIJIRE

-deficit totaldeautoingrijire

-pacienta să isi

poată efectua

toaleta cu

ajutor

-poziţionareadecvată,regim igienodietetic,-măsurarea și notareafuncţiilor vitale-asigurarea condiţiilor

igienico-sanitarecorespunzătoare-pregătirea materialelorsi instrumentelorpentru administrareamedicamentelor

-pacientanu-si poateefectuatoaleta.deacest aspectocupanduse

personalulspecializat.

DIMINUAREAMOBILITAŢII

diminuareamobilităţiidin cauzamembrelorafectate

-pacienta să sepoată mobilizecu ajutor

măsurarea și notareafuncţiilor vitale chiar sipe timpul noptii-asigurarea condiţiilorigienico-sanitarecorespunzătoare-pregătirea materialelorsi instrumentelorpentru administrareamedicamentelor

-pacienta nuse ridică-se continuăingrijirile

ANXIETATE -anxietate

din cauza

-pacienta să numai fie

-psihoterapie- asigurarea condiţiilor

-pacienta numai este

Page 21: Infarct Cerebral

necunoaste

rii evoluţiei

bolii

anxioasă in 24de ore.

igienico-sanitarecorespunzătoare

anxioasă,-seurmăreșteevoluţiastăriipacientei.

Nivel de dependenta

NR CRT NEVOIAFUNDAMENTALA

NIVEL 1 NIVEL2 NIVEL3 NIVEL4

1 Nevoia de a respira si aavea o circulatieadecvată

Total dependent

2 Nevoia de a bea si amanca

Total dependent

3 Nevoia de a elimina Total dependent

4 Nevoia de a se Total

Page 22: Infarct Cerebral

misca si amentine o posturaadecvată

dependent

5 Nevoia de a dormi, de ase odihni

Total dependent

6 Nevoia de a se îmbrăca

si dezbraca

Total dependent

7 Nevoia de a pastratemperature corpului inlimite normale

Total dependent

8 Nevoia de a fi curat si aproteja tegumentele

9 Nevoia de a evitapericolele

10 Nevoia de comunicare

Total dependent

11 Nevoia de a practica

religia si de a actiona

conform credintelor

proprii

Total dependent

12 Nevoia de a fi util,de a fi

ocupat

Total dependent

13 Nevoia de recreere Total dependent

14 Nevoia de a invata Total dependent

Page 23: Infarct Cerebral

BIBLIOGRAFIE1. Constantin Popa-„Neurologie”,Editura National 19972. Emil Campeanu,Mircea Serban,Eugenia Dumitru-„Neurologie Clinica”,volumul II, Editura Dacia Cluj-Napoca19803. Lacramioara Perju-Dumbrava –„Strategii Terapeutice Moderne In AVC”,Editura Medicala Universitara „IuliuHatieganu”,Cluj-Napoca 19984. Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda-„Ingrijirea pacientilor II”,Editura Romprint,Brasov ,20045. Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda-„Tehnici si manopere pentru asistentii medicali”,Editura Romprint,Brasov ,2005.6. Liliana Rogozea si colaboratori-„Tehnica ingrijirii omului sanatos si bolnav”,Editura Romprint,Brasov, 20027. Lucretia Titirca-„Ghid de Nursing”,Editura „Viata Medicala Romaneasca” 19958. Lucretia Titirca-„Urgente medico-chirurgicale”,Editura Medicala”,Bucuresti, 19969. Minea Dan,Ioana Varga,Falup Pecurariu Cristian-„Neurologie.Curs pentru studenti”,Editura Universitatii„Transilvania” Brasov ,200310. Minea Dan, Ioana Varga, Falup-Pecurariu Cristian-„Neurologie.Manual pentru colegiu” Editura Universitatii„Transilvania” Brasov 200211. Virginia Ion si colab.-„Neurologie Clinica”-Editura All 199912. Neurologie - Ghid Practc – Chiru Florian; Ed. Cison 199813. Ingrijirea omului bolnav si sanatos – Chiru Florian;Letitia Moraru , Chiru Gabriela; Ed. Cison 200114. Urgentele Medicale, vol. 1- Chiru Florian, Sorin Simion, Crin Marcian., Elena Iancu15. Biologia –anatomia si fiziologia omului – prog. Univ. Dr. I. Teodorescu Exarcu, Editura didactica si pedagocica RA,Bucuresti 199516. Manual de medicina interna pentru cadre didactice, Corneliu borundel

40

Accidentul vascular cerebral

1.DefinitiaDefinitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara,mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni ischemice, hemoragicesau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere

Page 24: Infarct Cerebral

cu destinatie cerebrala.2.Date anatomice de vascularizatie cerebralaIrigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale:Teritoriul anterior(carotidian)Teritoriul posterior(vertebro- bazilar)Teritoriul arterial carotidianDin artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) siinterna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul craniului sida ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebralamijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara.Teritoriul vertebro-bazilarDin fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala.Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor formaartera bazilara.Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii sibulbul rahidian.Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea sebifurca in cele doua artere cerebrale posterioare.Arterele cerebrale posterioare dau ramuri:Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital.Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus.Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul inaltul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei arteredintr-unul din teritorii.3.Epidemiologia10AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezintapeste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se apreciaza ca:47% mor in prima luna;53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O% cudeficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.4.Clasificarea AVCExista doua tipuri de AVC:AVC ischemice(infarctele cerebrale)AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.A.Hemoragia cerebralaI.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare arupturii unei artere sau arteriole.II.Etiologie:Factori favorizanti:-varsta(mai mare de 6O ani)-fumatul-obezitatea-DZ-alcool-contraceptive oraleFactori determinanti:

Page 25: Infarct Cerebral

-arteriolopatia din HTA-malformatii arterio-venoase-angiopatia amiloida-medicamente(anticoagulante,antiagregante)-vasculite inflamatoriiFactori declansanti:-efortul fizic-puseul de HTA-stress-ulIII.SimptomatologiePentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factorideterminanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe ori HTAsi ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)Debutul este brusc(ictus apoplectic),cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei de 5Ode ani,mai frecventa la barbati.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zileinstalarea ictusului:cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli,acufene,Parestezii localizate intr-un hemicorp,tulburari de limbaj tranzitorii.In marea majoritate acazurilor,ictusul survine in plina zi,putand fi declansat de eforturifizice,tuse,stranut,defecatie,coitus,excese alimentare,cresteri ale tensiunii arteriale.In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma,hemi--plegia flasca si hemiplegia spastica.1.Faza comatoasa:Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne:11Fata este adeseori congestionata.In timpul expiratiei,obrazul de partea paralizata,se”umfla”,constituind”semnul panzei decorabie”,denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabiiatunci cant sunt suflate de vant.Tot in timpul expiratiei,aerul este eliminat prin comisura bucalahomolaterala paraliziei:”bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt deviati spre parteahemiplegica,daca focarul cerebral este iritativ,sau spre partea opusa hemiplegiei,dacafocarulcerebral este distructiv.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculocefalogiridin trunchiul cerebral.Leziunile situate sub acesti centri,genereaza o simptomatologieinversa.La unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.Respiratia este zgomotoasa,datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe silaringe.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.Examenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei si urmatoarelesemne:Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantiidurerosi.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelorsanatoase.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilorfetei de partea sanatoasa.Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate,se

Page 26: Infarct Cerebral

ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.Se constata ca membreleparalizate cad cu o inertie mai mare.Reflexele in general sunt abolite.O valoare deosebita are abolirea reflexului corneean,carearata ca este vorba de o coma profunda,in care procesele de inhibitie supraliminara,intereseazaemisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.Abolirea reflexului de deglutitie denotacointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice semnul Babinski este prezent de parteahemiplegica.Alte semne clinice:Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai rar incontinenta defecale.Temperatura uneori creste progresiv,ajungand la 39-40 CPulsul este tahicardic.Tensiunea arteriala poate fi marita2.Faza de hemiplegie flascaSimptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde dinhemoragia cerebrala.Frecvent(cca.7O%),in cateva ore sau 1-2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavuldecezeaza.Mai rar(cca.3O%),tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane cu ohemiplegie flasca cu semne piramidale patologice,hipotonie,diminuarea ROT.3.Faza de hemiplegie spastica.Dupa 1-2 luni de la debut,hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spasticacu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.IV. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debuta.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).Survine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violenta;bolnavul cade si intra incoma,care se agraveaza progresiv.Bolnavul devine areactiv;in unele cazuri,pupila de partea12hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajareahipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic)Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezentaunor tulburari vegetative importante:hipertensiune,edem pulmonar acut,hemoragiidigestive,tulburari respiratorii.Deseori,hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventricularacu tulburari vegetative mari.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida,in catevaore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori,moartea este subita).b.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismulformei supraacute.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de comafiind mai putin profunda.Semnele vegetative au o mai mica amploare,iar examenul obiectiv aratasemne de focar.Evolutia se face progresiv,cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma,curedobandirea starii de vigilitate.Bolnavul supravietuieste cu sau fara sechele de obicei, mari.c.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau faracefalee,vertij,parestezii sau deficite motorii.Examenul clinic arata semne de focar.Evolutia poate fi

Page 27: Infarct Cerebral

progresiva,cu agravarea starii generale,aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei.Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.LCR-ul poate fi clar.CT-cerebral,in acestecazuri,pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare:1.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA,atingerii globului palid si capsulainterna-hemiplegie+hemisindrom senzitiv-+/- afazie-sindrom Foville-HHL,in colectii sanguine mariPrognostic peste 50cm3-letal2.Hemoragia caudata-fara deficit motor,mimeaza HSA: cefalee, voma, somnolenta, redoarede ceafa3.Hemoragia talamicaPosterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75%-hemipareza severa-hemiataxie,hipoextezie-sindrom ParinaudMedial,dorsal-hemipareza tranzitorie sau deloc,dezorientare,confuzie,sindrom ParinaudCheia diagnosticului-sindrom Parinaud-skew deviation-sindrom varful nasului-pseudopareza IIIPrognostic:peste 30cm3-letal4.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6% din HCForme:a)clasica in 2 timpib)progresivac)pseudotumoralaEtiologie:malformatiile vasculare 50% ; HTA 25%Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala-hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala-afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant13-HHL in localizarea occipitalaPrognostic: peste 60 cm3-letala5.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor,senzitiv,tulburari de vorbire,modificari alecampului vizual,miscari conjugate globi oculari;semne de nervi cranieni V,VI,VII,sindrom CBHPrognostic:peste 30cm3-letal6.Hemoragia pontina-8-10% din HC-deficit motor bilateral,pupile punctiforme,bobing ocular,rigiditate decerebrare-1/4 dinHemoragia pontinaForme:a)paramediana unilaterala asemanatoare infarctului lacunar,dar aparecefalee,hemipareza,ataxie.b)laterala-CBH,tulburari de sensibilitate(disociate)Prognostic:peste 5cm3-letal

Page 28: Infarct Cerebral

7.Mezencefal-superior-Parinaud;inferior-pareza IV bilateral sau III +/- hemipareza,hemiataxie, halucinatii pedunculare.8.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale,edem papilar,instabilitate posturala,confuzie, somnolenta, BabinskiPrognostic:peste 20cm3-letalV.Evolutie si prognosticRata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% inhemoragiile supraacute-5O% in hemoragiile acute.Agravarea se datoreaza:-inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi)-hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.B. Hemoragia subarahnoidiana(HSA)I.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Apare frecvent la varstele tinere(pana la 55 ani)II.Etiologie:Factori determinanti:-6O%anevrisme-6%malformatii arteriovenoase-15%HTA-alte cauze:boli hematologice,tratamente cu anticoagulanteFactori declansatori:-puseu de HTA,efort fizic,stress.III.SimptomatologieClinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina tabloulclinic cu:cefalee,semne meningeale,LCR hemoragic.Debutul bolii poate fi supraacut,acut sau subacut.Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura decutit,topor,etc.),varsaturi,vertij,crize convulsive,stare comatoasa(aproximativ 5%);cu rigiditate prindecerebrare,tulburari respiratorii;la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.

Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi,tulburari ale starii deconstienta,de la usoara stare confuzionala la coma superficiala,care dureaza aproximativ 3 zile.Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii deconstienta,semne neurlogice ,fenomene vegetative.Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau intimpul mobilizarii corpului,tusei,stranu-tului,actului defecatiei;fregvent apare fotofobie sifonofobie.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.Bolnavul mai prezintarahialgii difuze,cu iradiere pe trunchiu si pe membre.Hiperestezia cutanata este un fenomen frecventsi foarte neplacut.Atitudinea bolnavului este in „cocos de pusca”.Bolnavul prezinta contracturamusculara pe musculatura paravertebrala,cu rigiditatea cefei,a trunchiului,a musculaturiilombare.Manevrele meningeale sunt pozitive.Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa ap[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.Modificarile starii de constienta constau in obnubilare,somnolenta,coma.

Page 29: Infarct Cerebral

Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,semn Babinskibilateral,abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea radacinilorcozii de cal in procesul meningeal);paralizii de nervi cranieni(pot apare prin procese dearahnoidita,fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau crestereapresiunii intracraniene).Mai frecvent,sunt interesati oculomotorii si nervul facial.Se mai pot observaexoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic).Tulburarile desensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare sedatoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.Crizele convulsive pot fi generalizate saulocalizate,si apar la aproximativ 3O%;repetarea lor poate sugera resangerarea.Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilortermoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat),HTA cu bradicardie(explicate prindereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana),aritmii cardiace,edempulmonar,transpi-ratii profuze,insuficienta respiratorie.Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala,dezorientaretemporo-spatiala,halucinatii,delir,stari de agitatie psiho-motorie.VI.Examene paracliniceA.Examene specificea)CT cerebralb)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor siangioamelorB.Examene de laboratora.L.C.R.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o saptamana;b.leucocitoza moderata;c.V.S.H.usor crescuta.VII.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene:a.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele zile deevolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unuihematom;b.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sautardiv.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari demers,incontinenta urinara,dementa).

c.resangerareaVIII.Evolutie si prognosticPot apare complicatii acute ca:-resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore)-vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate)-hidrocefalia(cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana)(2)Dintre supravietuitori-1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,-4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri,-4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala,

-1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat

Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg pe

Page 30: Infarct Cerebral

injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral.Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau terapieendovasuclara

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral.

ROLUL PROPRIUMasuri de urgenta :Inlaturarea imbracamintei incomode,Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii,La nevoie,oxigenoterapie,Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la 3O ,Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului.Monitorizarea :Respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,Temperaturii corporale,Supravegherea diurezei si scaunului.Identificarea factorilor de riscAport hidro-alimentar corespunzator :Regim hipolipidic,alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(lanevoie),Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor,supraveghereaeliminarii,Prevenirea edemelor.Pentru deficitul motor :Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara,Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active ;masaj al regiunilor expuse,Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc.,Prevenirea escarelor,Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa.Pentru deficitul senzitivDaca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere,ochelari),Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse detraumatism,Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere,Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului,Pentru deficitul de comunicareIncurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea,Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului,

Page 31: Infarct Cerebral

Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte.Pentru deficitul intelectualI se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare,Se impart activitatile pe pasi/trepte,Pacientul va fi protejat,Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient,Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a gandiabstract.Pentru deficitul emotional :Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii,Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea,Asistenta medicala va reduce factorii de stres,Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul,Pentru mentinerea igienei :Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat),Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar,Evaluarea gradului de invaliditate :Gradul I :independent,Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor,merge),Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor,are nevoie desuport,merge cu dificultate),Gradul IV :deficit sever :dependent,imobilizat la pat.Linistirea,calmarea pacientului si a familiei ;explicarea necesitatii colaborarii cu echipamedicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie,kineziterapie).Educarea persoanelor sanatoase :Sa-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi animale,Sa scada in greutate,sa renunte la fumat,Sa reduca consumul de alcool,Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani.Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6 luniComprese reci la nevoie.

ROLUL DELEGAT

Recoltari sanguine(HLG,VSH,timp de protrombina,ionograma.R.A.,Fibrinogen).Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P.L examen fund de ochi, E.E.G.,tomografie computerizata.Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie,Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TATratamentul in H.C. :-administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral,-tratament chirurgical-hematoame,-combaterea cefaleei :algocalmin,tramadol,-combaterea varsaturilor :metoclopramid.Montarea p.i.v.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.)Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.A.)Reducerea edemului cerebral :Manitol 2O%(O,5-1 g/kgc/zi,in p.i.v.),Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.

Page 32: Infarct Cerebral

Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie,terapie ocupationala,terapie corectoare amodului de a vorbi

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA EXPLORARILOR PARACLINICE

Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica reprezinta opartea importanta a examinarii bolnavului, fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic decertitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii optime.Din acestmotiv, explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic, cat mai ales de asistentamedicala.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe ocolaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr- o atmosfera de stima se respect.Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia laurmatoarele explorari :- punctia rahidiana,- efectuarea electroencefalogramei.Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiulsubarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.Scop :- explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian,pentru recoltare de lichidcefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru exameneradiologice,- terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca :antibiotice,semiimune ;-anestezic pentru rahianestezii.Contraindicati : infectii ale tegumentelor,cand se face tratament cu anticoagulante si existahipertensiune intracraniana,de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiazaedemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare :- ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.)cu mandren ;- seringi de 2-5-1O cm.sterile ;- materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante ;- tavita renala,pense sterile,manusi sterile de cauciuc ;- 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului cefalorahidian ;- substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale ;Pregatirea bolnavului :Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importantamentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.Ea va incuraja si sustine moral

Page 33: Infarct Cerebral

pacientul.Punctia se executa in sala de tratament,dar in cazurile mai grave se face in salon la patulbolnavului care trebuie izolat cu un parvan.Se vor asigura conditiile de mediu : luminozitate,aerisire,temperatura optima.

In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului,cu spatele catre asistenta sipicioarele pe pat,mainile vor fi incrucisate pe piet,iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat informa de arc(pozitia’’spate de pisica’’)In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapseleflectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte,pentru a incovoia spatele sub forma de arc.Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1sau L4-L5.Rolul asistentei in timpul tehnicii :Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.Prima asistenta va efectuaasepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi siinstrumente medicale,a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveghea starea luigenerala.Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.Dupaintroducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichiduluicefalorahidian,a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand,in regiunealombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichidcefalorahi--dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.Dupa ce medicul scoateacul,asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care ilfixeaza.Ingrijirea pacientului dupa punctie.Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator :Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat,completeaza biletele detrimitere si le duce la laborator.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia deobservatie.Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura seplaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogrameiEEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.Scop:diagnostic.Pregatirea pacientului:Psihica:- se inlatura factorii emotionali;- se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros,dureaza aproximativ o ora);- se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii).Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia;- pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap,- parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona,- in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii biocurentilordin timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.E.G.- copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea,- parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ.Efectuarea tehnicii:

Page 34: Infarct Cerebral

- se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,amplifica siinregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale, se aplica pasta decontact, se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc, se

evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor. Inregistrarea se face cu o viteza de 15cm./min.- se pot inregistra in paralel si T.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia,- se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.)-3 min.,in timpulsomnului,cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.)sau dupa activaremedicamentoasa.Ingrijirea pacientului dupa tehnica:- se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat,- este asezat intr-o pozitie confortabila.Reorganizarea locului de munca:

-curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina

. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE

I.PROFILACTIC consta in:1.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru:-modificarea stilului de viata,-scaderea consumului de sare si grasimi animale,-scaderea in greutate,-scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat,-cresterea activitatii fizice.2.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC:-fibrilatia atriala,-HTA,-DZ,-dislipidemii.II.CURATIV consta in:A.Tratament prespitalicescPozitionarea-decubit lateral(de securitate)sau-decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea secretiilor nasofaringiene,previne aspiratia varsaturilor,diminua tensiunea intracraniana).ECG- monitorizarea:temperatura,puls,TA.-glicemia pe glucotester.-perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza).-scorul Glasgow.-O2 pe masca.-IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie,la scorulGlasgow sub 5).2.Tratamentul etiologic

Page 35: Infarct Cerebral

a.Hemoragia cerebralaTratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin,tramadol-varsaturi-metoclopramidcu masuri generale si masuri specifice.In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cuvit.K.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim deresangerare).Tratamentul chirurgicalIn hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm ,cu agravarea progresiva asimptomatologiei este indicata evacuarea hematomului.b.Hemoragia subarahnoidiana

Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O,9% si tratamentul HTA daca sunt valori ridicate

Page 36: Infarct Cerebral

CONCLUZII

Sanatatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala, poate fi oricind conturbata de anumitifactori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cupromtitudine si competenta.Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita desanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu secheleneurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si profilaxia primara este sicea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral, prevenirearecidivelor, tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. .Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea terapeutica,se face dinpuct de vedere: - neurologic;- medical, in special cardiologic;- radiologic,imagistic,neuro-fiziologic.In urma cazurilor studiate, apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitolimportant si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticuluisi tratamentului o grava problema de sanatate.

Page 37: Infarct Cerebral