Infectii de origine bacteriana

Embed Size (px)

DESCRIPTION

boli si toxiinfectii alimentare

Text of Infectii de origine bacteriana

Proiect igiena societatilor agroalimentare

Student: Subas Alexandra Facultatea : CASM Grupa: 1141, CEPA Prof.coord.: Bratu Aurelia

Universitatea Politehnica Bucuresti, anul 2014Cuprins

1.Generalitati2.Simptomele infectiilor alimentare3. Factori de risc4. Alimentele care produc cel mai frecvent toxiinfectii alimentare?5. Cum si semnaleaza prezenta o toxiinfectie alimentara?6.Mecanismele patogene7. Agenti patogeni producatori de infectii alimentare8. Epidemiologie.Istoricul calatoriilor9. Diagnosticul si evolutia toxiinfectiilor alimentare10. Tratamentul toxiinfectiilor alimentare11. Prevenirea infectiilor alimentare12. Sfaturi esentiale si prevenire13. Concluzii

1.Generalitati

Intoxicatia alimentara (toxiinfectia alimentara) este o afectiune datorata consumului de alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode: - pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea. - pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales daca sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata. - in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt purtatoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave, care de asemenea pot contamina alimentul. - prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf, pamant, apa. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit), Clostridium botulinum (bacterie care provoaca botulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie care in cazuri grave poate provoca diaree sanghinolenta).-alimentele marine crude - mai ales crustaceele contaminate - pot provoca toxiinfectii alimentare virale. -anumite ciuperci, fructe de padure si alte plante sunt in mod natural otravitoare pentru om si nu trebuie mancate niciodata. -mucegaiuri toxice se pot forma pe fructele, legumele, cerealele si semintele impropriu stocate. Intoxicatia alimentara chimica poate fi provocata de pesticide sau prin pastrarea alimentelor in containere neigienice.Specialitii arat c cele mai frecvente toxiinfecii alimentare sunt cauzate de microbi din grupa salmonelelor i de unii stafilococi. Statistic, pn la 90% din totalul de toxiinfecii alimentare se datoreaz acestor doi germeni infecioi. Alte microorganisme incriminate sunt bacterii de tipul Shigella, Coli, Proteus, bacili de tipul celui botulinic sau al antraxului i diverse tipuri de streptococi. Toxiinfeciile alimentare pornesc ntotdeauna de la o surs de contaminare de la care germenii sau toxinele se rspndesc prin nite ci de transmitere. Sursa de infecie poate fi o persoan cu infecie a pielii sau cu infecie digestiv, o persoan sntoas purttoare de microbi, animalele bolnave sau solul contaminat prin materii fecale umane sau animale. Alimentele cel mai des incriminate n transmiterea toxiinfeciilor alimentare sunt: carnea crud, preparatele din carne, oule crude, laptele nepasteurizat, petii i produsele din pete crud. Pe lng acestea, riscul de toxiinfecie alimentar este prezent i n cazul produselor vegetale proaspete, netratate termic, mai ales cele care nu sunt splate corespunztor.

2. Simptomele intoxicatiei alimentare

- diaree ; - greata; - durere de cap; - febra cu frisoane; - transpiratii; - ameteli; - lacrimarea ochilor; - salivatia excesiva; - varsaturi; - durere abdominala; - slabiciune generalizata.

Cazurile usoare de intoxicatie alimentara dureaza doar cateva ore, cel mult o zi sau doua. Alte tipuri, cum este botulismul sau alte forme de intoxicatie chimica, sunt grave si pot pune in pericol viata daca nu se primeste tratament medical.Nu toate toxiinfectiile alimentare au aceste simptome "clasice" si anume diaree, greata, varsaturi si crampe intestinale. Unele intoxicatii alimentare au alte simptome mult mai grave: - intoxicatia alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care provoaca botulismul si care contine o neurotoxina capabila sa provoace paralizie nervoasa si musculara. Simptomele apar la aproximativ 18-36 ore de la infectie si includ slabiciunea generalizata si vederea dubla. Paralizia progreseaza din regiunea capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul - toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamatia ganglionilor limfatici), dureri si crampe musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva saptamani.

3. Factori de risc

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare, sunt: - femeile insarcinate - copiii mici (sugarii, prescolarii) - varstnicii (frecvent peste 65 ani) - persoane cu sistem imunitar compromis (persoane cu boli cronice, precum diabetul zaharat sau persoane cu infectie HIV-SIDA).

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt: - consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum branza sau smantana - consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui infestat, scoici, melci sau moluste contaminate si insuficient preparate - consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea lor - calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare - persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.Toxiinfectiile alimentare se nscriu printre afectiunile acute digestive cu o incidenta deosebit de crescuta n timpul verii. Avnd n vedere ca boala apare n urma consumului de alimente contaminate cu anumite specii bacteriene sau cu toxinele generate de acestea si ca temperatura ridicata este un factor favorizant al multiplicarii germenilor patogeni, e de nteles de ce vara trebuie sa avem mult mai multa grija sa ne ferim de pericolul contaminarii.

4. Care sunt alimentele care produc cel mai frecvent toxiinfectii alimentare?

- Carnea si preparatele de carne (carne tocata, parizer, sunca, salamuri crude, crnati). - Pestele si produsele de peste, proaspete sau conservate n ulei. - Ouale si preparatele cu oua, ndeosebi ouale de rata, consumate incomplet fierte sau folosite crude la prepararea cremelor sau maionezei. - Laptele si produsele lactate (smntna, brnza si casul proaspat), provenite de la animale contaminate. - Prajiturile, nghetata, cremele, frisca, budincile cu oua.

5. Cum si semnaleaza prezenta o toxiinfectie alimentara? Debutul este brusc, brutal, alarmant si survine dupa 12-36 de ore de la consumarea alimentului infestat. Produce o stare de rau general cu senzatia de epuizare totala, nsotita de dureri de cap, ameteala, frisoane, greturi, varsaturi, colici abdominale, paloare, sudori reci. Diareea este constituita din scaune apoase, galben-verzui, urt mirositoare, cu mucozitati si, uneori, cu striuri de snge. Febra se instaleaza si ea nca de la debut, ridicndu-se la 39-40 de grade si se mentine cteva zile (chiar sub tratament), ajungnd la normal n 5-6 zile n formele mai usoare si n 7-10 zile n formele mai severe.

6.Mecanismele patogene

Enteropatogenii si-au dezvoltat o varietate de tactici pentru a invinge modalitatile de aparare ale gazdei. Intelegerea factorilor de virulenta folositi de aceste microorganisme este importanta in diagnosticul si tratamentul bolii clinice.Dimensiunea inoculului. Numarul de microorganisme ce trebuie ingerate pentru a determina boala , variaza considerabil de la specie la specie. De exemplu, pentru Salmonella trebuie ingerate 10-5-108 microorganisme pentru a determina boala, in timp ce pentru Shigella , Giardia lamblia numai 10-100 de bacterii sau chisti pot produce infectia. Capacitatea microorganismelor de a invinge apararea gazdei are implicatii importante pentru transmitere; Shigella, Entamoeba , Giardia se pot raspandi prin contact direct interpersonal, in timp ce bacterii ca Salmonella trebuie sa se dezvolte in alimente mai multe ore inainte de a atinge doza efectiva infectioasa.Aderenta. Multe microorganisme trebuie sa adere la mucoasa gastrointestinala ca etapa initiala in procesul pathogen; astfel microorganismele care pot sa concureze cu flora intestinala normal a colonului si sa colonizeze mucoasa au un avantaj important in producerea bolii. Proteinele specific ale suprafetei celulare implicate in atasarea bacteriei la celulele intestinale sunt determinant importanti al virulentei. De exemplu E.coli enterotoxigena produce o proteina de aderenta , numita factorul antigenic de colonizare , care este necesar pentru colonizarea intestinului subtire superior de catre microorganism, inainte ca aceasta sa produca enterotoxina.Productia de toxine. Productia a una sau mai multe exotoxine este importanta in patogeneza a numeroase microorganisme enterice. Astfel de toxine include enterotoxinele care provoaca diaree apoasa, actionand direct asupra mecanismelor secretorii din mucoasa intestinala, citotoxinele care determina distructia celulelor mucoasei cu diarei inflamatorii asociata,si neurotoxinele care actioneaza direct pe SNC sau periferic. Unele exotoxine actioneaza prin mai mult de un mechanism; de exemplu Shigella dysenteriae tip 1 produce o exotoxina cu actiune atat enterotoxica , cat si citotoxica.Invazia . Dizenteria poate rezulta nu numai din productia de citotoxine , cat si din invazia bacteria