1

BIBLIOGRAFIE CONCURS

INFIRMIERA

INFIRMIERA I LOCUL EI DE MUNC

Ingrijitoarea asigur ngrijirea pacientului, particip la meninerea unui climat optim care s uureze

viaa pacienilor, asigura alimentaia la pat a pacienilor nedeplasabili, aranjeaz i schimb lenjeria de pat i

corp, menine contactul cu pacienii i i ncurajeaz, prin crearea unei atmosfere de confort i ncredere,

asigur aplicarea principiilor de dezinfecie, acord primul ajutor n caz de urgene medicale, catastrofe

naturale, asigura transportul decedailor.

Pentru unii pacieni, chiar i lucrurile elementare devin dificile, cum ar fi servirea mesei, mbrcatul

sau igiena personal. Dac este uor de ngrijit un copil, un adult este mai greu de manevrat i mai

temperamental.

Ingrijitoarea trebuie s rmn calm i calculat, ndeosebi n situaii de criz, chiar i n faa

tragediei. Calitatea serviciilor ei nu trebuie alterat prin atribuirea unui caracter personal durerii bolnavului.

Pot apare situaii neprevzute, starea de sntate a bolnavului se poate nruti rapid i atunci ingrijitoarea

trebuie s fie lucid, stpn pe sine, acionnd n interesul bolnavului.

Aceasta profesie presupune de cele mai multe ori flexibilitate, rbdare i rezisten fizic.

Dorina de a ajuta, mpreun cu o atitudine pozitiv, nelegtoare, empatie sunt calitile pe care

trebuie s le aib o infirmier pentru a face fa acestui job.

Ingrijitoarea i exercit activitatea n mediu spitalicesc sau extraspitalicesc, n sectorul medical,

medico-social sau social.

ngrijirea bolnavului este o munc grea, care cere serioase eforturi i un aport intelectual apreciabil.

Serviciul de 8 ore n ajutorul dat bolnavilor, grzile de noapte alternate cu serviciul de zi, mediul infecios n

care lucreaz o mare parte a cadrelor medicale i grija fa de suferinele bolnavilor fac ca ngrijirea

bolnavului s cear o munc ncordat din partea personalului medico-sanitar

Petrecnd majoritatea timpului de munc printre bolnavi, n condiii de munc ncordat i de cele mai

multe ori n mediu infecios, trebuie s-i organizeze n aa fel modul de via nct sa suporte cu uurin

eforturile cerute de munca profesional.

Ingrijitoarea trebuie s acorde o grij deosebit igienei sale personale. Ea trebuie s fie exemplu de

curenie, nu numai n serviciu,ci i acas. Baia zilnic este obligatorie. Exteriorul ei trebuie s fie corect i

acas, dar mai cu seam pe strad sau n locuri publice. O grij deosebit trebuie s acorde minilor, care

reprezint unul dintre cele mai valoroase instrumente ale oricrui cadru sanitar.

Ingrijitoarea trebuie s se prezinte n mod regulat la controalele periodice de sntate. Activitatea de

ngrijire o expune la infecii, pe care e bine s le descopere ct

mai devreme. n acelai timp, lucrnd cu bolnavii, care sunt mai receptivi la infecii, ea poate

reprezenta o surs de mbolnvire n plus pentru ei. Radioscopia pulmonar, examenul serologic al sngelui i

n special examinrile coprobacteriologice i coproparazitologice sunt obligatorii pentru prevenirea infeciilor

nosocomiale.

mbrcmintea de protecie i inuta

Folosirea echipamentului de protecie este obligatorie. Echipamentul este format din halat, pantaloni,

bonet albe sau de diferite culori, n funcie de unitate.

Echipamentul de protectie in timpul liber, precum i hainele de strad n timpul serviciului, se

pstreaz n dulapuri strict individuale. La intrarea n serviciu, personalul va dezbrca hainele de strad

aezndu-le in dulap, mbrac echipamentul de lucru, pe care l ia dintr-un alt dulap.. La prsirea spitalului se

va proceda invers.

mbrcarea, dezbrcarea i pstrarea echipamentului se vor face n aa fel ca s se evite o eventuala

contaminare.

Echipamentul de lucru trebuie s fie totdeauna perfect curat. Durata de purtare a unei garnituri de

echipament nu poate fi fixat la un numar minim de zile, n schimb durata maxim nu poate depi 3 zile.

Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdrete .Petele de snge alte lichide biologice sau chiar de

medicamente sunt dezgusttoare pentru bolnav. Halatul rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce

la bolnavi o impresie nefavorabil asupra personalului. Curenia halatului, inuta ngrijit reuesc de la bun

nceput s trezeasc increderea bolnavilor. Este foarte important ca exteriorul curat al personalului s se

pstreze i pe timpul turelor de noapte.

2

ATRIBUIILE INGRIJITOAREI

1. Efectueaz igienizarea spaiilor aflate in subordinea sa, in care se afl pacintii (saloane, rezerve i dependine):

Camera persoanei ngrijite i dependinele sunt igienizate permanent pentru ncadrarea n parametrii prevzui de normele igienico-sanitare specifice.

Activitatea de igienizare i curenie este efectuat conform normelor igienico sanitare.

Igienizarea camerei este efectuat periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.

Igienizarea circuitelor funcionale este respectat cu strictee pentru prevenirea transmiterii infeciilor.

ndeprtarea reziduurilor i resturilor menajere este efectuat cu contiinciozitate, ori de cte ori este necesar.

Reziduurile i resturile menajere sunt depozitate n locurile special amenajate. 2. Rspunde de curaenia i dezinfecia sectorului repartizat 3. Rspunde de utilizarea i pstrarea in bune condiii a ustensilelor folosite ce le are personal in grij,

precum i a celor care se folosesc in comun i le depoziteaz in condiii de siguran.

4. Efectueaz ingrijiri de igien corporal a pacientului

ngrijirile corporale sunt efectuate cu ndemnare conform tehnicilor specifice

Baia total/parial este efectuat periodic sau ori de cte ori este necesar

ngrijirile corporale sunt acordate cu contiinciozitate pentru prevenirea infeciilor i a escarelor.

mbrcarea/dezbrcarea persoanei ngrijite este efectuat cu operativitate conform tehnicilor specifice.

5.Menine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:

Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de cate ori este nevoie.

Schimbarea lenjeriei este efectuat cu ndemnare pentru asigurarea confortului persoanei asistate.

Accesoriile patului (masue de servit la pat,somiere etc.) sunt adaptate cu operativitate la necesitile imediate ale persoanei ngrijite.

6. Colecteaz i transport lenjeria i rufele murdare:

Respect modul de colectare i ambalare a lenjeriei murdare in funcie de gradul de risc conform codului de procedur:

Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminat (sac galben-portocaliu)

Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminat (sac alb) Lenjeria murdar se colecteaza i ambaleaz la locul de producere,in aa fel inct s fie ct mai putin

manipulat i scuturat,in scopul prevenirii contaminrii aerului,a personalului i a pacienilor.

Controleaz ca lenjeria pe care o colecteaz s nu conin obiecte ineptoare-tietoare au alte deeuri

Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.

Respect codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.

Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacienii i vizitatorii nu au acces.

Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.

Asigur transportul lenjeriei la spltori 7. .Preia rufele curate de la spltorie:

Lenjeria curat este transportat de la spltorie la secia clinic in saci noi.

Depozitarea lenjeriei curate pe secii se face in spaii speciale destinate i amenajate,ferite de praf,umezeal i vectori.

Depoziteaz i manipuleaz corect,pe secie,lenjeria curat,respectand codurile de procedur privind igiena personal i va purta echipamentul de protecie adecvat.

8. ine evidene la nivelul seciei,a lenjeriei predate i a celei ridicate de la spltoria unitii. 9. Transporta alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei ingrijite:

Alimentele sunt transportate respectnd cu rigurozitate regulile de igien.

Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand dieta indicat.

Transportarea i manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru servirea mesei,special destinat acestui scop (halat,manusi de bumbac...) cu respectarea normelor igienico-

sanitare in vigoare.

Inlatura resturile alimentare pe circuitul stabilit. 10. Pregateste persoana ingrijita dependenta pentru alimentare si hidratare:

Aezarea persoanei ngrijite se face ntr-o poziie confortabil pentru a putea fi hrnit i hidratat,corespunztor recomandrilor i indicaiilor specialitilor.

Masa este aranjat innd cont de criteriile estetice i de particularitile persoanei ngrijite.

3

11. Ajuta persoana ingrijita la activitatea de hranire si hidratare:

Sprijinul necesar hrnirii persoanei ngrijite se acord pe baza evalurii autonomiei personale n hrnire i a strii de sntate a acesteia.

Sprijinirea persoanei ngrijite pentru hidratare este realizat cu grij prin administrarea cu consecven a lichidelor.

Sprijinirea persoanei ngrijite pentru alimentare se face cu operativitate i ndemnare pe tot parcursul hrnirii.

Acordarea de ajutor pentru alimentarea i hidratarea persoanelor ngrijite ine seama att de indicaiile medicului,de starea pacientului ct i de preferinele,obiceiurile,tradiiile alimentare ale

acestora.

Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentei medicale de salon. 12. Igienizeaz vesela persoanei ngrijite:

Vesela persoanei ngrijite este curat i dezinfectat conform normelor specifice,ori de cte ori este necesar pentru ntreruperea lanului epidemiologic.

Vesela persoanei ngrijite este igienizat dup fiecare ntrebuinare, prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.

13. Ajuta persoana ingrijit la satisfacerea nevoilor fiziologice:

nsoete persoana ngrijit la toaleta n vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.

Deservete persoana imobilizat cu urinare,bazinete,tavie renale etc.,conform tehnicilor specifice.

Persoana ngrijit este ajutat/asistat cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice. 14. Efectueaz mobilizarea:

Mobilizarea persoanei ngrijite se efectueaza conform tipului i timpului stabilit de echipa medical.

Mobilizarea este adaptat permanent la situaiile neprevzute aprute n cadrul ngrijirilor zilnice.

Efectueaz mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.

Frecvena i tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitile persoanelor ngrijite.

Mobilizarea persoanelor ngrijite este efectuat prin utilizarea corect a accesoriilor specifice. 15. Comunic cu persoana ngrijit folosind forma de comunicare adecvat i utiliznd un limbaj specific:

Caracteristicile comunicrii cu persoana ngrijit sunt identificate cu obiectivitate n vederea stimulrii schimbului de informaii.

Limbajul specific utilizat este n concordan cu abilitile de comunicare identificate la persoana ngrijit.

Limbajul utilizat respect, pe ct posibil, specificul mediului din care provine persoana ngrijit.

Limbajul folosit n comunicarea cu persoana ngrijit este adecvat dezvoltrii fizice, sociale i educaionale ale acestuia.

16. La terminarea programului de lucru va preda pacienii infirmierei din urmatorul schimb pentru a se asigura de continuitatea ngrijirilor.

17. Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:

Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori de cate ori este nevoie.

Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare. 18. Insoteste persoana ingrijita in vederea efectuarii unor investigatii:

Pregateste persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte corespunzatoare).

Transportarea persoanei ngrijite se face cu grij,adecvat specificului acesteia.

Ateptarea finalizrii investigaiilor persoanei ngrijite se face cu corectitudine i rbdare. 19. Asigura transportul persoanelor decedate:

Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.

Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului si il pregateste pentru transport in husa destinata acestui scop.

Ajuta la transportul decedatului la camera frigorifica,destinata depozitarii cadavrelor.

Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.

Dezinfecia spaiului n care a survenit decesul se efectueaz prompt,respectand normele igienico-sanitare.

20. Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului (personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri).

21. Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea si gestionarea deseurilor infectioase:

-aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea deseurilor infectioase;

-asigura transportul deseurilor infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;

4

-transporta pe circuitul stabilit rezidurile alimentare in conditii corespunzatoare,raspunde de

depunerea lor coreta in recipiente,curata si dezinfecteaza pubelele in care se pastreaza si se transporta

acestea;

22. Semnaleaza orice problema aparuta in desfasurarea activitatii asistentei sefe. 25.Situatiile neplacute sunt tratate cu calm,pe prim plan fiind grija fata de pacient.

26.Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 916/ 2006 privind aprobarea Normelor de

supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare si Ghidul practic de

management al expunerii accidentale la produse biologice .

27. Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea Incendiilor: a. Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede; b. Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita accidentele; c. Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate; d. Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de lucru; e. Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu promptitudine la asistenta

sefa.

28. Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi schimbat ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.

29. Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si bolile transmisibile aparute la membrii familiei sale.

30. Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale. 31. Respecta Drepturile pacientului conform Ordinului MS 46/21.01.2003. 32. Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului. 33. Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:

autoevaluare

cursuri de pregatire/perfectionare 34. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii de

sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului declansarii unor epidemii

(viroze respiratorii,infectii cutanate,diaree,tuberculoza,etc.).

35. Respecta regulamentul intern al spitalului. 36. Respecta programul de lucru de 8 ore,programul turelor de servici si programarea concediului de

odihna.

37. Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la parametrii de calitate impusi de sectie.

38. La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta. 39. Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima eficienta timpul de

munca.

40. In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru. 41. Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca (Legea

319/2006).

42. Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si intocmai a sarcinilor prevazute in fisa postului.

ALIMENTAREA ACTIV I PASIV

OBIECTIVELE PROCEDURII

Asigurarea necesitilor calorice i calitative in funcie de varsta i starea organismului

Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice i prevenirea cronicizrii unor imbolnviri

PREGTIREA MATERIALELOR

Vesel i tacamuri

Can simpl

Can special cu cioc sau in funcie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor

Tav, crucior pentru alimente

Alimente conform regimului recomandat

ervetele de mas

2 prosoape (ervete) pentru protecia lenjeriei de corp i pat

PREGTIREA PACIENTULUI

CULEGEI DATE DESPRE:

5

Afeciune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese

Posibilitile de mobilizare, dac pacientul este imobilizat, dac are indicaie de repaus

Posibilitatea de a-i folosi membrele superioare i nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alt persoan- pasiv)

Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricii alimentare inainte sau dup acestea

Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dup mas

Preferinele alimentare ale pacientului a) PSIHIC:

Stimulai autonomia

Explicai pacientului importana alimentaiei i a respectrii regimului pentru evoluia favorabil a bolii

b) FIZIC:

Respectai recomandrile cu privire la mobilizarea ei asigurai pacientul de ajutorul dumneavostr

Ajutai pacientul s se spele pe maini

Aezai pacientul intr-o poziie confortabil in raport cu starea sa general: o ezand la mas in salon sau in pat o Semiezand pentru pacientul care se poate ridica puin o In decubit lateral stang dac pacientul este dreptaci, cu capul uor ridicat

EFECTUAREA PROCEDURII:

Verificai dac sunt indeplinite condiiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost indeprtate plotile i urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

Identificai pacientul i regimul alimentar recomandat

Ajutai pacientul s-i spele mainile

Pregtii alimentele pe o tav acordand atenie aspectului estetic

Imbrcai un halat curat a)Alimentarea activ

Servirea mesei la pat in poziie ezand sau semiezand

Aezai pacientul in poziie confortabil

Protejai lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dac este cazul

Aezai tava cu alimente in faa pacientului sau adaptai o masu special

Ajutai pacientul s taie alimentele dac este necesar

Observa i dac pacientul consum toate alimentele Alimentarea activ la pat in poziie de decubit lateral

Aezai pacientul in decubit lateral lsand liber braul dominant (de obicei drept)

Ridicai uor capul pacientului i protejai patul pacientului cu un prosop curat

Aezai sub brbia pacientului un prosop curat

Punei tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptier aa incat pacientul s vad ce mnanc

Taiai alimentele in buci mici

Ajutai pacientul s bea lichide prin suciune sau cu ajutorul unei cni speciale

b) Alimentaia pasiv

Aezai pacientul in poziie ezand (dac are membrele superioare afectate) sau semiezand (dac este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grav)

Protejai lenjeria de pat i de corp folosind prosoape curate

Plasai tava cu alimente pe noptier, pe un taburet sau pe o msu adaptabil la pat

Asezai-v in partea dreapt a pacientului (de regul) pe un scaun, verificai

temperatura alimentelor

Ridicai cu o man (stanga) capul bolnavului cu pern i administrai supa cu lingura pe jumtate plin

Asigurai-v c pacientul a inghiit inainte de a administra o nou cantitate

Rezervai-v suficient timp pentru a putea face mici pauze dac este nevoie

Tiai alimentele in buci mici fr s le atingei cu mana

Incurajai pacientul s consume alimentele purtand o discuie agreabil

Folosii linguria dac pacientul este in stare foarte grav sau are tulburri de deglutiie

Observai permanent faciesul pacientului

INGRIJIREA PACIENTULUI

6

Aezai pacientul in poziie comod dac nu poate singur

Refacei patul, indeprtai eventualele firmituri sau schimbai lenjeria dac este necesar

Verificai dac prezint cumva senzaie de grea

Ajutai pacientul s-i fac toaleta cavitii bucale

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

Indeprtai vasele muradare i resturile alimentare

Aerisii incaperea

SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI CU PACIENT IMOBILIZAT

OBIECTIVELE PROCEDURII

Asigurarea condiiilor de igien i confort

Evitarea complicaiilor la pacientul imobilizat

PREGTIREA MATERIALELOR

Crucior pentru lenjerie

Cearaf plic

Cearaf de pat

Fa de pern

Aleza, muama (material impermeabil)

Inveliloare de flanel sau o ptur moale

Scaun cu sptar

Mnui de unic folosin

Sac pentru rufe murdare

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC

Informai pacientul i asigurai-l de inofensivitatea procedurii

Explicai pacientului modul de desfurare a procedurii i contribuia sa la realizarea acesteia

Obinei consimmantul informat b) FIZIC

Schimbai lenjeria dup efectuarea toaletei

Alegei metoda de schimbare in funcie de poziia in care poate fi aezat pacientul i de limitele sale de mobilizare

EFECTUAREA PROCEDURII (particip dou persoane)

A. La pacientul care se poate ridica in poziie ezand (se folosete schimbarea in lime)

Aducei materialele in salon

Pregtii materialele astfel: o Rulai cearaful de pat pe dimensiunea mica (in lime) i dac pacientul necesit alez i

muama rulai-le impreun cu cearaful

o Indeprtai ptura i lsai pacientul acoperit cu cearaful sau inlocuii cu o ptur moale o introducei ptura in cearaful plic i impachetai in armonic in trei la inceput pe lime i

apoi inc o dat reducand cele dou dimensiuni (lungime, lime) la o treime, aezai pe scaun

o Faa de pern

Splai mainile i imbrcai mnui

Degajai cearaful murdar de sub saltea

Acoperii pacientul i ridicai-l in poziie ezand

Rugai persoana care v ajut s sprijine pacientul

Indeprtai perna i rulai cearaful murdar pan aproape de pacient

Poziionai echidistant cearaful curat la captul patului i pe suprafaa acestuia pentru a putea fi fixat sub saltea-Derulai cearaful curat pan aproape de cel murder

Schimbai faa de pern i aezai perna pe pat

Culcai pacientul in decubil dorsal i rugai-l dac poate s se ridice puin pentru a continua schimbarea

Introducei mana dinspre capul pacientului sub regiunea fesier i ridicai in acelai timp cu ajutorul

7

Cu cealalt man rulai spre picioarele pacientului lenjeria murdar i intindei cearaful curat

Ridicai in acelai mod picioarele i continuai rularea i respectiv derularea

Introducei cearaful murdar in sac

Intindei bine cearaful de pat, eventual muamaua i aleza i fixai sub saltea

B. La pacientul care nu se poate ridica(se folosete schimbarea in lungime)

Rulai cearaful de pat intr-o singur direcie, pe dimensiunea mare (lungime)

Aezai materialele pe scaune ca i in cazul precedent

Splai mainile i imbrcai mnui

Indeprtai cearaful murdar de sub saltea

Intoarcei pacientul in decubit lateral sprijinindu-l sub axil, sub umeri i la nivelul genunchilor

Tragei perna spre marginea patului i aezai-o sub capul acestuia

Rugai persoana care v ajut s sprijine pacientul susinei-l amandou

Rulai cearaful murdar pan lang pacient i derulai cearaful curat avand grij s fie bine poziionat pentru a putea fi fixat la capete i pe laturi

Aducei pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opus sprijinind capul pe antebra

Tragei perna sub capul pacientului

Continuai rularea cearafului murdar i derularea celui curat

Introducei cearaful murdar in sac

Aducei pacientul in decubit dorsal

Intindei bine cearaful curat i fixai la capete i pe margini executand colul

Schimbai faa de perna Schimbarea cearafului plic in ambele situaii

Aezai cearaful cu ptura deasupra pacientului incat marginea liber de desubt s fie sub brbia bolnavului, iar cea de deasupra s fie orientat spre picioarele pacientului

Rugai pacientul sau o alt persoan s in marginea cearafului sub brbia acestuia .

Asezai-v de o parte a patului, iar ajutorul de cealalt

Prindei cu mana dinspre capul pacientului colul liber al cearafului curat, iar cu cealalt pe cel al cearafului murdar

Cu o micare rapid, sincronizat, intindei cearaful curat impreun cu ptura i/sau invelitoarea i indep rtai-l pe cel murdar

Introducei cearaful murdar in sac

Verificai dac cearaful de pat i lenjeria de corp sunt bine intinse

Efectuai pliul de confort la picioarele pacientului i eventual fixai sub

saltea, s nu alunece

Asezati pacientul in pozitie comoda sau in cea recomandata de afectiunea sa

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

Indeprtai invelitoarea i acoperii pacientul cu ptura

Indeprtai sacul cu rufe murdare

Indeprtai mnuile, splai-v mainile

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate dorite

Schimbarea s-a fcut in condiii bune

Pacientul are o stare de confort Rezultate nedorite / Ce faceti

Pacientul acuz oboseal, dureri

Lucrai bland, lsai pacientului timp de odihn

Pacientul refuz schimbarea:

Discutai inc o dat cu pacientul

Apelai la aparintori daca este cazul

SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL PACIENTULUI IMOBILIZAT

Schimbarea pijamalei

OBIECTIVELE PROCEDURII

Meninerea strii de igien si confort

8

Prevenirea escarelor de decubit

Creterea demnitlii pacientii

Pstrarea identitii

PREGTIREA MATERIALELOR

Pijama inclzit

Patura

Alcool

Sac pentru lenjeria murdar

Mnui de unic folosin

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC

Informai pacientul i explicaii-i necesitatea procedurii

Explicai pacientului cum poate participa la procedur

Obinei consimmantul informat b) FIZIC

Asigurai intimitatea i respectai pudoarea

Intrebai pacientul dac are nevoie de plosc sau urinar inainte de procedur

EFECTUAREA PROCEDURII

Aezai lenjeria curat pe un scaun in apropierea patului

Obinei informaii despre posibilitile de mobilizare a pacientului

Apreciai resursele fizice ale pacientului

Explicai-i procedura

Pliai ptura la picioarele pacientului

Invelii pacientul cu un cearceaf inclzit

Splai-v mainile, imbracai mnui de cauciuc a) Dezbrcarea i imbracrea bluzei la pacientul care se poate ridica in poziie

ezand

Descheiai nasturii pijamalei

Ridicai pacientul in poziie ezand

Rulai pijamaua de la spate spre ceaf i trecei-o peste cap rugand pacientul s flecteze capul

Rulai fiecare manec i imbrcai pe rand braele

Scoatei mainile in afara manecilor

Ridicai bluza pe spatele bolnavului i imbracai umerii

Fricionai uor spatele pacientului

Incheiai nasturii b) Dezbrcarea i imbrcarea bluzei la pacientul care nu se poate ridica

Descheiai nasturii

Intoarcei pacientul in decubit lateral i dezbrcai braul eliberat

Intoarcei pacientul in decubit lateral invers i dezbrcai cellalt bra indeprtand bluza

Meninei pacientul in decubit lateral

Rulai maneca i imbrcai braul liber

Intoarcei cu blandee pacientul in decubit lateral invers i imbrcai celalalt bra intinzand bluza pe spate

Aducei pacientul in decubit dorsal

Incheiai nasturii c) Indeprtarea i imbrcarea pantalonilor

Ridicai regiunea lombosacrat a pacientului i tragei cu grij pantalonii spre picioare

Asezai pacientul pe pat

Ridicai uor membrele inferioare i continuai dezbrcarea

Punei pantalonii murdari in sac

Observai aspectul membrelor inferioare

Rugai persoana care v ajut s ridice membrele inferioare ale pacientului

Imbrcai pe rand fiecare membru i tragei pantalonii pan aproape de ezut

Coborai i aezai pe pat membrele inferioare

Ridicai regiunea fesier i tragei in sus pantalonii

Verificai dac cearaful e bine intins

9

Incheiai nasturii

INGRIJIREA PACIENTULUI

Aezai pacientul in poziie comod

Observati faciesul,

Refacei patul i invelii pacientul cu ptur

Verificai dac pacientul se simte bine

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

indeprtai sacul cu lenjerie murdar

indeprtai invelitoarea

indeprtai mnuile i spalai-v mainile

EVALUAREA PROCEDURII

Rezultate ateptate

Schimbarea s-a fcut fr incidente

Pacientul exprim starea de confort, nu are dureri

Nu se observ modificri la nivelul tegumentelor Rezultate nedorite / Ce faceti

Pacientul prezint eritem la nivelul punctelor de sprijin

aplicai pudra de talc

schimbai poziia pacientului

Pacientul reclam manevre brutale i oboseal, dureri

linitii pacientul, rmanei o vreme lnga el

administrai un calmant dac medicul recomand

Lenjeria nu este bine intins, pacientul acuz jen

se reaeaz patul dup schimbarea lenjeriei, se intind bine ceareafurile

TOALETA PACIENTULUI, IGIENA CORPORAL I VESTIMENTAR

IGIENA BOLNAVILOR

Prelucrarea igienica a bolnavului la internare ( imbaierea prin dus, taierea unghiilor, la nevoie

deparatizare)

10

Consultarea, triearea si repartizarea bolnavului de la internare si conducerea lui de catre infirmiera la

salonul la care a fost repartizat.

Asigurarea cu lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia ori de cate ori

este nevoie si cel putin o data pe saptamana.

La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii, precum si

la copii mici, salteaua se acopera cu o musama sau o husa de plastic care se va spala si se va sterge cu solutie

dezinfectanta zilnic, precum si ori de cate ori este nevoie.

Asigurarea spalarii paturilor, huselor ( dosurilor) de perna si de saltea ori de cate ori se murdaresc cu

produse patologice .

Asigurarea in timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si imbaierea acestora cel putin o data pe

saptamana si ori de cate ori este nevoie. Imbaierea obligatorie in ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce se

supun interventiilor chirurgicale ( exceptie urgentele).

Instruirea bolnavilor ( si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batista si pieptene.

Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igenic in spital.

TOALETA PACIENTULUI IMOBILIZAT.

BAIA PARIAL LA PAT

OBIECTIVELE PROCEDURII

Meninerea pielii in stare de curenie

Prevenirea apariiei leziunilor cutanate

Asigurarea strii de igien i confort a pacientului prin splarea intregului

corp pe regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spla

PREGTIREA MATERIALELOR

Paravan

Mas mobil pentru materiale, acoperit cu un camp

Trei prosoape de culori diferite

Mnui de baie de culori diferite (fa, trunchi i membre, organe genitale)

Mnui de unic folosin

Spun neutru i sapunier

Perii de unghii

Foarfece pentru unghii / pil de unghii

Perie de dini / past de dini

Pahar pentru splat pe dini

Pahar cu soluie antiseptic pentru gargar

Lighean/bazin cu ap cald / termometru de baie

Plosc (bazinet), gleata pentru ap murdar

Muama, alez

Cearceaf

Alcool mentol

Pijamale i lenjerie de pat curate

Sac pentru lenjeria murdar

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC

Informai i explicai pacientului procedura

Stabilii de comun acord cu pacientul ora efecturii toaletei inand seama de orarul mesei, investigaiilor, tratamentului

Obinei consimmantul informat i aflai preferinele sale in legtur cu igiena b) FIZIC

Apreciai starea pacientului pentru a evita o toalet prea lung, obositoare

Dac starea pacientului ii permite incurajai-l s spele singur, asigurandu-I independena i ajutai-l doar la nevoie

Asigurai intimitatea pacientului

Intrebai pacientul dac dorete s i se serveasc urinarul sau plosca

EFECTUAREA PROCEDURII

11

Asigurati-va ca temperatura din salon este peste 20C

Asigurai-v c geamurile i ua s fie inchise pe tot timpul procedurii

Aezai paravanul in jurul patului

Umplei vasul 2/3 cu apa cald (37C38C), controland temperatura apei cu termometrul de baie

Aezai pacientul in poziie decubit dorsal

Dezbrcai i acoperii cu un cearaf pacientul

Luati ptura i aezai-o pe un scaun sau pe pat la picioarele bolnavului

Descoperii progresiv numai partea care se va spal

Indeprtai una dintre perne, iar pe cealalt acoperii-o cu o muama i cearaf, sau aleza

Punei in faa bolnavului un prosop pentru a proteja invelitoarea

! RESPECTAI ORDINEA IN CARE SE VA EFECTUA TOALET

FA I GAT

Splai-v mainile

Imbrcai prima mnu de baie, umeziti-o, i splai ochii de la comisura intern la cea extern; folosii pari separate din mnu pentru fiecare ochi

tergei imediat cu primul prosop

Splai fruntea de la mijloc spre tample

Splai cu micri circulare regiunea perioral i perinazal

Insistai la urechi in anurile pavilionului i regiunea retroauricular

Splai cu / fr spun, limpezii de cateva ori cu ap i tergei imediat

Splai gatul, limpezii

Uscai prin tamponare cu prosopul

Schimbai apa i mnua

PARTEA ANTERIOARA A TORACELUI

Splai cu micri ferme, insistai la axile

Limpezii i uscai foarte bine: folosii deodorant, dac pacientul dorete

Insistai la femei, la pliurile submamare

Observai respiraia pacientului i eventuale iritaii ale pielii sau alte modificri

Acoperii toracele i membrele superioar

MEMBRELE SUPERIOARE

Mutai muamaua i aleza i intindei-le sub intreg membrul superior, desupra invelitorii

Splai prin micri lungi i blande; incepei de la articulaia pumnului spre umr, stimuland astfel circulaia venoas

Limpezii cu ap i tergei imediat cu al doilea prosop

Daca este posibil aezai mana pacientului in bazinul cu ap cald, pentru a tia mai uor unghiile sau pentru a le curaa: splai mana pacientului cu spun insistand in spaiile interdigitale: limpezii cu ap

i uscai foarte bine.

Splai celalat membru superior dup acelai principiu

ABDOMENUL

Dezvelii abdomenul pacientului

Insistai la nivelul pliurilor inghinale, unde datorit transpiraiei i lipsei de igiena a unor persoane pot aprea foarte uor iritaii ale pielii.

Insistai la nivelul ombilicului care la unii pacieni poate fi foarte murdar; procedai astfel: a) indeprtai depozitul de murdrie cu ajutorul unui tampon de vat inbibat in alcool i montat pe un

porttampon

b) splai ombilicul cu ap i spun

c) uscai foarte bine i ungei regiunea cu vaselin

Acoperii pacientul cu cearaful

PARTEA POSTERIOAR A TORACELUI I REGIUNEA SACRAT

Aezai pacientul in poziie de decubit lateral, fiind susinut de o alt nurs

Mutai muamaua i aleza i intindeti-le sub trunchiul pacientului

Spalati, limpezii i uscai regiunea

12

Masai spatele pacientului cu alcool mentolat; observai proeminenele osoase i verificai starea pielii in punctele de sprijin

Acoperii spatele pacientului

Splai regiunea anal dinspre fa spre spate, astfel incat s evitai contaminarea regiunii perineale; limpezii i uscai foarte bine regiunea

Observai atent starea pielii in zonele predispuse apariiei escarelor

MEMBRELE INFERIOARE

Inlocuii apa, mnua de baie i prosopul cu altele curate

Intindei muamaua i aleza sub jumtatea inferioar a pacientului

Readucei pacientul in decubit dorsal,

Insistai la nivelul genunchiului, plicii poplitee, in regiunea tendonului lui Ahile i a calcaneului

Splai cu ap i supun prin micri blande dinspre glezn spre old pentru a stimula circulaia venoas;

ATENIE! NU SE MASEAZ!

Dup fiecare spunire limpezii bine cu ap i uscai cu prosopul

Observai atent starea pielii in zonele predispuse apariie escarelor

Splai picioarele prin introducerea lor intr-un bazin cu ap, aezat pe pat; protejai patul cu muamaua, aceast metod uureaz curirea i tierea unghiilor!

Pudrai intr-un strat foarte subire plicile naturale

Taiai unghiile

Acoperii pacientul cu cearaful

ORGANELE GENITALE I REGIUNEA PERIANAL

Incheie toaleta la pat a pacientului; dac starea generala a pacientului ii permite, acesta se poate spla singur, in timp ce veti controla daca s-a facut corect

Inlocuii apa, mnua de baia i prosopul cu altele curate

Imbrcai mnua de unic folosin

Aezai bolnavul in poziie ginecologic

Izolai patul cu muama i aleza pe care le introducei sub regiunea sacrat

Introducei plosca sub pacient

Imbrcai mnua de baie peste mnua de cauciuc

Splai regiunea genital dinspre anterior spre posterior, evitand regiunea anal; folosii spun neutru (neiritant pentru piele i mucoase)

Limpezii cu ap curat foarte atent pentru indeprtarea spunului; se poate face cu ajutorul unui jet de ap turnat dintr-o can

Putei folosi tampoane i o pens porttampon, avand grij s curai toate pliurile i s schimbai des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anal spre cea genital

Indeprtai bazinetul de sub pacient i tergei foarte bine organele genital i regiunea din jur folosind al treilea prosop

! IN TIMPUL PROCEDURII EXAMINAI TEGUMENTELE I OBSERVAI EVENTUALE

MODIFICRI (ROEA/ IRITAIE)

INGRIJIREA PRULUI PRIN SPLARE

OBIECTIVELE PROCEDURII

Meninerea igienei prului i a strii de bine a pacientului

Indeprtarea excesului de sebum

PREGTIREA MATERIALELOR

Lighean

Gleat pentru colectarea apei folosite

Vas cu ap cald, termometru de baie

Spun lichid/ampon

Muama i alez

Prosoape

Perie, pieptne

Paravan

Mnui de unic folosin

13

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC:

Informai pacientul/pacienta i stabilii de comun acord ora splrii

Evaluai resursele pacientului/pacientei pentru a putea aprecia contribuia acestuia. Obinei consimmantul.

b) FIZIC:

Asigurai poziia in funcie de starea general: 1) ezand, pe scaun cu spatele sau cu faa spre lavoar (sau in picioare aplecat deasupra lavoarului

2) ezand pe un scaun cu sptar alturi de care se aeaz al 2-lea scaun pe care se pune ligheanul

3) decubit dorsal cu toracele uor ridicat i cu salteaua indoit sub torace lsand somiera liber spre

captul patului

4) decubit dorsal, orientat oblic, cu capul spre marginea patului

EFECTUAREA PROCEDURII:

Asigurai-v c temperatura din salon este de peste 20C, geamurile i ua sunt inchise

Asigura intimitatea izoland patul cu un paravan

Splai mainile i imbrcai mnuile

Procedai in continuare in funcie de poziia aleas i starea pacientului Cu pacientul in poziie ezand

Aezai pacientul pe un scaun sau in faa lavoarului Cu pacientul in poziie de decubit

Rulai putin patul i acoperii cu muama i alez pe care se sprijin spatele i capul pacientului / pacientei.

Aezai ligheanul pe partea de somier rmas liber i introducei captul liber al muamalei fcut sul in gleata pentru a permite scurgerea apei

Aezai pacientul/pacienta pe pat cu capul spre margine. Introducei sub capul i umerii pacientului/pacientei muamaua i aleza. Aezai gleata pentru colectarea apei murdare in vecintatea

patului i introducei captul liber al muamalei fcut sul

Susinei cu o man (dac este cazul) capul pacientului, iar cu cealalt umezii i amponai prul. Apelai la ajutorul altei persoane (dac este necesar)

Masai uor pielea capului cu varful degetelor i splai de 2-3 ori

Limpezii cu mult ap

Acoperii prul cu un prosop cald i tergei bine

INGRIJIREA PACIENTULUI

Ajutai pacientul/pacienta s se aeze in pat

Verificai dac este cazul funciile vitale

Evitai curenii de aer

Acoperii capul pacientului/pacientei dac este necesar sau solicit

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

Indeprtai apa murdar i materialele folosite

Curai i dezinfectai materialele folosite, asezai-le la locul de pstrare

Indeprtai mnuile i splai mainile

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate ateptate

Pacientul exprim stare de confort

Nu prezint leziuni ale scalpului Rezultate nedorite / Ce facei?

Pacientul prezint leziuni ale scalpului:

informai medicul, eventual se va consulta un dermatolog

2. MOBILIZAREA PACIENTULUI

OBIECTIVELE PROCEDURII

Prevenirea complicaiilor

Stimularea tonusului fizic i psihic

14

PREGTIREA MATERIALELOR

Cadru mobil

Agtori

Baston

Carje

PREGTIREA PACIENTULUI

a) PSIHIC:

Anunai pacientul i descriei micrile care se vor face

Explicai pacientului importana mobilizrii precoce

Evaluai resursele fizice ale pacientului b) FIZIC:

Ajutai pacientul s se imbrace corespunztor

EFECTUAREA PROCEDURII:

Consultai medicul privind tipul de mobilizare i durata 1. Mobilizarea pasiv

Facei micri de flexie i rotaie ale capului

Continuai s facei exerciii ale membrelor superioare i inferioare prin micri de flexie, extensie, abducic, adducie, supinaie i pronaie - mobilizai toate articulaiile cu blandee

Comunicai cu pacientul pentru a afla dac are dureri i observai faciesul

Masai membrele in sensul circulaiei de intoarcere 2. Ridicarea in poziie ezand

a) In pat

Ajutai pasiv pacientul s se ridice i sprijinii-l cu perne sau folosii rezemtorul mobil

Montai deasupra patului o agtoare mobil i stimulai pacientul s se ridice, sprijinindu-l cu perne dac este necesar

b) La marginea patului

Executarea de ctre o singur persoan o Introducei o man sub regiunea omoplailor, iar cealalt sub regiunea poplitee o Dac este cazul rugai pacientul s se prind de gatul dumneavoastr o Rotii picioarele pacientului intr-un unghi de 90 i lsai-le s atarne uor la marginea patului o Observai faciesul pacientului

Executarea de ctre 2 persoane o Aezai-v spre capul pacientului i introducei mainile sub omoplai o Rugai ajutorul s introduc mainile sub regiunea poplitee o Sincronizai micrile i ridicai spatele pacientului rotind picioarele cu 90 i aducei-le la

marginea patului

o Meninei pacientul in aceast poziie - la inceput cateva minute, apoi cretei treptat timpul o Reaezai pacientul pe pat, executand micrile in sens invers

c) Aezarea pacientului in fotoliu

Aezai pacientul la marginea patului

Oferii pacientului papucii

Aezai fotoliul cu rezemtoarea lateral lipit de marginea patului

Aezai-v in faa pacientului i introducei mainile sub axile, rugandu-l s in capul intors intr-o parte

Dac avei ajutor, aezai-v de o parte i de alta a pacientului

Prindei fiecare pacientul pe sub axil i ridicai-l in picioare

Rotii pacientul cu spatele spre fotoliu i aezai-l cu grij in fotoliu

Acoperii pacientul cu un pled dac situaia o cere (temperatur mai sczut in incpere)

15

Reaezai pacientul in pat executand micrile in sens invers d) Ridicarea pacientului in poziie ortostatic

Repetai micrile de aducere a pacientului in poziie ezand, cat mai aproape de margineapatului

Aezai-v de o parte a pacientului i sprijinii-l de sub axile

Ridicai pacientul in picioare

Observai faciesul pacientului i meninei-l in ortostatism cateva minute

Intrebai pacientul dac se simte bine

Aezai pacientul pe pat dac acuz ameeli

Reaezai pacientul pe pat executand micrile in ordine invers e) Efectuarea primilor pai

Intrebai medicul dac pacientul se poate deplasa

Ridicai pacientul mai intai in poziie ezand cat mai aproape de marginea patului i apoi in ortostatism

Sprijinii pacientul de bra i apoi ajutai-l s fac primii pai prin salon

Cretei distana de deplasare in funcie de recomandarea medical

Oferii pacientului un cadru mobil dac starea general ii permite s se deplaseze singur

Supravegheai pacientul in timpul deplasrii

Incurajai pacientul s se ridice i s se deplaseze pe msur ce starea general permite

INGRIJIREA PACIENTULUI

Observai starea pacientului

Aezai pacientul in poziie comod

Intindei lenjeria pentru a preveni apariia escarelor

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

Aezati materialele folosite in locurile de depozitare

Splai mainile

EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII

Rezultate ateptate/dorite:

pacientul se mobilizeaz conform programului

nu prezint complicaii favorizate de imobilizare Rezultate nedorite / Ce facem dac:

Pacientul refuz mobilizarea

- Cercetai cauza - prezint dureri

- se teme de durere

- este slbit

- prezint ameeli

Incurajai pacientul - acordai-i mai mult timp

- asigurai-l c suntei acolo pentru a-l ajuta

acionai cu blandee

Reducei durata mobilizrii (dac pacientul se simte slbit sau are ameeli)

TRANSPORTUL I NSOIREA PACIENILOR

Mijloace de transport

In functie de gravitatea afectiunii, de scopul transportului, de distanta, transportul se face cu:

brancarda ( targa)

carucior

fotoliu si pat rulant

cu mijloace improvizate in caz de urgenta.

cu vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare.

16

Transportul cu targa

Pregatirea targii o targa se acopera cu o patura si cu un cearsaf; la nevoie, se acopera cu musama si aleza; perna

subtire.

Asezarea pacientului pe targa o pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului ( trebuie sa vada unde merge) o la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica pana la nivelul orizontal; daca panta este

prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus , cu capul inainte.

o de asemenea daca pacientul trebuie supravegheat tot timpul , este mai bine ca acesta sa fie dus cu capul inainte, pentru ca, stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.

o in principiu, pacientul va fi prins cu atentie si transportat conform indicatiilor.

Executia o targa este tinuta de cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur

maner astfel incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului.

o asezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea se vor aseza de-a lungul patului de partea targii atarnate.

o isi introduce mainile, cu palma si degetele intinse, sub pacient. o prima: sustine capul si toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat. o a doua : sprijina pacientul in regiunea lombara si sub sezut. o a treia: sustine membrele inferioare. o Prima persoana comanda miscarile: o ridica deodata pacientul. o dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi. o brancardierii ridica si cealalta margine a targii, aducand-o in pozitie orizontala sub pacient. o se aseaza pacientul pe targa, se acopera.

Descarcarea se face dupa aceasi metoda, dar cu miscarile inverse. Pozitia pacientului pe targa in functie de afectiune

In decubit dorsal

pacientii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectati

accidentatii constientii, suspectii de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului; se asigura suprafata rigida

leziuni ale memebrelor inferioare: sub membrul lezat, se aseaza o perna

leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aseaza peste toracele pacientului; eventual se fixeaza cu o esarfa

accidentatii in stare de soc cu hemaragie: cu membrele inferioare ridicate.

17

In pozitie sezand:

pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor

leziuni ale gatului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele

In pozitie semisezand:

accidentatii toraco-pulmonar

pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie

accidentatii cu leziuni abdominale ( pozitia Fowler), cu genunchii flectati

In decubit lateral:

pacientii in stare de coma,inconstienti

In decubit ventral:

pacientii cu leziuni ale fetei ( craniofaciale): sub fruntea lor se aseaza un sul improvizat din cearsafuri, sau antebratul flectat al traumatizatului

cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere

In decubit semiventral:

pacientii inconstienti, iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitia Trendelemburg, pentru a prevenii acumularea si aspirarea secretiilor

In pozitie Trendelemburg, cu inclinarea maxima de 10-15 grade

accidentatii in stare de soc

in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de sange in organele vitale

CURENIA

Obiective:

Curenia este o etap preliminara obligatorie, permanenta si sistemica in cadrul oricarei activitati sau

proceduri de indepartare a murdariei(materie organica si anorganica)de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau

obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in

unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate.

Curatenia este cea mai rspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care se

indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu indepartarea prafului si

substantelor organice.

Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si echipamentelor

poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o dezinfectie eficace.

Curenia reprezint rezultatul aplicrii corecte a unui program de curare.

Suprafeele i obiectele pe care se evideniaz macro- sau microscopic materii organice ori anorganice

se definesc ca suprafee i obiecte murdare.Curarea se realizeaz cu detergeni, produse de ntreinere i

produse de curat.

Urmrirea i controlul programului de curare revin personalului unitii sanitare, care, conform

legislaiei n vigoare, este responsabil cu supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale din unitate.

METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURENIEI

SPLAREA, TERGEREA, ASPIRAREA, PERIEREA

Prin splare sunt ndeprtate, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile i substanele organice.

Splarea se realizeaz prin folosirea de ap cald i detergenti.

Condiii de eficacitate:

- asocierea splrii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare; - respectarea timpilor de nmuiere i de splare (n funcie de puterea de splare a apei, de mijloacele

mecanice utilizate i de obiectul supus splrii);

- splarea trebuie urmat de cltire abundent. Splarea poate fi simpl (ex.: n igiena individual, splarea minilor, curenia pavimentelor i a

mobilierului) sau asociat cu un ciclu de dezinfecie prin cldur umed (ex.: utiliznd maini de splat pentru

lenjerie, vesel, sau cu program inclus de splare i dezinfecie, etc.) si se completeaz cu o dezinfecie

chimic.

Prin tergerea umed a suprafeelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaz ndeprtarea microorganismelor.

Condiii de eficacitate: utilizarea de lavete (tergtoare) curate; umezirea lor cu soluii proaspete de

produse etichetate i avizate/autorizate de Ministerul Sntii i Familiei ca detergent, detergent dezinfectant;

schimbarea frecvent a lavetelor i a apei de tergere. La sfritul operaiunii se efectueaz decontaminarea

lavetelor utilizate.

18

Aspirarea. Curenia prin aspirare este recomandabil numai cu aspiratoare cu proces umed, a cror

construcie permite curarea i dezinfecia lor i meninerea uscat dup utilizare.

Metode combinate. Pentru curenia pavimentelor i a mochetelor (este recomandat limitarea utilizrii lor

n spaiile unitilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizeaz splarea i aspirarea umed.

Alte metode de curenie. n anumite cazuri se pot utiliza mturatul sau periatul umed, metode care au

eficacitate redus. Nu se recomand mturatul uscat, sau scuturatul, n ncperi, locuri circulate sau

aglomerate.

REGULI FUNDAMENTALE N UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE N ACTIVITATEA

DE CURENIE

Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sntii/Ministerul Sntii i Familiei pentru utilizare n sectorul sanitar.

Respectarea tuturor recomandrilor productorului. Respectarea regulilor de protecie a muncii (purtarea mnuilor, ochelarilor de protecie, echipamentelor

impermeabile, etc.).

Etichetarea i nchiderea ermetic a recipientelor. Eticheta trebuie s conin: numele produsului, termenul de valabilitate, diluia de lucru, data la care s-a fcut diluia, perioada de utilizare a produsului

diluat meninut n condiii adecvate (cu specificare pentru ceea ce nseamn "condiii adecvate").

NU este permis amestecul produselor! Exist riscul unor reacii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaz, precum i riscul de inactivare i incompatibilitate.

NU este permis utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de ntreinere a cureniei! Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe secii / compartimente) n ambalajul original. Asigurarea rotaiei stocurilor, pentru nscrierea n temenele de valabilitate. NU este permis aruncarea ambalajelor goale, dect dup ce au fost curate sau / i neutralizate.

CURENIA I DEZINFECIA N UNITILE SANITARE

Materialele si produsele pentru curenie

Materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de

igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina

microorganismele.

Materiale :

maturi, perii, mopuri

- cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente

carucior pentru curatenie

- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere

necesare curateniei zilnice.

Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei

bune spalari.

aspirator se recomand numai aspiratoare cu proces umed a cror construcie permite curarea i

dezinfecia lor.

manusi de menaj, manui de unic folosin.

Produse de intretinere pentru curatenie i dezinfecie

ntreinerea spaiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii

spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.

! Actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor.

19

Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor i a dezinfectanilor. Pentru

intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti - dezinfectanti. Rezultatele

operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea podusului folosit si de respectarea conditiilor de

utilizare ale acestuia.

SPLAREA

Sunt necesare doua galei:una pentru curatat care sa contina amestec de apa calda cu detergent si una cu apa simpla pentru a spal si stoarce mopul cat mai frecvent;

Spalarea ncepe de la geam ctre ieire, mopul se manevreaz in forma literei S; Se introduce mopul in gleata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafaa si apoi

se introduce mopul in gleata cu apa simpla si se cltete, apoi se stoarce; se repeta procedeul pana se termina

ntreaga suprafaa.

CLTIREA

Se arunca apa folosita la splare, se spal bine galetile si apoi se cltesc; se pune apa simpla in galeti si se cltete suprafaa in acelai mod ca la splare;

Se lasa sa se usuce; Se spala si cltesc galetile.

DEZINFECIA

Vom folosi produse dezinfectante pentru suprafee, Se prepar soluia de dezinfectant n concentraia recomandat de productor; Se aplic pe suprafa i apoi se introduce mopul in gleata cu apa simpla si se cltete, apoi se

stoarce; se repeta procedeul pana se termina ntreaga suprafaa.

Se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.

ATENIE !

Trebuie s existe galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru grupuri sanitare se folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte galeti; de

asemenea si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;

Dup terminarea curateniei si dezinfectiei, toate galetile si mopurile folosite sunt spalate si dezinfectate, uscate si pastrate in locuri special amenajate;

Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier se respecta aceleasi etape: spalarea cu apa calda si

detergent, clatire, dezinfectie. Se pastreaza aceleasi reguli ca la pavimente.

ATENIE !

se folosesc lavete separate, de culori diferite la mobilierul din saloane, la chiuvetele din saloane, altele pentru grupurile sanitare.

Personalul care efectueaza curatenia si dezinfectia este obligat sa poarte manusi de unica folosinta

nesterile sau de menaj la efectuarea curateniei si dezinfectiei.

Este obligatorie spalarea si dezinfectia mainilor dupa scoaterea manusilor.

Reguli de intretinere a ustensilelor de curatenie:

zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate) si uscate;

personalul care executa operatiunile de curatenie si decontaminare a materialelor de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile;

decontaminarea (curatarea si dezinfectia) materialelor de curatenie se efectueaza la sfarsitul operatiunii de curatenie pe sectie.

Depozitarea produselor i a ustensilelor folosite la efectuarea currii se face respectndu-se

urmtoarele:

a) n unitatea sanitar, la nivel central, trebuie s existe spaii special destinate depozitrii produselor i ustensilelor aflate n stoc, folosite n procesul de efectuare a currii;

b) spaiile trebuie s asigure meninerea calitii iniiale a produselor pn la utilizare; c) spaiile de depozitare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - pavimentul i pereii trebuie s fie impermeabili i uor de curat;

20

- zona de depozitare trebuie s permit aranjarea n ordine a materialelor de curare i accesul uor la

acestea;

- trebuie s existe aerisire natural;

- trebuie s existe iluminat corespunztor;

- gradul de umiditate s fie optim pstrrii calitii produselor;

d) n fiecare secie sau compartiment trebuie s existe ncperi special destinate depozitrii produselor i ustensilelor utilizate pentru efectuarea currii, aflate n rulaj, i pentru pregtirea activitii

propriu-zise;

e) ncperile de depozitare de pe secii, respectiv compartimente, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

- pavimentul i pereii trebuie s fie impermeabili i uor de curat;

- trebuie s existe aerisire natural;

- trebuie s existe iluminat corespunztor;

f) locul de organizare a activitii, sursa de ap i suprafaa zonei de depozitare trebuie s permit aranjarea n ordine a materialelor de ntreinere;

g) trebuie s existe chiuvet cu ap potabil rece i cald, dotat pentru igiena personalului care efectueaz curarea.

h) trebuie s existe pubel i saci colectori de unic folosin pentru deeuri, conform legislaiei n vigoare.

TEHNICA EFECTURII CURENIEI N SALOANE

se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi;

caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor; se face ordine in salon : se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant : corpul de

iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele;

laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier; se sterg de praf celelalte suprafete orizontale; daca este cazul, se sterg peretii, geamurile, usile; cu o laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant se streg intrerupatorul electric si clanele de

la ui;

se curata grupul sanitar : oglinda, suportul pentru prosop chiuveta, suportul pentru hartia igienica si vasul de toaleta cu accesoriile;

se sterge umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac (unica .folosinta). destinat pentru reziduurile menajere . Deseurile provenite

din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie.

ATENIE !

Splarea se realizeaz prin folosirea de ap cald i detergent.

Apa cald la 35 45 grade C are o putere de splare superioar apei reci deoarece are o putere mai

mare de emulsionare i dizolvare.

- se spala si dezinfecteaza pavimentul

n zonele n care pacienii primesc ngrijiri medicale, pe suprafeele contaminate cu snge i/ sau alte

fluide biologice, se toarn dezinfectantul adecvat pentru a nmuia si distruge eventulalii ageni

patogeni, se las un timp de contact, apoi se cur i dezinfecteaz.

- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.

CIRCUITUL LENJERIEI

Materialele textile i mai ales lenjeria pot constitui un factor important n rspandirea infeciilor

intraspitaliceti atunci cnd sunt n catiti insuficiente, cnd nu sunt schimbate la timp sau cand nu li se

asigur un circuit corespunztor.

Pentru a evita riscurile de rspandire a germenilor patogeni prin textile, msurile se vor concentra pe:

colectarea lenjeriei murdare,

transportul lenjeriei murdare,

dezinfecia i splarea corespunztoare,

21

transportul,

depozitarea corect a lenjeriei curate,

i evitarea contaminrii. La nivelul seciei lenjeria murdar se schimb sptmnal sau ori de cte ori este nevoie i niciodat mai

trziu de 7 zile de la internare sau schimbarea anterioar. Se colecteaz la locul de producere a lenjeriei

murdare ( in salon) in saci curai, special destinai. Lenjeria cu un grad excesiv de umiditate se colecteaz n

saci de material plasic sau impermeabilizai.

Depozitarea temporar la nivelul seciei se face pentru un timp cat mai scurt n spaii special destinate

lenjeriei murdare, de unde se transport pe un circuit stabilit pana la spltorie cu ajutorul carucioarelor sau a

toboganelor. Circuitul lenjeriei murdare nu are voie sa se intersecteze cu circuitul lenjeriei curate.

Personalul care asigur trasportul lenjeriei murdare v-a purta alte halate pentru aceast activitate fa de

cele pe care la utilizeaz pe secie. Dup predarea lenjeriei murdare personalul v-a dezinfecta cruciorul

utilizat pentru transport, ii va schimba echipamentul i i v-a spla i dezinfecta mainile.

Lenjeria contaminat cat i lenjeria provenit de la pacienii contagioi va fi separat colectat i

trasportat la spltorie, unde va fi supus dezinfeciei chimice nainte de splare.

Spltoriile seciilor sau unitilor de boli transmisibile vor fi complet separate fa de spltoriile

celorlalte secii sau uniti sanitare.

Dezinfecia chimic a acesei lenjerii se face fie prin submerjare n soluia de dezinfectant ( se vor folosi 4

litri de soluie la 1 Kg de lenjerie) fie prin folosirea unor maini de splat automate cu program de dezinfecie

inclus ( aceasta necesitnd parcurgerea celor 2 pai: predezinfecie iniial i dezinfecie final).

Spltoriile se organizeaz pe dou compartimente: curat, murdar izolate ntre ele, fr ncruciarea i

contactul lenjeriei curate cu cea murdar.

Trasportul lenjeriei curate n secii se face n saci curai, alii dect cei cu care se transport lenjeria

murdar.

Pentru materialele textile utilizate n spital: saltele, perne, pturi care nu intr n fluxul rufriei, deci nu se

prelucreaz termic ceea ce duce la acumularea i la creterea ncrcturii microbiene, dezinfecia se face prin

pulverizare sau vaporizare n camere speciale, spaii etaneizate sau saloane odat cu dezinfecia terminal

aplicat n aceste spaii.

Splatul minilor

Splarea minilor procedura prin care se elimina murdria si se reduce flora

microbiana. tranzitorie prin aciune mecanica, utiliznd apa si spun.

Splarea minilor se face cat mai atent dup contactul cu:

- fiecare pacient, - cu sange sau alte fluide biologice, - echipamente, aparatur contaminat cu snge, - dup ndeprtarea mnuilor, - la intrarea in serviciu si la plecare ; - la intrarea si la ieirea din salon ; - nainte si dup examinarea fiecrui bolnav ; - nainte si dup aplicarea unui tratament ; - nainte si dup efectuarea de investingatii ; - dup scoaterea mnuilor ; - dup scoaterea mti - naintea de distribuirea alimentelor si a medicamentelor ; - dup folosirea batistei ; - dup folosirea toaletei ; - dup trecerea minii prin par ; - dup activiti administrative ,gospodreti.

22

3. GESTIONAREA DEEURILOR PROVENITE DIN UNITILE SANITARE

Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale = reprezinta reglementarea modului in care se

colecteaza, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta si se elimina aceste deseuri.

! O atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si

afectarea starii de sanatate.

Deeurile rezultate din activitati medicale sunt toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc

in unitatile sanitare;

1. deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;

2. deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de diagnostic,

tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere,

testare, depozitare si distributie a medicamentelor i produselor biologice;

3. deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se

includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;

4. deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau

toxinele microorganismelor;

5. deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi

citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;

6. deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere; 7. deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale,

de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;

Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice, dupa

cum urmeaza:

1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor

medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a

hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor

menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri

periculoase.

2. deseurile periculoase se clasifica in:

a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat

din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele

de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste

deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;

b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide

biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace,

ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice,

campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale

contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator

folosite etc.;

c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame

de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in

contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;

d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de

valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele

folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor

necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu:

substante dezinfectante, substante tensioactive etc.

23

AMBALAREA DEEURILOR

Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din

activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul.

Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt:

a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);

b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).

Pentru deseurile infectioase si taietoare intepatoare se foloseste pictograma

"Pericol biologic".

Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil",

"Corosiv", "Toxic" etc.

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in

interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in

interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic".

Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare;

termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata

inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in

intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor.

Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa

depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar

surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur.

24

Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau.

Sacii de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase.

Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile

trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa

impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva.

Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se

confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie

prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la

locul de eliminare finala.

! Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".

! Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci din polietilena de culoare

neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena

transparenti si incolori.

De exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau

alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hartie,

bonete si masti de unica folosinta, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material

plastic, recipientele de sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice.

! Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului

("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind

deseurile chimice periculoase.

Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei

sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu exista

etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe

cutie.

25

Al

doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere

mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si

intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol

biologic".

Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la

actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat

sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator.

Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse in

intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate

(vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.

Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele

de igiena in vigoare.

! Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din

care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.

DEPOZITAREA TEMPORAR A DEEURILOR

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru

depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile

sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor construi sau le vor

amenaja ulterior.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai

accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena in

vigoare privind mediul de viata al populatiei.

Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a

cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul

de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de

restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere.

Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate

rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare

pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia

deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii

aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).

26

Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a

normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.

Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al

pacientilor si vizitatorilor.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de

Ministerul Sanatatii si Familiei.

ELIMINAREA FINAL

Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru

mediu si pentru starea de sanatate a populatiei. Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate

din activitatea medicala sunt:

- incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in

atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;

- depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse

tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde,

incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.

Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a

deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care

necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

27

Alimentatia bolnavului Alimentatia persoanei bolnave are rolul de a-i asigura elementele nutritive necesare organismului. Principii generale in alimentatia rationala a bolnavului 1. Asigurarea integrala ( prin aportul alimentar ) a tuturor elementelor nutritive in concordanta cu nevoile organismului. 2. Stabilirea unei ratii alimentare care sa corespunda cantitativ si calitativ fiecarui bolnav ( proportia de alimente de origine animala sau vegetala, crude sau fierte, pentru un interval de 24 de ore ). 3. Stabilirea unui regim dietetic care sa corespunda cantitativ nevoilor organismului. 4. Asigurarea repartitiei echilibrate a meselor in cursul zilei si crearea unor atitudini legate de aceasta periodicitate. 5. Evitarea exceselor si erorilor alimentare. Tipuri si moduri de alimentare a bolnavului Naturala - activa

- pasiva Artificiala - sonda

- injectie Indiferent de modul in care asigurati alimentatia bolnavului, trebuie sa aveti, in afara deprinderilor

specifice necesare, o atitudine care sa ii ofere posibilitatea comunicarii, confortul psihic, securitatea afectiva. ALIMENTAREA ACTIVA Se practica in cazul bolnavilor care pot manca singuri, fara ajutorul altei persoane. In sala de mese : 1. Pregatiti in prealabil conditiile de mediu : verificarea curateniei si aerisirea salii aranjarea estetica a tacamurilor si a veselei pe mese invitatia la masa ( cu mentionarea spalarii mainilor ) 2. Serviti alimente respectand constant etapele : servirea pe rand a felurilor de mancare prescrise servirea fiecarui aliment intr-o farfurie curata ridicarea veselei folosite dupa fiecare fel. 3. Reorganizati sala de mese : strangerea veselei utilizate transportarea veselei utilizate la oficiu curatenia si aerisirea salii de mese In salon La masa : se respecta aceleasi principii ca in sala de mese doar cu mentiunea ca trebuie indepartate toate obiectele care ar putea influenta negativ apetitul. La pat : se respecta aceleasi principii ca in sala de mese, cu mentiunea ca se spala bolnavul pe maini, se pune un servet la gatul bolnavului, se protejeaza cu mteriale adecvate lenjeria de pat si de corp, dupa masa se efectueaza toaleta partiala ( maini si cavitate bucala ) si se schimba lenjeria, care eventual s-a murdarit. In cazul alimentarii ,, la pat bolnavul trebuie asezat intr-o pozitie cat mai confortabila, care poate fi dupa caz : sezanda, semisezanda, decubit lateral stang. ALIMENTAREA PASIVA - se practica in cazul bolnavilor care nu se pot hrani singuri, avand nevoie de ajutorul altei persoane. Dat fiind specificul acestor boli, alimentarea pasiva impune respectarea unui set de reguli particulare. 1. Serviti acesti bolnavi dupa ce a luat sfarsit masa celorlalte persoane bolnave, pentru a dispune de timp suficient. 2. Inarmati-va cu rabdare, pe de o parte pentru ca acesti bolnavi sunt sensibili la orice semn al nerabdarii dvs., iar pe de alta parte, pentru ca alimentarea lor impune un ritm lent si pauze frecvente. 3. Asezati bolnavul in pozitia cea mai confortabila, in concordanta cu starea lui si cu confortul psihic ( semisezand, decubit dorsal, decubit lateral ). 4. Protejati lenjeria de pat si de corp cu prosoape si stergeti barbia bolnavului, cand este cazul.

28

5. Asezati tava cu mancare pe o masuta rulanta, pe noptiera sau pe un taburet, asa incat bolnavul sa vada alimentele pe care urmeaza sa le ingurgiteze. 6. Asezati-va intotdeauna in partea dreapta a bolnavului pe un scaun, sau daca este nevoie, pe marginea patului. 7. Folositi vase, tacamuri, instrumente adecvate starii bolnavului respectiv. 8. Dupa terminarea alimentatiei efectuati toaleta partiala a bolnavului ( barbia, cavitatea bucala ) schimbati lenjeria murdara, indepartati resturile alimentare si vesela murdara, aerisiti incaperea. 9. De-a lungul intregului interval, comportati-va in asa fel incat bolnavul sa simta efectiv ca timpul dvs. ii este rezervat lui si ca in centrul preocuparii dvs. se afla alimentarea si confortul sau. Atat in cazul alimentarii active cat si in cazul alimentarii pasive, evitati sa atingeti alimentele cu mana si respectati cu rigurozitate regulile de igiena generala. Regimul alimentar este, in general, un factor care contribuie la mentinerea, functionarea, dezvoltarea organismului. In cazul persoanelor bolnave, acest regim alimentar, care capata particularitati dietetice, este un factor essential in cadrul procesului de vindecare. Exista situatii in care regimul alimentar este unicul tratament prescris bolnavului. Fiecare boala si fiecare bolnav necesita un regim alimentar adecvat maladiei in cauza, cat si particularitatilor individului respectiv. NOTIUNI DE NUTRITIE SI METABOLISM Nutritia - reprezinta una din nevoile fundamentale ale organismului uman : pentru a se mentine, a functiona si a se dezvolta normal, el trebuie sa primeasca cu regularitate elemente nutritive capabile sa-i satisfaca necesitatea permanenta de energie si reconstructie. Alimentatia reprezinta conditia esentiala pentru existenta vietii. - fara hrana organismul nu se poate mentine, manifesta , dezvolta, perpetua. - in alcatuirea regimului se pleaca totdeauna de la nevolie omului normal, de aceeasi varsta, sex, stare fiziologica si cu acelasi tip de munca. - componentele de baza ale alimentelor sunt denumite : factori nutritivi sau principii nutritive. Acestea sunt : proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale, apa si vitaminele. - glucidele, proteinele si lipidele reprezinta materialul furnizor de energie pentru organism si pietrele de constructie pentru refacerea si reinnoirea tesuturilor uzate. Mineralele si vitaminele intervin intr-o serie de reactii biochimice in organism, accelerand viteza de producere a acestora. Vitaminele sunt cunoscute si sub denumirea de biocatalizatori. PROTEINELE sunt indispensabile vietii si indeplinesc urmatoarele functii : intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la refacerea lor indeplinind un rol plastic intra in structura hormonilor participa la formarea anticorpilor, substante cu rol in apararea organismului contra microbilor si toxinelor au rol in repartitia apei si a substantelor dizolvate in ea in diferite sectoare din organism se gasesc in lapte, carne, oua, branzeturi Nevoile de proteine se apreciaza atat din punct de vedere al aportului global cantitativ dar si calitativ. Un adult normal are nevoie de 1-1,5 g proteine / Kcorp / zi. Aceasta reprezinta optimul fiziologic care constituie 11-13 % din valoarea calorica a ratieie zilnice. Variaza cu varsta, conditiile de munca, efortul, starile fiziologice (graviditate, alaptare, perioada de crestere ) sau patologice. Lipidele (grasimile) reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism. - 1 g de grasime ars produce 9,3 calorii - reprezinta constituentul preponderant al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele). - pot fi animale si vegetale - intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala si cele de origine vegetala. - grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica.

29

- intr-o ratie normala lipidele trebuie sa se afle in proportie de 1-2 g/Kcorp/zi, ceea ce reprezinta 25-30 % din valoarea calorica a ratiei zilnice. - necesarul de lipide este crescut la copii, persoane care depun eforturi si celor care lucreaza la temperaturi joase. - cele mai importante surse alimentare de lipide sunt : untul si margarina, smantana, slanina, untura, seul topit, uleiurile vegetale, carnea grasa, laptele, branzeturile grase, nucile, alunele. Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante organice formate din carbon, hydrogen si oxigen. - majoritatea au gustul dulce - cele mai importante glucide sunt glucoza si fructoza, zaharoza, galactoza (glucidul din lapte), amidonul (din legume si cereale), celuloza (din vegetale) favorizeaza evacuarea intestinului stimuland miscarile intestinului gros (peristaltismul) - desi ocupa pondere