INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu privire la evoluția social - economică a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la 30.04.2020)

Răspândirea Coronavirusului la nivel global implică costuri economice majore. Republica Moldova nu este o excepție. Tendințele economice înregistrate de Republica Modova în primele luni ale anului 2020 reflectă primele semne ale pandemiei COVID-19. În special, iese în evidență impactul factorilor externi. Contractarea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor și diminuarea producției unor ramuri industriale. Serviciile de transport aerian sunt în scădere accentuată. În perioada următoare efectele pandemiei asupra economiei se vor resimți mai profund odată cu sistarea sau restrângerea temporară a activității întreprinderilor – măsuri epidemiologice cu impact sistemic major. Consumul intern va fi influiențat de încetinirea transferurilor de peste hotare și reducerea veniturilor salariale. Anul 2019 a fost al patrulea an consecutiv în care s-a înregistrat creștere economică – 3,6% în termeni reali. Valoarea adăugată brută creată în activitatea “Construcții” a avut cea mai mare influență asupra creșterii economice, asigurând 35% din creșterea PIB, după care “Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante” – 34%; ”Informații și comunicații” – 12%, „Industria” - 11% din creștere. Aceste activități au fost cele mai influente în anul 2019. Totodată, VAB creată în Agricultură a avut impact negativ asupra creșterii economice și a sustras 6%. Creșterea prețurilor se temperează. În luna martie 2020 rata inflației a constituit 0,7% față de decembrie 2019, înregistrând o micșorare de 1,5 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a anului 2019. Rata inflaţiei anuală (februarie 2020 față de februarie 2019) s-a încadrat în limita intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%), constituind 5,9%. Leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de dolarul SUA. De la începutul anului 2020 moneda naţională a marcat o depreciere de 5,6% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 pînă la 18,17 lei la 31.03.2020). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 4,4%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.03.2020 a atins 2948,7 mil. dolari, micșorîndu-se cu 3,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2019 şi majorîndu-se cu 4,4% - faţă de situația la 28.02.2019. Masa monetară M3 la sfârșitul lunii martie 2020 a constituit circa 92,2 mild. lei și s-a majorat cu 12,4% comparativ cu sfârșitul lunii martie a anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost determinată preponderent de majorarea banilor în circulație cu 12% și depozitelor în valută străină – cu 20,7%. Volumul creditelor noi acordate în luna martie 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 3,3% față de perioada respectivă a anului 2019. Veniturile bugetare au fost în diminuare în luna martie. Acest fapt a redus ritmul de creștere cumulativă: în ianuarie-martie la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de circa 15 mild. lei (cu 6,2% mai mult față de ianuarie-martie 2019) și cheltuieli – circa 15,4 mild. lei (mai mult cu 6,4%). Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate spre protecția socială, dar cea mai mică – spre protecția mediului. Bugetul public național s-a soldat cu un deficit de -394,9 mil.lei. Valoarea totală a datoriei de stat administrată de Guvern la 31 martie 2020 a constituit circa 54,1 mild. lei, în creștere cu 4,4% față de data similară a anului 2019. Datoria de stat internă a atins un nivel de 23,9 mild. lei și a înregistrat o majorare de 1,7%. Datoria de stat externă a însumat circa 1,7 mild. dolari (30,3 mild. lei), fiind în creștere cu 6,6% (în creștere cu 6,6% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Gradul de dependență a economiei naționale de exterior rămâne înalt. Conform datelor preliminare ale Balanței de plăți pentru anul 2019, deficitul contului curent a constituit 9,7% în raport cu PIB, transferurile

2 persoanelor fizice (compensarea pentru muncă și transferurile personale) – 16%, acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 5%, balanța negativă a bunurilor și serviciilor – 24,8%. Evoluția exporturilor reflectă primele semne ale impactului pandemiei COVID-19. În primele 2 luni 2020 exporturile s-au diminuat cu 2,3%, iar importurile au crescut cu 4,0%. Soldul negativ al balanței comerciale a constituit 400 mil. dolari SUA, față de 356 mil. dolari în primele 2 luni 2019. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 53,7%, fiind mai mic cu 3,4 p.p. decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2019. Creșterea remiterilor de bani efectuate de către persoanele fizice din străinătate încetinește. În ianuarie-martie 2020 volumul total al transferurilor bănești din străinătate efectuate prin băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice au înregistrat o creștere cu 0,2% comparativ cu perioada similară a anului 2019 și au însumat 276,3 mil. dolari SUA. Încetinirea creșterii transferurilor a fost cauzată, în general, de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și răspândirea pandemiei COVID-19. Sectorul industrial a înregistrat o creștere de 6,2% în ianuarie-februarie 2020. Această creștere a fost determinată de majorarea industriei prelucrătoare (+11,6%) și industriei extractive (+30,1%). Producția și furnizarea de energie a fost în diminuare (-8,9%). Principalii factori de influență asupra sectorului industrial au fost creșterea cererii interne față de produsele industriale autohtone, precum și regimul termic ridicat ce a diminuat intensitatea producerii de energie, însă a favorizat activitatea industriei extractive și a altor ramuri conexe. Sectorul agricol a crescut în primul trimestru 2020 cu 2,4%, însumând circa 1,7 mild. lei. Această evoluție a fost determinată de creșterea producției animaliere (+2,6%), ca rezultat al majorării producției (creșterii) porcinelor și păsărilor. A fost în descreștere producția (creșterea) vitelor, ovinelor, căprinelor, producția de lapte, ouă, precum și cea vegetală. Activitatea investițională a fost în creștere. În 2019 volumul investițiilor a crescut în termeni reali cu 9,4% față de anul precedent, însumând circa 27,8 mild. lei. Intensificarea activității investiționale s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor din contul creditelor externe, precum și celor provenite din surse străine. Au fost efectuate investiții majore în sectorul construcțiilor, fapt ce a asigurat mai mult de jumătate (63%) din creșterea investițiilor totale. Volumul mărfurilor transportate a crescut cu 9,7% în ianuarie-februarie 2020, fiind transportate circa 2,2 mil. tone de mărfuri. A fost în creștere volumul mărfurilor transportate cu transportul rutier (+24%) și transportul naval (35,7%). Totodată, în scădere a fost volumul de mărfuri transportate pe cale feroviară (-15,9%) și aeriană (-31,3%). Comerțul interior de bunuri și servicii s-a majorat în ianuarie-februarie 2020. Volumul cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 17,8%, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piață prestate populației - cu 7,5%. Aceste evoluții demonstrează o intensificare a consumului din partea populației și agenților economici. Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2019 a constituit 7356,1 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 14,1% față de anul 2018. În termeni reali salariul s-a majorat cu 8,8%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 374 Euro sau 418 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 6636,2 lei, fiind în creștere cu 16,9%, iar în sectorul real – 7627,1 lei și s-a majorat cu 13%, respectiv (în termeni nominali). Majorarea salariilor stimulează creșterea cererii interne și, ca rezultat, impulsionează pe termen scurt creșterea economică, dar, în același timp, creează presiuni inflaționiste. Mărimea medie a pensiei lunare la 01.04.2020 (până la indexare) a constituit 1914,17 lei și s-a majorat cu 6,7% față de aceeași dată a anului 2019 în termeni nominali. În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2880,6 lei, iar cheltuielile medii lunare de consum - 2786,5 lei.

3 Mărimea minimului de existență pentru anul 2019 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2031,2 lei. Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în anul 2019 a înregistrat valoarea de 5,1%. La oficiile forței de muncă în primele 3 luni 2020 au fost înregistrați circa 8 mii șomeri, fiind cu 7,8% mai puțin față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-martie 2019.

4

1. Cadrul macroeconomic

1.1. Inflația

Rata inflaţiei anuală (martie 2020 față de martie 2019) s-a încadrat în limita intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%), constituind 5,9%.

Rata inflației de bază a fost 4,1%, cu 0,8 p.p. mai mică decât nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2019.

Rata inflației de la începutul anului (martie 2020 față de decembrie 2019) a constituit 0,7% comparativ cu rata de 2,2% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2019.

Rata inflației de bază a constituit 0,1% față de decembrie 2019, fiind cu 2,7 p.p. mai mică comparativ cu cea înregistrată în perioada respectivă a anului 2019.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Factorii de influență asupra ratei inflației

diminuarea ofertei la fructe și legume (în special varză și tomate) ca impact al diminuării producției în anul 2019

majorarea tarifelor la călătoriile în transportul interurban

micșorarea prețurilor internaționale la produsele energetice

aprecierea monedei naționale în semestrul II 2019, care micșorează prețurile produselor și mărfurilor importate

anularea prețurilor minime pentru țigările comercializate în R. Moldova în Legea bugetului pentru anul 2020.

Cea mai mare contribuție la creșterea ratei inflației au avut produsele alimentare

Produsele alimentare - 93,8% din creșterea IPC general, (inclusiv 57,4% revin legumelor, 52,4% - fructelor);

Mărfurile nealimentare - -22,8% (inclusiv – 20,7% revin combustibililor, -5,4% - țigărilor);

Tarifele la servicii - 29% (inclusiv 24,5% revin tarifelor pentru transportul de pasageri).

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

2,83,2

4,6 4,45,4 5,5

6,36,8 7,1

7,56,9

6,45,9

4,95,4 5,5 5,7 5,7 6,0 6,1 6,3 6,2 6,9

5,14,5 4,1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Dinamica ratei anuale a inflației , %

Rata inflației Rata inflației de bază

0,1

2,8

0,3

2,2

0,7

-0,5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

2016 2017 2018 2019 2020

Contribuția principalelor componente la rata inflației,

martie față de decembrie a anului precedent (p.p.)

Servicii cu plată prestate populațieiMărfurile nealimentareProdusele alimentareRata inflației

5 1.2 Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2020 moneda naţională a marcat o depreciere de 5,6% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 pînă la 18,17 lei la 31.03.2020). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 4,4%. Factorii de influență asupra cursului de schimb

majorarea intrărilor de valută în țară aprecierea dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM (influențează cursul leului față de euro și alte valute) cererea de valută mai mare decît oferta pe piața valutară internă temperarea creșterii exporturilor Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-martie 2020, cererea netă de valută din partea agenților economici a fost acoperită prin oferta netă de valută de la persoanele fizice în proporție de 74,4%.

Oferta netă de la persoanele fizice s-a majorat cu 14,1%. Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice s-a majorat cu 6%.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit circa 74,4%. În aceste condiții, în luna martie BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 109,6 mil. dolari.

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.03.2020 a atins 2948,7 mil. dolari, micșorîndu-se cu 3,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2019 şi majorîndu-se cu 4,4% - faţă de situația la 28.02.2019. Factorii principali de modificare a stocului activelor valutare de rezervă:

plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

102,5 100,1112,2

69,2 74,4

0

20

40

60

80

100

120

0

100

200

300

400

500

600

I-III 2016 I-III 2017 I-III 2018 I-III 2019 I-III 2020

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin

oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %

Oferta netă de valută de la persoanele fizice, mil. dolari SUA

Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice, mil.dolari SUAGradul de acoperire, % (axa dreaptă)

16

17

18

19

20

21

01.0

3.20

19

01.0

4.20

19

01.0

5.20

19

01.0

6.20

19

01.0

7.20

19

01.0

8.20

19

01.0

9.20

19

01.1

0.20

19

01.1

1.20

19

01.1

2.20

19

01.0

1.20

20

01.0

2.20

20

01.0

3.20

20

01.0

4.20

20

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro,

Lei/USD, Lei/EUR

Lei/USD Lei/EUR

1746,3

2256,4

2875,2 2824,3 2948,7

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

31.03.2016 31.03.2017 30.03.2018 29.03.2019 31.03.2020

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

(mil. dolari SUA)

6 1.3 Indicatorii monetari

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii martie 2020 a constituit 92,2 mild. lei şi s-a majorat cu 12,4% comparativ cu situația similară din anul 2019.

Contribuțiile la creșterea agregatului monetar M3:

Bani lichizi în circulaţie – +3,1 p.p. Depozite la vedere – +1,8 p.p. Depozite la termen – +1,3 p.p. Depozite în valută străină – +6,3 p.p

Modificarea față de 31.03.2019: Bani în circulaţie - +12% Depozite la vedere - + 8,7% Depozite la termen - +5,5%. Depozite în valută străină - +20,7%

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Soldul depozitelor la sfârșitul lunii martie 2020 s-a majorat cu 12,6%, atingând un volum de 68,7 mild. lei. Soldul depozitelor în moneda națională: (56,1% din volumul total)

Creștere cu 7% față de martie 2019

Soldul depozitelor în valută străină:

Creștere cu 20,7% față de martie 2019

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 12,9% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii martie 2019, constituind 45,6 mild. lei.

Soldul creditelor în monedă națională:

Creștere cu 18,9% față de fmartie 2019 Soldul creditelor în valută străină:

Creștere cu 4,3% față de martie 2019 Sursă: Banca Naţională a Moldovei

14,69

6,124,66 4,36 4,01

2,06 1,96 1,07 0,86 1,01

-10

-5

0

5

10

15

0

10000

20000

30000

40000

2016 2017 2018 2019 2020

%mil.lei

Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii martie 2016-2020

Depozite în monedă naţionalăDepozite în valută străinăRata dobînzii la dep. în monedă naţionalăRata dobînzii la dep. în valută străină

-2,2

11,1

9,6

6,5

12,4

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

2016 2017 2018 2019 2020

Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii martie 2016-2020, p.p.

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere

Depozite la termen Depozite în valută străină

M3

15,53

11,039,35 8,17 8,58

6,14 5,33 4,69 4,26 4,25

-5

0

5

10

15

20

0

10000

20000

30000

2015 2016 2017 2018 2019

%mil.leiSoldul creditelor şi ratele dobînzii (medii

lunare) la sfârșitul lunii martie 2016-2020

Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţionalăRata dobînzii la credite în valută străină

7 În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 23,9% - revine creditelor destinate comerțului, apoi 16,6% - consumului, 15,7% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,4% - industriei alimentare etc. Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat față de ianuarie 2018 de circa 1,5 ori (2,1 mild. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima Casă". Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 150,5%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Începând cu 04.03.2020, conform deciziei de politică monetară, rata de bază a fost micșorată până la 4,5% ca răspuns la presiunile dezinflaționiste care se anticipează în anul 2020. De asemenea, în scopul atenuării impactului efectelor generale de pandemia COVID-19 pentru perioada de urgență, Banca Națională a Moldovei a întreprins unele măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, la data de 20.03.2020 a fost diminuată rata de bază de la 4,5% până la 3,25%, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă până la 38,5%, și ulterior până la 34%.

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora. Accentuarea riscului de neachitare a obligațiilor creditare în rezultatul declarării situației de urgență a determinat majorarea soldului creditelor neperformante în luna martie pînă la 8,5%.

Sursă: Banca Națională a Moldovei

16,2415,64

15,17

14,3613,54 13,37

12,1511,52

10,90 10,63 10,78

9,99

8,498,10

8,48

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Mar

. 201

8Ap

r.M

ai Iun.

Iul.

Aug.

Sept

.O

ct.

Noi

em.

Dec.

Ian.

20

19Fe

b.m

ar.

Apr.

Mai Iun.

Iul.

Aug.

Sept

.O

ct.

Noi

em.

Dec.

Ian.

20

20Fe

b.M

ar.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

8948,7

5379,8

4436,6

3511,3

2747,8

2187,4

1802,1

1789,1

1929,9

1412,8

819,3

700,1

793,9

10063,1

6958,8

6580,0

3534,9

3190,7

2305,4

1858,4

1821,3

1768,5

1494,7

926,1

828,3

701,8

Credite acordate comerţului

Credite de consum

Credite acordate pentruprocurarea/construcţia imobilului

Credite acordate industriei alimentare

Credite acordate agriculturii

Credite acordate industriei productive

Alte credite acordate

Credite acordate în domeniultransport, telecomunicaţii şi…

Credite acordate în domeniul prestăriiserviciilor

Credite acordate mediului financiarnebancar

Credite acordate persoanelor fizicecare practică activitate

Credite acordate industriei energetice

Credite acordate în domeniulconstrucţiilor

Portofoliul de credite pe sectorul bancar al Republicii Moldova la sfîrșitul lunii martie a

anilor 2019 - 2020, mil. lei

martie 2019

martie 2020

6,5 6,5 6,5 7,0 7,0 7,5 7,5 7,5 7,5

5,5 5,55,5

4,5

0,0

5,0

10,0

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Rata de bazăRata dobînzii la depozitele în leiRata dobînzii la depozitele în valutăRata dobînzii la creditele în leiRata dobînzii la creditele în valută

8 2. Finanțe publice 2.1 Bugetul public național În ianuarie-martie 2020 Bugetul public național a înregistrat următoarele evoluții:

• Venituri – 15 028,1 mil.lei (+6,2%) • Cheltuieli - 15 423,0 mil.lei (+6,4%) • Deficit: -394,9 mil. lei

Sursă: Ministerul Finanțelor

Ritmul de creștere a veniturilor s-a temperat esențial, din cauza măsurilor impuse în contextul răspândirii pandemiei COVID-19. Aceste măsuri au determinat sistarea, începând cu data de 17 martie, a activității economice în majoritatea sectoarelor economiei naționale. Astfel, în luna martie veniturile bugetare s-au diminuat chiar – cu 4% față de luna martie 2019.

Sursă: Ministerul Finanțelor

Totuși, față de luna februarie a anului curent, au fost acumulate cu 12,6% mai multe venituri la bugetul public național.

Veniturile bugetare s-au diminuat în luna martie preponderent din contul acumulărilor din impozitele pe venitul persoanelor juridice, care au scăzut cu circa 21%.

Sursă: Ministerul Finanțelor

Pe de altă parte, menținerea plăților salariale a favorizat creșterea cu 5,2% a acumulărilor de venituri la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat și la Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală.

Totodată, măsurile de contracarare a pandemiei generează costuri mari, astfel încât cheltuielile bugetare au înregistrat o creștere de 2,5% față de luna martie 2019. Cea mai mare contribuție la creștere vine din contul prestațiilor sociale și a cheltuielilor de personal.

Sursă: Ministerul Finanțelor

8,8 8,92,8

15,8

1,5 1,6

9,96,5

3,0

13,4

23,7

9,711,515,3

-4,1 -10-5051015202530

01000200030004000500060007000

I 201

9 II III IV V VI VII

VIII IX X XI XII

I 202

0 II III

Evoluția lunară a veniturilor bugetare

Venituri, mil.lei

în % față de luna resp.a anului precedent

3,5

3,30,8

-0,4

-3,60,0

3,5

-0,1

-4 -2 0 2 4

Cheltuieli

Cheltuieli de personal

Bunuri și servicii

Dobânzi

Subsidii

Granturi acordate

Prestații sociale

Alte cheltuieli

Contribuția componentelor la creșterea cheltuielilor, martie 2020 (%)

343,3

90,5

-267,5

1131,1

-355,5 -394,9-600

-400

-200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Veniturile, cheltuielile și deficitul bugetar la sf.lunii martie, anii 2015-2020 (mil.lei)

Venituri Cheltuieli Deficit

-4,1

-4,7-0,2

0,0

1,1

0,20,1

-0,5

-6 -4 -2 0 2

Venituri total

Impozite pe venit

Impozite pe proprietate

Impozite și taxe pe mărfuri …

Contribuţii de asigurări…

Prime de asigurare…

Granturi primite

Alte venituri

Contribuția componentelor la modificarea veniturilor, martie 2020 (%)

9 2.2. Datoria de stat Conform datelor din 31 martie 2020, datoria de stat administrată de Guvern este la nivel de 54,1 mild.lei: Datoria internă – 23,9 mild.lei (+1,7% f.a.p.) Datoria externă – 30,3 mild.lei (+6,6% f.a.p.) Structura datoriei de stat: Datoria internă – 44,1% Datoria externă – 55,9%

Sursă: Ministerul Finanțelor Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfârșitul lunii martie 2019 din contul emisiunii mai mari a valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. Interesul investitorilor față de VMS emise pe 3 luni este în scădere: se atestă o diminuare a ponderii VMS emise pe termen de 91 zile – de la 16,5% la 9,2%, cu majorarea ponderii VMS emise pe 182 zile – de la 33,8% la 40%, a celor emise pe 5 ani – de la 1,3% la 3,3% etc.

Structura VMS pe maturități, %

Sursă: Ministerul Finanțelor Datoria de stat externă administrată de Guvern a însumat 1665,8 mil. dolari, fiind în creștere cu 1,6%). În luna martie 2020 surse externe de finanțare au intrat în valoare de circa 15 mil. dolari și au fost rambursate – 9,3 mil. dolari. Respectiv, finanțarea externă netă a atins 6 mil. dolari.

Sursă: Ministerul Finanțelor

6 830 8 184

21 793 22 827 23 458 23 85523 072 26 610

29 856 28 124 28 391 30 270

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Datoria de stat la data de 31 martie 2015-2020, mil.lei

Datoria de stat internă Datoria de stat externă

-1,7

-28,4

-12,0

48,4

4,8

1,11,8

-33,3

19,6 20,5

-0,6

6,3

-4,1-25,5

6,5

-35

-15

5

25

45

65

85

105

I 201

9 II III IV V VI VII

VIII IX X XI

XII 2

019

I 202

0 II III

Finanțarea externă netă, mil. USD

Intrări de surse externe

Rambursări de surse externe

Finanțarea externă netă

10 3. Sectorul real 3.1. Industria

În ianuarie-februarie 2020, volumul total al producției industriale a crescut cu 6,2%, inclusiv:

Industria prelucrătoare a crescut cu 11,6%. Industria extractivă a crescut cu 30,1%. Producţia şi furnizarea de energie a scăzut cu 8,9%.

Principalele ramuri care au avut un impact pozitiv semnificativ la creșterea industriei: - Fabricarea produselor din minerale nemetalice

(+68,9%), inclusiv fabricarea sticlei, betonului, cimentului și ipsosului și a articolelor din aceste produse.

- Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor (+48%). - Fabricarea de mobila (+49,3%). - Fabricarea băuturilor (+14,9%). - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

(+12,2%). - Fabricarea produselor chimice (+26,9%). - Fabricarea articolelor de voiaj si marochinărie,

harnașamentelor și încălțămintei (+37,5%) - Producția, prelucrarea cărnii (+9,2%). - Fabricarea produselor de brutărie (+12,6%). - Industria extractivă (+30,1%). - Fabricarea produselor textile (+7,4%).

Principalele ramuri care au înregistrat o evoluție negativă și au stagnat creșterea industriei au fost: - Producția și furnizarea de energie (-8,9%). - Fabricarea preparatelor farmaceutice (-25,4%) - Producția de piese și accesorii pentru

autovehicule și motoare (-7,1%). - Fabricarea de fire și cabluri, dispozitive de

conexiune (-12.2%). - Fabricarea de echipamente de masura,

verificare, control si navigatie; productia de ceasuri (-49,1%).

- Repararea articolelor fabricate din metal, mașinilor și echipamentelor (-26.3%).

Evoluția sectorului industrial, ianuarie-februarie, 2015-2020, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

Sursă: Biroul Național de Statistică

Factorii de influență asupra sectorului industrial: Regimul termic ridicat – a diminuat intensitatea producerii de energie, însă a favorizat activitatea în industria extractivă și în alte ramuri conexe. Cererea internă în creștere față de produsele industriale autohtone. Semnale de descreștere a cererii externe pentru produsele industriei constructoare de mașini, ca efect a răspândirii COVID-19 în țările partenere ale Republicii Moldova. Retehnologizarea proceselor de producție (exemplu: industria de fabricare a sticlei). Evoluția stabilă a producției vegetale – a susținut ramura industriei alimentare.

6,2

-2,7

3,7 4,22,1

6,2

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2015 2016 2017 2018 2019 2020Industria extractivăIndustria prelucrătoareProducția și furnizarea de energieTOTAL industie

6,2

2,2

1,6

1,3

1,2

0,9

0,6

0,5

0,5

0,4

0,3

0,3

-0,3

-0,3

-0,3

-0,4

-0,4

-2,5

-2,6 -1,8 -1,0 -0,2 0,6 1,4 2,2 3,0 3,8 4,6 5,4 6,2

TOTAL industrie

Fabricarea altor produse din mineralenemetalice

Fabricarea uleiurilor si a grasimilor

Fabricarea de mobila

Fabricarea bauturilor

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Fabricarea substantelor si a produselorchimice

Prelucrarea pieilor; fabricarea articolelorde voiaj si marochinarie, incaltamintei,…

Prelucrarea și conservarea carnii și a produselor din carne

Fabricarea produselor de brutarie și a produselor făinoase

Industria extractivă

Fabricarea produselor textile

Repararea articolelor fabricate dinmetal, masinilor si echipamentelor

Fabricarea de echipamente de masura,verificare, control si navigatie; ceasuriFabricarea de fire si cabluri; fabricarea

dispozitivelor de conexiuneProductia de piese si accesorii pentru

autovehicule si motoare

Fabricarea preparatelor farmaceutice

Producția și furnizarea de energie

Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei, ianuarie-februarie 2020 p.p.

(+ influență pozitivă; - influență negativă)

11 Efectul statistic creat de baza de comparație din ianuarie-februarie 2019.

3.2. Agricultura În I trimestru al anului 2020, producția globală agricolă a însumat circa 1,7 mild. lei, fiind în creștere cu 2,4%, inclusiv:

Producția animalieră a crescut cu 2,6%. Producția vegetală a scăzut cu circa 10,9%.

Creșterea sectorului zootehnic, care ocupă în trimestrul I o cotă de 99% în producția globală agricolă, a fost determinată de: - Creșterea producţiei în masă vie a porcinelor

(-12,3%). - Creșterea producţiei în masă vie a păsărilor

(-12,2%).

Totodată, au fost înregistrate decreșteri importante ale: - Producției de lapte (-15%). - Producției de ouă (-2,7%). - Producției în masă vie a bovinelor (-6,9%). - Producției în masă vie a ovinelor și căprinelor

(-11,8%)

Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului agricol în trimestrul I au fost:

Creșterea cererii interne față de produsele din carne. Micșorarea efectivului de vaci (-16% în I trimestru 2020) și respectiv a producției de lapte. Concentrarea efectivului de vaci în gospodăriile individuale ale populaţiei (circa 94%) și subdezvoltarea activităților de antreprenoriat în zootehnie. Imposibilitatea certificării calității producției animaliere pentru export în Uniunea Europeană. Condițiile meteorologice secetoase.

Evoluţia producţiei agricole, trimestrul I, 2010-2020, în % față de anul precedent

Sursă: Biroul Național de Statistică

Influența subsectoarelor din zootehnie asupra producţiei

globale agricole, trimestrul I 2020 p.p. (+ influență pozitivă; - influență negativă)

Sursă: Biroul Național de Statistică

10,6

8,3

0,6-1,0

7,4

4,4 4,0

1,1 1,0

-2,0

2,4

-14

-10

-6

-2

2

6

10

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Producţia vegetală Producţia animală

Producţia agricolă - total

+2,6

+3,5

+3,4

-0,2

-0,2

-0,2

-0,3

-0,3

-3,0

-4,0 -3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0 2,0 3,0 4,0

Total producţia animalieră

Producția porcine (în masă vie)

Producția păsări (în masă vie)

Lapte de oaie

Producția ovine şi caprine (în masă vie)

Producția bovine (în masă vie)

Ouă

Blană şi pielicele

Lapte de vacă

12 3.3. Transportul Volumul mărfurilor transportate a însumat în ianuarie-februarie 2020 circa 2,2 mil. tone, fiind în creștere cu 9,7%, inclusiv:

Transportul rutier a crescut cu 24%. Transportul feroviar a scăzut cu 15,9%. Transportul aerian a scăzut cu 31,3% Transportul naval a crescut de 35,7%.

Factorii de bază ce au influențat asupra volumului de mărfuri transportate:

Activitatea economică pozitivă înregistrată în sectoarele economiei naționale (industrie, agricultură). Creșterea volumului de mărfuri comercializate pe piața internă. Diminuarea volumului de mărfuri comercializate pe piețele externe, din cauza scăderii cererii în țările afectate de COVID-19 (exporturile în Italia au scăzut cu 22,6%, Turcia – cu 29,7%, China – cu 15,5%). Performanța scăzută a transportului feroviar. Regimul termic ridicat - a favorizat transportul naval.

Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2018-2020, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

Numărul pasagerilor transportați a scăzut cu circa 4,8% în ianuarie-februarie 2020, de aceste servicii beneficiind în total circa 15,3 mil. pasageri, inclusiv:

Transportul rutier a scăzut cu 4,4%. Transportul feroviar a scăzut cu 27,3%. Transportul aerian a scăzut cu 14,8% Transportul naval a crescut cu 59%.

Factorii de bază ce au influențat asupra numărului de pasageri transportați:

Performanța scăzută a transportului feroviar. Performanța scăzută a serviciilor de transport public. Transportul ilicit de pasageri (circa 19% în VAB creată în transport) . Restricțiile de călătorie internaționale adoptate de mai multe țări în februarie 2020, ca măsură de protecție împotriva efectelor pandemiei COVID-19. Regimul termic ridicat - a favorizat transportul naval de pasageri.

Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați,

2018-2020, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

30,3

46,9

-10,0

10,4

16,318,2

19,6

10,4

-8,0

9,511,5

8,6

-4,3

8,4

47,0

14,1

-6,4-9,9

-12,4-11,6

8,9

-18,3 -17,3

-9,9

16,3

5,0

-20

-10

0

10

20

30

40

50

I2018

III2018

V2018

VII2018

IX2018

XI2018

I2019

III2019

V2019

VII2019

IX2019

XI2019

I2020

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

-1,5

-1,2

-2,5

-1,5

-1,3

-2,8

-0,5

-5,5

0,2

-0,7-0,2

-3,4

1,21,3

6,6

4,8

2,8

-2,7

-1,6

1,6

-0,5

-3,5

3,4

-3,4-4,2

-5,4-6

-4

-2

0

2

4

6

8

I2018

III2018

V2018

VII2018

IX2018

XI2018

I2019

III2019

V2019

VII2019

IX2019

XI2019

I2020

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

13

3.4. Comerț intern În ianuarie-februarie 2020, volumul mărfurilor și serviciilor comercializate populației a crescut, inclusiv:

Comerțul de bunuri cu amănuntul a crescut cu 17,8% (în prețuri comparabile), însumând circa 9,2 mild. lei.

Volumul serviciilor de piață prestate populației au crescut cu 7,5% (în prețuri comparabile), însumând circa 3,2 mild. lei

Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, 2018-2020, %

Volumul schimburilor comerciale între producători și comercianți s-a majorat, inclusiv:

Comerțul cu ridicata s-a majorat cu 12,2% (în prețuri curente), înregistrând o cifră de afaceri de circa 16,9 mild. lei.

Serviciile prestate întreprinderilor s-au majorat cu circa 7% (în prețuri curente), înregistrând o cifră de afaceri de circa 6,8 mild. lei.

Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor, 2018-2020, %

În ianuarie-februarie 2020, cifra de afaceri în comerț, întreținere și reparație a autovehiculelor și motocicletelor a crescut cu 4,7% (în prețuri curente), înregistrând o valoare de 1,5 mild. lei.

Totuși, în luna februarie se constată o descreștere esențială (-10,7%) a comerțului cu amănuntul cu piese și accesorii pentru vehicule (-16,5%).

Factorii de bază de influiență asupra comerțului intern:

Creșterea cererii de mărfuri din partea populației, datorată creșterii reale a veniturilor salariale, precum și a altor surse de venituri.

Evoluția pozitivă a activității întreprinderilor.

Evoluția lunară a comerțului cu autovehicule, 2018-2020, %

97

3

12

64

11

7

108 8 8

9

18

23

1718 18

10

13

6

1411

9

1917

7

11

4

13 13 12

8

11

19 18

14

5

2021

13

27

20

1618

14

4

10

13

97 8

0

5

10

15

20

25

2018

-01

2018

-02

2018

-03

2018

-04

2018

-05

2018

-06

2018

-07

2018

-08

2018

-09

2018

-10

2018

-11

2018

-12

2019

-01

2019

-02

2019

-03

2019

-04

2019

-05

2019

-06

2019

-07

2019

-08

2019

-09

2019

-10

2019

-11

2019

-12

2020

-01

2020

-02

Evoluția lunară a CA în comerțul cu amănuntul

Evoluția lunară a CA pentru serviciile prestate populației

20

9

-10

21

12 13 12

63

9

2 3

12

2529

17

11 10

19

9

22

1214

2

17

8

8

2 0

5 5

106

4 26

2 1

711 13

17

12

6

17

12 13

9

5

-13

95

-14

-9

-4

1

6

11

16

21

2620

18-0

120

18-0

220

18-0

320

18-0

420

18-0

520

18-0

620

18-0

720

18-0

820

18-0

920

18-1

020

18-1

120

18-1

220

19-0

120

19-0

220

19-0

320

19-0

420

19-0

520

19-0

620

19-0

720

19-0

820

19-0

920

19-1

020

19-1

120

19-1

220

20-0

120

20-0

2

Evoluția lunară a CA în comerțul cu ridicata

Evoluția lunară a CA pentru serviciile prestate întreprinderilor

17,9

-8-7,2

21,8

11

16,8

12,2

0,70,5

17,49,7

-2,6

17,8

39,5

26,3

26,417

15,9

33,8

24,625,6

28,622,2

40,1

23,8

-10,7-12

-2

8

18

28

38

14

4. Sectorul extern

4.1 Comerț exterior În primele 2 luni 2020 comparativ cu 2 luni 2019:

exporturile au scăzut cu 2,3%; importurile au crescut cu 4,0%;

deficitul balanței comerciale– s-a majorat cu 12,4%

gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a micșorat cu 3,4 p.p. (constituind 53,7%).

Sursă: Biroul Național de Statistică Factorii de influiență: • Șocul extern, provocat de pandemia COVID pe dimensiunea exporturilor, prin reducerea cererii din partea principalilor parteneri comerciali - România, Italia, Turcia și Rusia. • Temperarea, iar în unele țări stoparea, activității înreprinderilor din sectorul industriei automotive din UE • Diminuarea prețurilor la resursele energetice, în special la gaz natural • Valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare internațională (Acordul de Asociere cu

Uniunea Europeană, Acordul de Comerț Liber cu Turcia)

Diminuarea exporturilor s-a datorat, în totalitate, livrărilor cu destinația “Celelalte țări ale lumii” și ”Țările CSI”.

Celelalte ţări ale lumii –pondere de 18,6% în total export (86,5 mil. dolari, o scădere cu 17,1 % față de 2 luni 2019);

Țările CSI – 12,9% (59,9 mil. dolari, - 7,5%). Țările UE – 68,5% (318,3 mil. dolari, + 3,8%);

Sursă: Biroul Național de Statistic

Sursă: Biroul Național de Statistică

313,2255,3

316,1435,8 475,7 464,8

573,6494,3

599,5

801,9 831,7 864,8

-260,4 -239,0 -283,4-366,1 -356,0 -400,0

-400

-200

0

200

400

600

800

1000

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Exportul, importul şi soldul balanţeicomerciale, mil. dolari SUA

(ianuarie-februarie)

export import soldul balanţei comerciale

România; 25,1

Germania; 9,7

Italia; 9,7

Alte țări UE; 24,0

Federația Rusă; 7,2

Ucraina; 2,6

Belarus; 2,3

Alte țări CSI; …

Turcia; 7,2

Elveția; 4,0 Georgia; 0,8Alte țări; 6,7

Ponderea în total valoare export, %(ianuarie-februarie 2020)

15 Temperarea, iar în unele țări UE stoparea industriei automotive a fost factorul cel mai important care a determinat scăderea exporturilor.

Majorarea volumelor de mărfuri exportate: - produse alimentare și animale vii – în creștere cu

11,2% (ponderea – 28,5%) - uleiuri, grăsimi de origine animală și vegetală -

o creștere de 1,9 ori (ponderea- 4,8%) - articole manufacturate diverse – cu 9,6%

(ponderea – 20,0%)

Diminuarea volumelor de mărfuri exportate: - mașini și echipamente pentru transport – în

scădere cu 19,7% (ponderea în total export – 21,3%)

- materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili – micșorare cu 21,7% (ponderea-9,8%)

- produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte – în descreștere cu 28,9% (ponderea 3,1%)

Sursă: Biroul Național de Statistică

Importurile după țările de origine:

- Celelalte ţări ale lumii – 27,1% în total import (234,1 mil. dolari, o majorare cu 7,2% față de ianuarie-februariel 2019);

- Țările UE – 47,4% (409,6 mil. dolari, o creștere de 5,7%; Țările CSI – 25,6% (221,1 mil. dolari, în scădere cu 2,0%)

Sursă: Biroul Național de Statistică

2,8

2,2

1,7

0,3

-2,3

-0,2

-0,2

-1,2

-2,7

-5,1

Produse alimentare, animale vii

Uleiuri, grasimi

Articole manufacturate diverse

Marfuri manufacturate,

EXPORT -total

Bauturi si tutun

Combustibili minerali,

Produse chimice si produse derivate

Materiale brute necomestibile,

Masini si echipamente

Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor pe grupe de mărfuri, p.p. (ianuarie-februarie 2020)

România; 14,2Germania; 7,8

Italia; 5,8

Alte tari UE; 19,6

Federația Rusă; 14,6

Ucraina; 8,7

Belarus; 1,7

Alte tari CSI; 0,6

China; 10,7

Turcia; 7,3 SUA; 1,2 Alte tari; 7,9

Ponderea în total valoare import,%(ianuarie-februarie 2020)

16 Importurile de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate, precum și de mașini și echipamente au influențat negativ evoluția importurilor și au sustras 48,6%, respectiv, 13% din creștere.

Majorarea volumelor de mărfuri importate față de primele 2 luni 2019: - Mărfuri manufacturate - în creștere cu 12,7%

(ponderea în total export – 18,4%) - produse chimice şi produse derivate

nespecificate în altă parte – în creștere cu 11,7% (ponderea 14,1%)

- produse alimentare și animale vii – în creștere cu

12,6% (ponderea –12,4%)

- materiale brute necomestibile - în creștere cu 19,1% (ponderea în total export – 3,3%)

Sursă: Biroul Național de Statistică

Persoanele fizice au importat mărfuri și produse în valoare de 32,5 mil. dolari, cu 26,5% mai mult. Creșterea importurilor a fost determinată de majorarea procurărilor de autoturisme (+28%), cărora le-au revenit 83,4% din importurile realizate de persoanele fizice. 4.2. Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice ale Republicii Moldova Temperarea activității economiei globale, care se datorează în mare parte accentuării tensiunilor geopolitice și comerciale, înăspririi condițiilor financiare în țările dezvoltate și extinderii pandemiei de coronavirus CoviD-19, se resimte și asupra evoluției remiterilor.

În luna ianuarie-martie 2020 volumul total al transferurilor bănești din străinătate efectuate prin băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice a înregistrat o creștere cu 0,2% comparativ cu perioada similară a anului 2019 și a însumat 276,3 mil. dolari SUA. Această creștere a fost pe fundalul unei baze scăzute a anului precedent, în care volumul transferurilor a scăzut cu 7,2% față de anul 2018. Factorii de influență asupra volumului transferurilor de mijloace bănești din străinătate:

stagnarea economiei Federației Ruse; recesiunea economică în Turcia; răspândirea pandemiei CoviD-19; necesarul de forță de muncă în Germania; baza de comparație joasă.

Sursă: Banca Națională a Moldovei

92,3

105,2

85,5 85,7

99,2 97,4102,799,4 97,9

112,1100,8

107,0

93,8

0

20

40

60

80

100

120

0

20

40

60

80

100

120

140

Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoane fizice

prin băncile din Republica Moldova, pe zone geografice (mil. dolari)

Alte țări

UE

CSI

Total transferuri in % față de anul precedent (axa dreaptă)

2,2

1,5

1,4

0,6

0,5

0,3

4,0

-0,5

-1,9

Marfuri manufacturate,

Produse chimice

Produse alimentare, animale vii

Materiale brute necomestibile

Bauturi si tutun

Articole manufacturate diverse

IMPORT -total

Masini si echipamente

Combustibili minerali

Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe grupe de mărfuri, p.p.

(ianuarie-februarie 2020)

17

În structura geografică a remitențelor, predomină transferurile din Rusia, Israel și Italia. Acestor 3 țări le revin circa 49,4% din volumul total al transferurilor.

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Totodată, ponderea transferurilor din Federația Rusă continuă să se diminueze, atingând 15,9%, față de 20,5% în ianuarie-martie 2019. Transferurile din Federația Rusă s-au micșorat cu 22,2% față de primele 3 luni ale anului 2019. În același timp, transferurile din Franța au crescut cu 40,6%, din România - cu 46,7%, Germania - cu 25,5%, Marea Britanie – cu 18% etc. Această situație se explică, pe de o parte, prin stagnarea economică în Rusia și, pe de altă parte, prin orientarea muncitorilor spre statele din Uniunea Europeană și Israel, având acces mai liber pe piețele muncii ale acestor țări.

Sursă: Banca Națională a Moldovei 5. Sfera socială. Șomajul.

Șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-martie 2020 - circa 8 mii persoane, cu 7,8% mai puțin față de ianuarie-martie 2019. Doar circa 30% din numărul șomerilor înregistrați au fost plasați în câmpul muncii. Numărul beneficiarilor de ajutor de șomaj a crescut semnificativ (cu 46%). Mărimea medie a ajutorului de șomaj s-a majorat cu 10,2% (în termeni nominali). Sursă: Biroul Național de Statistică

20,4

15,9

13,19,3

7,3

6,7

6,4

20,9

Structura geografică a transferurilor de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice

în ianuarie-martie 2020, %

Israel

Rusia

Italia

Germania

Marea Britanie

SUA

Franța

alte țări

56,26

44

36,19

25,72

20,12

18,59

17,63

5,46

5,12

4,3

57,71

56,52

35,72

20,5

17,05

22,29

12,54

4,21

3,49

4,2

0

Israel

Rusia

Italia

Germania

Marea Britania

SUA

Franța

Irlanda

România

Spania

Primele 10 țări după proveniența transferurilor de mijloace bănești din

străinătateîn favoarea persoanelor fizice,

mil. dolari SUA

Ianuarie-martie 2019 Ianuarie-martie 2020

1622,1

1532

2657

8661

1788,1

2236

2390

7989

0 3000 6000 9000

Mărimea medie a ajut.șomaj, lei

Beneficiari ajutor șomaj, persoane

Șomeri plasați în cîmpul muncii, persoane

Someri înregistrați, persoane

Șomeri

Ianuarie-februarie 2020 Ianuarie-martie 2019

18