CMYK

De luni până vineri, de la la orele 13, 16, 18 și 22

Pruncul Iisustransfiguratorul suferinţei

Pag. 3

ParadăMedievală

Parcul IndustrialHunedoara

SPECIAL ANIVERSARE

Citiți în pagina 7 Citiți în pagina 10

Crăciun fericittuturor

hunedorenilor!

RedacțiaInformația de Hunedoara

Crăciun fericit și un An Nou plin de realizări!

Dorim tuturor hunedorenilor Sărbători Fericiteîn tihnă și belșug, multă sănătate

și bucurii alături de cei dragi!

Primăria Municipiului HunedoaraPrimar Viorel Arion

Traian Dănilăpreședinte,

AsociațiaLiga Pensionarilor Hunedoara

AsociațiaLiga Pensionarilor

Hunedoaradorește

să transmitămultă sănătate

și sărbătorifericite tuturorpensionarilorhunedoreni!

Informaţia de Hunedoara INTERES PUBLIC

NOTE

NOTE

PAGINĂ CU INFORMAȚII DE INTERES CETĂȚENESCDE LA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA

HOTĂRÂREA NR. 285 / 2012 pentru modificarea şi completarea art. 1 dinHotărârea Consiliului Local al Municipiului

Hunedoara nr. 197 / 2010 privind modificareaHotărârii Consiliului Local al municipiuluiHunedoara nr. 114 / 2008 privind aprobarea

Studiului de Fezabilitate şi a indicatorilortehnico - economici pentru obiectivul „CentruSocial Multifuncţional pentru Persoane Vârst-

nice din municipiul Hunedoara”,aprobarea proiectului „Centru Social

Multifuncţional pentru Persoane Vârstnicedin municipiul Hunedoara”

în cadrul Programului Operaţional Regionalprecum şi a cheltuielilor legate de proiect

Orășelul lui Moș Crăciun

Sportivitalentați aiHunedoarei

Joi, 20 decembrie, înaula Facultăţii de Ingineriedin Hunedoara, au fostpremiați elevii de la școli șilicee din Hunedoara care auavut rezultate remarcabile, înanul şcolar 2011 – 2012, laolimpiadele şi concursurileşcolare pe specialităţi, fazelejudeţeană, naţională şi inter-naţională.

Pentru că s-a reușit alo-carea, din bugetul local, asumei de 17 mii de lei,premianții au primit nunumai diplome, ci și sume debani.

Premiipentruolimpici

Informaţia de HunedoaraPagina 3 PASTORALĂ

Iubiţi credincioşi,Trăim într-o lume în care adeseori

durerea este ignorată; doar omul duhov-nicesc devine sensibil la problema dure-rii; oamenii neduhovniceşti nu au ochipentru a vedea imensa durere revărsată înlume împrejurul lor; ei nu-i văd nici peoamenii care suferă; ei defilează prinlume tacticos şi ţanţoşi fără a-şi opriprivirea asupra celor care suferă, ca şicând suferinzii nici n-ar exista.

În „societatea succesului” de astăziaproape nimeni nu-şi mai pleacă privireaspre suferinzi. Existenţa lor neagă ideo-logia dominantă a societăţii: convingereaeronată că poţi fi fericit prin tine însuţi şicontra celorlalţi. Pentru a fi fericit – seconsideră – n-ai nevoie de ceilalţi, n-ainevoie de dragoste: poţi fi fericit eta-lându-ţi doar reuşitele. N-ai nevoie de co-muniune, n-ai nevoie de energiadragostei. Ceilalţi trebuie doar să te ad-mire, iar nu să te iubească. N-ai nevoiede iubirea nimănui pentru a fi împlinit.

Această ideologie dominantă în so-cietatea noastră este explicit anti-creş-tină; ea are nevoie, pentru a se impune,de inimi împietrite. Unor astfel de inimili se adresează Domnul Hristos în carteaApocalipsei: „Ştiu faptele tale, că ainume, că trăieşti, dar eşti mort” (Apoca-lipsa 3,1). Mortul nu aude, nu vorbeşte,nu se mişcă şi, până la urmă, putrezeşte,se strică. Omul mort sufleteşte nu audeclopotul Bisericii şi nici cuvintele luiDumnezeu, nu vorbeşte despre celesfinte, nu se mişcă înspre Biserică, niciînspre fapte bune, şi până la urmă ajungeun om stricat, putrezeşte din punct de ve-dere spiritual.

Într-o societate astfel debusolată,nimeni nu mai are ochi pentru sufe-rinţă, nimeni nu mai „întâlneşte” du-rerea, cu excepţia celor pe caredurerea însăşi îi caută. Omul „duhovni-cesc” a devenit „duhovnicesc”, pentru că,în trecut, cândva pe traseul evoluţiei luiumane, durerea l-a căutat şi l-a preschim-bat. Toţi fugim instinctiv de durere, dardeseori în viaţă ea este o experienţă im-posibil de evitat, şi atunci rămânem mar-caţi profund lăuntric de neputinţa noastrăîn faţa ei. Şi ea are mare putere de a nepreschimba, de a ne reorienta gândirea,de a ne pune cu acuitate înainte proble-mele esenţiale ale vieţii.

Sfânta Evanghelie ne mărturiseştecă, dintru început, Mântuitorul S-a con-fruntat cu suferinţa: Betleemul „era plin”şi nu s-a găsit loc de găzduire pentru o fe-meie însărcinată. „Dar pe când erau eiacolo, s-au împlinit zilele ca ea să nascăşi a născut pe Fiul Său, Cel Unul-Născut,şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căcinu mai era loc de găzduire pentru ei”(Luca 2,6-7).

Dreptmăritori creştini, Privit din exterior, creştinismul

pare o religie iubitoare de suferinţă, nupentru că teologia creştină ar promova odoctrină în acest sens, ci pentru că Dum-nezeul creştin o are mereu în atenţie,îşi concentrează atenţia asupra focarelorde suferinţă din lume, este mereu prezentîn locurile în care cineva suferă. ÎnsuşiDumnezeul creştin a suferit: S-a născutîn simplitate, a trăit 30 de ani într-un apa-rent anonimat şi a murit pe Cruce. ÎntreDumnezeul nostru şi suferinţă există decio legătură aparte.

La fel, Dumnezeul Vechiului Testa-ment avea o sensibilitate aparte faţă desuferinţă. De exemplu, în cartea Exodu-lui ni se relatează despre suferinţele po-porului evreu aflat în robie în Egipt,despre porunca faraonului de a fi omorâţide către moaşele egiptene toţi copilaşiide parte bărbătească, imediat după naş-tere. Lecturând istorisirea cu exigenţele

raţionaliste moderne, am căuta numelefaraonului; acesta nu este însă menţionat(deşi intuim din cercetarea istorică că arfi vorba despre Ramses al II-lea, faraondin cea de-a XIX-a dinastie egipteană);în schimb, găsim cu uşurinţă numelecelor două moaşe egiptence traumatizatede porunca faraonului: Şifra şi Pua. Unautor raţionalist modern ar face exactinvers: ar menţiona numele faraonuluişi l-ar neglija pe cel al moaşelor (ajunseîn grea frământare pentru trădarea deon-tologiei profesionale care li se pretindeaierarhic). Dumnezeul Bibliei îşi amin-teşte întotdeauna de cel care suferă.

Tot în cartea Exodului citim cum,„…auzind Dumnezeu suspinele lor, Și-a adus aminte de legământul făcut cuAvraam, Isaac şi Iacov, a căutat spre fiiiSăi şi S-a gândit la ei” (Ieşire 2, 24-25).Ne este relatată intervenţia directă a luiDumnezeu în istorie, cele zece plăgi, ple-carea poporului din Egipt, trecerea prinMarea Roşie. La un moment dat poporulare în faţă imensitatea mării, iar în spate,ameninţători, soldaţii faraonului; pare sănu existe cale de scăpare. Dumnezeu îlîntreabă pe Moise: „De ce strigi cătreMine?”.

Teologia rabinică scoate în evidenţăfaptul că textul biblic nu vorbeşte de ni-ciun strigăt al lui Moise, cel puţin în acestcaz. Atunci despre ce este vorba? Sufe-rinţa este un strigăt care ajunge pânăla urechile lui Dumnezeu. Este de ajunsca cineva să sufere şi Dumnezeu audedeja un strigăt, o tânguire lăuntrică. Şiiată că Dumnezeu intervine, deschidemarea pentru poporul evreu, dar o în-chide deasupra armatei faraonului.

Iubiţii mei fiiduhovniceşti! Mai trebuie să observăm cum, într-

o lume căzută în păcat, în care este pre-zent pretutindeni răul, scutirea unora desuferinţă înseamnă, inevitabil, descăr-carea suferinţei pe umerii altora.Evreii scapă cu viaţă din încercare, dararmatele faraonului, compuse tot din oa-meni (pe care-i aşteptau acasă o soţie,copii şi alţi apropiaţi), cad pradă apelordezlănţuite. Din conştientizarea acestuifapt s-a născut o anumită sensibilitate înebraism faţă de suferinţa altuia. ÎnCina Pascală ebraică, seder-ul, anume înritualul de comemorare a plăgilor Egip-tului, se ia paharul de vin şi se varsă zecepicături, corespunzătoare fiecărei plăgi.“Se varsă aceste picături pentru a ne di-minua bucuria, prin constatarea că elibe-rarea noastră a costat suferinţa altorfiinţe umane” – spun evreii. „Paharulnostru cu vin nu poate fi complet plin,bucuria nu este deplină, dacă libertateanoastră a presupus o tragedie pentrualţii, fie ei chiar duşmani”.

Tocmai pentru că adeseori salvareaunora înseamnă tragedia altora, Dum-nezeu nu intervine direct întotdeaunaîn istorie. Este de ajuns să ne amintim deexilul în Babilon al poporului evreu (587î.d. Hr.). Dar şi atunci când nu intervine,Dumnezeul Bibliei este întotdeaunaacolo unde cineva suferă.

Domnul Hristos, Cel născut astăziîn iesle, a suferit enorm pe pământ. Su-ferinţa Lui a atins maxima intensitate peCruce, când, preluând toate păcatelenoastre, S-a simţit abandonat de Dumne-zeu-Tatăl, El, Cel Care nu are nimiccomun cu păcatul: „Eloi, Eloi, lama sa-bahtani?”/„Dumnezeul Meu, DumnezeuMeu, de ce M-ai părăsit?” (Marcu 15,34).

Dacă Dumnezeu Însuşi pe pământa suferit, înseamnă că suferinţa constituieo cărare inevitabilă pe drumul mântuirii.Dacă o acceptăm, o putem şi transfiguracreator. Dacă o refuzăm cu îndârjire, dacă

nu-i înţelegem sensul, ea nu ne schimbăîn bine sufletul, nu ne înnoieşte, nu nesfinţeşte.

Minunata cântare ortodoxă „Cu noieste Dumnezeu!” nu trebuie văzută ca unimn al triumfalismului, ci ca o constatareduhovnicească a faptului că în orice su-ferinţă Dumnezeu ne însoţeşte. Iar „noidevenim mari, nu doar prin realizărilenoastre, ci și prin suferinţele noastre” –afirma savantul Nicolae Iorga. Tocmai deaceea, Dumnezeu nu s-a sfiit să înfruntesuferinţa, sub toate formele ei de pe pă-mânt, cu un scop clar: „Iar când a venitplinirea vremii, spune Sfântul ApostolPavel, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său,născut din femeie, născut sub Lege, ca pecei de sub Lege să-i răscumpere, ca sădobândim înfierea” (Galateni 4, 4-5).Acesta este scopul ei: înfierea, dobândi-rea de către noi, toţi, a identităţii de „fiiai lui Dumnezeu”, biruitori ai morţii, ce-tăţeni ai raiului.

Fraţi creştini, Auschwitz, această minusculă loca-

litate din Polonia, a devenit simbolul si-nistru al exterminării a milioane deoameni, tentativă subtilă de a stârpidin istorie pe Dumnezeul lui Avraam,Isaac şi Iacov, prin intermediul dispari-ţiei poporului ales de El. Patruzeci şidouă de atentate la viaţa lui Hitler auexistat, însă doar cel de al 43-lea a reuşit,ultimul, care a fost „orchestrat” de fapttocmai de el însuşi, în buncărul din Ber-lin, după căsătoria cu Eva Brown, aten-tatul sinucigaş. Toate celelalte tentativede asasinat n-au făcut decât să-l întă-rească mai mult pe Fűhrer în convingereacă el este Mesia, că este nemuritor, că areîn istoria lumii un rol profetic.

De ce oare Dumnezeu a îngăduit calucrurile să meargă în această direcţie? Aîngăduit eşecul a 42 de tentative de eli-minare a unui dictator care a dus de râpăo ţară întreagă, a zguduit liniştea a treicontinente şi prin deciziile lui, a provocatmoartea unui număr impresionant de oa-meni? Toate întrebările îşi au şi un răs-puns.

Auschwitz nu epuizează, nici nu în-cheie, şirul suferinţelor umane, dar con-stituie un punct de maximă intensitate înistoria omenirii. Suferinţă a existat şi în-ainte şi va mai exista şi după. Auschwitzrămâne însă până astăzi paradigma uneisuferinţe absolutizate, maximalizate, is-terizate, demente.

Pentru iudaism, Auschwitz a în-semnat criza unei anumite scheme teo-logice de înţelegere a lumii. Poporul luiIsrael se încredea într-un „Dumnezeu alalianţei”. Moise a spus poporului: „Pă-zeşte, dar, poruncile Domnului Dumne-zeului tău, umblând în căile Lui şitemându-te de El. Fereşte-te de a uita peDomnul Dumnezeul tău şi de a nu păziporuncile Lui, legile Lui şi hotărârile Lui,pe care ţi le spun eu astăzi! Iar dacă veiuita pe Domnul Dumnezeul tău, vă măr-turisesc astăzi, pe cer şi pe pământ, căveţi pieri! Cum pier popoarele pe careDomnul Dumnezeu le pierde dinainteavoastră, aşa veţi pieri şi voi, de nu veţiasculta glasul Domnului Dumnezeuluivostru!” (Deuteronom 8, 6-11-20). Aver-tismentul acesta ne răsună şi nouă, creş-tinilor care trăim în indiferenţă religioasă,care ignorăm voinţa lui Dumnezeu pe pă-mânt sau care dispreţuim potenţialul te-rapeutic al suferinţei.

Dreptmăritori creştini,De o mie de ori de S-ar naşte Hris-

tos în Betleem, dacă nu Se naşte și în su-fletele noastre, totul este în zadar. El avenit „să se nască şi să crească, să nemântuiască”. El a venit să cucerească su-fletele noastre. De două mii de ani Bise-

rica se străduieşte să ni-L descopere peHristos. Sfântul Pavel se destăinuia gala-tenilor, scriindu-le: „O, copiii mei, pen-tru care sufăr iarăşi durerile naşterii,până ce Hristos va lua chip în voi!” (Ga-lateni 4, 19).

Auschwitz interpelează şi conşti-inţele creştine, până astăzi. Și nu doarAuschwitz-ul, care a devenit, prin dimen-siunea tragismului său, un simbol alsuferinței. Însă experiența suferinței însecolul al XX-lea și-a găsit manifestareași în ororile comunismului care, în lagă-rele Siberiei sau în temnițele sinistre aleAiudului, ale Sighetului ori ale Jilavei, asfărâmat milioane de vieți, fără vreunsurd regret sau vreo piezișă privire însprevalorile umane.

Într-adevăr, un teatru, un spaţiu dedesfăşurare a acestor fapte oribile a fostEuropa, continentul cu cea mai lungă tra-diţie creştină în spate. Mărturia creştini-lor din Europa nu a fost la înălţimeaprovocărilor răului. Învăţătura creştinănu a avut suficient impact asupra oame-nilor, asupra liderilor lor şi nu a influenţatîn niciun fel deciziile luate de personali-tăţile publice, alese în mod democratic,de către cetăţeni. Spaţiul public nu a fostfertilizat nici pe departe, cât ar fi trebuitde mesajul creştin. Cele petrecute, auconstituit, inevitabil, şi un eşec de pro-porţii al creştinismului.

Auschwitz-ul ne demonstreazăcât de mult poate să fie absent creşti-nismul din viaţa oamenilor, chiar dacăteoretic el este acceptat drept „filoso-fie/teorie” religioasă, dominantă înspaţiul public. De aceea suferea Sf.Apostol Pavel. De aceea suferă ÎnsuşiDumnezeu: pentru ca Hristos „să ia chipîn noi”.

Ortodoxia ne învaţă că Dumne-zeu nu este niciodată de partea călăi-lor, ci întotdeauna de parteavictimelor. Creştinul adevărat este celcare ştie să facă diferenţa dintre persecu-tor şi persecutat, dintre victimă şi călău,iar în faţa suferinţei constată adeseori căcea mai bună atitudine este compasiunea,tăcerea, împreună-pătimirea.

Iubiţi credincioşi,Ce gândeau oare oamenii despre

suferinţă înainte de a veni Mântuitorul?Vechiul Testament îşi focalizează atenţianu pe suferinţă, ca supremă realitate in-terpelantă şi provocatoare pe pământ, cipe bunătatea Creatorului, şi este, înschimb, iritat de prezenţa răului în lume.Deci nu este atât interesat de binomul su-ferinţă/durere-fericire, cât pe binomulbine-rău, dreptate/corectitudine-injusti-ţie/nedreptate.

Profetul Avacum se întreabă răspi-cat: „Până când, Doamne, voi striga fărăca să mă asculţi şi voi ridica glasul meucătre Tine, din pricina silniciei, fără caTu să mă izbăveşti? Pentru ce mă laşi săvăd nedreptatea şi priveşti apăsarea?”(Avacum 1, 2-3). În ebraism, spre deose-bire de creştinism, nu se vorbeşte de „pă-catul originar”; păcatul lui Adam şi alEvei este primul păcat din istoria omeni-rii şi nu are nimic special.

În întreg Vechiul Testament sufe-rinţa are un rol ispășitor. În lume existăîntotdeauna cineva care suferă pentru aispăși păcatele proprii sau pe cele ale al-tora. Diferenţa faţă de Noul Testamenteste că ispășirea nu se poate face odatăpentru totdeauna. Ebraismul este o re-ligie a vitalităţii pământeşti, iar sufe-rinţa nu este, în general, văzută cavaloare. Cu toate acestea, există cazuride martiriu, de suferinţă asumată, chiardacă aceasta nu este elogiată apoi în teo-logia oficială. Amintim cazul fraţilor Ma-cabei. Se cuvine însă să mai amintimfaptul că în islam suferinţa reintră în

voinţa necomentabilă a lui Allah şi Co-ranul nu recunoaşte suferinţei niciovaloare ispășitoare şi purificatoare.

Noi, creştinii, ştim însă că avem omare responsabilitate. Aceea de aînțelege şi de a prelucra în mod creatorsuferinţa. Dacă această lucrare reuşeşte,omul devine o făptură nouă, minunată.„Dacă este cineva în Hristos, este făp-tură nouă; cele vechi au trecut, iată toates-au făcut noi” (2 Corinteni 5, 17). Altfelva percepe el atunci suferinţa. Vom aveao altă percepţie a existenţei. Vom ştiatunci că „ne-am lepădat de omul celvechi, robit păcatului. Hristos născut însufletul nostru ne umple toată fiinţa. Amscăpat de starea apăsătoare, lipsită deperspectivă, care ne-a paralizat în ceasu-rile de suferinţă puterile sufleteşti. Omulcel vechi a murit. S-a născut omul celnou, biruitorul suferinţei şi transfigurato-rul necazurilor. Omul cel nou converteşterăul în bine şi necazul în bucurie”.

Omul cel nou s-a preschimbat pesine, „a transformat coliba în palat”, cumspune frumos Vasile Voiculescu:

„Coliba, cum L-a primit,S-a făcut cer strălucit;Pe boltă de mărgărit,Iar în ea soare şi stele,Cu Arhangheli printre ele.În mijloc, Tron luminosŞi, pe el, Domnul Hristos,Care mult se bucuraDuhul Sfânt S-alăturaŞi acolo rămâneaŞi acum şi pururea”.Iar dacă am acceptat şi transfigurat

suferinţa, vom spune şi noi cu entuziasm: „Şi noi, Doamne, ne-am sculat,Colibele-am curăţatUşi, ferestre, toate-s noi,Doamne, intră şi la noi” .

Dragii mei, În încheiere, se cuvine să mai afir-

măm că înţelege suferinţa doar cel careare parte de ea. Părintele Calciu Dumi-treasa spunea frumos că „...despre sufe-rinţă nu poate vorbi pertinent decât celcare o trăieşte. Suferinţa este motorul ne-văzut al vieţii duhovniceşti. Tocmai deaceea aici nu mai are cuvântul teologiade cabinet sau reflecţiile intelectuale desalon, ci vibraţia interioară a unei inimirănite de viaţă”.

Cu alte cuvinte, doar frământărilorinimii le răspunde Dumnezeu, iar nu su-părărilor minţii. Supărarea este o mintejignită, mâhnirea este o inimă rănită.Dumnezeu preferă să lucreze într-o ma-nieră privilegiată cu emoţiile, cu inima şisă lase uneori mintea prea ţanţoşă în în-singurare, până va deveni dispusă a seuni cu inima.

Domnul Hristos, prin Naşterea Saumilă pe pământ, a acceptat, a reorientatşi a transfigurat suferinţa. El ne-a învăţatcă ea are un sens profund, corectând on-tologic păcatul originar şi reintrodu-cându-ne, pe fiecare în parte, în universulenergiilor nevăzute ale harului sfinţitor.

Dumneavoastră tuturor, care aveţiexperienţa suferinţei într-o formă saualta, mai acută sau mai diminuată, vădorim să petreceţi cu bucurie sfântă săr-bătorile Nașterii Domnului, ale AnuluiNou şi ale Bobotezei, să fiţi învingătoriasupra tuturor necazurilor, iar cândva, îneternitate, să faceţi parte din ceata celordespre care se prooroceşte: „Celui ce vabirui, îi voi da să mănânce din pomul vie-ţii, care este în raiul lui Dumnezeu”(Apocalipsă 2, 7).

„La mulţi ani!”Vă zice al vostru:

† G u r i e ,Episcopul Devei şi al Hunedoarei

Pruncul Iisus – transfiguratorul suferinţei

† G U R I E, prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei şi al Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahalşi Dreptmăritorilor creştini: caldă îmbrăţişare cu prilejul Crăciunului, sfântă binecuvântare pentru a se bucura de Pruncul Hristos, Cel născut în iesle!

Informaţia de Hunedoara Pagina 4ACTUALITATE

NOTE

NOTE

Conform unei tradiții cedurează din 1996, jandarmiihunedoreni au mers și în acestan cu daruri la copiii de laCentrul de Prevenire şi Inter-venţie împotriva abuzului şineglijării din municipiul Oră-ştie. Cu aceast prilej copiii dinaceastă instituţie le-au pregătitjandarmilor un program de co-linde.

Potrivit reprezentanțilorinstituției, în perioada urmă-toare jandarmii vor trece şi pela veteranii de război-jandarmipentru a le înmâna cadouri înpragul Sfintelor Sărbători.

Totodată, jandarmii hune-doreni vor sprijini cu diverseproduse mai multe familii ne-voiaşe, aflate în zona de com-petenţă a structurilor montanede jandarmi, de la Râu de Morişi Câmpu lui Neag. Astfel,șase familii vor beneficia desprijinul jandarmilor hunedo-reni.

Daruride Crăciunde lajandarmiihunedoreni

În perioada de sărbătoriInstituția Prefectului - județulHunedoara și serviciile subordo-nate își schimbă programul delucru cu publicul. Astfel, în zilelede 24 și 31 decembrie ServiciulPublic Comunitar pentru Elibe-rarea și Evidența PașapoartelorSimple, respectiv Serviciul Pu-blic Comunitar Regim Permisede Conducere și ÎnmatriculareaVehiculelor nu vor avea programde lucru cu publicul.

De asemenea, pe 27 și 28decembrie activitatea se vadesfășura conform programuluinormal de lucru, de la 8 la 16, cuspecificația că activitățile de atri-buire a plăcuțelor de înmatricu-lare și eliberarea autorizațiilorprovizorii nu se vor puteadesfășura datorită faptului căaceste activități presupun încasa-rea de taxe, iar ultima zi de depu-nere a sumelor încasate laTrezorerie este data de 21 de-cembrie 2012.

Program specialla serviciilepublicedin subordineaprefecturii

Odată cu acest sfârșit de an, seîncheie și un generos proiect,„Voluntar pentru comunitateamea”, care a fost implementatîn județul Hunedoara începândcu luna iunie.

Proiectul a avut ca centru deacțiune și organizare Inspectoratulde Poliție Județean (IPJ) Hunedoara,iar voluntarii au fost elevi în claselea X-a la Colegiul Naţional „Dece-bal”, Colegiul Tehnic „Transilva-nia”, Colegiul Energetic „DragomirHurmuzescu”, Grup Şcolar „TeglasGabor”, Liceul de Arte „SigismundToduţă” şi Liceul Pedagogic „SabinDrăgoi”.

Conform datelor oferite de or-ganizatori, în aceste șase luni de pro-gram au fost realizate cinci sesiunide formare în care elevii au dobânditinformaţii, abilităţi, deprinderi şicompetenţe noi, precum: realizareaunei campanii de prevenire, realiza-rea unei campanii stradale de infor-mare publică, scrierea unui proiectde prevenire a criminalităţii, susţine-rea unei prelegeri în faţa publiculuiîn domeniul prevenirii criminalităţii.De asemenea, organizatorii au reali-zat 40 de articole vestimentare per-sonalizate pentru reţeaua devoluntariat - tricouri şi veste.

Elevii voluntari au fost impli-caţi şi în trei acţiuni preventive rea-

lizate de Compartimentul Analiză şiPrevenire a Criminalităţii (CAPC) -IPJ Hunedoara în cadrul campaniilor„Săptămâna Prevenirii Criminalită-ţii”, „Nu-ţi lăsa maşina la-ndemânahoţilor” şi „A.C.T.A. – Acţionează!Crede în Tinereţea tA!”.

În cursul lunii noiembrie 2012,elevii, împreună cu psihologii şco-

lari, au derulat campania de preve-nire a consumului de băuturi alcoo-lice de către minori „Alcoolul nu teface mare”, estimând peste 600 debeneficiari din toate clasele de liceu.

„Reţeaua de voluntari creată lanivelul IPJ Hunedoara, va funcţionaşi în anul următor, elevii urmând a fiimplicaţi în alte proiecte, campanii

şi acţiuni preventive. Considerăm căacest proiect a adus beneficii de am-bele părţi, dar mai ales întregii co-munităţi locale.”, a declaratinspector principal de poliție AndreaFieraru, din cadrul CAPC al IPJ Hu-nedoara.

Mihaela Petroșan

Elevii voluntari dau lecții de civismhunedorenilor

În cadrul ultimei ședințe a Con-siliului Județean (CJ) Hune-doara au fost acordate douădiplome de excelență, însoțitede câte un premiu în bani învaloare de o mie de lei. Cei doibeneficiari ai acestui act derecunoaștere a valorii sunt in-ventatorul Corneliu BirtokBăneasă și tânărul sportivMihai-Cristian Martinesc.

Un inventatorstrălucit

În prezentarea meritelor dejacunoscutului inventator CorneliuBirtok Baneasă s-a arătat faptulcă acesta a obținut rezultate extra-ordinare începând cu anul 2008,dar apogeul l-a atins în anul 2012,în cadrul Salonului Internaționalde la Geneva, Elveția, care a avutloc în luna aprilie și unde inven-tatorul hunedorean a prezentatFiltrul Supraaspirant Universal -destinat motoarelor de mare li-traj”. La acest concurs Corneliu

Birtok Baneasă a obținut medaliade aur și premiul special aldelegației Poloniei.

Corneliu Birtok Baneasă amai reușit o performanță deose-bită în cadrul SalonuluiInternațional INNOVA Brussels,în luna noiembrie, când a prezen-tat Filtrul Supraaspirant Univer-sal destinat autoturismelor. Și aicihunedoreanul a obținut medaliade aur și premiul special aldelegației Croației.

„Cel mai important premiuobținut este „Premiul SpecialWIPO - Cel mai bun inventator”al Salonului Internațional Tehno-pol Moscova - Rusia 2010, acestpremiu fiind acordat de cătreOrganizația Mondială pentru Pro-prietate Intelectuală de la Geneva.

Problema tehnică pe care orezolvă filtrul de aer supraaspi-rant universal constă în creştereavolumului de aer filtrat disponibilpentru alimentarea motorului cuardere internă. Acest avantaj con-duce la creșterea puterii motoru-

lui cu 8 - 9 la sută rezultând o re-ducere a consumului de combus-tibil (benzină, motorină, GPL) depână la 12 la sută.

Un sportivde mare viitor

Despre Mihai-Cristian Mar-tinesc trebuie spus, în primulrând, faptul că este cea mai tânărăpersoană căreia i s-a acordat o di-plomă de către CJ. În palmaresulacestuia apar multe victorii im-portante, între care: locul III la„Karate Championships for Chil-

dren, Cadets and Juniors in NoviSad, Serbia 2012” , locul I la con-cursul internaţional „EuropeanKarate Champions Cup - 2012”,proba de kumite (luptă cu adver-sari reali) la categoria şapte-optani masculin, desfăşurat la ClujNapoca, locul I la „Kurahai Ka-rate Open Cup”, Salonta, la probade kata băieți 6-7 ani, și locul I laconcursul internaţional „Euro-pean Alliance Karate Champion-ship”, Pordenone – Italia, laproba de kata baieți 6-7 ani.

Mihaela Petroșan

CJ a acordat două diplomede excelență

Informaţia de HunedoaraPagina 5 ACTUALITATE

Săptămâna în alte vremuri21 decembrie: Solstițiul din

decembrie (2012)

1937 — Albă ca Zăpada și ceișapte pitici, primul lung metraj deanimație pe celuloid a avut premiera laLos Angeles.

1913 — Primul careu de cuvinteîncrucișate a apărut în ziarul New YorkWorld.

1968 — S-a lansat misiuneaApollo 8, prima care a ieșit din câmpulgravitațional al Pământului și a orbitatLuna.

Nașteri: Masaccio (1401) – IosifVissarionovici Stalin (1878) – FrankZappa (1940)

Decese: Giovanni Boccaccio(1375) – Knud Rasmussen (1933) – F.Scott Fitzgerald (1940)

22 decembrie:

1808 — La Viena, a avut loc pre-miera Simfoniei a cincea de Ludwigvan Beethoven

1947 — A fost adoptatăConstituția Republicii Italiene, care aconsfințit trecerea la forma de guvernă-

mânt republicană.1989 — După mai multe zile de

manifestații sângeroase în Timișoara șiapoi în București, Nicolae Ceaușescu afugit, lăsând puterea în mâinile Consi-liului Frontului Salvării Naționale con-dus de Ion Iliescu.

Nașteri: Jean Racine (1639) –Carl Friedrich Abel (1723) – GiacomoPuccini (1858)

Decese: Théodore Rousseau(1867) – George Eliot (1880) – SamuelBeckett (1989)

23 decembrie:

1620 — În actualul Massachu-setts, a început construcția coloniei Ply-mouth, la câteva zile după debarcareacoloniștilor englezi.

1888 — În timpul unei crize abolii sale mintale, Vincent van Gogh l-a amenințat pe prietenul său Paul Gau-guin cu un brici, după care a fugit la unbordel, și-a tăiat partea inferioară a lo-bului urechii stângi, și i-a dat-o în grijăunei prostituate.

1947 — La Laboratoarele Bell aavut loc prima demonstrație a

funcționării tranzistorului.Nașteri: Alexandru I al Rusiei

(1777) – Jean-François Champollion(1790) – Akihito al Japoniei (1933)

Decese: Lavrenti Beria (1953) –Hideki Tōjō (1948) – Oscar Peterson(2007)

24 decembrie:

1777 — O expediție condusă deJames Cook a ajuns la Insula Crăciunu-lui, cel mai mare atol de corali dinlume.

1814 — Statele Unite ale Ameri-cii și Regatul Unit al Marii Britanii și alIrlandei au semnat tratatul de la Gent,prin care au pus capăt Războiului din1812.

1865 — Șase veterani sudiști aiRăzboiului Civil American au pus ba-zele organizației Ku Klux Klan.

Nașteri: Adam Mickiewicz(1798) – James Prescott Joule (1818) –Juan Ramon Jimenez (1881)

Decese: Vasco da Gama (1524) –William Rankine (1872) – Karl Dönitz(1980)

25 decembrie: Crăciunul(după calendarul gregorian)

800 — Carol cel Mare (în im-agine) a fost încoronat ca Imperator Au-gustus de papa Leon al III-lea.

1989 — Elena și NicolaeCeaușescu au fost condamnați la moarteși executați.

1991 — Mihail Gorbaciov și-a datdemisia din funcția de președinte alUniunii Sovietice, punând capătexistenței acestui stat.

Nașteri: Isaac Newton (1642) –Ernst Ruska (1906) – Julien Binford(1908)

Decese: Tristan Tzara (1963) –Charles Chaplin (1977) – Willard VanOrman Quine (2000)

26 decembrie: Crăciunul(după calendarul gregorian)

1606 — S-a jucat pentru primaoară tragedia Regele Lear scrisă de Wil-liam Shakespeare după legenda regeluibritanic Leir

1898 — Marie și Pierre Curie auanunțat descoperirea unui nou element,

denumit de ei radiu.1806 — Austria și Franța napo-

leoniană au semnat pacea de la Pres-sburg.

Nașteri: Maurice Utrillo (1883) –Henry Miller (1891) – Mao Zedong(1893)

Decese: Heinrich Schliemann(1890) – Harry S. Truman (1972) – Ge-rald Ford (2006)

27 decembrie:

537 — A fost inaugurată BisericaSfânta Sofia din Constantinopol, deve-nită în 1453 moschee și în 1935 muzeu.

1831 — Charles Darwin a începuta doua călătorie a lui Beagle, în Ame-rica de Sud.

1918 — Discursul pianistului Ig-nacy Paderewski a declanșat Insurecțiadin Polonia Mare.

Nașteri: Johannes Kepler (1571)– Louis Pasteur (1891) – Marlene Die-trich (1901)

Decese: Gustave Eiffel (1923) –Serghei Esenin (1925) – Benazir Bhutto(2007)

Vineri s-a făcut recepția fi-nală a Centralei HidroelectricePlopi, care are o putere instalată de11,9 MW. Evenimentul a avut locîn prezența lui Remus Borza, ad-ministratorul judiciar al Hidroelec-trica SA.

Acest eveniment deosebitmarchează schimbarea strategieide valorificare a potențialului hi-droenergetic de care dispune râulStrei. În aval de CHE Plopi se vorfinaliza, până în 2016, CHE Bretea(9,9 MW) și alte 4 microhidrocen-trale cu puteri instalate mai mici de10 MW, în cadrul unui proiect deinvestiții în valoare de aproximativ130 de milioane de euro, care vagenera venituri suplimentare de14,2 milioane de euro anual, prin

accesarea schemei de sprijin cuCertificate Verzi.

„Promovarea unor proiectede investiții optimizate pe criteriide eficiență energetică, lacapacități noi de producție, care săse califice pentru acordarea de cer-tificate verzi, reprezintă o priori-tate pentru Hidroelectrica până în2016, deoarece finalizarea lor vaaduce venituri suplimentare de 165de euro pe fiecare MW de energieregenerabilă produs și va permiteamortizarea accelerată ainvestițiilor”, a declarat RemusBorza, reprezentantul EUROINSOL.

Mihaela Petroșan

O nouă centrală hidroelectricăîn județul nostru

În încercarea de a preveni ac-cidentele grave provocate de totfelul de improvizații pe care, cuinconștiență, le fac unii hunedorenila instalațiile de gaz, a fost lansată,și în județul nostru, campania „Re-nunţă. Improvizaţiile sunt catastro-fale”.

Inspectori de prevenire din ca-drul Inspectoratului pentru Situațiide Urgență (ISU) Hunedoara şi an-gajaţi E.ON România au organizato acţiune de informare a populaţiei,în piaţa centrală a Devei, distri-buind fluturaşi conţinând mesajulcampaniei şi recomandări privindexploatarea corespunzătoare a in-stalaţiilor electrice şi a celor de gaz.

Potrivit organizatorilor, cam-

pania naţională de informare şieducaţie preventivă R.I.S.C. „Re-nunţă. Improvizaţiile sunt catastro-fale” îşi propune să avertizezecetăţenii cu privire la riscurile lacare se expun dacă încalcă regulileprivind utilizarea instalaţiilor elec-trice şi a celor alimentate cu gaz.

Ideea campaniei a plecat de lao realitate îngrijorătoare: în fiecarean sute de oameni devin victime,urmare a unor evenimente care seproduc fie din cauza improvizaţii-lor făcute la instalaţiile electrice saude gaz, fie din cauza obturării co-şurilor de fum.

Aurel Ghinea

Campanie împotrivaimprovizațiilorla instalațiile de gaz

Șefii unei firme hunedorene ausechestrat o echipă de controla Inspectoratului Teritorial deMuncă (ITM) Hunedoaradupă care au tergiversatprezentarea documentelorfirmei timp de o lună.

În timpul unei acţiuni de con-trol desfășurată luna trecută la o so-cietate comercială cu sediul înlocalitatea Sântandrei, inspectorii dela ITM Hunedoara au fostsechestrați de către doi directori aifirmei. „La locaţia verificată situatăîn Sântandrei, Şoseaua Naţională303, se aflau trei persoane care iniţalau consimţit să completeze fişele deidentificare puse la dispoziţie decătre inspectorii de muncă. După

circa 30 de minute de la iniţereacontrolului a intrat pe poarta firmeicontrolate un autovehicul cu numă-rul de înmatriculare HD-50-WSTdin care au coborât doi indivizi careau interzis primelor trei persoane sămai completeze fişele de identifi-care, fişe pe care ulterior le-au şirupt. Cei doi s-au prezentat ca fiinddirector general şi, respectiv, direc-tor tehnic al societăţii comercialecontrolate. În plus, au adus injuriiorganelor de control, organe inves-tite cu autoritate de stat şi au merspână la a ordona închiderea porţilor,sechestrând astfel persoanele res-pective împreună cu autovehicululinstituţiei. S-a apelat la Poliţia ora-şului Simeria care a intervenit înscopul deschiderii porţilor de accesşi eliberarii tuturor persoanelor se-

chestrate.”, se arată într-o declarațieoficială.

Până la urmă, inspecția demuncă nu a avut ce face și a lăsat oinvitație prin care reprezentanții fir-mei erau chemați cu actele la sediulITM Hunedoara. Cei de la firma res-pectivă au adus documentele solici-tate doar în data de 12 decembrie.Cum în actele aduse dereprezentanții firmei nu s-au găsitdeficiențe majore acțiunea de con-trol s-a soldat doar cu amendareacelor doi directori cu câte 10 mii delei fiecare pentru împiedicarea in-spectorilor ITM de a-ș face treaba.În plus, pe numele celor doi direc-tori s-a făcut și plângere penală pen-tru sechestrare de persoane.

Mihaela Petroșan

Legea junglei

Inspectori ITM sechestrațila firma controlată

Informaţia de Hunedoara Pagina 6ACTUALITATE

NOTE

NOTE

Episcopia Devei și Hunedoa-rei împreună cu InspectoratulȘcolar al Județului (IȘJ) Hune-doara a derulat în școlile hunedo-rene, în această perioadă dinaintede sărbători, proiectul educațional-religios „Copiii în luminacredinței”.

Proiectul a avut ca scop reali-zarea unor icoane, pe hârtie, lemnși sticlă, închinate prazniculuiNașterii Domnului.

Vernisajul acestei expoziții deicoane a avut loc miercuri, la sediulIȘJ, în prezența inspectorilor deînvățământ și a numeroși profesori

și elevi. Pentru că proiectul a fosttotodată și un concurs, au fostdesemnați și câștigătorii acestuia:Anda Andreșan, Liceul Teoretic„Traian”, Ana-Maria Siminiuc, Li-ceul Teoretic din Ghelari, CălinaStoia, Colegiul Tehnic „D. Hurmu-zescu” din Deva, Alex Giurgiu,Colegiul Naţional de Informatică„Traian Lalescu” din Hunedoara,Melania Iurcuț, Şcoala Primară dinPojoga, Alexandra Boc și Alexan-dra Ciorcilă, Liceul de Arte „Sigis-mumnd Toduţă” din Deva.

Aurel Ghinea

Expozițiede icoane realizatede elevihunedoreni

Zilele trecute, cu binecu-vântarea Preasfinţitului PărinteGurie, reprezentanţii sectoruluisocial-filantropic al CentruluiEparhial al Episcopiei Devei şiHunedoarei, coordonaţi de preo-tul Dumitru Diniş, au dus ali-mente și pachete cu cadouri lacele două unități de asistențămedico-socială pentru vârsnicidin municipiul Hunedoara și lacele două centre pentru copii cudizabilități din subordineaDirecției Generale de AsistențăSocială și Protecția Copilului

Hunedoara.„Alimentele au fost centra-

lizate în urma unei colecte lacare au contribuit parohii dinProtopopiatul Deva, precum şialte persoane care au dorit să fiealături în acest demers care săaducă puțină bucurie celor careau nevoie de ajutorul și atențianoastră, acum când se apropiepraznicul Nașterii Domnului”,se arată într-un comunicat ofi-cial.

Mihaela Petroșan

Daruri creștineștide Crăciunpentru nevoiași

La începutul acestei săptă-mâni, la Deva, în sala amfitea-tru a poliției municipale a avutloc seminarul internațional cutema „Etică, afaceri și religie”.Evenimentul a fost organizat, înparteneriat, de către EpiscopiaDevei și Hunedoarei, Inspecto-ratul de Poliție Județean (IPJ)Hunedoara și Clubul Inspecto-rilor Șefi din Poliția Română.

Manifestarea s-a derulatpe parcursul întregii zile și ală-turi de discuții ample la temă, aavut loc și prezentarea a patrulucrări științifice: „Manage-mentul - o perspectivă spiri-tuală”, a pr. prof. univ. dr. VasileMihoc, de la Facultatea de Teo-logie „Andrei Şaguna” din ca-drul Universităţii „LucianBlaga” din Sibiu, „Etica şi piaţade capital”, a comisarului şef depoliţie Liviu Gabriel Dumitru,şeful IPJ Hunedoara şi preşe-dintele Clubului InspectorilorŞefi din Poliţia Română, „De cesă aleg bine?”, a dr. EnayatiWargha, Fundaţia „ReginaMaria” din Bucureşti, „Eticaeconomică în societatea de con-sum”, a prof. univ. dr. TizianoSalvaterra, de la Facultatea deEconomie din cadrul Universi-tăţii Trento (Italia), profesorasociat la Universitatea Sale-siana di Roma.

Mihaela Petroșan

Simpozion științific

„Etică,afaceriși religie”

Hunedoara a găzduit,sâmbătă, cea mai frumoasăparadă medievală organizatăpână acum în municipiul depe Cerna. Evenimentul a fostcu atât mai fascinant cu câtla el a participat și celebragardă ce face onoare vechiicetăți din Alba Iulia.

Timp de câteva ore, în cen-trul Hunedoarei au defilat grupede paradă îmbrăcate în costumațiimedievale, domnițe și cavaleri.Spectacolul a fost desăvârșit de

participarea specială, pentruprima dată în Hunedoara, a cele-brei Gărzi a Ansamblului Arhitec-tural „Hotel Medieval” dinAlba-Iulia, alături de Cimpoieriide Transilvania şi reprezentanțidin asociaţiile „Ordinul Cavaleri-lor de Hunedoara” şi „Casteluldin Carpaţi”.

Pentru a încununa acest eve-niment cu totul special, finalulmanifestării a fost marcat de oserie impresionantă de salve detun.

„A fost un eveniment deose-bit, pe care hunedorenii îl meritau

cu prisosință. Acum, în preajmasărbătorilor de iarnă, ne-am doritca hunedorenii să maiuite de griji și necazuri șisă simtă venirea sărbăto-rilor ca pe un momentfestiv care dă încredere șisperanță. A fost un eveni-ment reușit și, evident,vom face totul pentru ca elsă devină o tradiție în Hu-nedoara”, ne-a declarat pri-marul Hunedoarei, ViorelArion.

Mihaela Petroșan

Informaţia de HunedoaraPagina 7 SPECIAL

Paradă medievalăspectaculoasăla Hunedoara

Informaţia de Hunedoara Pagina 8CALEIDOSCOP

Film

Premiera în România: 21 decembrie 2012

Frumuseţile lumii

© Volodia Macovei

Fotografia ediției

Cristina Roventa Cristina Roventa, reprezentanta

României la concursul Miss TourismWorld 2012, care s-a desfăşurat duminicăseară, în Thailanda, a primit titlul de MissTourism Europe 2012, fiind consideratăcea mai frumoasă concurentă din Europa,informează un comunicat de presă.

Finala Miss Tourism World 2012 aavut loc pe scena teatrului Siam Niamitdin Bangkok, spaţiu care figurează înCartea Recordurilor ca având cea mai

mare scenă din lume.În urma competiţiei internaţionale

de frumuseţe Miss Tourism World 2012,desfăşurată în perioada 30 noiembrie - 17decembrie, Tatyana Maksimova, dinRusia, a primit titlul de Miss TourismWorld 2012, iar reprezentanta Românieis-a clasat în primele 10 din 60 de concu-rente participante şi a obţinut titlul deMiss Tourism Europe 2012.

Cristina Roventa are 26 de ani, 1,76

m înălţime, dimensiuni 92-62-90, estenăscută în Târgu-Jiu, dar locuieşte în Bu-cureşti de mai mulţi ani. Vorbeşte patrulimbi străine - engleza, franceza, spaniolaşi italiana - şi a absolvit în paralel cursu-rile a două facultăţi: cea de geografie,secţia turism din cadrul Universităţii Bu-cureşti, şi cea de informatică managerialădin cadrul Universităţii Româno-Ameri-cane.

The Angels' Share (Partea îngerilor)

Obligat la serviciu în folosulcomunităţii, Robbie îi întâlneştepe Rhino, Albert şi Mo: pentrutoţi, un loc de muncă nu e decâtun vis frumos. Şi totuşi, băuturaeste viitorul lor - nu la cârciumă,ci calea spre o lume mai bună. Şi

nu vin prost, ci whisky-ul cel maibun din lume. Ce-i va aduce luiRobbie? Nu violenţă şi răzbunări,ci „Uisge Beatha” - apa vieţii, învaloare de 1 milion de euro. Ceipatru pun la cale să fure acestwhisky deosebit de valoros.

A fost descoperită prima povestea lui Hans Christian Andersen

O scriere considerată prima poveste a lui Hans Christian Andersen a fost descoperităîn arhivele din localitatea daneză Funen, de lângă Odense, oraşul natal a autorului, a relatatjoi BBC News. "Nu am nicio îndoială că Andersen este cel care a scris-o", a declarat ex-pertul Ejnar Stig Askgaard, vorbind despre o descoperire „senzaţională”.

„Lumânarea de seu” este povestea unei lumânări lăudate care se înnegreşte şi devineneglijată până când frumuseţea interioară îi este recunoscută şi aprinsă. Experţii sunt depărere că povestea de 700 de cuvinte, dedicată lui "Mme Bunkeflod, de la devotatul ei HCAndersen", a fost scrisă în anii 1820. Se crede că dna Mrs Bunkeflod a fost o văduvă pecare Andersen o vizita şi de la care împrumuta cărţi în copilărie.

Născut la Odense în 1805, fiu al unui cizmar şi al unei spălătorese, Andersen s-a con-centrat pe scrierea de poezii, înainte de publicarea primei sale cărţi de poveşti, în 1835. Su-tele sale de poveşti au fost traduse până astăzi în peste 100 de limbi.

Informaţia de HunedoaraPagina 9 CULTURĂ

Colțul de geniuPentru viaţa spirituală a omului cultura este oglinda măritoare. (Constantin Noica)

Definiții esențiale

Se presupune că acea cunoaştere a lucrurilor din apropierea noastră,este la fel de îndepărtată ca şi cea a stelelor. ( Montaigne)

Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix(n. 28 februarie 1533 - d. 13 septembrie 1592) afost unul din cei mai importanți scriitori franceziai Renașterii. Este cunoscut ca fiind cel care a po-pularizat eseul ca specie literară și pentruușurința cu care trecea de la speculații intelec-tuale serioase la anecdote, unele cu caracter au-tobiografic. Colecția sa voluminoasă de „Essais”(cuvânt ce însemna propriu-zis „Încercări”)conține unele din cele mai influente eseuri din is-toria literaturii occidentale. Scrierile lui Mon-taigne au influențat în mod direct scriitori variindde la William Shakespeare laRalph Waldo Emer-son, sau de la Jean-Jacques Rousseau la FriedrichNietzsche.

Pe timpul vieții, Montaigne a fost apreciatmai mult pentru calitățile sale ca om de stat decâtpentru cele de scriitor. Tendința afișată în eseurilesale de a divaga spre anecdote și meditații perso-nale era văzută pe atunci ca un defect mai de-grabă decât o inovație, iar moto-ul său „Euînsumi sunt tema cărții mele” a fost privit decătre scriitorii contemporani ca o formă de„răsfăț”. Cu timpul, însă, Montaigne va fi recu-noscut ca cel care a exprimat, poate mai bine caoricare alt autor din timpul său, gândurile și în-doielile care îi frământau pe oamenii din epocasa. Rămânând, într-o măsură remarcabilă, mo-dern și în ziua de astăzi, încercarea lui Montaignede a analiza lumea prin intermediul unicului filtruimplicit al său, propria judecată, a făcut ca scrie-rile sale să fie mai accesibile decât cele ale ori-cărui alt scriitor renascentist. Literaturanon-ficțională modernă își datorează în mareparte nașterea lui Montaigne, iar scriitori de toateorientările continuă să se inspire din opera luiMontaigne, datorită îmbinării reușite a culturii șia autobiografiei.

Montaigne s-a născut în regiunea Aquitaniadin Franța, într-un orășel care în prezent senumește Saint-Michel-de-Montaigne, nu prea de-parte de Bordeaux.

Încă din primii ani de viață, educația luiMichel de Montaigne s-a bazat pe un plan peda-gogic elaborat de tatăl său, care era consiliat deprietenii săi umaniști. La puțin timp după naștere,Michel a fost trimis într-o căsuță pentru a trăi pri-mii trei ani de viață în cadrul unei familii dețărani, „pentru ca”, conform tatălui său, „băiatulsă fie aproape de popor, să cunoască în mod di-rect condițiile de viață a oamenilor din popor,care au nevoie de ajutorul nostru”. După aceștiani „spartani” alături de cei defavorizați, Michela fost readus la castel. Prima sa obligație a fostsă învețe latină. De educația sa s-a ocupat un pro-fesor privat german (un doctor numit Horstanus,care nu putea vorbi franceză), care primise or-dine, la fel ca toată lumea din castel, să i se adre-seze copilului numai în latină - și chiar să discuteîntre ei numai în latină în prezența lui Michel.Studiul latinei a fost acompaniat de o stimulareconstantă a intelectului și spiritului copilului.

În jurul anului 1539, Michel de Montaignea fost trimis să studieze în cadrul prestigioaseișcoli private Collège de Guyenne, iar mai apoi astudiat Dreptul înToulouse și și-a început carieraîn sistemul legislativ.

În 1571 s-a retras din viața publică, refugi-indu-se în Turnul Château-ului, așa-numita „ci-tadelă” a lui Montaigne în care s-a izolat deproblemele sociale și familiale. A început muncala „Eseurile” sale (publicate pentru prima dată în1580) retras în biblioteca sa enormă.

Montaigne a murit în 1592 în Château deMontaigne și a fost înmormântat în apropiereaacestuia. Mai târziu rămășițele sale au fost mu-tate la biserica Saint Antoine din Bordeaux, careîn prezent nu mai există. Inima lui este păstratăîn biserica parohială Saint-Michel-de-Montaigne.

MontaigneAdevăr9 . Adevărul şi raţiunea sunt

comune tuturora şi nu aparţin niciaceluia care le-a vădit iniţial, niciaceluia care le-a vădit ulterior. (I,26, 170.)

10 . Întotdeauna adevărul nu-i decât unul. (II, 12, 296.)

11 . Tristeţea condiţiei noas-tre este că deseori ceea ce se pre-zintă închipuirii drept lucrul celmai adevărat, nu se prezintă şidrept cel mai util vieţii. (II, 12,229.)

12 . Adevărul nu se judecădupă autoritatea şi mărturia al-tcuiva. (II, 12, 222.)

13 . Cel care nu spune adevă-rul decât atunci când este obligat,sau pentru că urmăreşte prinaceasta vreun avantaj personal,care nu se sfieşte să mintă, chiarcând faptul în sine n-are impor-tanţă pentru nimeni, nu este cuadevărat om de treabă. (II, 17, 40.)

14 . Existăm doar ca să cău-tăm adevărul. (III, 8, 15.)

15 . Cei mai buni se pricep săaprecieze ceea ce este vrednic deştiut, alegând dintre două ştiri, pecea mai verosimilă. (II, 10, 103.)

16 . O [...] descriere, oricâtde frumoasă ar fi, păleşte când epusă în lumina unui adevăr simpluşi naiv. (I, 26, 192.)

17 . Sărbătoresc [...] adevărulla oricine l-aş afla. (III, 8, 11.)

18 . Adevărul este un lucruatât de important, că nu trebuiedispreţuită niciuna dintre căilecare ne-ar conduce la el. (III, 13,187.)

19 . Adevărul nu este nici-când prilej de greşeală. (II, 6, 53.)

20 . [Să spui adevărul] esteprima parte a virtuţii, şi anumecea fundamentală. (II, 17, 40.)

Beţie86 .Dacă durerea de cap ne-

ar apuca înainte de beţie, ne-amferi să bem prea mult. (I, 39, 290.)

87 . Celelalte vicii năucescînţelegerea, [beţia] o doboară şiînmărmureşte trupul. (II, 2, 10.)

88 . Beţia [...] mi se pare unviciu grosolan şi brutal. [...] Existăunele [vicii] în care regăseşti şti-inţa, hărnicia, îndrăzneala, pru-denţa, îndemânarea şi iscusinţa;acesta este numai trupesc şi telu-ric. (II, 2, 10.)

Cunoaştere233 . Cine se cunoaşte, [...]

se iubeşte şi se cultivă, mai înaintede toate. (I, 3, 15.)

234 . Dacă omul nu se cu-noaşte pe sine, cum să-şi cunoascăfuncţiile şi puterile? (II, 12, 294.)

235 . Întreaga noastră cu-noaştere păşeşte pe calea [simţu-rilor] şi prin mijlocirea lor. (II, 12,333.)

236 . Cine ne-ar mai ţine-nfrâu, dacă n-am avea măcar ungrăunte de cunoaştere? (II; 12,184.)

237 . Să cunoşti măsura pu-terii tale, să cunoşti şi să judeci di-ficultatea lucrurilor, constituie ocunoaştere de seamă şi cea maiimportantă. (II, 12, 216.)

238 . Prin cunoaştere, maidegrabă ajungi să simţi relele,decât să le uşurezi. (II, 12, 199.)

240 . Din orice faptă merităsă înveţi. (I, 50, 352.)

241 . Mi-ar plăcea să fiu maipuţin lăudat, în schimb - temeiniccunoscut. (III, 5, 286.)

242 . [În aceată goană a cu-noaşterii] e întotdeauna loc pentrual doilea. (III; 13, 192.)

243 . Nu există dorinţă mainaturală, decât cea a cunoaşterii.(III; 13, 187.)

244 . Nu vreau ca, din teamade a da greş [...], omul să nu se cu-noască aşa cum trebuie, nici săgândească a fi mai puţin decâteste. (II, 17, 18.)

Înţelepciune621 . Întreaga înţelepciune şi

vorbă a lumii se cuprinde, în celedin urmă, în a învăţa să nu netemem de a muri. (I, 20, 87.)

622 . Cel puţin să devii înţe-lept pe spinarea ta. (II,12, 297.)

623 . Înţelepciunea ne [este]mai puţin înţeleaptă ca nebunia.(II, 12, 305.)

624 . Din ce-i făcută nebuniacea mai subtilă, dacă nu din înţe-lepciunea cea mai subtilă? (II, 12,201.)

625 . Dacă ar fi fost dupămine şi dacă Înţelepciunea m-ar fivrut de soţ, aş fi fugit chiar şi deea. 9III, 5, 292.0

626 . Îmi place înţelepciuneaveselă şi binevoitoare. (III, 5,282.)

627 . Cine s-a dovedit o datănebun de legat, nu se va dovediniciodată înţelept cu adevărat. (III,6, 353.)

628 . Oricât de savanţi am ficu ştiinţa altuia, cel puţin înţelepţinu putem fi decât prin propria-neînţelepciune. (I, 25, 154.)

629 . Cel mai de seamă semnal înţelepciunii este bucuria netul-burată. (I, 26, 182.)

630 . Înţelepciunea înseamnăcălăuzirea chibzuită a sufletuluipe care îl mână cu măsură şi înacelaşi pas şi de care răspunde.(II, 2, 19.)

631 . [Înţelepciunea], cu câteste mai ascuţită şi mai vie, cu atâtaflă în sine mai multă slăbiciuneşi cu atât se teme mai mult de sineînsăşi. (I, 24, 141.)

Judecată651 . Îmi judec mai la obiect

şi mai aspru greşelile proprii decâtpe ale oricui altcuiva. (II, 11, 117.)

652 . Când judeci a faptăanume, înainte de a o califica, tre-buie luate în considerare [cât] maimulte circumstanţe, cât şi omul, întotalitatea lui. (II, 11, 115.)

653 . Judecata nu mi-a fost

coruptă de moravurile mele nevir-tuoase. (II, 11, 117.)

654 . Nu există judecatăomenească, oricât de încordată,care să nu aţipească din când încând. (II, 12, 271.)

655 . Aceeaşi e natura care sedesfăşoară necontenit. Cine arputea judeca starea de acum dupăcum se cuvine, ar putea trage con-cluzii atât asupra întregului viitor,cât şi a întregului trecut. (II, 12,167.)

656 . Oamenii care îi judecăşi îi controlează pe proprii lor ju-decători, niciodată nu se vor su-pune acestora după cum secuvine. (II, 12, 220.)

657 . Condamnăm tot ce nise pare ciudat şi nu înţelegem. (II,12, 167.)

658 . Dacă judecata noastrăstă în mâinile minciunii şi ale ero-rii înseşi, cât de sigură te poţi aş-tepta să fie? (II, 12, 305.)

659 . Atât suntem de supuşischimbărilor necontenite, încât cumare greutate putem găsi măcarun ceas în tot cursul vieţii, în carejudecata să fie limpede. (II, 12,300.)

660 . Pentru a judeca lucru-rile măreţe şi înălţătoare, se cu-vine să ai un suflet pe măsura lor;altminteri, le atribuim viciul nos-tru. (I, 14, 73.)

661 . [Oamenii] nu văd de-osebirile între memorie şi jude-cată. (I, 9, 34.)

662 . Judecata nu ne e răvă-şită numai de febră, băuturi şi demarile nenorociri, chiar şi celemai mărunte fleacuri din lume opot întoarce pe dos. (II, 12, 299.)

663 . Judecata mea nu sepoate potrivi cu judecata semenu-lui meu. (II, 12, 296.)

664 . Judecata noastră fi-rească nu surprinde prea limpedecele ce surprinde. (II, 12, 296.)

665 . Fie că putem judeca pede-a-ntregul, fie că pe de-a-ntre-gul nu putem judeca. (II, 12, 285.)

666 . Judecata mea nu pro-gresează necontenit: când plu-teşte, când o rostogolesc valurile.(II, 12, 302.)

667 . Să condamni [...] cuhotărâre un lucru ca fiind neade-vărat şi imposibil, înseamnă să

crezi că ai în minte însăşi putereamaicii noastre natura. (I, 27, 204.)

Patrie968 . Nu ne-am născut doar

pentru noi, ci şi pentru ţara noas-tră. (II, 3, 22.)

Politică1027 . E uşor să acuzi de im-

perfecţiuni o politică. (II, 17, 52.)1028 . E mult mai vrednic şi

stă mai bine să te dedici lucrurilorcare ne asigură politica şi nu celorcare o zdruncină. (II, 27, 100.)

1029 . Politica datorită căreiaexistă mai puţină deosebire întrevaleţi şi stăpâni, mi se pare ceamai echilibrată. (III, 3, 254.)

1030 . Politica e ca o clădirealcătuită din bucăţi felurite, dar înaşa fel îmbinate, încât nu este cuputinţă de-a o clătina nici pe ceamai mică, ca să nu o resimtă între-gul. (I, 23, 130.)

Viciu1413 . Cele mai mari vicii ale

noastre îşi au originea în cea maifragedă copilărie. (I, 23, 119.)

1414 . [Viciile], în general,se întreţin şi se prelungesc unul pecelălalt. (II, 11, 118.)

1415 . Viciile se aseamănăprin aceea că sunt toate vicii [...].Şi totuşi, deşi sunt în aceeaşi mă-sură vicii, nu sunt vicii egale întreele. (II, 2, 9.)

1416 . Să existe oare vreunfel de viciu mai ticălos ca acelacare zdruncină propria conştiinţăşi cunoaşterea naturală? (I, 23,132.)

1417 . Viciul nu este decâtdereglare şi lipsă de măsură. (II,1, 3.)

1418 . Confuzia rostului şi amăsurii păcatelor, este pericu-loasă. (II, 2, 10.)

1419 . Nu lepădăm atât vi-ciile, cât le schimbăm; şi dupăopinia mea, o facem în rău. (III, 2,249.)

1420 . Nu există viciu care săfie viciu cu adevărat, care să nufacă rău şi pe care să nu-l con-damne judecata sănătoasă. (III, 2,236.)

1421 . Viciile pe care gândi-rea le înăbuşă, nu sunt dintre celemai rele. (III, 5, 349.)

1422 . Chiar dacă fugim înaltă regiune, ambiţia, avariţia, ne-hotărârea şi poftele nu ne pără-sesc. (I, 39, 281-282.)

Zgârcenie1494 . Tot omul cu bani este

zgârcit. (I, 14, 70.)1495 . Nu nevoia, ci mai cu-

rând belşugul, naşte zgârcenia. (I,14, 66.)

1496 . Dacă zgârcenia şi am-biţia nu au limită, la fel nu are nicidesfrânarea. (III, 5, 336.)

Montaigne

Informaţia de Hunedoara Pagina 10ECONOMIE

Locuri de muncă vacantedupă data de 18 decembrie 2012

La sfârșitul săptămânii tre-cute, Parcul Industrial de laHunedoara a marcat, printr-un moment festiv, un deceniude existență. Rază de speranțăîntr-o zonă industrială în caremulți oameni au rămas fărăslujbe prin reducereaactivității de la CombinatulSiderurgic Hunedoara, acestparc industrial are proiectemari de viitor.

La eveniment au participat,alături de primarul Hunedoarei,Viorel Arion, și prefectul judeţului,Sorin Vasilescu, directorul generalal Parcului Industrial Hunedoara,Valeriu Bejenariu, dar şi reprezen-tanţi ai Consiliului Local Hune-doara. De asemenea, au fostprezenți și deputaţii Carmen Hărăuşi Mircia Muntean, precum şi re-prezentanţii firmelor care îşi desfă-şoară activitatea în acest parcindustrial.

Prefectul Sorin Vasilescu aținut să transmită un mesaj de în-credere în această importantăinvestiție hunedoreană: „Mă bucurpentru această iniţiativă şi vă felicitpentru modul în care promovaţiacest parc industrial. Suntem ală-turi de dumneavoastră şi la rândulnostru şi noi încercăm să găsim so-luţii pentru crearea de locuri demuncă şi implicit plus-valoare”.

„Consider că anul viitor ni sedeschid în faţă nişte perspective fa-vorabile. Suntem printre singurelemunicipii din judeţ care au dispo-nibile peste 200 de hectare de terence pot să fie utilizate de agenţiieconomici pentru a desfăşura di-verse activităţi. Suntem o echipădedicată care ne-am propus caprioritate crearea de locuri demuncă şi ne vom ţine de cuvânt”, adeclarat și primarul Hunedoarei,Viorel Arion.

Mihaela Petroșan

Parcul IndustrialHunedoaraa aniversat 10 anide existență

Consiliul Județean Hunedoarapregătește un proiect cufinanţare nerambursabilă ce vafi depus la Comisia Europeanăpentru perioada de bugetare2014-2020 și care priveștepunerea în valoare a cetățiidacice de la SarmizegetusaRegia.

Declarația a fost făcută, lasfârșitul săptămânii trecute, de

către președintele ConsiliuluiJudețean (CJ) Hunedoara, MirceaIoan Moloț.

„Pentru început, vom intro-duce pază la cetăţi, pentru a stopaorice furturi din situl arheologic.Eu sunt convins că mai sunt des-tule bogăţii arheologice în subso-lul sitului. Vom lucra şi la unproiect cu finanţare europeană, înaşa fel încât din anul 2014 săputem obţine fonduri nerambur-

sabile pentru a putea reconstituicetatea aşa cum arăta pe vremealui Decebal şi Burebista, după unproiect-schiţă care există deja”, adeclarat preşedintele CJ.

În cadrul proiectului se între-vede construirea unui drum deacces spre cetatea SarmizegetusaRegia şi la înfiinţarea unui muzeudedicat cetăţilor dacice în Orăștie.

Mihaela Petroșan

Proiect europeanpentru Sarmizegetusa Regia

Informaţia de HunedoaraPagina 11 MEDIU RURAL

DE NOTAT

DE NOTAT

Vânturi geroasese abatpeste culturi.Buletinagrometeorologic21 decembrie 2012- 2 ianuarie 2013Perioada 21 decembrie 2012 - 2ianuarie 2013 se va caracterizaprintr-un regim termic al aeruluimai scăzut decât în mod normal înaproape toată ţara, chiar deosebitde rece, îndeosebi în primele zileale intervalului.

Temperatura medie diurnă aaerului se va încadra între -15...-1°C, valori mai scăzute cu 1...10°Cîn raport cu normele climatologice,la nivelul întregului teritoriu agricol.

Temperatura maximă a aeruluiva fi cuprinsă între -10...6°C, lascara întregii ţări.

Temperatura minimă a aeruluise va situa între -18...-3°C, în majo-ritatea regiunilor agricole, posibilmai scăzută până la -22°C, îndeo-sebi la începutul perioadei, în zoneledepresionare din estul Transilvaniei.

Sub aspect pluviometric, suntposibile precipitaţii predominant subformă de ninsoare, în cea mai mareparte a ţării. Totodată, vântul va în-registra intensificări în sud-estul şiestul ţării, local cu aspect de viscol,în special în primele zile ale interva-lului.

Caracteristici agrometeoro-logice

Aprovizionarea cu apă peadâncimea de sol 0-100 cm, în cul-tura grâului de toamnă se va menţineîn limite satisfăcătoare, apropiate deoptim şi optime, pe întreg teritoriulagricol.

Starea de vegetaţie a culturi-lor agricole

În aceste condiţii, la culturileagricole şi la speciile pomi-viticolese va continua repausul vegetativ, întoate regiunile agricole. Totodată, caurmare a fenomenului de viscol, peterenurile cu strat de zăpadă discon-tinuu, superficial (sub 10 cm) sauchiar absent, temperaturile minimedin aer scăzute, situate sub pragurilebiologice critice de rezistenţă (Tmin<-10...-15...-20°C) a plantelor, vorproduce vătămări ale aparatului fo-liar prin brunificări şi arsuri ale vâr-fului frunzelor.

Funcţie de data semănatului, lacerealierele de toamnă (orz şi grâu)se vor semnala fazele de răsărire,formare a frunzei a treia şi înfrăţire(10-100%).

Cultura de rapiţă va înregistrafaza de înfrunzire (8-13 frunze), lanivelul întregii ţări. În toate planta-ţiile, la speciile pomi-viticole se vamenţine stadiul de repaus biologic.

Recomandări de specialitate: • Efectuarea controlului biolo-

gic sistematic pentru determinareaviabilităţii plantelor la culturile detoamnă şi a elementelor de rod laspeciile pomiviticole;

• Administrarea îngrăşăminte-lor minerale complexe pe bază defosfor şi potasiu la cerealierele detoamnă înfiinţate în epoca optimă.

Daniel Constantin rămânela cârma Agriculturiişi în noul guvernDaniel Constantin, actualul ministru al Agriculturii şiDezvoltării Rurale îşi păstrează portofoliul. Acesta a fost pro-pus, miercuri, de premierul desemnat Victor Ponta, pentru pre-luarea funcţiei în viitorul Cabinet.

Scurtă biografieDaniel Constantin s-a născut pe 27 iunie 1978, la Piteşti.Este de profesie inginer. A urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie

din cadrul 'Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară',Bucureşti (1997 - 2002), iar în 2004 a absolvit un master în managemen-tul calităţii şi inovaţiei. Daniel Constantin a urmat cursuri de 'Îmbunătă-ţirea eficienţei personalului' (Scottish Agricultural College), precum şide 'Îmbunătăţirea managementului strategic' (Institutul de AdministraţiePublică Irlanda).

În 2003 a devenit consilier la Cabinetul secretarului de stat pentruintegrare europeană din cadrul Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dez-voltării Rurale (MAPDR). Începând cu acest an şi până în 2006, în cali-tate de coordonator al Corpului Consilierilor de Integrare Europeană dincadrul Ministerului Agriculturii a avut responsabilităţi legate de nego-cierea pachetului financiar acordat României pentru Agricultură, de re-forma Politicii Agricole Comune (PAC), dar şi de negocierile privindcadrul financiar 2007 - 2013. După 2006 a fost angajat la firme de con-sultanţă pentru atragerea fondurilor europene.

În perioada 2007 - 2009 a lucrat ca evaluator independent la BancaMondială, în cadrul Proiectului Makis, iar între 2008 şi 2009 a fost ad-ministrator al societăţii 'Roadvision' şi director general al 'Provom' SRL.

Constantin a preluat conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pen-tru Agricultură (APIA) la 1 aprilie 2009, printr-un ordin al fostului mi-nistru al Agriculturii, Ilie Sârbu, în locul fostului director general DanGherghelaş care a plecat din funcţie la jumătatea lui februarie 2009. Încădin anul 2003, Daniel Constantin s-a implicat în construcţia instituţionalăa APIA. Acesta şi-a dat demisia din funcţie la începutul lui octombrie2009.

Pe 7 mai 2012, a fost învestit ministru al Agriculturii şi DezvoltăriiRurale în Cabinetul Ponta I.

În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 a obţinut pri-mul mandat de deputat în Colegiul uninominal nr. 7 din Argeş, cu 70,67%din voturi.

Comisia Europeanăacordă 1,2 miliarde europentru 23 de proiecteinovatoare pe energiadin surse regenerabileComisia Europeană a acordatpeste 1,2 miliarde euro pentrufinanțarea a 23 de proiecte dedemonstrație puternic inova-toare privind energia dinsurse regenerabile în cadrulprimei cereri de propuneripentru așa-numitul programde finanțare NER300.

Proiectele vor fi cofinanțatecu venituri obținute din vânzarea a200 de milioane de certificate deemisii din rezerva pentruinstalațiile nou intrate (NER) dincadrul schemei UE de comerciali-zare a certificatelor de emisii.

„Anul acesta Crăciunul a sositdevreme – decizia de astăzi este oetapă majoră în politica UE privindschimbările climatice. ProgramulNER300 acționează ca un meca-nism «Robin Hood» care obligăpoluatorii să plătească pentru pro-iecte de demonstrație la scară largăîn domeniul noilor tehnologii cuemisii reduse de dioxid de carbon.Ajutorul în valoare de 1,2 miliardeEUR – sumă plătită de poluatori –se va adăuga la cele 2 miliardeEUR provenite din investiții pri-

vate pentru cele 23 de proiecte dedemonstrație cu emisii scăzute dedioxid de carbon selecționate.Această finanțare va ajuta UE să îșimențină poziția de lider în materiede energie din surse regenerabile șisă creeze locuri de muncă, aici șiacum, în UE.”, a declarat ConnieHedegaard, comisarul pentru poli-tici climatice.

Proiectele acoperă o gamălargă de tehnologii privind energiadin surse regenerabile – bioenergia(inclusiv biocombustibiliiavansați), energia solară concen-trată, energia geotermală, energiaeoliană, energia oceanelor și admi-nistrarea energiei din surse regene-rabile distribuite (rețele inteligente– „smart grids”).

Programul de finanțareNER300 este pus în aplicare decătre Comisia Europeană în cola-borare cu Banca Europeană deInvestiții (BEI), pentru selectareaproiectelor, pentru vânzarea a 300de milioane de certificate de emisiidin schema UE de comercializarea certificatelor de emisii și pentruactivitatea de gestionare a venitu-rilor.

Chiar dacă în ultimaperioadă a plouat sau a ninsdestul de mult, rezerva deapă din sol pe terenurileagricole din judeţul Hune-doara se situează la un nivelde 70 la sută din necesar,deficitul de umiditate fiindcauzat de seceta din ultimajumătate de an.

“În lunile octombrie şi no-iembrie cantitatea de precipitaţiia totalizat aproape 80 de litri pemetru pătrat, dar ploile nu au fostde ajuns pentru ca rezerva de apădin sol să se refacă integral. Spe-răm ca rezerva de apă fie comple-tată după ninsorile care au căzutîn ultima perioadă şi de cele pecare le mai aşteptăm în aceastăiarnă”, a declarat directorul exe-cutiv al Direcţiei Agricole şi Dez-voltare Rurală Hunedoara, IoanFurcă.

Peste 90 la sută din culturilede toamnă semănate sunt repre-zentate de grâu şi secară

Cu toate acestea, ploile careau căzut în toamnă au făcut posi-bilă însămânţarea culturilor detoamnă pe o suprafaţă totală deaproape 8.000 de hectare, dincare mai mult de 90% sunt repre-zentate de grâul şi secara de

toamnă. “Grâul şi secara de toamnă

ocupă 7.215 hectare din totalulsuprafeţelor cultivate. Ploile aupermis ca 97 la sută dintre acesteculturi să răsară, iar grâul a înfră-ţit. Zăpada căzută acum prote-jează culturile de ger. Situaţia estemult mai bună ca anul trecut,când îngheţul a venit pe sec”, a

adăugat directorul DADR Hune-doara.

Acesta susţine că dacă vre-mea se va menţine în aceiaşi pa-rametri meteorologici ca pânăacum, există premisele obţineriiunei recolte bune de cereale pă-ioase anul viitor.

După Agroinfo

Există premisele obţinerii unei recoltebune de cereale păioase anul viitor

În județul Hunedoara

Kaspersky Lab a publicat ra-portul anual Kaspersky Secu-rity Bulletin, care prezintăstatisticile generale despreevoluţia fişierelor malware şi aameninţărilor cibernetice în2012. Datele analizate în raportau fost obţinute cu ajutorul Se-curity Network (KSN), infra-structura cloud-based utilizatăde produsele Kaspersky Labpentru a monitoriza telemetriaşi pentru a furniza protecţieimediată, sub formă de listenegre şi reguli euristice, createpentru a lupta împotriva celormai recente ameninţări. Rapor-tul pe 2012 a scos la iveală ocreștere semnificativă anumărului de malware pentruMac şi una dramatică anumărului de ameninţări careatacă platformele Android. Întotal, produsele Kaspersky Labau detectat şi au blocat peste1,5 miliarde de atacuri pe web,în 2012, şi peste 3 miliarde defişiere infectate.

În prezent, Kaspersky Lab de-tectează şi blochează mai mult de200.000 de programe dăunătoarenoi, în fiecare zi, o creştere semni-ficativă faţă de prima jumătate aanului 2012, când erau detectate şiblocate, în medie, 125.000 de pro-grame zilnic.

Una dintre cele mai impor-tante noutăţi de la începutul anului2012 a fost descoperirea lui Flas-hback, un botnet puternic, care ainfectat 700.000 de dispozitiveApple, ce funcţionau pe Mac OSX. Acest focar, de mari dimensiuni,a fost cauzat de o nouă versiune amalware-ului Flashfake şi a schim-bat percepţia publicului potrivit că-reia platforma Mac OS X nu estevulnerabilă la exploit-uri. În afaraimpactului cauzat de acest malwareîn masă, computerele Mac OS X audevenit, și ele, victime frecventeale atacurilor cu ţintă predefinită.Principalul motiv pentru acesteschimbări este faptul că produseleApple sunt populare în cercurilepoliticienilor influenţi şi a oameni-lor de afaceri proeminenţi, iar in-formaţiile păstrate în disponzitiveledeţinute de aceste persoane pre-zintă interes pentru o anumită cate-gorie de infractori cibernetici.Astfel, experţii antivirus KasperskyLab au creat, în total, cu 30% maimulte instrumente pentru detecta-rea troienilor Mac în 2012, compa-rativ cu anul 2011.

O altă tendinţă importantă în2012 a fost creşterea rapidă a nu-mărului de fişiere malware pentruAndroid. Platforma Android a de-venit, cu siguranţă, principalulpunct de interes pentru infractoriicibernetici. Deşi programele dău-nătoare pentru alte platforme pen-tru mobile, precum Symbian,Blackberry sau J2ME, sunt în con-

tinuă dezvoltare, 99% din pro-grame dăunătoare proaspăt desco-perite au avut ca ţintă platformaAndroid.

În ciuda tentativelor Googlede a introduce propria tehnologieanti-malware, aplicaţiile dăună-toare continuă să apară în magazi-nul oficial Google Play. În 2012,primul incident legat de o aplicaţieambiguă, care colecta adrese de e-mail pentru a trimite ulterior spam-uri, a fost descoperită și în AppleApp Store. La fel ca PC-urile tradi-ţionale, dispozitivele mobile suntacum atacate cu ajutorul unor ope-raţiuni cibernetice infracţionalemai elaborate, inclusiv atacuri cuţintă predefinită şi crearea de bot-net-uri „mobile”.

În 2012 produsele KasperskyLab au blocat, în medie, peste 4 mi-lioane de atacuri din browser, zil-nic, numărul total de atacuriweb-based depăşind 1,5 miliardepe tot parcursul anului. Cea maifrecvent utilizată tehnică pentruatacurile împotriva utilizatoriloronline este exploatarea vulnerabi-lităţilor din programe sau aplicaţii.Pe tot parcursul anului, experţiiKaspersky Lab au înregistrat atâtatacuri în masă, cât şi cu ţintă pre-definită, care se foloseau de sof-tware-urile vulnerabile, OracleJava fiind printre cele mai utilizate(în 50% din atacuri). Adobe Readera ocupat locul al doilea (28%),Adobe Flash Player fiind pe loculal patrulea cu doar 2%, datorită sis-temului de actualizări automate,care repară rapid breşele de securi-tate. În plus, o parte dintre exploit-urile utilizate frecvent atacau altevulnerabilităţi care au rămas în sis-temele de operare Windows. O ex-plicaţie pentru această situaţie estecă versiunile Windows mai vechisunt utilizate foarte mult în conti-nuare. De exemplu, în 2011 63%dintre computere foloseau Win-dows XP, în 2012 procentul ajun-gând la 44%. Aceasta nu este oscădere semnificativă, ţinând contde faptul că Windows 7 este dispo-nibil pe piaţă deja de trei ani şiWindows 8 a fost lansat anulacesta.

Mai mult de 3 miliarde de in-cidente malware au fost detectate şiblocate de soluţiile Kaspersky Labpe hard drive-urile utilizatorilor şipe dispozitivele de stocare externe.În total, 2,7 milioane de modificăriunice, provocate de fişierele mal-ware şi de programe care încercausă se instaleze fără aprobare pecomputerele utilizatorilor, au fostidentificate în timpul acestor inci-dente. Majoritatea infecţiilor localeau fost blocate de tehnologiile eu-ristice Kaspersky Lab. Este notabilfaptul că diferite versiuni ale vechi-lor Kido (Conficker) şi Sality suntîn continuare prezente pe lista celormai frecvent blocate fişiere mal-ware. Per total, numărul de aplicaţiidăunătoare noi a crescut rapid: în

prima jumătate a anului 2012, Kas-persky Lab a înregistrat, în medie,125.000 de programe malware noi,în fiecare zi. Spre finalul anului,acest număr a crescut până la200.000.

Servere aflate în Statele Uniteau fost cel mai frecvent utilizatepentru a găzdui şi trimite fişieredăunătoare (25,5%). Rusia ocupălocul al doilea în clasament, cu19,6%, urmată de Olanda, Germa-nia şi Regatul Unit. Această situaţiereprezintă o schimbare semnifica-tivă, comparativ cu anii trecuţi: în2010, majoritatea programelormalware era găzduită de China.Însă, schimbările cu privire la po-liticile de înregistrare a domeniilorşi alte măsuri legislative implemen-tate de autorităţile chineze au dusla declinul rapid al surselor de pro-grame dăunătoare din ţară.

Însă, Statele Unite, Rusia şialte ţări europene au sesizat o creş-tere semnificativă a numărului desite-uri care găzduiesc programedăunătoare, pe măsură ce infracto-rii cibernetici compromit o marecantitate de resurse online legitime,pe lângă faptul că lansează web-site-uri dăunătoare.

Bazându-se pe numărul deatacuri web blocate şi fişiere dău-nătoare locale, experţii KasperskyLab au calculat nivelul de risc pen-tru diferite ţări, definit în funcţie deprocentul de utilizatori afectaţi.Rusia şi fostele republici sovieticeocupă primele locuri în raportulatacurilor web, însă alte 31 de ţări

(inclusiv Marea Britanie, Australiaşi Canada) fac, de asemenea, partedin grupul de mare risc. În acestestate, cel puţin 41% dintre utiliza-tori au fost atacaţi online în 2012.Bangladesh, Sudan, Malawi, Tan-zania şi Rwanda se află în frunteaclasamentului, utilizatorii dinaceste ţări fiind cel mai frecventatacaţi de infecţii malware locale.În total, 7 ţări au fost catalogate caavând risc maxim, peste 75% dinutilizatori fiind atacaţi cel puţin odată de un fişier dăunător.

Grupul de mare risc s-a măritcu 41 de ţări (având 56-75% de uti-lizatori atacaţi), precum Indonezia,Ethiopia şi Kenya. Spre deosebirede acestea, Danemarca a fost cata-logată drept cea mai sigură ţară,având cel mai scăzut procent decomputere infectate (15%). Japo-nia, Finlanda, Suedia şi RepublicaCehă se numără, de asemenea,printre ţările cu cel mai puţine ca-zuri de infecţii.

“2012 ne-a arătat că infractoriicibernetici au înclinaţia puternicăde a fura informaţii de pe orice tipde dispozitive utilizate de consu-matorii finali sau de companii, fiePC-uri, Mac-uri sau tablete”, a de-clarat Costin Raiu, Director, GlobalResearch & Analysis Team la Kas-persky Lab. „Aceasta este cea maiimportantă tendinţă a anului 2012.Observăm, de asemenea, o evoluţiegenerală a numărului de amenin-ţări, care afectează dispozitivele ceutilizează software-urile populare”,a explicat Costin Raiu.

Informaţia de Hunedoara Pagina 12ȘTIINȚĂ - TEHNOLOGIE

NOTE

NOTE

Google aniverseazădouă sute de ani de poveştiscrise de fraţii Grimm

GOOGLE sărbătoreşte 200 de ani de la publicarea primului volumdin "Poveşti pentru copii", care conţine 86 de poveşti populare, de cătrefocloriştii, lingviştii şi filologii Jacob şi Wilhelm GRIMM. Doi ani maitârziu, în 1814, apare cel de-al doilea volum din "Poveşti pentru copii",cu 70 de basme.

Această lucrare va fi reeditată de şase ori în timpul vieţii celor doifraţi şi va ajunge la un număr de 200 de poveşti şi 10 legende, devenindcea mai cunoscută şi mai influentă carte în limba germană.

Cei doi fraţi, Jacob Ludwig Grimm (1785–1863) şi Wilhelm KarlGrimm (1786–1859), născuţi în Germania, sunt autorii celor mai fru-moase poveşti, care au încântat generaţi de copii şi părinţi.

Kaspersky Lab detectează 200.000 de programedăunătoare, în fiecare ziRaport

Bitdefenderasupraamenințărilorultimuluisemestrudin 2012

Raportul Bitdefender, liderulpieței locale de antivirus, asupra celormai răspândite amenințări informaticeîn cel de-al doilea semestru al acestui anrelevă apariția unor noi viruși care, deșinu au ajuns încă foarte aproape de vâr-ful clasamentului, arată schimbări ma-jore în peisajul soft-ului periculos dinRomânia și oferă indicii cu privire laevoluția industriei în 2013.

Astfel, cele mai noi amenințări in-formatice sunt folosite fie pentru a ac-cesa de la distanță calculatorul infectat,cum este cazul Backdoor.Hupigon.KG,cu 1,37% din numărul total de infecțiiînregistrate în România, sau pentru acolecta date personale despre utilizatoriașa cum face Gen: Adware.Solimba.1.

În ceea ce privește amenințărilece obișnuiau să facă ravagii în calcula-toare, se remarcă o scădere a celor careafectează sistemele de operare maivechi, ceea ce indică trecerea utilizato-rilor în special la Windows 7. “Câtprivește spamul, în ultima jumătate aanului, cantitatea s-a micșorat, ca ur-mare a tranziției către spamul pe rețelelesociale. Cu toate acestea, volumul despam cu atașamente extrem de pericu-loase a crescut considerabil,” a declaratCătălin Coșoi, Chief Security Strategistla Bitdefender.

Pe rețelele sociale cele mai desucces campanii au fost cele care promitacces la statistici pe care Facebook nule oferă, cum ar fi numărul de vizuali-zari de profil sau de imagini. Pe loculdoi în topul amenințărilor de pe Face-book se află un scam arhi-cunoscut,care tentează utilizatorii cu personaliza-rea culorilor rețelei sociale pentru a-i tri-mite către site-uri cu sondaje sau pentrua-i forța să instaleze toolbaruri pericu-loase.

Anul 2013 va aduce noi pericolece vor schimba mediul informatic ac-tual. Astfel, afacerile cu software peri-culos vor trece la un nou nivel deinternaționalizare. Virușii moderni vintraduși în mai multe limbi, pentru a aco-peri zone geografice mari și pentru aatrage mai ușor utilizatorii.

Și de vreme ce Windows 7 adepășit în sfârșit Windows XP ca și cotăde piață, peisajul amenințărilor informa-tice a suferit schimbări semnificative.Cel mai probabil amenințările ce au labază Autorun vor dispărea în ultimul tri-mestru al anului viitor. Locul lor va filuat de adware generic, dar intruziv șide infecții persistente bazate pe rootkit-uri precum ZeroAccess.

Lansarea Windows 8 se va re-flecta cel mai probabil în adoptarea teh-nologiei UEFI, un înlocuitor al BIOS,care există pe piață de ani de zile, darcare nu a reușit să prindă avânt pânăacum.

Deoarece din ce în ce mai multePC-uri și laptopuri sunt concepute peplăci de bază UEFI, atacatorii își vor în-drepta cel mai probabil atenția asupraacestui mediu mult mai permisiv decâtînvechitul BIOS.

Windows 8 va fi însă o țintă însine. Pe parcursul lui 2013, se estimeazăcă Windows 8 va depăși Windows Vistaca și cotă de piață, iar hackerii vor vânavulnerabilitățile platformei, la nivel debrowser sau de kernel - componentacentrală a sistemului de operare.

Informaţia de HunedoaraPagina 13 MEDIA - DIVERTISMENT

Sănătate şi fericire tuturor!

VEDETE LA COLŢ

HOROSCOPReţeta săptămânii

Artiştii care au avut cele mai mari încasăridin turnee în 2012Artişti cunoscuţi dar careabordează stiluri diferite demuzică s-au regăsit în topulcântăreţilor cu cele mai buneîncasări din turnee în anul2012.

Turneul mondial "MDNA Tour"susţinut în acest an de cântăreaţaamericană Madonna este seria deconcerte cu cele mai mari încasăridin 2012, au anunţat editorii site-uluibillboard.com, citaţi de contactmu-sic.com.

Artista americană a pornit dinnou într-un turneu mondial, cel de-alnouălea din carieră, în luna mai.Noul ei turneu, intitulat "MDNATour", s-a dovedit a fi unul extrem deprofitabil şi ocupă primul loc în "Top25 Tours" alcătuit de Billboard Box-score în acest an, cu încasări de 228,4milioane de dolari.

Pe locul al doilea se află rocke-rul american Bruce Springsteen, alcărui turneu "Wrecking Ball Tour" agenerat încasări de 199,3 milioane de

dolari.Turneul mondial "The Wall

Live", susţinut de rockerul RogerWaters, fost membru al grupuluiPink Floyd, ocupă locul al treilea înacest clasament anual, cu încasări de186,4 milioane de dolari.

Turneul "Michael Jackson: TheImmortal World Tour", susţinut decompania canadiană Cirque Du So-leil, se află pe poziţia a patra, cu în-casări de 147,3 milioane de dolari.

Turneul susţinut de trupa brita-

nică Coldplay ocupă locul al cinci-lea, cu încasări de 147,1 milioane dedolari.

În Top 25 Tours din acest an, pelocurile următoare, s-au clasat, în or-dine, Lady Gaga (124,8 milioane dedolari), Kenny Chesney & TimMcGraw (96,4 milioane de dolari),Van Halen (54,4 milioane de dolari),Jay-Z & Kanye West (46,9 milioanede dolari) şi Andre Rieu (46,7 mi-lioane de dolari).

INGREDIENTE:

Vă simţiţi bine în această perioadă a anului. Chiar dacă nuaveţi atât de mult timp liber pe cât v-aţi dori, e suficient pentrua uita de problemele de la serviciu.

Acum, principala dumneavoastră preocupare e reprezentatăde pregătirea Revelionului. Contează mult cu cine şi unde îl veţipetrece.

Mania cumpărăturilor este mai puternică decât oricând înultimele zile dinaintea Crăciunului, dar de această dată vă atragîndeosebi lucrurile pentru casă şi bunurile pe care le puteţi folosio perioadă mai îndelungată de timp. Aşadar, cumpăraţi numai lu-cruri folositoare.

Pe parcursul săptămânii, vă propuneţi de mai multe ori săle oferiţi ajutorul unei prieteni, dar de fiecare dată se iveştealtceva sau vi se face pur şi simplu lene şi îi lăsaţi cu buzele um-flate. Aşadar, încercaţi, pe cât posibil, să reduceţi numărul promi-siunilor pe care le faceţi!

Sunteţi de multe ori cuprins de o admiraţie totalnejustificată faţă de unele persoane din anturajul dumneavoastrăşi, din această cauză, sunteţi în permanenţă gata să le îndepliniţiorice dorinţă. Nu toată lumea apreciază acest lucru cum se cuvineşi unii pot încerca să profite, emiţând pretenţii greu de îndeplinit.

În această săptămână, copiii se află în topul preocupărilordumneavoastră. Şi, bineînţeles, le faceţi cadouri foarte frumoase!Sunteţi destul de creativ, dar nimic din ceea ce produceţi nu vămulţumeşte în totalitate. Încercaţi să mai fiţi atât de autocritic,pentru că drumul spre perfecţiune este îndelungat şi, până acolo,orice treaptă urcată înseamnă un progres!

Aveţi o tendinţă atât de accentuată de a-i critica pe cei dinjur, încât aceştia încep să vă ascundă unele lucruri, numai pentrua nu mai auzi, din nou şi din nou, criticile dumneavoastrărepetate. Ar fi bine să încercaţi să vă concentraţi şi asupra as-pectelor pozitive ale vieţii şi asupra laturilor bune ale celor dinjur.

Partenerul dumneavoastră de viaţă devine peste măsură derisipitor în această săptămână, făcând praf economiile comune.Nu îi încurajaţi această tendinţă, pentru că apoi veţi regretaamândoi! Dacă în ziua de Crăciun e recomandabil să staţi acasă,a doua zi e perfectă pentru o vizită la rude.

În această săptămână, acţiunile dumneavoastră pe plan fi-nanciar uimesc pe toată lumea. În unele momente daţi dovadăde un fler de invidiat, scoţând bani de unde nu se aştepta nimeni,dar aveţi şi clipe în care cheltuiţi fără pic de discernământ sauchiar puteţi fi înşelat destul de uşor.

Cum aveţi ceva mai mult timp liber, vă cuprinde o dorinţăbruscă de a studia şi de a înţelege mai mult din ceea ce seîntâmplă în jurul dumneavoastră. Cărţile, Internetul şi canaleletv care difuzează documentare vor deveni preferateledumneavoastră, pe parcursul acestei săptămâni.

Este posibil să apară unele schimbări la locul de muncă,chiar acum, în prag de sărbători.. Nu este vorba neapărat de opromovare sau de o retrogradare în funcţie, cât de o schimbare aatribuţiilor sau de apariţia unor noi colegi. De asemenea, esteposibilă o scurtă deplasare în interes de serviciu. În acestecondiţii, vă rămâne puţin timp de pregătire pentru seara deCrăciun.

Imaginea despre propria persoană se schimbă treptat, pemăsură ce vă reevaluaţi priorităţile şi planurile de viitor. Folosiţizilele libere pentru a face o evaluare a acestui an, dar şi planuripentru anul care va urma. Pe lângă aceste calcule, nu veţi neglijanici distracţia. Ba chiar dimpotrivă!

Sunteţi destul de indecis în tot ceea ce faceţi, având mereuimpresia că greşiţi undeva sau că aţi putea acţiona cu mult maimultă inteligenţă. Această nemulţumire permanentă de propriilerealizări vă face să deveniţi irascibil şi obraznic şi cu cei din jur,care de fapt nu sunt vinovaţi cu nimic.

Cadourile primite la sfârşitul săptămânii vă vor readuceînsă zâmbetul pe buze.

Tort cu cremă de ciocolată6 ouă, 6 linguri de zahăr, 6 linguri de faină, 1 pliculeţ

de zahăr vanilat, 250-350 g cremă de ciocolată, 225 g unt saumargarină la temperatura camerei, 5 linguri zahăr, 3 linguride rom (opţional).

Se face un pandişpan din 6 ouă, 6 linguri de făină şi 6de zahăr. Eu am folosit o formă cu diametrul de 8” (20 cm).Se dă drumul la cuptor la 350`F. Se bat albuşurile spumă tare,se adaugă zahărul, se bat până iar se întăresc. Se adaugă găl-benuşurile, făina şi zaharul vanilat. Se amestecă uşor de josîn sus până se încorporează făina. Se dă la cuptor 350`F apro-ximativ 30 de minute.

Într-o crăticioară se pun 150 g apă şi 5 linguri de zahărla foc mic. Se amestecă până se dizolvă, se dă deoparte şi selasă să se răcească.

Separat se freacă crema de ciocolată cu untul până seomogenizează. Se pune romul şi se amestecă iar.

Se taie blatul răcit în 2 sau 3 părţi egale. Se împartecrema în 2-3 parţi, după caz. Se pune prima bucată de blat peplatou, se însiropează, se pune crema, urmatorul blat, sirop,cremă, blat, sirop şi se acoperă cu cremă. Se ornează dupăpreferinţă şi se dă la frigider 3-4 ore.

Barack Obama a fost desemnat persoanaanului 2012 de către revista americană TimePreşedintele Statelor Unite,Barack Obama, a fost desemnatmiercuri "persoana anului2012" de revista americanăTime, după ce a primit acelaşititlu în 2008.

Preşedintele Obama, reales înnoiembrie pentru un al doilea mandatde patru ani la Casa Albă, personificăîncă o dată un simbol şi o forţă mo-trice în spatele profundelor transfor-mări care perturbă Statele Unite,apreciază prestigioasa revistă.

"În 2012, el a creat o nouă ma-joritate, a transformat slăbiciunile înoportunităţi şi încearcă, în pofida im-pedimentelor, să unească ţara", con-tinuă revista Time, prezentând pe

prima pagină o fotografie din profila şefului statului, pe care scrie sim-plu: "Preşedintele Barack Obama".

În 2011, pe fondul revoltelor

din Orientul Mijlociu şi protestelordin Rusia, Time a desemnat "mani-festantul" drept "persoana anului".

Informaţia de Hunedoara Pagina 14SPORT

Redactor şef:Mihaela Petroşan

Redactori:Aurel Ghinea, Raluca

Herepean, Radu Popoviciu,Graţian Ordean, Sever

Busuioc, Victoria Stoian

Marketing:Lovasz Bianca

DTP şi WEB:WS Promotion

Email:informatiahd@yahoo.com

Site: www.informatiahd.ro

Telefon: 0729.991.241

Tipar executat laTipografia Prodcom

Târgu Jiu

ISSN: 1844 – 7732

Transport zilnic persoane în Italia, Spania,Portugalia, Franța, Bel-

gia, Anglia, Irlanda

și Germania, la destinație,cu mașini

moderne climatizate.

Tel. 0721.285.100.

NOTE

NOTE

Orășelul lui Moș CrăciunHunedoara

Preț intrare: 10 lei * Preț închiriere patine: 10 lei

Ronaldo: Dacăvoi câştigaBalonul de Aurva fi perfect,dacă nu, viaţamerge înainteCristiano Ronaldo a re-cunoscut că doreşte săcâştige Balonul de Aur,care va fi decernat în ian-uarie 2013, însă a rela-tivizat importanţa acestuitrofeu individual.

"Dacă o să câştig, esteperfect, dacă nu, viaţa mergeînainte. Dar evident că mi-arplăcea să câştig, nu voi fiipocrit sau mincinos ", a de-clarat jucătorul de 27 de anipentru site-ul federaţiei por-tugheze (FPF).

"Justă sau injustă, deci-zia va fi cea care va fi. Voi fipoate foarte fericit sau poatetrist. Dar asta este viaţa, nupot trăi în funcţie de un pre-miu individual. Este ceva cemă ambiţionează, dar nu potsă transform acest lucru într-un război şi nu va fi sfârşitullunii dacă nu câştig. O ca-rieră nu este marcată de pre-mii individuale, ci de celecolective, astea sunt mai im-portante", a declarat Ro-naldo, care a câştigat Balonulde Aur în 2008.

Pe lângă Ronaldo, cei-lalţi doi finalişti la atribuireaBalonului de Aur sunt An-dres Iniesta şi Lionel Messi.

O „petală” din torţaolimpică de la Londra,gazduită în sediulCOSR

Torţa olimpică a României, care alături de alte 203 torţe, câte unapentru fiecare ţară participantă la Jocurile Olimpice de la Londra, a lu-minat competiţia din 2012, se află de miercuri la sediul ComitetuluiOlimpic şi Sportiv Român (COSR).

"Este o mare bucurie pentru noi că o petală a torţei olimpice de laLondra va rămâne pentru totdeauna în posesia noastră şi ne va reamintide clipele frumoase pe care le-am trăit în timpul competiţiei alături deechipa Romaniei", a declarat Octavian Morariu.

Bradley Wiggins, desemnatpersonalitatea sportivăa anului de către BBCRutierul Bradley Wiggins,câştigătorul Turului Franţeişi campion olimpic la con-tratimp, a fost desemnat per-sonalitatea sportivă a anului,în cadrul unei ceremoniiorganizată, duminică, laLondra, de postul BBC.

Wiggins, în vârstă de 32 deani, i-a devansat pe Jessica Ennis,campioană olimpică la heptatlon,şi pe jucătorul de tenis AndyMurray, cate a câştigat aurul laLondra, precum şi primul său tur-

neu de Grand Slam, US Open.La vot au participat peste 1,5

milioane de persoane."Mulţumesc tuturor celor

care au votat. Ce an! Este incre-dibil că sunt pe scenă alături deastfel de personalităţi", a declaratWiggins.

La ceremonie a fost prezentăşi soţia prinţului William, Kate,care a avut prima apariţie publicădupă spitalizarea de săptămânatrecută. Ea a fost ambasador ofi-cial al echipei britanice olimpic şiparalimpice.

Alina Dumitru a fost desemnatăsportivul anului 2012 la FR JudoVicecampioana olimpică de laLondra, Alina Dumitru, care acucerit şi titlul de campioanăeuropeană la Celiabinsk (Rusia),a fost desemnată cea mai bunăsportivă a anului 2012 de cătreFederaţia Română de Judo.

Alina Dumitru (Steaua/CSM Plo-ieşti) şi-a anunţat retragerea din activita-tea de sportivă pentru a deveni antrenorfederal, a fost urmată în acest clasamentde Corina Căprioriu (UCSM Cluj/CS Di-namo), vicecampioană olimpică, şi An-drea Chiţu (Steaua/CSM Ploieşti),campioană europeană la Celiabinsk, in-formează frjudo.ro.

Celelalte locuri din Top 10 suntocupate de următorii sportivi: 3. AndreeaChiţu (Steaua/CSM Ploieşti) - 52 kg, 4.Loredana Ohâi (UCSM Cluj/CS Di-

namo) - 57 kg (medaliată cu bronz la CEde tineret), 5. Ştefania Dobre (UCSMCluj/CS Dinamo) - 57 kg (aur la CE ju-niori Under 17), 6. Camelia Ioniţă(UCSM Cluj/CS Dinamo) - 40 kg (bronzla CE juniori Under 17), 7. Iulian Surlă(CSM Liberty Oradea) - Nage No Kata(bronz la CM, 2 medalii aur la CE), 7.Aurelian Fleisz (CSM Liberty Oradea) -Nage No Kata (bronz la CM, 2 medaliiaur la CE), 8. Alina Zaharia (CSM Pi-teşti) - Juno Kata (2 medalii de aur laCE), 8. Monica Grecu (CSU Piteşti) -Juno Kata (2 medalii de aur la CE), 9.Larisa Florian (Liberty LPS Oradea) - 52kg (locul 5 la CE de tineret, locul 5 la CEU20), 10. Vlăduţ Simionescu (CS PoliIaşi) + 100 kg (locul 5 la CE de tineret),10. Lorena Podelenczki (Liberty LPSOradea) - 70 kg (locul 5 la CE Under 20),10. Ionuţ Văsian (CSM Baia Mare) - 90kg (locul 5 la CE Under 17).

Informaţia de HunedoaraPagina 15 SPORT

Meciul de retragerepentru Michael Ballackva avea loc la Leipzig

Un meci de retragere pentrufostul căpitan al naţionaleiGermaniei, Michael Ballack, vaavea loc în data de 5 iunie, laLeipzig, la eveniment urmândsă fie invitaţi, între alţii, tehni-cianul Jose Mourinho şi fotbal-istul Didier Drogba.

La partida din vara anului viitor,o echipă a lui Ballack va juca împo-triva unei selecţionate mondiale, iarcâştigurile vor reveni unei organizaţii

caritabile.Printre invitaţii aşteptaţi la meci

se numără foştii colegi de la Chelseaai lui Ballack, Frank Lampard, Di-dier Drogba şi Ashley Cole, interna-ţionalii germani BastianSchweinsteiger, Mesut Özil şi ReneAdler, precum şi antrenorul JoseMourinho.

Michael Ballack, în vârstă de 36de ani, şi-a încheiat cariera la înce-putul lunii octombrie, liber de con-tract de la expirarea înţelegerii cuBayer Leverkusen, în iunie.

Cluburile aflate în litigii cu jucătoripentru restanţe salariale nu vor primi licenţăCluburile de fotbal care aupe rol litigii la comisiile LPFsau FIFA cu jucători pentrurestanţe salariale cătreaceştia nu vor primi licenţapentru sezonul 2013-2014, aanunţat directorul delicenţiere al FederaţieiRomâne de Fotbal, ViorelDuru.

"UEFA s-a mai luminat în ul-timul timp. Adică un club nupoate să declare un litigiu şi gata,respectiva sumă nu mai este con-siderată datorie restantă. Noi eva-luăm acum ce natură au datoriileaflate în litigii. Se întâmplă foartedes ca jucătorii şi antrenorii să fiedaţi afară prin ruperea unilateralăa contractului. Iar ei reclamă clu-bul la comisiile LPF sau aleFIFA. Iar ei cer plata salariilor pelunile anterioare ruperii contrac-tului, precum şi despăgubiri pen-tru ruperea unilaterală acontractului până la sfârşitul pe-rioadei. Noi spunem acum aşacluburilor: «Plătiţi salariile pentrulunile restante şi rămâneţi în liti-giu cu jucătorul sau antrenorulnumai pentru despăgubiri». Pânăanul trecut orice litigiu era decla-rat, chiar dacă erau şi restanţe sa-lariale, noi consideram că sumanu e restantă. Dar acum nu maipoţi să mai driblezi sistemul de li-

cenţiere pentru că noi evaluăm înfapt", a spus Duru.

El a explicat că departamen-tul pe care îl conduce evalueazănatura litigiilor cluburilor indife-rent de tipul de licenţă. "Acum sevor acorda trei tipuri de licenţă:licenţă de participare în cupeleeuropene, licenţă de participare înLiga I şi licenţă de participare înLiga a II-a. Indiferent de tipul delicenţă din cele trei, se evalueazăcaracterul litigiului respectiv", aafirmat directorul de licenţiere.

Viorel Duru susţine că doarpentru licenţa de participare înLiga a II-a nu se vor lua în consi-derare la evaluare datoriile clubu-rilor către stat. "Pentru Liga Ievaluăm datoriile restante dintransferuri, datoriile către angajaţişi obligaţiile sociale şi fiscale afe-rente plăţii salariilor. Iar pentruLiga a II-a eliberarea licenţei estecondiţionată de lipsa datoriilorcătre angajaţi şi alte cluburi defotbal, dar nu şi de eventuale da-torii către stat din plata salariilor.Pentru licenţa de cupe europeneşi pentru Liga I fiecare club tre-buie să îşi achite toate datoriile lazi, inclusiv arieratele din anii pre-cedenţi. Pentru că altfel nu vorputea obţine licenţa. Până acumerau datorii restante şi le rostogo-leau fie prin amânare, pentru călegislaţia permite să le eşalonezipe cinci ani, fie prin declararea

unor litigii cu statul. Şi asta sechema că e în litigiu cu statul şipână la o decizie definitivă nu seconsidera că ar avea datorii", aadăugat Duru.

Dintre cluburile aflate acumpe poziţii care le-ar putea permitela sfârşitul sezonului participareaîn ediţia 2013-2014 a cupelor eu-ropene, Astra Giurgiu şi PanduriiTârgu Jiu, nu au stadioane propriiomologate de UEFA. "Într-o mă-sură de 70 la sută sunt întrunitecondiţiile de infrastructură a sta-

dioanelor pentru echipele care arputea participa în cupele euro-pene. De altfel, UEFA face in-specţii la stadioanele pe care nule-a omologat. Noi vom solicita,de exemplu, inspecţii la Târgu Jiusau Giurgiu dacă Pandurii şiAstra vor fi eligibile anul viitorpentru participarea în cupele eu-ropene. Aceste cluburi trebuie săaibă în vedere stadioane omolo-gabile de UEFA, pentru că e clarcă arena din Giurgiu nu poate fiomologată pentru grupele Ligii

Europa sau Ligii Campionilor. Şiatunci va trebui să joace la Bucu-reşti, la Ploieşti, la Piatra Neamţsau la Cluj", a mai spus Duru.

La sfârșitul săptămânii tre-cute a avut loc la Casa Fotbaluluiun seminar de pregătire a clubu-rilor în vederea obţinerii licenţeipentru sezonul competiţional2013-2014 la care au participatreprezentanţii grupărilor din LigaI şi a II-a.

Salt spectaculos pentru ECHIPANAŢIONALĂ în clasamentul FIFAEchipa naţională de fotbal aRomâniei a urcat patru poziţii înclasamentul mondial datpublicităţii de FIFA pentru lunanoiembrie. România ocupă locul33, cu 700 de puncte.

Adversarele României îngrupa D a preliminariilor CupeiMondiale din 2014 ocupă următoa-

rele poziţii: Olanda - locul 8 (1.124de puncte), în coborâre o poziţie,Ungaria - locul 32 (750 de puncte),în coborâre două poziţii, Turcia -locul 40 (627 de puncte), în cobo-râre două poziţii, Estonia - locul 86(425 de puncte), în coborâre douăpoziţii, Andorra - locul 204 (11puncte), în coborâre o poziţie.

Top 10:1. Spania 1.606 p

2. Germania 1.437 p3. Argentina 1.290 p

4. Italia 1.165 p5. Columbia 1.164 p

6. Anglia 1.151 p7. Portugalia 1.144 p

8. Olanda 1.124 p9. Rusia 1.070 p

10. Croaţia 1.064 p

CMYK