Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORAL Ă
FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă
Ing. Marinela BARBURĂ
Cercetări privind înveli şul pedogenetic şi influenţa acestuia asupra capacităţii de producţie a staţiunilor
forestiere din Munţii Trascăului
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător ştiin ţific:
Prof. univ. dr. Ioan PĂCURAR
Cluj-Napoca 2011
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
2
CUPRINSUL REZUMATULUI TEZEI
INTRODUCERE ............................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I ................................................................................................................................ 4
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII........ 4
CAPITOLUL II ............................................................................................................................... 5
CADRUL NATURAL .................................................................................................................... 5
CAPITOLUL III .............................................................................................................................. 7
MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE ............................................................................... 7
CAPITOLUL IV ............................................................................................................................. 8
ÎNVELIŞUL DE SOLURI O REFLECTARE A CONDIŢIILOR ................................................. 8
DE MEDIU ..................................................................................................................................... 8
CAPITOLUL V ............................................................................................................................. 10
INFLUENŢA ÎNVELI ŞULUI PEDOGENETIC ASUPRA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE A
STAŢIUNILOR FORESTIERE DIN MUNŢII TRASCULUI ..................................................... 10
CAPITOLUL VII ........................................................................................................................... 24
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................................ 24
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................................................................... 26
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
3
INTRODUCERE
În alegerea temei de cercetare, un prim impuls motivaţional l-a constituit
importanţa cunoaşterii învelişului de sol şi relaţia dintre capacitatea de producţie a
staţiunilor forestiere şi solul, văzut ca mijloc de producţie în silvicultură. Studiul
reprezintă rezultatul cercetării şi constituie prima abordare a influenţei solului asupra
staţiunilor forestiere din Munţii Trascăului.
În acest demers s-a pornit de la necesitatea cunoaşterii amănunţite a realităţilor
zonei pentru a putea sesiza ceea ce este esenţial şi anume, modul în care au influenţat
tipurile si subtipurile de sol productivitatea staţiunilor forestiere, manifestările lor în
profil teritorial şi tendinţele de evoluţie.
Studiul vizează cunoaşterea atât a caracteristicilor calitative ale solului cât şi a
celor de producţie a staţiunilor forestiere pentru bunăstarea comunităţile rurale.
Lucrarea conţine un număr de 176 pagini si este structurată în şase capitole
cuprinzând 53 tabele şi 49 figuri având 173 titluri bibliografice.
Rezultatul final se doreşte a fi o lucrare de analiză şi sinteză complexă, care prin
conţinut, structură, metodele şi procedeele utilizate, să contribuie la identificarea tipurilor
de sol şi al staţiunilor forestiere din arealul investigat.
În cea mai mare parte, studiul se bazează pe documentarea proprie pe teren, dar şi
pe folosirea unor date de la Ocoalele silvice.
În definitivarea lucrării am primit un sprijin deosebit din partea conducătorului
ştiinţific Prof. univ. dr. Ioan PĂCURAR, căruia îi aduc şi cu acest prilej cele mai alese
mulţumiri pentru observaţiile pertinente şi preţioase. Generozitatea domniei sale,
dovedită în anii de pregătire şi realizare a lucrării, disponibilitatea de a-mi împărtăşi din
experienţa ştiinţifică proprie, suportul metodologic acordat şi încurajările în perioadele
mai dificile mi-au fost de un ajutor inestimabil si pentru acestea îmi manifest întreaga
recunoştinţă şi gratitudine.
De asemenea, în realizarea lucrării, m-am bucurat de sprijinul colectivului
Catedrei de Ştiinţa Solului din cadrul Facultăţii de Agricultură şi cărora doresc să le
mulţumesc.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
4
Totodată doresc să exprim aici recunoştinţa mea tuturor acelor oameni care, prin
competenţa, prietenia şi generozitatea lor, au contribuit într-un fel sau altul, la
concretizarea studiului de faţă. Nu în ultimul rând, vreau să-mi exprim respectul tuturor
acelora care vor formula observaţii şi eventuale sugestii pentru îmbogăţirea conţinutului
acestui studiu.
CAPITOLUL I
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE
CERCETĂRII
În realizarea acestei lucrări am considerat că obiectivele şi priorităţile din domeniul
silvic sunt absolut obligatorii pentru obţinerea de informaţii privind influenţa învelişului
pedogenetic asupra productivităţii staţiunilor forestiere şi implementarea în spaţiul montan a
managementului economic. Prin urmare, prin intermediul acestuia s-a urmărit:
• inventarierea învelişului de soluri existente în zona cercetată;
• descrierea învelişului pedogenetic al Munţilor Trascău;
• identificarea şi cuantificarea proceselor pedogenetice ce au dus la diferenţierea spaţială a
solurilor din această regiune;
• identificarea şi analiza principalelor tipuri de staţiuni forestiere existente în zona Munţilor
Trascău;
• analizarea influenţei învelişului pedogenetic asupra capacităţii de producţie a staţiunilor
forestiere prin determinarea corelaţiilor dintre tipul de sol, grosimea acestuia si creşterea
în volum la arbori în cadrul staţiunilor forestiere analizate;
• trasarea unor recomandări privind gestionarea resurselor naturale prin corelarea factorilor
de mediu cu factorul biologic şi tehnologic;
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
5
CAPITOLUL II
CADRUL NATURAL
Munţii Trascău sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni, dominând valea
Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul. Se desfăşoară pe o distanţă de circa 75 km, de la
nord de Arieş până în valea Ampoiului, pe direcţia NE-SV, prezentând un paralelism
aproape perfect cu valea, respectiv cu culoarul Mureşului.
Fundamentul Munţilor Trascău este constituit dintr-o succesiune groasă de şisturi
cristaline, formate la rândul lor în adâncul unui geosinclinal hercinic, unde au fost supuse
unor grade diferite de metamorfism. Astfel, observăm o dispoziţie gradată de la est spre vest
a rocilor mai slab metamorfozate, trecând treptat la cele puternic metamorfozate.
Marea varietate a rocilor din Trăscău imprimă reliefului trăsături specifice de la o
zonă la alta, datorită modului diferit de manifestare a lor faţă de agenţii modelatori.
Pe şisturile cristaline din nordul munţilor apare un relief greoi, cu pante convexe, care
imprimă peisajului monotonie, în timp ce văile apar sub formă de defilee (pe Arieş, Ocolişel,
Iara).
Ofiolitele, la rândul lor, se comportă ca nişte roci compacte şi dure, fiindu-le specifice
abundenţa microreliefului rezidual şi prezenţa unora dintre cele mai tipice defilee din masiv
(defileul Arieşului dintre Buru şi Moldoveneşti, defileul Hăşdatelor, defileul Turenilor,
defileul Pietroasei, defileul Răchişului), iar în ansamblu morfologia dezvoltată pe aceste roci
se înscrie cu multă personalitate în peisaj, însă cel mai pregnant se impune relieful carstic, cu
forme remarcabile, ce prezintă puncte de mare atracţie turistică.
Cursurile de apă care drenează Munţii Trăscău sunt colectate în mod direct sau
indirect de către râul Mureş, un organism hidrografic de ordinul I faţă de colectorul direct
râul Tisa. Majoritatea acestora au un curs transversal sau sectoare de văi transversale, fapt ce
a permis sculptarea a numeroase chei. Cea mai lungă vale montană din cadrul Munţilor
Trascău este Arieşul.
Fiind o regiune montană, s-a considerat că, cheia interacţiunii dintre învelişul vegetal
şi cel al solurilor, îl reprezintă relieful, ca un factor de distribuţie pe verticală a zonelor de
vegetaţie.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
6
Vegetaţia zonală pe altitudine este reprezentată prin următoarele unităţi şi subunităţi:
1) etajul nemoral (al pădurilor de foioase), cu subetajul pădurilor de gorun, subetajul
pădurilor de fag şi subetajul pădurilor de amestec (fag cu răşinoase); 2) etajul boreal (al
pădurilor de molid şi alte specii de răşinoase) şi 3) etajele subalpin şi alpin, care nu includ
specii de arbori decât în mod izolat.
Media multianuală este mai ridicată în extremitatea estică a masivului, respectiv în
culoarul Turda Alba-Iulia (8,5°C), urmată de media multianuală de la Câmpeni (8,2°C) uşor
apropiată de cea precedentă. Mediile multianuale de temperatură cele mai coborâte (de
6.3°C), se înregistrează la staţia meteorologică de la Băişoara (figura 1).
Cantităţile de precipitaţii medii multianuale, din perioada analizată, au fost de 623
mm la Turda, 861 mm la Câmpeni şi 948 mm la Băişoara (figura 2).
Fig. 1. Mediile lunare, multianuale ale temperaturii aerului, la staţiile meteorologice de la Băişoara, Câmpeni şi Turda
The monthly mean of the air temperature at the meteorological stations: Băişoara, Câmpeni and Turda
Fig. 2. Mediile lunare, multianuale ale precipitaţiilor atmosferice, la staţiile meteorologice de la Băişoara, Câmpeni şi Turda
The monthly mean of the atmospheric precipitations at the meteorological stations: Băişoara, Câmpeni şi Turda
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
7
CAPITOLUL III
MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE
Studierea condiţiilor staţionale a solurilor, şi stabilirea criteriilor de ameliorare
integrală se fac prin metode de teren şi de laborator, care să permită extinderea cercetărilor în
toată zona studiată.
Cercetările din teren se execută conform instrucţiunilor emise de ICPA-Bucureşti,
respectiv, „Metodica elaborării studiilor pedologice (vol. I)” (1987), denumit „Colectarea şi
sistematizarea datelor pedologice” (1987), prin studiul a 45 profile de sol, astfel încât să
permită sesizarea schimbărilor survenite în învelişul de sol, în raport cu cele ale condiţiilor de
mediu.
Astfel în lipsa posibilităţilor de executare a unei cartări la scară mare, se recurge,
pentru anumite scopuri, la cercetarea detaliată a unor perimetre etalon, care să cuprindă şi să
redea cât mai fidel caracteristicile climatice, de relief, formaţiile petrografice şi natura
vegetaţiei din Munţii Trascăului.
Pentru încadrarea componentelor ecotopului şi ale geotopului în clase de mărime s-a
propus următoarea scară de încadrare: 0.....min, I, II, III, IV, V, E1, E2. Unde: E1 = excesiv
slab la moderat cu efecte depresive asupra plantelor. E2 = excesiv puternic cu efecte toxice
sau distructive.
Încadrarea factorilor ecologici în clase de mărime permite evidenţierea specificului
ecologic al fiecărui tip de staţiune şi a factorilor ale căror concentraţii se află în afara zonelor
de optim sau de toleranţă.
Pentru încadrarea factorilor şi determinanţilor ecologici în clase de favorabilitate s-a
adoptat următoarea scară de evaluare:
N...m – negativ până la minim Fs – foarte scăzută
S – scăzută M – mijlocie
R – ridicată FR – foarte ridicată
Clasele de favorabilitate se stabilesc în funcţie de exigenţele ecologice ale speciilor
edificatoare. Această încadrare permite evidenţierea factorilor ecologici limitativi şi permite
stabilirea nivelelor bonităţii tipurilor de staţiuni.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
8
CAPITOLUL IV
ÎNVELI ŞUL DE SOLURI O REFLECTARE A CONDIŢIILOR
DE MEDIU
Repartiţia claselor de soluri din Munţii Trascăului arată o proporţie mai mare a
cambisolurilor, urmate de altele cu valori apropiate, cernisoluri, luvisoluri, protisoluri, iar
suprafeţele cele mai reduse sunt deţinute de aluviosoluri, andosoluri, hidrisoluri şi
histisoluri (figura 3).
Clasa cernisoluri
Solurile din această clasă sunt destul de răspândite în Munţii Trascăului. Pot fi
întâlnite pe versanţii văilor Inzelului, Bedeleu, Poienii, Geoagiului etc. Din această clasă
a fost cartată rendzina.
Rendzinele RZ- sunt formate pe roci calcaroase. Conţinutul de materie organică este
mijlociu pe tot profilul de sol, la fel şi cel de azot total de 0,172-0,262 %, fosfor mobil
4-9 ppm, potasiu mobil 84-168ppm. Capacitatea de schimb cationic (T) este aproximativ
Fig. 3. Distribuţia pe clase a solurilor din Munţii Trascăului The class distribution of the soils in Trascău Mountain
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
9
egală pe profil 37-38 me/100g sol, iar saturaţia în baze (V) este mare 87-92%; reacţia
solului oscilează în jurul valorii de slab alcalină (tabel 1).
Tabel/Table 1 Datele analitice pentru rendzină calcarică (Bedeleu)
Analytical data of Calcaro-rendzic Leptosols (Bedeleu)
Orizontul/Horizon Adâncimi/Deep (cm)
Am 0-15
A/R 15-36
1 Textura/Texture NL LL 2 Materie organică /Organic matter (%) 5,43 3,46 3 pH în apă/pH in water 5,87 6,84 4 Carbonaţi/Carbonate (%) 11,7 23,1 5 Azot total/Total nitrogen (%) 0,262 0,172 6 Fosfor mobil/Mobile phosphorus (ppm) 9 4 7 Potasiu mobil/Mobile potassium (ppm) 168 84
8 Baze de schimb/Exchangeable base (me/100g sol)
33,2 34,5
9 Hidrogen de schimb/Exchangeable hidrogen (me/100g sol)
- -
10 Capacitatea de schimb cationic/Cation-exchange capacity (me/100g sol)
38 37
11 Gradul de saturaţie în baze/Degree of base saturation (%)
87 93
Referitor la compoziţia granulometrică, în cazul profilului analizat prezentăm
următoarele situaţii:
Nisipul grosier prezintă valori mari de 43.5% în orizontul Am, ca apoi să scadă în
orizontul de tranziţie A/R la 35,2,0 %.
Praful are valori mari de 10,86 % în orizontul Am şi creşte la 13,53 % în orizontul
de tranziţie A/R.
Conţinutul de argilă este diferit, cu un procent mai scăzut în orizontul superior Am
de 25,3% şi mai ridicat în adâncime 29,65% (figura 4).
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
10
CAPITOLUL V
INFLUEN ŢA ÎNVELI ŞULUI PEDOGENETIC ASUPRA CAPACIT ĂŢII DE
PRODUCŢIE A STAŢIUNILOR FORESTIERE DIN MUNŢII TRASCULUI
Datorită dificultăţilor tehnice privind modul de realizare a bonitării, încadrarea
solurilor din Munţii Trascăului în categorii de pretabilitate, s-a făcut în cadrul
perimetrelor reprezentative, pentru un profil de sol, considerat a fi reprezentativ (inclusiv
tipul sau subtipul de sol pe care o caracterizează).
După cum reiese din fişele de bonitare clasele de calitate a unităţilor de teren
variază de la clasa a II-a şi clasa a V-a, în funcţie de factorii restrictivi care penalizează
notele de bonitare şi în funcţie de cultura pentru care se face referinţa (figura 5).
Dintre principalii factori restrictivi, care impun limitări severe culturilor sau a
modului de folosinţă amintim: panta terenului (10-50%), alunecările active şi stabilizate,
volumul edafic util mic (10-50%) şi conţinutul redus de humus, (10-90 t/ha).
Fig. 4. Diagrama texturii la rendzină calcarică Calcarico-rendzic texture diagram
%
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
11
BONITAREA TERENURILOR FORESTIERE
Staţiunea reprezintă o categorie silvică al cărui caracter de bază îl constituie
producţia de masă lemnoasă, şi a fost prima grupare ecologică mai aprofundată şi studiată
în corelaţia ei ecologică de detaliu dintre vegetaţie şi mediul ei de dezvoltare.
Pentru a schiţa o analiză a staţiunilor silvice voi prezenta fişele ecologice a celor
mai importante tipuri întâlnite în Munţii Trascăului. În raport cu principalii factori
fizico-geografici, cu solul şi vegetaţia existentă, staţiunile studiate se încadrează în trei
etaje fitoclimatice:
• Montan de amestec FM2
• Montan-premontan de făgete FM1+FD4
• Deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete FD3
Din etajul montan de amestec FM2
• Montan de amestec, Bm, districambosol edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria
(tabel 2)
Din etajul montan-premontan de făgete FM1+FD4;
• Montan-premontan de făgete, Bm, districambosol edafic mijlociu cu
Asperula-Dentaria (tabel 3);
Din etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete FD3
• Deluros de gorunete, Bm, preluvosol edafic mijlociu, cu graminee
mezoxerofite şi Luzula (tabel 4).
Fig. 5. Favorabilitatea terenurilor agricole pentru diferite culturi / Suitability of land for different crops
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
12
Tabel/Table 2
Fişa ecologică a tipului de staţiune pentru: Montan de amestecuri Bm districambosol edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria FM Bm T III-II H- III Ue3-2
The ecological card of the forest site type for: Composite mountain Bm medium edaphic with Asperula-Dentaria FM Bm T III-II H- III Ue3-2
Factori Factors
Clase de mărimi ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class magnitudes
Clase de favorabilitate ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class class suitability
OF
A G
●
BR
AD
◌M
OLI
D
Sp
0-m I II III IV V E E N-m
FS S M R FR
Temperatura m.a./ temperature
+ ◌● O
M ◌●
○
Precipitaţiile a./ precipitations
(+) +
(+)
◌● O
Precipitaţiile de încărcare sol/ precipitations of soil loading
+ ◌● O
Precipitaţii estivale (iul.-aug.)/ estival precipitations (July-August)
+ ◌●○
Vânturile/ winds + ◌●○ Umiditatea atm. rel. in iul./ atmospheric relative moisture content in July
+ ◌●○
I
Substanţele nutritive (ind. Trof.)/ nutrient compunds
+ + ◌● O
Asigurarea cu azot/ nitrogen guarantee
+ + ◌● O
Bazele schimbabile/ exchangeable base
+ + ◌● O
<I
Aciditatea-alcalinitatea/ acidity-alkalinity
+ + O ◌●
Apa accesibilă estival/ estival accesible water
+ + ◌●○ ◌●○
Aerul-aeraţie/ air-aeration
+ + ◌● ◌●○
Consistenţa estivală/ estival soil consistency
+ + O ◌●
Fa
vora
bili
tate
/Fav
ora
bili
ty
Bon
itate
/Est
imat
ion
Temperatura – vernal şi estival/ temperature (vernal-estival)
+ ... + O ◌●
Salinitatea-alcalinitatea (Na)/ salinization and alkalinity (Na)
+ ◌●○
Volumul edafic/ Physiologically useful volume
+ + O ◌●
Lung.per. bioact/lenght of bioactivity period
+ O O O
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
13
Tabel/Table 3
Fişa ecologică a tipului de staţiune pentru: Montan premontan de făgete Bm districambosol edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria FM1+ FD4 Pm T III H III Ue2
The ecological card of the forest site type for: Mountain premontain of beech Bm districambosol medium edaphic with Asperula-Dentaria FM1+ FD4 Pm T III H III Ue2
Factori Factors
Clase de mărimi ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class magnitudes
Clase de favorabilitate ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class class suitability
OF
A G
Sp
0-m I II III IV V E E N-m
FS S M R FR
Temperatura m.a./ temperature
+ O
M
O
Precipitaţiile a./ precipitations
(+) +
(+)
O
Precipitaţiile de încărcare sol/ precipitations of soil loading
+ O
Precipitaţii estivale (iul.-aug.)/ estival precipitations (July-August)
+ O
Vânturile/ winds + O Umiditatea atm. rel. in iul./ atmospheric relative moisture content in July
+ O
I
Substanţele nutritive (ind. Trof.)/ nutrient compunds
+ + O
Asigurarea cu azot/ nitrogen guarantee
+ + O
Bazele schimbabile/ exchangeable base
+ + O
<I
Aciditatea-alcalinitatea/ acidity-alkalinity
+ + O
Apa accesibilă estival/ estival accesible water
+ + O
Aerul-aeraţie/ air-aeration
+ + O
Consistenţa estivală/ estival soil consistency
+ + O
Fa
vora
bili
tate
/Fav
ora
bili
ty
Bon
itate
/Est
imat
ion
Temperatura – vernal şi estival/ temperature (vernal-estival)
+ ... + O
Salinitatea-alcalinitatea (Na)/ salinization and alkalinity (Na)
+ O
Volumul edafic/ Physiologically useful volume
+ + O
Lung.per. bioact/lenght of bioactivity period
+ O
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
14
Tabel/Table 4
Fişa ecologică a tipului de staţiune pentru: Deluros de gorunete, Bm, preluvosol edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite şi Luzula FD3 Go, Pm T II H II Ue2-1
The ecological card of the forest site type for: Hilly with evergreen, Bm preluvosoils medium edaphic of mezoxerofites grasses and Luzula FD3 Go, Pm T II H II Ue2-1
Factori Factors
Clase de mărimi ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class magnitudes
Clase de favorabilitate ale factorilor ecologici/ Ecological factors of class class suitability
O
GO
RU
N
Sp
0-m I II III IV V E E N-m
FS S M R FR
Temperatura m.a./ temperature
+ + O
Precipitaţiile a./ precipitations
+ O
M
O
Precipitaţiile de încărcare sol/ precipitations of soil loading
+ O
Precipitaţii estivale (iul.-aug.)/ estival precipitations (July-August)
+ O
Vânturile/ winds + O Umiditatea atm. rel. in iul./ atmospheric relative moisture content in
+ + O
I
Substanţele nutritive (ind. Trof.)/ nutrient compunds
+ + O
Asigurarea cu azot/ nitrogen guarantee
+ O
Bazele schimbabile/ exchangeable base
+ O
Aciditatea-alcalinitatea/ acidity-alkalinity
+ O
<I
Apa accesibilă estival/ estival accesible water
+ O
Aerul-aeraţie/ air-aeration
+ O
Consistenţa estivală/ estival soil consistency
+ + O
Fa
vora
bili
tate
/Fav
ora
bili
ty
Bon
itate
/Est
imat
ion
Temperatura – vernal şi estival/ temperature (vernal-estival)
+ + O
Salinitatea-alcalinitatea (Na)/ salinization and alkalinity (Na)
+ O
Volumul edafic/ Physiologically useful volume
+ O
Lung.per. bioact/lenght of bioactivity period
+ O
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
15
Cu privire la productivitatea arboretelor, se constată că acestea sunt de
productivitate mijlocie şi inferioară, fapt determinat de volumul edafic al solului, regimul
de umiditate, de troficitatea solului şi de aciditatea acestuia. În majoritatea staţiunilor
analizate volumul este mic sau mediu, regimul de umiditate este oscilant cu deficit mare
în estival, troficitate scăzută şi cu procent mare de schelet (figura 6).
CREŞTERILE ÎN VOLUM ÎN STAŢIUNILE FORESTIERE DIN MUNŢII
TRASCĂULUI
Creşterile în volum au fost măsurate în cei trei ani experimentali şi anume în 2008,
2009 şi 2010 pe mai multe tipuri de sol reprezentative.
Creşterea anuală în volum la fag ca rezultat al acumulării de lemn a fost măsurată
pe mai multe tipuri şi subtipuri de sol, cu o grosimea diferită pe profil.
Valorile creşterilor în volum variază în intervalul 2.3-7.4 (m3/an/ha) în funcţie de
grosimea profilului de sol, temperatură, precipitaţii, nivelul cel mai scăzut fiind
înregistrat pe rendzină calcarică cu o grosime a profilului de sol de doar 27 cm (figura 7).
Fig. 6. Repartizarea staţiunilor forestiere în funcţie de productivitate The distribution of forest resorts depending of productivity
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
16
Variabilitatea creşterilor este condiţionată de natura raporturilor dintre grosimea
profilului de sol şi conţinutul acestuia în schelet, dar şi alţi factori de natură externă,cum ar fi
temperaturile şi precipitaţiile căzute în perioada de vegetaţie, care au o influenţă la nivelul
arborilor.
Tabel/Table 5 Influenţa subtipului la districambosol asupra creşterii anuale în volum The influence of the districambosol on thickness of annual in volume
Tipul de sol Type of soils
Grosimea profilului de sol (cm) Thickness
of soils profile (cm)
Media creşterilor
anuale/ Growth annual
average
Diferenţa Difference
Semnificaţia diferenţelor Differences significance
(m3/an/
ha)
(%)
Martor 7,0 100 0,00 Mt.
Districambosol
tipic 135 9,0 129 2,03 ***
tipic 104 7,5 106,7 0.47 -
litic 86 6,0 85,7 -1,00 00
scheletic 58 6,5 92,4 -0,45 0
DL (p 5%) =0.52 DL (p 1%) =0.75 DL (p 0.1%) =1.13
Fig. 7. Variaţia creşterilor anuale în volum la fag Variation of annual increases in volume at beech
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
17
Analiza varianţei prin metoda comparaţiilor multiple (testul Duncan) permite
evaluarea efectului factorilor experimentali asupra creşterilor ce s-au obţinut în perioada
de studiu.
Creşterile medii pe cei trei ani demonstrează diferenţe între variante, în funcţie de
influenţa solului asupra creşterii anuale în volum. Comparativ cu proba martor, în cazul
districambosolui tipic de 135 cm s-a obţinut o diferenţă foarte semnificativă, cu o
diferenţă de 2,03 m3/an/ha, în cazul districambosolului tipic de 104 cm nu există
diferenţe.
Odată cu scăderea grosimii profilului s-au înregistrat diferenţe semnificativ
negative atât în cazul districambosolul litic de 86 cm cât şi a districambosolului scheletic
de 58 cm (tabel 5).
Semnificaţia diferenţelor de creştere în funcţie de tipul de sol şi grosimea acestuia
este prezentată în tabelul 6.
Tabel/Table 6 Semnificaţia diferenţelor de creştere evaluată prin testul Duncan
The significance of differences in growth measured by Duncan test
Tipul de sol Type of soils
Media creşterilor anuale (m3/an/ha) Growth annual average (m3/an/ha)
Clasificarea Classification
a4 6,0 A a5 6,5 A a1 7,0 B a3 7,5 B a2 9,0 C
DS 5%=0,52-0,56
Creşterea anuală în volum la molid ca rezultat al acumulării de lemn a fost
măsurată pe mai multe tipuri şi subtipuri de sol, cu o grosimea diferită pe profil.
Valorile creşterilor în volum variază în intervalul 2.6-8.7 (m3/an/ha) în funcţie de
grosimea profilului de sol, de conţinutul acestuia în schelet, temperatură, precipitaţii,
nivelul cel mai scăzut fiind înregistrat pe un litosol scheletic cu o grosime a profilului de
sol de 32 cm (figura 8).
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
18
Variabilitatea creşterilor este condiţionată de natura raporturilor dintre grosimea
profilului de sol şi conţinutul acestuia în schelet, dar şi alţi factori de natură externă,cum
ar fi temperaturile şi precipitaţiile căzute în perioada de vegetaţie, care au o influenţă la
nivelul arborilor.
Tabel/Table 7 Influenţa subtipului la districambosol asupra creşterii anuale în volum The influence of the districambosol on thickness of annual in volume
Tipul de sol Type of soils
Grosimea profilului de sol (cm) Thickness of soils profile (cm)
Media creşterilor anuale Growth annual average
Diferenţa Difference
Semnificaţia diferenţelor Differences significance
(m3/an/ha)
(%)
Martor 9,1 100 0,00 Mt. Districambosol
tipic 135 10,1 110,9 1,00 ** tipic 104 8,7 95,6 -0,40 00
litic 86 7,4 81,3 -1,70 000
scheletic 58 6,9 75,8 -2,20 000
DL (p 5%) =0,39 DL (p 1%) =0,57 DL (p 0.1%) =0,85
Fig. 8 Variaţia creşterilor anuale în volum la molid Variation of annual increases in volume at spruce
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
19
Efectul subtipului de sol asupra creşterii anuale în volum, în comparaţie cu proba
martor arată că în cazul unui districambosol tipic de 135 cm s-a obţinut o diferenţă
semnificativă pozitivă. În cazul unui districambosol tipic de 104 cm se remarcă o
diferenţă semnificativ negativă.
Diferenţele foarte semnificativ negative semnalate în cazul districambosolul litic
de 86 cm şi a celui scheletic de 58 cm, demonstrează faptul că creşterile în volum sunt
influenţate de procentul ridicat de schelet din sol (tabel 7).
Semnificaţia diferenţelor de creştere în funcţie de tipul de sol şi grosimea acestuia
este prezentată în tabelul 8.
Tabel/Table 8 Semnificaţia diferenţelor de creştere evaluată prin testul Duncan
The significance of differences in growth measured by Duncan test
Tipul de sol Type of soils
Media creşterilor anuale (m3/an/ha) Growth annual average (m3/an/ha)
Clasificarea Classification
a5 6,9 A a4 6,4 A a3 8,7 B a1 9,1 C a2 10,1 D
DS 5%=0,39/0,42
Creşterea anuală în volum la gorun ca rezultat al acumulării de lemn a fost
determinat în funcţie de tipul de sol şi grosimea acestuia
Valorile creşterilor în volum variază în intervalul 2.6-6.4 (m3/an/ha) în funcţie de
grosimea profilului de sol, de conţinutul acestuia în schelet, temperatură, precipitaţii,
nivelul cel mai scăzut fiind înregistrat pe o rendzină calcarică cu o grosime a profilului de
sol de 27 cm (figura 9).
Variabilitatea creşterilor este condiţionată de natura raporturilor dintre grosimea
profilului de sol şi conţinutul acestuia în schelet, dar şi alţi factori de natură externă,cum
ar fi temperaturile şi precipitaţiile căzute în perioada de vegetaţie, care au o influenţă la
nivelul arborilor.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
20
Tabel/Table 9
Influenţa subtipului la eutricambosol asupra creşterii anuale în volum The influence of eutricambosoils on thickness of annual in volume
Tipul de sol Type of soils
Grosimea profilului de sol (cm) Thickness of soils profile (cm)
Media creşterilor anuale/ Growth annual average
Diferenţa Difference
Semnificaţia diferenţelor Differences significance
(m3/an/ha)
(%)
Martor 6,5 100 0,00 Mt.
Eutricambosol
tipic 94 5,3 80,3 -1,20 000
litic 76 4,2 63,6 -2,30 000
scheletic 68 3,6 55,6 -2,93 000
DL (p 5%) =0.43 DL (p 1%) =0.65 DL (p 0.1%) =1.04
În ceea ce priveşte influenţa eutricambosolului asupra creşterii anuale în volum, în
comparaţie cu proba martor, se constată că în cazul tuturor subtipurilor de eutricambosol
există o diferenţă foarte semnificativ negativă (tabel 9). Arboretele instalate pe acest tip
de sol sunt de productivitate mijlocie şi inferioară. Semnificaţia diferenţelor de creştere în
funcţie de tipul de sol este prezentată în tabelul 10.
Fig. 9 Variaţia creşterilor anuale în volum la gorun Variation of annual increases in volume at hills
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
21
Tabel/Table 10 Semnificaţia diferenţelor de creştere evaluată prin testul Duncan
The significance of differences in growth measured by Duncan test
Tipul de sol Type of soils
Media creşterilor anuale (m3/an/ha) Growth annual average (m3/an/ha)
Clasificarea Classification
a4 3,6 A a3 4,2 B a2 5,3 C a1 6,5 D
Ds 5%=0,43-0,45
CORELAŢII ÎNTRE MEDIA CREŞTERILOR ANUALE ŞI GROSIMEA
PROFILULUI DE SOL
Din datele prezentate în figura 10 se poate observa că între cele două caractere
(creşterile anuale şi grosimea profilului de sol), după compararea valorii coeficientului de
corelaţie R =0,975 obţinută prin calcul, cu valorile tabelare ale lui r pentru probabilităţile
de transgresiune de 5% şi 1%, pentru GL = 9 (R 1%=0,67, R 5%=0,80 – Ardelean –
2006) există o legătură directă, distinct semnificativă.
Analizând ecuaţia de regresie dintre cele două caractere (y=0,066x+1,640), se
constată că la creşterea medie cu 20 cm a grosimii profilului de sol, volumul arborilor
creşte în medie cu 1,706 m3/an/ha.
Fig. 10 Corelaţii între media creşterilor anuale la molid şi grosimea profilului de sol Correlations between growth annual average and thickness profile of soils
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
22
Corelaţiile dintre grosimea profilului de sol şi creşterile anuale la fag, după analiza
valorii coeficientului de corelaţie R, scot în evidenţă o legătură directă şi distinct
semnificativă (R = 0,980). Dreapta de regresie are o alură foarte evident ascendentă, ceea
ce arată strânsa dependenţă între creşterea în volum şi grosimea profilului de sol.
Conform ecuaţiei de regresie dintre cele două caractere (y=0,067x+0,124), se
constată că la creşterea cu 20 cm a grosimii profilului de sol, creşterea în volum se
măreşte cu 0,19 m3/an/ha (figura 11).
Fig. 11. Corelaţii între media creşterilor anuale la fag şi grosimea profilului de sol Correlations between growth annual average and thickness profile of soils
Fig. 12. Corelaţii între media creşterilor anuale la gorun şi grosimea profilului de sol Correlations between growth annual average and thickness profile of soils
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
23
Analiza de regresie pentru media creşterilor anuale la gorun în funcţie de grosimea
profilului de sol, demonstrează o corelaţie puternică între media creşterilor anuale şi
grosimea profilului de sol cu o valoare de R=0,911 (R2=0,831).
Ecuaţia de regresie dintre cele două caractere (y=0,056x+0,331), reliefează faptul
că la creşterea cu 20 cm a grosimii profilului de sol, creşterea în volum se măreşte cu
0,89 m3/an/ha (figura 12).
Tabel/Table 11 Creşterea în volum (m3) pentru creşterea grosimii profilului de sol cu 20 cm
Increase in volume (m3) to increase the thickness of 20 cm soils profile
Populaţia Population
Ecuaţia de regresie Regression ecuation
Valoarea creşterii anuale (m3/an/ha) la creşterea cu 20
cm a profilului de sol Value of annual increased (m3/an/ha) increased by 20
cm of soils profile Molid Y=0,066X+1,640 1,706 Fag Y=0,067X+0,124 0,19
Gorun Y=0,056X+0,331 0,89
Din datele prezentate în tabelul 11 rezultă că cele mai mari creşteri anuale la creşterea
cu 20 cm a profilului de sol se înregistrează în populaţiile de gorun, iar cele mai mici creşteri
anuale la creşterea cu 20 cm a profilului de sol se înregistrează în populaţiile de fag.
ACŢIUNI AMELIORATIVE ŞI DE FAVORABILITATE PENTRU CULTURILE SILVICE
Prezenţa, acolo unde pădurile au fost tăiate, a terenurilor degradate din Munţii
Trascăului, trebuie considerate, în primul rând, ca o consecinţă a utilizării neraţionale a
terenului, abandonului, atât în ceea ce priveşte culturile, cât şi măsurile de îngrijire (unde
există) aplicate.
Măsurile de ameliorare ale acestor terenuri care se stabilesc şi se fixează, trebuie să
plece de la câteva principii:
• de a înlătura cauza degradărilor terenurilor prin eroziune şi alunecări, şi să lupte
împotriva efectelor acestora;
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
24
• de a ţine seama de specificul regiunii, montan, care are un caracter pronunţat silvic,
pentru a nu produce un dezechilibru ecologic local;
• de a contribui la o ameliorare integrală pe unităţi geomorfologice de relief sau bazine
hidrografice principale;
Măsurile şi lucrările care pot atinge aceste obiective enunţate mai sus, se pot împărţi în
trei grupe:
o organizarea teritoriului;
o lucrări ameliorativ agricole;
o lucrări hidrotehnice, de reglementare a scurgerilor de suprafaţă, frânarea
viiturilor şi oprirea eroziunii de adâncime.
CAPITOLUL VII
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Cercetarea întreprinsă pentru elaborarea tezei de doctorat conduce la formularea
următoarelor concluzii:
� Productivitatea vegetaţiei forestiere depinde de favorabilitatea condiţiilor de mediu, în
primul rând de volumul edafic util în care arborii îşi dezvoltă sistemul radicular şi se
aprovizionează cu apă, aer şi elemente nutritive;
� Cercetarea pedologică privind Munţii Trascăului confirmă existenţa diversităţii solurilor din
zonă, diversitate care a fost determinată de complexitatea factorilor pedogenetici. De ase-
menea, se confirmă existenţa unei distribuţii pe verticală a principalelor tipuri de sol. Gru-
parea pe clase de soluri din Munţii Trascăului, reliefează următoarele aspecte: clasa cam-
bisoluri reprezintă 39%, urmată de clasa luvisoluri cu 20%, clasa cernisoluri cu 25%, clasa
protisoluri cu 10%, clasa andisoluri cu 2%, clasa hidrisoluri cu 2% şi histisoluri cu 1%;
� Potenţialul silvic evaluat prin fişele ecologice a tipului de staţiune confirmă favorabilitatea
diferită pentru speciile forestiere, fiind identificată o zonalitate a acestora de la etajul goru-
nului la cel al amestecului. În acest sens, au fost identificate 12 staţiuni reprezentative:
Montan de amestec, Pi, rendzinic, edafic mic, Montan de amestec, Pm, districambosol eda-
fic mijlociu, cu Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Ps, districambosol edafic
mare, cu Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Pm, districambosol edafic mij-
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
25
lociu cu Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Pi, brun edafic mic cu
Asperula-Dentaria, Montan-premontan de făgete, Pi, rendzinic, edafic mijlociu,
Montan-premontan de făgete, Pi, stâncărie calcaroasă şi eroziune excesivă, Deluros de
făgete, Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum, Deluros de gorunete, Pm, podzolit
edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite şi Luzula, Deluros de gorunete, Pm,
eutricambosol slab mediu podzolit, edafic mijlociu, Deluros de gorunete, Pi, puternic
podzolit, edafic mic, cu Luzula luzuloides, Delururos de făgete, Pi, districambosol edafic
mic;
� Sub aspectul pretabilităţii pentru speciile silvice, principalii factorii limitativi sunt: reacţia
acidă a solurilor, volumul edafic, procesele de pseudogleizare, eroziunea, alunecările de
teren, temperatura medie anuală şi rezerva de humus, la care se mai adaugă, insuficienţa
apei în perioada de vegetaţie fiind necesare măsuri ameliorative, de prevenire a degradării
şi conservare a fertilităţii solurilor cum sunt:
- aplicarea principiilor zonării funcţionale a pădurilor, prin diferenţierea pădurilor în
raport cu nevoile de protecţie a solului;
- completarea consistenţei pădurilor degradate;
- exploatarea culturală a pădurilor, în sensul de a nu provoca eroziuni pe versanţi, prin
defrişări şi tăieri rase pe suprafeţe mari;
- lucrări agrotehnice speciale, care să împiedice eroziunea de suprafaţă şi să amelioreze
deficienţele de sol (gropi de toamnă de 40/40cm, gropi de toamnă cu terase simple şi
terase cu gărduleţe aşezate pe curba de nivel);
- canale de nivel, pe linia de cea mai mare pantă, la distanţe variate, în funcţie de pantă.
� Cât priveşte creşterea în volum a arborilor acestea au fost măsurate pe mai multe tipuri de
sol reprezentative şi anume pe districambosol, eutricambosol, rendzină, litosol, preluvosol.
� În ceea ce priveşte influenţa districambosolului asupra creşterii în volum în comparaţie
cu creşterea medie s-au constatat următoarele:
� În cazul molidului pe un profil de districambosol tipic de 135 cm, creşterea este cu 12%
mai mică decât proba martor, pentru districambosolul tipic de 104 cm creşterea este cu
7% mai mare, iar în cazul districambosolului litic de 66 cm şi a districambosolului
scheletic de 58 cm creşterea este cu 22% respectiv 27% mai mică decât creşterea medie
anuală a molidului.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
26
� Fagul dezvoltat pe un profil de districambosol tipic de 135 cm o creştere cu 29% mai
mare decât proba martor, pe districambosolul tipic cu o grosime de 104 cm creşterea
este cu 7% mai mare, iar în cazul districambosolului litic de 66 cm şi a districamboso-
lului scheletic de 58 cm creşterea este cu 14%, respectiv 8% mai mică decât media.
� În ceea ce priveşte influenţa eutricambosolului asupra creşterii în volum în comparaţie
cu creşterea medie s-a constatat că atât în cazul fagului (Fagus sylvatica) pe eutricam-
bosol cât şi a gorunului pe acest tip de sol diferenţele sunt negative faţă de medie.
� Influenţa rendzinei asupra creşterii în volum scoate în evidenţă diferenţe foarte
semnificativ negative faţă de medie atât la molid, cât şi la fag şi gorun.
� În ceea ce priveşte litosolul asupra creşterii în volum la molid în comparaţie cu creşterea
medie s-a constatat că diferenţele sunt negative faţă de medie.
� Analiza de regresie pentru media creşterilor anuale la gorun în funcţie de grosimea
profilului de sol, demonstrează o corelaţie puternică între media creşterilor anuale şi
grosimea profilului de sol cu o valoare de R=0,970 (R2=0,941).
� Pe baza cercetărilor pedologice efectuate, rezultă pretabilitatea diferită a terenurilor din
Munţii Trascăului respectiv păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, terenuri cu
destinaţie agricolă, în principal folosinţa păşuni şi fâneţe.
� Vegetaţia oferă importante resurse materiale potenţiale pentru colectivităţile omeneşti
prezente în acest spaţiu, formaţiunea vegetală care se impune, fiind pădurea. De-a lungul
secolelor, pădurea a constituit un ansamblu bine închegat, susţinut în existenţa şi vigurozi-
tatea sa de condiţii morfo şi pedoclimatice deosebit de favorabile, având un rol important în
viaţa comunităţilor omeneşti, asigurând populaţiei autohtone hrană, adăpost şi lemn, dar şi
liniştea necesară supravieţuirii, stimulând apariţia şi dezvoltarea unor serii întregi de
ocupaţii .
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
1. ARDELEAN, A., (1999). Flora şi vegetaţia pe Valea Crişului Alb, Univ. „Vasile Goldiş”,
Arad.
2. ARNOLD, R., (1994). Soil geography and factor functionality: Interacting concepts, A
fiftieth anniversary retrospective. SSSA Special Publication, USA, nr. 33, p.32-41.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
27
3. ATANASIU, N., JIPA, D., (1990). Texturi şi structuri sedimentare, Tipografia Univ. din
Bucureşti, Bucureşti, p. 320.
4. BALINTONI, I., (1994). Structure of the Apuseni Mountains,. ALCAPA II, Field
Guidebook, p. 51-58.
5. BARBU, I., POPA, I., (2002). Monitorizarea riscului de apariţie a secetei în pădurile din
România, Rev. Bucovina Forestieră, Comentarii, IX, n° 1-2, p. 37-51.
6. BARBU, N., (1987). Geografia solurilor României, Curs, Centrul de multiplicare al Univ.
„Al. I. Cuza”, Iaşi, p. 223.
7. BORLAN, Z., ŞTEFĂNESCU, D., NEBUNELEA, D., (1995). Indicatori ai capacităţii de
tamponare pentru reacţie. Ştiinţa Solului, vol. XXIX, no 1, p. 59-79.
8. BORZA, AL., (1929). Vegetaţia şi flora Ardealului, Schiţă geobotanică în vol.
Transilvania, Banatul, Crişana 1918-1928, Edit. Cultura naţională, Bucureşti.
9. BUNESCU, V., şi colab., (2000). Solurile Munţilor Apuseni. Edit. Cartimpex,
Cluj-Napoca.
10. CHIRIŢĂ, C.D., (1955). Pedologie generală. Edit. Agrosilvică, Bucureşti.
11. CHIRIŢĂ, C.D. TEACI, D., (1977). Rolul pedologiei ecologice în fundamentarea
agriculturii moderne. În „Probleme ale agriculturii contemporane”, Edit. Ceres,
Bucureşti.
12. CHIRIŢĂ, C., I. VLAD, C. PĂUNESCU, N. PĂTRĂŞCOIU, C. ROŞU, I. IANCU,
(1977). Staţiuni forestiere. Fundamentări staţionale în silvicultură. Edit. Academiei
Republicii Socialiste România
13. COCEAN, P., (2000). Munţii Apuseni. Procese şi forme carstice. Edit. Academiei,
Bucureşti, (p. 253).
14. COCEAN, P., (1988). Chei şi defilee în Munţii Apuseni, Edit. Academiei, Bucureşti, p.
165.
15. CRIŞAN, I., şi colab., (1986). Stadiul actual şi sarcinile cercetării pedologice şi
agrochimice în Transilvania. Buletin Informativ al ASAS, nr. 12, Bucureşti, p.
153-159.
16. DÎRJA, M., şi colab., (2002). Eroziunea hidrică şi impactul asupra mediului. Edit.
Risoprint, Cluj-Napoca.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
28
17. DÎRJA, M., BUDIU, V., TRIPON, D., PĂCURAR, I., CACOVEANU, H., (2001).
Contribuţii privind stabilirea capacităţii de infiltraţie şi a eroziunii solului pe terenurile
amenajate ca pajişti artificiale din Podişul Transilvaniei, cu ajutorul aspersiunii.
Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Resursele de mediu şi protecţia lor pentru o
dezvoltare durabilă”, Oradea, 25-27 mai 2000.
18. DUCHAUFOUR, P., Pedology, George Allen and Unwin Litd
19. FICHEUX, R., (1937). Les Monts Apuseni (Bihor), Edit. Academiei Române,
Bucureşti.
20. FLOREA, N., (1964). Cercetarea solului pe teren. Edit. Ştiinţifică, Bucureşti. p. 370.
21. FLOREA, N., MUNTEANU, I., (1968). Geografia solurilor, Edit. Ştiinţifică,
Bucureşti.
22. FLOREA, N., OPRIŞ, M., (1969). Învelişul de soluri al Carpaţilor , Edit. Ştiinţifică,
Bucureşti.
23. MÂRZA, I., CONSTANTINA, C., (2005). Elemente de geologie şi geomorfologie
aplicate domeniului agro-silvic, Edit. Todesco, Cluj-Napoca.
24. PAŞCA, D., CRISTEA, V., CRIŞAN, R., MUNTEAN V., KISS, S.,
DRAGAN-BULARDA, M., (1996). Potenţialul enzimatic al unui sol supus regenerării
cu cătină albă (Hippophae rhamnoides L.), Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia, XLI,
1-2, Cluj-Napoca.
25. PAULLETE LAURA, (2008). Pedologie, Ed. Todesco Cluj-Napoca
26. PĂCURAR, I. (2006). Pedologie şi staţiuni forestiere, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca
27. PĂCURAR, I., şi colab., (2001). Solurile rezervaţiei geobotanice Scări ţa-Belioara, Al
treilea Simpozion de Agricultură, Croaţia-Opatija.
28. PĂCURAR, I., BLAGA, GH., DUMITRU, M., DÎRJA, M., (2001). Contribuţii la
studiul solurilor din Munţii Trascăului, Publ. SNRSS, nr. 308, II.
29. PĂCURAR, I., (2005). Pedologie forestieră, Edit. Academicpresm Cluj-Napoca.
30. PAUCA A., ROMAN S., (1959). Flora alpină şi montană (Îndrumător botanic). Edit.
Ştiinţifică, Bucureşti.
31. PĂUNESCU, C., (1967). Pedologie generală şi forestieră. Edit. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti.
Ing. Marinela BARBURĂ Teză de doctorat
29
32. POP E., (1942). Contribuţii la istoria pădurilor din nordul Transilvaniei, Bul. Grădinii
Botanice şi al Muzeului Botanic Cluj, nr. 22 (1-4), p. 101-107, Cluj-Napoca.
33. ROŞU, E., PÉCSKAY, Z., STEFAN, A., POPESCU, G., PANAIOTU, C.,
PANAIOTU, C.E., (1997). The evolution of the Neogene volcanism in the Apuseni
Mountains (Romania): constraints from new K-Ar data, Geologica Carpathica 48, p.
353-359.
34. RUSU, T., (2001). Cercetări privind influenţa sistemelor minime asupra solului,
recoltei şi profitului. Teză de doctorat, Biblioteca USAMV Cluj-Napoca.
35. TÂRZIU, D., (1997). Pedologie şi Staţiuni forestiere, Edit. Ceres, Bucureşti.
36. TEACI, D., (1980). Bonitarea solurilor agricole. Edit. Ceres, Bucureşti.
37. TEACI, D., (1995). Agricultura şi Silvicultura Românească-2020. Integrare în
structurile europene şi mondiale. Edit. Omniapres, Bucureşti.
38. TEŞU, C., şi colab., (1984). Solurile slab productive din România şi ameliorarea lor,
Litogr. Inst. Agronomic Iaşi.
39. VIEHMANN I., (1964). Note cu privire la geneza lapiezurilor, D.S.Sed. Com Geol
XLIX
40. VUIA, F., (2006). Studiul reliefului glaciar şi periglaciar în România – Referat
ştiinţific, Universitatea din Bucureşti, p. 45.
*** (1960). Monografia geografică a R.P.R., Edit. Academiei, Bucureşti.
*** (1984). Atlasul botanic al României, Edit. Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
*** (1961-1962). Clima României, vol. I, II, I. M. Bucureşti
*** (1982). Sistemul Român de clasificare a solurilor (SRCS), I.C.P.A., Bucureşti.
*** (2008). Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud.
*** (2008). Amenajamentul Ocolului Silvic Teiuş.
*** (2008). Amenajamentul Ocolului Silvic Turda
*** (2005). Ordin nr. 1276 / 2005 din 14/12/2005 privind aprobarea Metodologiei de
organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din Romania, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 1180 din 28/12/2005, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.