150
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU LITIAZĂ RENALĂ 2013 1

Îngrijirea Bolnavului Cu Litiază Renala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiect de Licienta

Citation preview

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU

LITIAZĂ RENALĂ

2013

1

,,MOTTO’’

2

ARGUMENT

Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilorsunt obiective

importante în actualul sistem de sănătate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund

3

“Sănătatea este totul, iar fără sănătate totul este nimic”

profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a păstra sănătatea. Dar existenţa

omului nu poate fi concepută fără boli, de aceea preocuparea pentru îngrijirea pacientului a

fost şi rămâne unul din ţelurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent întâlnite se

înscrie şi ,,LitiazăRenală”.

Am ales ca temă ,,Îngrijirea bolnavului în criză de ,,Litiză Renală” ,datorită faptului

că în activitatea practică pe care am desfăşurat-o în timpul stagiului clinic în cei trei ani am

acordat îngrijiri de nursing mai multor pacienţi care sufereau de această boală. Apărând la

toate vârstele,are de regulă un diagnostic cu atât mai sever cu cât se instalează la o vârstă mai

timpurie.

Consecinţele şi rapiditatea instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa ftrecventă la

recidive m-au impresionat iar empatia manifestatăfaţă de pacienţii cu această afecţiune m-a

ajutat să inţeleg mai bine aceasta boala, fapt pentru care Ingrijirea bolnavului in criza

de ,,Litiaza Renală” m-i s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări.

Litiaza renala loveste mult mai frecvent in perioadele de bunastare ale istoriei. Barbatii

sunt mai frecvent afectati decat femeile. Dieta are un rol hotarator in formarea calculilor de

calciu si de acid uric, insa si predispozitia genetica este responsabila cu declansarea

bolii.Litiaza Renala se caracterizeaza prin prezenta calculilor (pietrelor) la nivelul rinichilor.

Calculii pot avea dimensiuni si structuri variate.

Cel mai des intalniti sunt formati din oxalat de calciu si din fosfat de calciu. Mai rari

sunt cei din urati, acid uric, fosfat amoniacomagnezian.Calculii ce contin calciul apar mai

frecvent la barbati, de obicei incepand dupa 20 de ani. Multe persoane care au avut o piatra

vor mai depista si altele (de obicei cam o piatra la 2-3 ani). Predispozitia spre calculii calcici

se mosteneste. Calculii din acid uric se intalnesc mai frecvent tot la barbati, aproximativ

jumatate dintre acesti pacienti avand si guta (cauzata de nivelul crescut al acidului uric in

sange). Pietrele din fosfat amoniacomagnezian apar mai ales la femei, dupa infectii cu un

microb numit Proteus; sunt calculi mari si periculosi.

.

Apărând la toate vârstele, are de regulă un diagnostic cu atât mai sever cu cât se

instalează la o vârstă mai timpurie, iar afecţiunea este caracterizată prin formarea unor calculi

in bazinet şi in căile urinare, in urma precipitării substanţelor care, in mod normal, se găsesc

dizolvate in urină. Consecinţele şi rapiditatea instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa

4

frecventă la recidive m-au impresionat iar empatia manifestată faţă de pacienţii cu această

afecţiune m-a ajutat să înţeleg mai bine această boală, fapt pentru care Îngrijirea pacientului în

criză cu,, Litiaza Renală “ m-i s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări.

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă, sau sănătoasă,

să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea (sau să-l asiste pe bolnav până la ultimele sale

clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa, forţa

sau cunoştinţele necesare.

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât bolnavul să-şi

câştige independenţa cât mai repede posibil.

CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................................5

PARTE TEORETICA

5

Capitolul I,

Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului urinar ................................................................8

Capitolul II,

Descrierea bolii de Litiază renală.............................................................................................13

Capitolul III

Educaţie pentru sănătate ...........................................................................................................21

PARTE PERSONALA.............................................................................................................23

Capitolul IV

PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ...............................................................................24

Caz nr I.....................................................................................................................................24

Plan de nursing nr I..................................................................................................................31

Caz nr II....................................................................................................................................43

Plan de nursing nr II..................................................................................................................50

Caz nr III...................................................................................................................................64

Plan de nuesing nr III................................................................................................................70

Capitolul V

Tehnici legate de planul de îngrijire..........................................................................................85

Capitolul V

CONCLUZII.............................................................................................................................92

BIBLIOGRAFIE

.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI URINAR

Noţiuni de anatomie – aparatul urinar este alcătuit din rinichi şi căile evacuatoare ale

urinei. Rinichii, organe pereche, secretoare ale urinei, sunt situaţi în cavitatea abdominală,

6

retroperitonial, în regiunea lombară, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Locul pe care-l

ocupă rinichii în organism poartă numele de lojă renală. Rinichii au două feţe, două margini şi

doi poli. În zona marginii concave se află hilul renal şi pediculul renal. Pediculul renal este

format din artera şi vena renală, limfaticile, nervii şi începutul căilor urinare care formează

bazinetul (pelvisul).

Structura rinichilor – rinichii sunt acoperiţi de o capsulă fibroasă inextensibilă sub care

se află parenchimul renal (format din zona medulară şi zona corticală).

Zona medulară sau tubulară –conţine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din

tubi colectori care drenează mai mulţi nefroni. Piramidele Malpighi sunt orientate cu baza

spre corticală şi vârful spre hilul renal. La vârful piramidei Malpighi se află papila renală, care

prezintă un număr variabil de orificii (15-20) prin care urina se scurge în calicele renale mici

care confluează formând calicele mari şi apoi pelvisul renal, continuat cu ureterul. O piramidă

Malpighi cu substanţa corticală din jurul său formează un lob renal.

Zona corticală – formată în principal din glomeruli, tubi uriniferi şi vasele de sânge

care le aparţin. În continuarea piramidelor Malpighi se află piramidele Ferrein, care sunt

aşezate cu vârful către capsula fibroasă şi baza către piramidele Malpighi.

Unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului este nefronul, alcătuit din glomerul

(polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numărul nefronilor prin cei doi rinichi se

evaluează la două milioane.

Glomerulul –este alcătuit dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificaţia unei

arteriole aferente, provenită din artera renală, pătrund prin polul vascular formând 50-60 de

anse capilare şi care se reunesc la ieşirea din capsulă, în arteriola eferentă, care se

capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urifer.

Tubul urinifer –este alcătuit din următoarele segmente: capsula Bawman, tubul contort

proximal, ansa Henle, tubul contort distal şi tubii colectori.

7

Capsula Bawman –are aspectul unei cupe cu pereţii dubli, care înconjoară glomerulul.

Capsula Bawman împreună cu glomerulul pe care-l conţine, alcătuiesc împreună corpusculul

Malpighi.

Tubul contort proximal –este alcătuit dintr-un strat de celule a căror membrană, spre

lumen, prezintă o „ margine în perie” formată din microvili, care măresc mult suprafaţa

membranei.

Ansa Henle – este formată din două braţe (ascendent şi descendent), unite între ele

printr-o buclă, are epiteliul turtit fără microvili. Ansa Henle coboară în medulară, intrând în

structura piramidelor Malpighi.

Tubul contort distal –este format dintr-o porţiune dreaptă ascendentă care ajunge în

corticală în vecinătatea glomerulului.

Tubul contort proximal şi distal se află în corticală. Mai mulţi tubi distali se unesc şi se

deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi.

La nivelul polului vascular al glomerulului se află aparatul justoglomerular, care

secretă în condiţii de ischemie renală o enzimă cu rol de hormon numită renină.

Vascularizaţia renală –rinichii sunt vascularizaţi de artera renală, ramură a aortei

abdominale. Venele au traiectul paralel cu cel al arterelor, se colectează în vena renală;

aceasta părăseşte rinichiul prin hil şi se deschide în vena cavă inferioară.

Limfaticile –conduc limfa spre ganglionii hilari şi ganglionii lombari.

Inervaţia renală –provine din plexul situat în hilul organului, format în majoritate din

fibre simpatice, cu originea în măduva spinării la nivelul vertebrelor T4-L4, dar şi din câteva

fibre parasimpatice ale nervului vag, venite din plexul celiac.

Fibrele nervoase –situate perivascular se distribuie celulelor musculare din peretele

arteriolar şi componentelor tubulare.

8

Căile evacuatoare ale urinei –sunt reprezentate de organe tubulare şi cavitare prin care

urina definitivă este eliminată în exterior.

Calicele renale –sunt nişte formaţiuni membranoase tubulare, care se află la

deschiderile papilelor renale. Ele sunt de două feluri: calice mici şi calice mari. Calicele mari

sunt în număr de trei pentru fiecare rinichi.

Bazinetul (pelvisul renal) – se formează din calicele mari şi este situat la nivelul

hilului renal. Este o cavitate care are o porţiune intrarenală (sinusul renal) şi o porţiune

extrarenală.

Ureterul – organ musculo-tubular ce face legătura între bazinet şi vezica urinară.

Prezintă două porţiuni: o porţiune superioară şi o porţiune inferioară.

Ureterul se termină în peretele posterior al vezicii urinare, în jurul orificiului de

deschidere în vezică, unde se află fibre musculare netede dispuse circular ce acţionează ca un

sfincter ce împiedică refluarea urinei din vezică în ureter.

Vascularizaţia ureterelor –este dată de artera renală, arterele ovariene şi testiculare,

artera vezicală inferioară, artera hipogastrică.

Venele merg spre vena hipogastrică, iar limfaticile conduc limfa către ganglionii din

hilul rinichiului pentru porţiunea superioară şi ganglionii iliaci interni pentru porţiunea

inferioară.

Inervaţia ureterelor –ureterul primeşte o inervaţie simpatică, prin fibre provenite de la

plexul renal şi hipogastric şi o inervaţie parasimpatică, prin fibre provenite din plexul pelvic.

Vezica urinară –organ musculo-cavitar, nepereche, aşezat în micul bazin în spatele

simfizei pubiene. Vezica urinară are raporturi diferite în funcţie de sex. La femei vezica

urinară se învecinează posterior cu uterul, iar la bărbaţi se învecinează posterior cu rectul şi

inferior cu prostata.

9

Structura vezicii urinare

Peretele vezicii urinare este contractil şi elastic, ceea ce îi dă posibilitatea să-şi

mărească volumul. Este format din patru tunici: mucoasă, sub mucoasă, musculară şi seroasă.

Ceea ce caracterizează mucoasa este faptul că la golirea vezicii, formează numeroase

încreţituri pe toată întinderea ei, în afară de fundul vezicii care permite întinderea peretelui

vezicii. În structura vezicii se află fibre musculare netede dispuse longitudinal, circular şi

oblic, acestea formând muşchiul detrusor al vezicii urinare. În porţiunea inferioară a vezicii

urinare se află sfincterul vezical interu care este format din fibre musculare netede, având

activitate involuntară.

Vascularizaţia vezicii urinare

Vezica urinară este vascularizată de ramuri ale arterelor ombilicală, hipogastrică,

hemoroidală, ruşinoasă şi obturatoare. Venele se grupează în plexurile vezico-prostatice,

vezico-seminale, care confluează în vena hipogastrică. Limfaticile conduc limfa către

ganglionii latero-vezicali şi prevezicali (iliaci şi interni).

Inervaţia vezicii urinare –este motorie şi senzitivă. Inervaţia motorie este dată de;

- fibre simpatice care au originea în cordoanele laterale din măduva

lombară (L2-L4). Au rol să inhibe tonusul tunicii musculare şi să

mărească tonusul sfincterului intern;

- fibre parasimpatice care au originea în măduva sacrală (S1-S3) şi

formează nervii pelvieni. Au rol să contracte muşchii tunicii

musculare şi să relaxeze sfincterul intern;

- fibre somatice care au originea în coarnele anterioare ale măduvei

sacrale (S1-S3), formând nervul ruşinos. Fibrele somatice inervează

sfincterul extern vezical care este voluntar.

Inervaţia senzitivă este dată de fibrele parasimpatice senzitive, care se află în nervii

pelvieni.

10

Uretra –este diferită în funcţie de sex. Uretra masculină are o lungime de 20-22 cm şi

prezintă trei porţiuni;

- uretra prostatică este situată imediat sub vezică, ea străbate prostata

şi în această porţiune se deschide canalul ejaculator prin care se

elimină lichidul spermatic;

- uretra membranoasă străbate perineul (peretele musculaturii

inferioare), la acest nivel se află sfincterul; vezical extern format din

fibre musculare striate cu dispoziţie circulară, având activitate

voluntară;

- uretra peniană care străbate penisul, iar orificiul extern numit

meatul urinar se află la nivelul glandului.

Vascularizaţia uretrei. Uretra este vascularizată de arterele prostatică, hemoroidală,

bulbară, vezicală interioară. Venele se deschid în zona dorsală profundă a penisului, în

plexurile seminale şi în vena ruşinoasă internă. Limfaticile conduc limfa la ganglionii iliaci,

hipogastrici şi la cei inghinali.

Inervaţia uretrei –nervii provin din plexul hipogastric şi nervul pelvian, ramură a

parasimpaticului sacral.

Uretra feminină – este mai scurtă 5-8 cm şi de calibru mai mare decât cea masculină.

Uretra feminină este numai cale urinară, ea străbate perineul, locul unde se află sfincterul

vezical extern şi se deschide la exterior printr-un orificiu numit meat urinar, aflat la nivelul

vestibulului vaginal.

Vascularizaţia uretrei

Arterele sunt ramuri ale arterei ruşinoase interne, venele merg în plexul vaginal iar

limfaticile conduc limfa către ganglionii iliaci şi hipogastrici.

Inervaţia uretrei –nervii provin din plexul hipogastric inferior şi din plexul ruşinos

intern.

11

CAPITOLUL II

LITIAZA RENALA

Definiţie; Litiaza renală este caracterizată prin formarea unor calculi în bazinet şi căile

urinare, în urma precipitării substanţelor care, în mod normal, se găsesc dizolvate în urină.

Etiopatogenie

Litiaza renală este o boală relativ frecventă, care apare mai des la bărbaţi decât la

femei, fiind mai des întâlnită între vârsta de 30 şi 50 de ani. Poate apărea ş la copii.

Mecanismul de producere a litiazei reno-urinale nu este pe deplin cunoscut. Urina normală

este o soluţie saturată de cristaloizi şi alcaloizi într-o anumită proporţie. Ruperea acestui

echilibru, prin creşterea concentraţiei cristaloizilor, elementul precipitant, sau scăderea

caloizilor de protecţie care se opun precipitării, în prezenţa factorilor favorizanţi determină

formarea calculilor urinari.

I. Creşterea concentraţiei cristaloizilor urinari se poate produce datorită;

- aportului exogen crescut; o alimentaţie unilaterală, cu abuz de

preparate de carne predispune la dezvoltarea unei litiaze urice, iar

de vegetale duce la o litiază oxalică,

- produceri endogene crescute; metabolică (hipercalcemia,

hiperuricemia, hipervitaminoza D, oxalemia, cistinuria sau

xantinuria familială), sau medicamentoasă (tratamentul cu

citostatice determină excreţia crescută de acid uric);

- consumul redus de lichide sau deshidratarea (transpiraţia).

II. Scăderea coloizilor de protecţie

Substanţe care se opun precipitării cristaloizilor din urina hiperconcentrată prin

schimbarea stării coloidale printre care ; acidul hialuronic, acidul hypuric, Mg., citratul,

sulfatul, vitamina B.

III. Factori favorizanţi ai precipitării;

- staza urinară determinată de prezenţa calculilor intrarenali;

- infecţia urinară determinată de staza urinară. Infecţia urinară cu

Proteus prin formarea de amoniac prin descompunerea şi

alcalinizarea urinei, favorizează formarea calculilor amoniaco-

12

magnezie şi fosfo-calcici. Infecţia urinară în general prin

descuamarea celulelor epiteliale din căile urinare, contribuie la

formarea nucleelor de precipitare;

- modificarea reacţiei urinei (pH-ului),

- pH-ul urinar alcalin (peste 7) favorizează precipitarea fosfaţilor şi

carbonaţilor;

- pH-ul urinal acid (sub 7) favorizează precipitarea uraţiilor, cistinei

şi xantinei, litiaza oxalică este indiferentă de pH.

Clasificare

Orice calcul urinar este format dintr-un nucleu, muco-proteine, epitelii şi resturi

celulare şi cristaloizi în cea mai mare parte. După compoziţia chimică calculii urinari pot fi:

oxalici, fosfatici, calcici, urici, micşti, cistinici, xantinici (mai rar). După mecanismul de

producere litiaza renală poate fi:

- de „organ” apare datorită unor leziuni ale rinichiului şi căilor

urinare, care favorizează urostaza şi infecţia urinară. Aceasta este în

general unilaterală, cu calculi micşti şi recidivează de aceeaşi parte;

- de „organism” se datorează unor tulburări metabolice generale.

Aceasta este bilaterală şi recidivează frecvent.

După localizarea calculilor, aceştia putând fi prezenţi în orice segment al aparatului

urinar: calculi caliceali, calculi bazinetali, calculi ureterali, calculi vezicali.

Anatomia patologică. Calculii au diferite forme şi aspecte în funcţie de compoziţia

lor şi de locul unde se formează. Pune în evidenţă calculii, care por fi de acid uric, de oxalaţi

sau fosfataţi de calciu şi micşti. Când dimensiunea cristaloizilor este foarte mică poartă

numele de nisip, când atinge un diametru de 1-2 mm se numesc gravedă, iar când depăşesc

această mărime se numesc calculi.

Simptomatologie. Litiaza renală poate fi latentă sau manifestă.

Litiaza renala latentă – se datorează prezenţei de calculi voluminoşi, care sunt

localizaţi în special la nivelul bazinetului. Calculi care pot fi descoperiţi întâmplător la un

examen radiologic.

Litiaza renala manifestă –având manifestări diverse dintre care cele principale sunt:

colica nefritică şi hematuria.

13

Colica nefritică –este consecinţa migrării unui calcul care provoacă spasmul

musculaturii căilor urinare, care se contractă pentru a evacua calculul şi se manifestă prin:

durere violentă localizată în zona lombară cu iradiere pe traiectul căilor urinare: flancul şi fosa

iliacă, în hipogastru, organele genitale externe, rădăcina coapsei; nelinişte, agitaţie

psihomotorie, anxietate; tulburări de micţiune (disurie, polakiurie); tulburări digestive reflexe;

greaţă, vărsături, balonări abdominale sau chiar oprirea tranzitului intestinal mimând un

abdomen acut.

De cele mai multe ori colicele apar după un efort fizic mai deosebit, după o călătorie

cu vehicule trepidante (motocicletă, căruţă, tractor), după bai reci sau după ingestia unor mari

cantităţi de lichide.

Durerea este intensă şi profundă, are caracter de ruptură sau arsură. Durata colicii este

de câteva ore sau zile, putându-se repeta după intervale de luni sau ani.

În calculii inclavaţi în căile urinare, pe un fond dureros continuu apar colici repetate,

intercalate cu perioade de acalmie sau apar la anumite intervale, sub forme de criză.

Durerea se accentuează pe măsură ce în calice şi în bazinet se adună urina care nu se

mai poate evacua, provocând hiperpresiune. Durerea se intensifică la atingerea regiunii

lombare, tuse, strănut, mişcări.

Hematuria –poate însoţi colica uretrală sau apare la bolnavii la care există calculi mari

bazinetali, hematuria poate apare independent de orice durere. În timpul colicii examenul

urinei evidenţiază existenţa unei hematurii microscopice sau macroscopice. Hematuriile

macroscopice sunt trecătoare, dar în litiază persistă o hematurie microscopică fără

leucoceturie şi fără proteinurie.

Explorări paraclinice

Examenul urinei

1. În sendiment: hematurie microscopică sau macroscopică, fără leucocitorie,

cristale diverse (oxalaţi de calciu, uraţi, fosfaţi) spontan sau după cristalurie

provocată.

2. examenul sumar de urină:

- densitatea urinei (1010-1020),

- reacţia urinei: este alcalină în litiaza fosfatică, calcică şi mixtă; şi

acidă în litiaza urică, cistinică şi santinică.

14

Proba de concentraţie şi cristalurie provocată

Examenul biochimic cuprinde: - dozarea în sânge şi urină a calciului, fosfaţilor,

acidului uric;

- analiza chimică a calculilor eliminaţi.

Examenul radiologic

1. Ecografia –dă relaţii privind existenţa de calculi.

2. Radiografia renală simplă –evidenţiază calculii radiopaci (carbonat de calciu,

oxalaţi, fosfaţi şi micşti), sub formă de opacitate rotundă sau cu aspectul cavităţii

în care se dezvoltă.

3. Urografia –evidenţiază calculii radio-transparenţi (uraţi şi xantina), sub formă de

lacună pe fondul opac al substanţei de contrast, în plus forma şi poziţia lor, nivelul

obstrucţiei şi dilatarea căilor urinare deasupra calculului, spasmul musculaturii

netede în vecinătatea calculului şi starea funcţională a rinichiului (rinichi „mut”

urografic).

Diagnostic pozitiv: -diagnosticul de prezenţă al calculului (litiazei renale),

-diagnosticul biochimic al litiazei renale.

Diagnosticul de litiază renală se bazează pe durerea cu caracter de colică renală,

însoţită de hematurie, eliminarea calculilor şi se confirmă prin radiografie renală simplă şi

urografie.

Diagnosticul biochimic al litiazei renale are importanţă terapeutică:

1. În litiaza oxalică calculii sunt roşu-brun, neregulaţi şi duri. Ei sunt radiopaci şi se

datorează excesului de legume verzi în alimentaţie.

2. În litiaza fosfatică sau fosfo-amino-magneziană calculii sunt albicioşi, neregulaţi,

cu suprafaţă netedă şi triabili, voluminoşi şi frecvent caroliformi (calice şi bazinet).

Ei sunt radioopaci şi precipită în mediu alcalin. Cauzele sunt: infecţia urinară şi

aportul crescut de alcaline.

3. În litiaza urică calculii sunt cărămizii, netezi şi duri, de volum mic. Precipită în

mediu acid şi sunt radiotransparenţi şi se datorează excesului de carne în

alimentaţie.

15

4. În litiaza calcică –eliminarea în cantitate crescută a calciului prin urină (cn.

200mg/24h), apare în distrucţii osoase, în creşterea aportului de calciu prin

alimentaţie sau prin medicamente. Calculii sunt radioopaci.

5. În litiaza cistinică calculii sunt rotunzi, gălbui, netezi de consistenţă moale.

Precipită în mediul acid şi sunt radiotransparenţi.

6. În litiaza xantinică (rară) calculii precipită în mediul acid şi sunt radio-transparenţi.

Diagnosticul diferenţial. Se face cu:

- colica biliară -sediul durerii este în hipocondrul drept şi iradiază în

umărul drept sau în regiunea omoplatului. Sindrom dispeptic biliar

prezent, hematuria şi tulburările de micţiune sunt absente, iar

bolnavul este liniştit.

- Colica saturnistă ( din intoxicaţia cu Pb).

- Porfiria acută intermitentă.

- Criza gastrică tabetică.

- Nefropatii diverse când predomină hematuria: glomerulo-nefrită

acută, tuberculoza renală (este prezent bacilul Koch), cancerul renal.

Evoluţie

Depinde de numărul şi mărirea calculilor, calculii urinari mici, cu diametrul sub 5mm

se pot elimina spontan, cei chirurgicali; obstrucţia căilor urinare şi de apariţie a infecţiei.

Pronostic

Colica nefritică poate recidiva după luni sau ani. Litiaza urică este mai bine tolerată

decât litiaza fosfatică, care recidivează şi se infectează frecvent.

Complicaţii

1. Mecanice: hidronefroza unilaterală sau bilaterală.

2. Infecţioase; pielonefrită acută şi cronică, pielonefroza şi flegmonu perirenal.

3. Funcţionale: insuficienţa renală acută şi cronică.

Tratament

Tratamentul litiazei renale este medical (al colicii nefritice general şi special) şi

chirurgical.

Tratamentul medical

I. Tratamentul colicii nefritice constă din: - repaus la pat;

16

- aplicaţii de căldură pe zona lombară sau băile generale calde;

- antispastice (papaverină, scobutil, atropină) şi analgezice

(algocalmin, aminofenazonă) sau chiar opiacee (mialgin-morfină)

I.M. sau I.V. deşi este bine să fie evitate, se pot face şi în perfuzie.

În cazurile rebele se folosesc infiltraţiile lombare cu novocaină sau

xilină.

II. Tratamentul general al litiazei renale (de fond) – este un tratament

profilactic, de împiedicare a formării de noi calculi, a măririi celor

existenţi sau evitarea unor complicaţii cum ar fi hidronefroza,

hematuria şi infecţia urinară.

Cuprinde următoarele mijloace:

1. Dieta –se recomandă regimuri alimentare variate, echilibrate în principii şi nu

unilaterale (exclusiv animal sau vegetal).

În litiaza fosfocalcică sunt interzise alimentele bogate în calciu, lapte şi derivate din

lapte, ouă, orez, pâine, fructe (mere, pere) şi legumele uscate. Carnea este permisă.

În litiaza oxalică se va consuma puţin zahăr şi sunt interzise legumele conţinătoare de

feculente sau bogate în acid oxalic: fasolea, mazărea verde, pătrunjelul, morcovul, spanacul,

sfecla, ceaiul tare, cacao, ciocolata ca şi unele fructe: căpşuni, fragi, coacăze.

În litiaza urică –sunt interzise: carnea de animal tânăr, viscerele, rinichi, ficat, splină,

preparate de carne, peştele. Nu se recomandă nici carne de porc, de raţă, de gâscă,

afumăturile, conservele de legume şi de carne; se recomandă lapte şi derivate din lapte, multe

zarzavaturi, legume şi fructe. Sunt interzise cafeaua, cacao, chiar sub formă preparată

(ciocolata), ceaiul, brânza fermentată, ciupercile. Bolnavii litiazici vor consuma puţin calciu,

puţină sare şi vor ingera foarte multe lichide „cura de diureză’.

2. Cura de diureză – nu este recomandată în criză pentru a nu face să crească

presiunea pe arborele renal (de deasupra calculului). După trecerea colicii se

recomandă ca bolnavul să ingereze multe lichide (1-1,5 l) dimineaţa pe nemâncate:

apă potabilă, ape alcaline îmbuteliate, ceaiuri diuretice (ceaiuri de mătase de

porumb şi cozi de cireşe), până se obţine o diureză de minimum 2000 ml/24h

pentru a ajuta mobilizarea şi eliminarea calculilor. Cura de diureză se instituie timp

17

îndelungat (luni), la domiciliu şi două cure pe an într-o staţiune balneară (Olăneşti,

Călimăneşti, Căciulata).

Prin diluarea urinei diminuă suprasaturarea cristaloizilor, împiedicându-se formarea de

noi calculi sau mărirea celor existenţi, se modifică reacţia urinei şi se combate infecţia

urinară.

3. Modificarea reacţiei urinei

- alcalinizarea urinei (pH>7) se efectuează în litiazele acide (urică,

cistinică şi xantinică) administrându-se săruri de litină, piperazină,

bicarbonat de sodiu sau de potasiu sau citratul de sodiu (4-10 g/zi);

- acidifierea urinei (pH.<7) se efectuează în litiazele alcaline

(fosfatică, calcică şi mixtă) administrându-se clorură de amoniu

(Metianină), acid fosforic, acid benzoic, fosfat de sodiu.

4. Corectarea tulburărilor metabolismului fosfo-calcic -tratarea gutei, a

hipercalcemiei.

5. Tratarea infecţiei urinare, care favorizează dezvoltarea litiazei fosfatice şi complică

toate litiazele.

6. Reglarea dinamicii ureterale se face prin administrarea de Rovatinex, Cystenal,

Renogal-cresc irigatul renal, intensifică eliminarea coloizilor urinari de protecţie,

împiedicând formarea calculilor.

III. Tratamentul special al tipurilor chimice de litiază renală

1. În litiaza urică –se recomandă următoarele preparate: Uralyt-U (granule) 2-3

linguri pe zi, periodic (o săptamână/lună), cu menţinerea pH-ului urinar în

jur de 6,8-7,4 cu efect alcalinizant şi de dizolvare a calculilor; Allourinol

(Milurit) 200-400 mg/zi, inhibant al sintezei acidului uric; Probenecit

capsule 500 mg x 2/zi cu efect uricozuric.

2. În litiaza fosfatică –sunt necesare următoarele măsuri: acidifierea urinei şi

tratamentul infecţiei urinare.

3. În litiaza calcică –sunt indicate: regim hipocalcic, inhibarea absorbţiei

intestinale a calciului cu ajutorul E.D.T.A., reducerea eliminării renale a

calciului prin administrarea de diuretice tiazidice (Nefrix, Ufrix) şi fixarea

osoasă a calciului prin administrarea de fosfat trisodic 3-6 mg/zi.

18

Litiaza oxalică şi cistică nu au tratament special. Cu tratament medical corect sunt

dizolvaţi şi eliminaţi calculi urinari mici în următoarele 2-4 săptămâni.

Litotriţia extracorporală – metodă de liză a calculilor renoureterali prin mijloace

fizice (ultrasunete, rezonanţă magnetică, laser). Cele mai bune rezultate se obţin la calculii

sub 2 cm, în 1-2 şedinţe; calculii de dimensiuni mai mari, coraliformi sau inclavaţi necesitând

mai multe şedinţe.

Tratamentul chirurgical este indicat când tratamentul medical nu dă rezultate, când

calculii ureterali nu se elimină timp îndelungat. Extirparea calculilor este indicată în

următoarele situaţii: calcul caloriform pielo-caliceal, calcul ureteral voluminos, hidronefroză

secundară sau infecţie urinară rezistentă la tratamentul medical, iar funcţia rinichiului este

afectată. Colicele renale cu anurie persistentă după cateterismul ureteral constituie o urgenţă

urologică.

19

CAPITOLUL III

Educaţie pentru sănătate –cuprinde o serie de reguli grefate pe cele trei tipuri de

profilaxie: primară, secundară şi terţiară.

Profilaxia primară – are ca scop prevenirea apariţiei manifestărilor litiazei renale. Aria

educaţiei sanitare în acest sens este diversă. Populaţia în general şi mai ales acea grupă

receptivă la îmbolnăviri ale sferei renale trebuie instruită să respecte un regim igeno-dietetic,

evitând expunerea la factorii de mediu externi nefavorabili: frig, intemperii, curenţi de aer

(mai ales rece); eforturile fizice marcate chiar şi suprasolicitarea psihică ştiut faptul că în

condiţii de hiperactivitate şi stres atât rinichiul (şi întreg aparat excretor) cât şi organismul în

ansamblul său îşi intensifică activitatea predispunându-se astfel la patologie. Ca urmare a unui

efort fizic major susţinut poate surveni ptoza renală care este un factor predispozant.

Un accent deosebit se va pune pe respectarea regulilor de igienă individuală: toaleta

cavităţii bucale inclusiv cea dentară cât şi a căilor aeriene superioare pentru prevenirea

apariţiei infecţiilor mai ales streptococice, toaleta regiunii perineale pentru prevenirea

infecţiilor tractului urinar, dar şi a tractului genital şi a tractului digestiv mai ales în ultima sa

porţiune ( ano-rectală).

Întregul set de măsuri de prevenire a apariţiei infecţiilor are importanţă datorită

interacţiunii dintre cele două afecţiuni renale (infecţia urinară şi litiaza reno-ureterală).

Pentru a evita hiperconcentrarea urinei care duce la apariţia cristaloizilor urinari

trebuie să educăm populaţia să aibă un regim alimentar echilibrat, deoarece o alimentaţie

unilaterală, cu abuz de preparate de carne predispun la dezvoltarea unei litiaze urice, iar o

alimentaţie unilaterală de vegetale favorizează apariţia litiazei oxalice. De asemenea,

populaţia va fi educată să consume cantităţi mari de lichide aproximativ 2 litri pe zi pentru a

împiedica formarea calculilor. Această profilaxie este eficientă dacă populaţia va şti să se

prezinte la medic în momentul apariţiei oricărei disfuncţii ale aparatului renal şi va efectua

controale medicale periodice.

Profilaxia secundară –are ca scop tratarea simptomelor deja apărute. În cadrul

profilaxiei secundare când simptomele sunt apărute o mare importanţă o are tratamentul

curativ dar şi regimul alimentar trebuie respectat cu stricteţe. Se recomandă regimuri

alimentare variate, echilibrate în principii şi nu unilaterale.

20

Bolnavii cu litiază oxalică nu trebuie să consume ceai, cacao, ciocolată, salată, spanac,

măcriş, fructe şi legume verzi.

Bolnavii cu litiază calcică, fosfatică şi mixtă nu trebuie să consume alimente bogate în

calciu: lapte şi derivatele, fructe şi legume uscate.

Bolnavii cu litiază urică nu trebuie să consume viscere, carne de animal tânăr,

preparate de carne şi peşte.

În cazul bolnavilor cu litiază acidă (urică, cistică, xantinică) se urmăreşte alcalinizarea

urinii şi se recomandă alimente vegetale împreună cu laptele care sunt alcalinizate urinare sau

bicarbonat de sodiu.

În cazul bolnavilor cu litiaze alcaline (fosfatică, calcică şi mixtă) se urmăreşte

acidifierea urinei şi i se recomandă alimente animale fără lapte care sunt acidifiante urinare

sau clorură de amoniu. În perioada dureroasă se recomandă administrarea de antispastice şi

analgezice, repaus la pat, poziţia va fi cea care să-i atenueze durerile şi se aplică căldură

locală pe regiunile dureroase. Se vor corecta tulburările metabolice (tratarea gutei, a

hipercalcemiei), se vor trata infecţiile renale şi reglarea dinamicii ureterale.

Pentru combaterea apariţiei infecţiei urinare care apare datorită stazei urinare

(determinată de prezenţa calculilor intrarenali) se instituie cura de diureză care constă în

administrarea zilnică a unei cantităţi mari de lichide (2-3 l/zi): apă potabilă, ceaiuri diuretice

(mătase de porumb, cozi de cireşe amare, măceşe, ceai diuretic), ape alcaline, pentru diluarea

urinei care împiedică formarea de noi calculi sau mărirea celor existenţi.

Profilaxia terţiară are ca scop prevenirea recidivelor şi de a institui o conduită

specifică, respectând regimul alimentar de pe perioada spitalizării inclusiv continuarea curei

de diureză pe timp îndelungat (luni) la domiciliu şi două cure pe an într-o staţiune balneară

(Olăneşi, Călimăneşti, Căciulata), cât şi continuarea tratamentului prescris în perioada de

convalescenţă imediată şi de fond.

Scopul final al educaţiei pentru sănătate constă în reducerea morbidităţii şi a

numărului cazurilor de complicaţii survenite în timpul îmbolnăvirilor.

21

PARTE SPECIALA

22

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

Nume: B – Prenume: I-D

Vârsta: 29 ani –sex- masculin

Domiciliul: Judeţul Vaslui Loc. Barlad

Date despre spitalizare

Data internării; Anul 2013, luna II –a, ziua 10

Data externării; Anul 2013, luna II –a, ziua 18

Motivele internării:

- dureri colicative lomboabdominale stângi, iradiere anterior în

flancul stâng, fosă iliacă stăngă, hipogastru şi organele genitale

externe

- polakiurie

- disurie

- greţuri

Diagnosticul la internare: colică renală stângă, litiază ureterală stângă

Situaţia familială şi socială

Situaţia familială: căsătorit. Are 1 copil

Situaţia socială: angajat. Profesia: furnalist SIDEX

Condiţii de locuit: bune, locuieşte cu soţia şi copilul într-un apartament cu 3 camere.

Antecedente

a) Heredo-colaterale: fără importanţă

b) Personale patologice: lombosciatică stângă 1994

c) Factorii de risc legaţi de modul de viaţă: consumă alimente bogate în

proteine (în special carne) şi nu consumă multe lichide.

Istoricul bolii

Debut brusc în urmă cu circa 12 ore cu dureri vii colicative, localizate în lomba stângă,

iradiate anterior în fosa iliacă stângă, hipogastru şi organele genitale externe, însoţite de

polakiurie, disurie, greaţă.

Nu face tratament ambulatoriu.

23

Situaţia la internare

Î: 1,70 cm T: 37,2 T.A = 130-80 mmHg

G: 73 Kg R: 19 resp/minut

Văz: bun Auz: bun

24

NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

1. A respira şi avea o bună circulaţie : uşoară tahipne datorită prezenţei durerilor lombo-

abdominale. R: 19 resp/minut. Torace normal conformat. Ampliaţii costale normale.

Sonoritate pulmonară normală.

TA= 130-80 mmHg

AV= 68 puls/minut

Şoc apexian spaţial V intercostal stâng linia medio-claviculară. Zgomote cardiace

ritmice. Artere periferice pulsatile.

2. A bea, a mânca : uşoară inapetenţă determinată de prezenţa senzaţiei de greaţă.

Abdomen suplu, dureros spontan şi la palpare în flancul stâng şi hipogastru.

Ficat şi splină în limite normale.

3. A elimina : lojă renale suple, dureroase spontan şi la palpare. Semnul Giordano stâng

pozitiv. Micţiuni frecvente şi cantitatea de urină emisă este foarte mică. Urinii

hipercrome la emisie. Scaun prezent

Respiraţie – 350 ml/zi – fiziologică

Transpiraţie – transpiră puţin (700ml/zi)

Vărsături – nu prezintă

4. A se mişca şi a avea o bună postură

Sistem osteo-articular integru

Ţesutul celular musculoadipos slab reprezentat

Ganglionii superficiali: nepalpabili

Mobilitate articulară normală: mobilizarea este afectată în perioadele dureroase.

5. A dormi, a se odihni : pacientul este agitat, nu se odihneşte bine noaptea, orele de somn

fiindu-i insuficiente pentru a se simţi relaxat.

6. A se îmbrăca şi dezbrăca : este capabil să se îmbrace şi dezbrace singur, fără ajutor. În

timpul colicii această capacitate este diminuată.

7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

Temperatura corpului se încadrează în limitele normale specifice colicii reno-uretrale.

La internare temperatura este de 37,2 *C.

8. A fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele

25

Tegumente şi mucoase integre, moderat palide, bine îngrijite, fără leziuni, cu o uşoară

umiditate.

9. A evita pericolele . Datorită prezenţei durerilor colicative, polakiuriei şi urinei

hipercrome. Pacientul necesită tratament şi regim alimentar pentru a preveni formarea

de noi calculi, mărirea celor existenţi şi apariţia complicaţiilor.

10. A comunica . Pacientul nu comunică cu cei din anturaj şi foarte puţin cu personalul

medical, datorită schimbării modului de viaţă.

11. A-şi practica religia : ortodox. Pacientul este un bun creştin, nu participă la activităţi

religioase datorită internării în spital.

12. A se recrea . Nevoia este diminuată datorită stării de nelinişte în ce priveşte boala şi

evoluţia ei. Înainte de debutul bolii îi plăcea să citească şi să privească la televizor.

Necesită o antrenare în activităţi recreative.

13. A fi util . Îşi satisfăcea această nevoie prin participarea la educarea copilului în

perioada anterioară spitalizării.

14. A învăţa . Pacientul nu are cunoştinţe în ce priveşte boala şi factorii care au determinat-

o. Necesită educaţie pentru sănătate mai ales în ce priveşte regimul alimentar.

Aspecte psihologice

a) Starea de conştiinţă: conştient, orientat temporo-spaţial şi la propria persoană

b) Comportament: puţin agitat

c) Mod de internare: a venit singur la spital

d) Particularităţi: pacientul nu este obişnuit cu atmosfera din spital, deoarece a

fost internat foarte rar, îi este teamă de evoluţia bolii.

Aspecte sociologice

Mod de viaţă: trăieşte împreună cu familia

Mediul (habitat): urban

Probleme sociale. Pacientul este închis în sine, nu este prea comunicativ, se simte singur

datorită internării în spital şi este neliniştit.

Particularităţi. Pacientul era o persoană sociabilă şi avea o satisfacţie enormă când

venea de la serviciu şi era împreună cu familia.

26

NEVOI AFECTATE

1. Nevoia de a comunica: comunicare inadecvată datorită schimbării modului de viaţă,

internare în spital şi imposibilitatea exprimării neliniştilor sale interioare.

2. Nevoia de a evita pericolele: durere în regiunea lombară determinată de prezenţa

calculilor.

3. Nevoia de a elimina: urinei hipercrome Din cauza eliminării urinare inadecvate

cantitativ şi calitativ.

4. Nevoia de a bea şi mânca: inapetenţă datorită senzaţiei de greaţă.

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

- mobilizare diminuată cauzată de durerile lombo-abdominale

colicative;

- mobilizare insuficientă impusă de aplicarea tratamentului curativ,

igienic şi medicamentos.

6. Nevoia de a dormi, a se odihni: imposibilitatea de a se odihni datorită durerilor

lombo-abdominale colicative.

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale: uşoară subfebrilitate

apărută în timpul colicii.

8. Nevoia de a respira şi avea o bună circulaţie: uşoară tahipnee datorită subfebrilităţii şi

durerilor lombo-abdominale colicative.

9. Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele: alterarea

umidităţii tegumentelor datorită agitaţiei şi subfebrilităţii.

10. Nevoia de a învăţa: lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire a apariţiei bolii.

11. Nevoia de a se recrea: dificultatea de a se recrea datorită imposibilităţii de concentrare

asupra unor activităţi recreative.

27

EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR

INTERPRETAREA DATELOR

Analize hematologice Valori normale

Rezultate: Hb: 13+/- 2g%

Hb: 15,5g% Ht: 41+/-5%

Leucocite: 5.600/mm3 Leucocite: 4000-8000/mm3

Neutrofile segmentate: 66% Neutrofile: 60-70%

Eozinofile: 2% Eozinofile: 1-3%

Limfocite: 28% Limfocite: 20-30%

Monocite: 4% Monocite: 4-8%

Bazofile: 0-1%

Analize biochimice

Glicemia: 99mg% Glicemia: 70-110 mg%

Acid uric: 7 mg% Acid uric: 2-5 mg%

Creatinină: 1,5 mg% Creatinină: 0,5-1,2 mg%

R.Timol: 2uML R.Timol: 2-4 uML

R. la ZnSO4: 5uSH R. la ZnSO4: 5uSH (6-12uSH)

TGP: 11 u.i. TGP: 16 u.i.

Analiza urinii

Proba Addis: debitul urinar 0,4 ml/min Nr. leucocite: 1000-2000/min

Nr. leucocite: 2000/min

Nr. hematii: 2800/min Nr. hematii: 100-1000/min

Examen sumar de urină: densitatea: 1011

Albumina: urme fine

Sendiment:- epitelii plate rare

- leucocite rare

- hematii rare

- mucus frecvent urat Amorf

Urocultură –sterilă

28

Ecografie renală bilaterală

Rinichi stâng hidronefroză moderată, ureterul dilatat în porţiunea proximală.

Rinichiul drept normal.

Urografie: nu se văd calculi radioopaci.

29

PLAN DE NURSING CAZ NR I

Diagnostice de nursing

Obiective Interventii Evaluare

P: comunicare ineficace la nivel afectiv. E: durere, teamă, nelinişteS: neîncredere, contact necorespunzător cu realitatea.

P: singurătate E: schimbarea modului de viaţă, anturaj necunoscutS: stare depresivă, aparenţă tristă, dificultatea de a stabili legături semnificative.

Pacientul să comunice cu persoanele din salon precum şi cu personalul medical pentru a-şi exprima sentimentele de temă şi preocupările sale interioare.

Pacientul să fie cooperant, să încerce să stabilească legături semnificative cu alte persoane pentru a-i diminua sentimentul de singurătate

-am cercetat cauza care determină această lipsă de comunicare,-am învăţat pacientul să aibă o atitudine de receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical,-am încurajat pacientul privind evoluţie bolii, explicându-i scopul şi natura intervenţiilor.

-am aşezat pacientul în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune,-am liniştit şi încurajat pacientul şi am dat pacientului posibilitatea să-şi exprime sentimentele de nemulţumire care-i favorizează această stare depresivă,-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate.

Pacientul comunică cu persoanele din salon şi cu personalul medical exprimându-şi sentimentele de teamă şi nelinişte.

Pacientul nu mai prezintă stare depresivă, dar sentimentul de singurătate mai este încă prezent.

P: durere cu caracter de colică în regiunea lombo-abdominală,E: spasmul musculaturii netede prin vecinătatea

Pacientul să exprime diminuarea durerilor lombo-abdominale.

-am observat caracterul durerii, intensitatea, localizarea, iradierea, momentele de apariţie şi factorii care atenuează durerea sau influenţează apariţia durerii,-am aplicat căldură

-am administrat la indicaţia medicului antispastice şi analgezice: Papaverină f. IIScobutil f. IIPiafen f. II

Pacientul prezintă dureri de intensitate mai mică.

30

calculului de la nivelul ureterului,S: văicăreli, mişcări continui

locală pe regiunile dureroase ( sub forma de căldură uscată- termofor sau căldură umedă –îmbăiate cu apă fierbinte).

P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ,E: prezenţa calculilor,S: polakiurie, disurie, urine hipercrome.

Pacientul să elimine în cantitate normală, fără dureri şi urinele să fie clare şi transparente.

-am observat poluarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide pentru a favoriza eliminarea calculilor şi a preveni apariţia complicaţiilor (peste 2 l/zi).

- am colectat urina pentru examen sumar de urină, testul Addis Hamburger.

T. Addis

Nr. hematii=2.000/minutNr. leucocite=3.000/min.Debitul urinar=0,4ml/minutExamen sumar

de urină

Albumină=urme fineGlucoză=absentEpitelii plate: rareLeucocite=rareMucus frecvent urat amorf

P: dificultatea de a se alimenta,E: senzaţie de greaţă, S: inapetenţă

Pacientul să exprime diminuarea senzaţiei de greaţă pentru a se putea alimenta.

-am explorat gusturile pacientului asupra alimentelor permise,-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă: 27 cal./kg/corp/zi,-am învăţat pacientul să inspire profund,-am asigurat respectarea regimului renal permis în funcţie de natura calculului; se recomandă: lapte şi derivate din lapte, multe legume, zarzavaturi şi fructe.

- am pregătit pacientul pentru urografie: dietetic (alimente ce nu conţin celulozice şi reziduri multe); medicamentos (cărbune animal 1tb de trei ori/zi; triferment 1 tb. de 3 ori/zi).

Pacientul se alimentează mai bine, senzaţia de greaţă fiind mai diminuată.

31

P: mobilizare diminuată,E: prezenţa durerilor lombo-abdominale, S: postură neadecvată la ridicarea din pat.P: mobilizare insuficientă,E: aplicarea tratamentului curativ igienic şi medicamentos,S: restricţia mobilizării

Pacientul să se mobilizeze bine şi să aibă o postură adecvată.Pacientul să înţeleagă şi să respecte repausul fizic în perioada dureroasă.

-am observat gradul de afectare a mobilităţii şi am ajutat pacientul în satisfacerea nevoilor afectate-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase,-am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientului

Datorită diminuării durerilor mobilizarea pacientului este mai puţin afectată.Pacientul a înţeles necesitatea repausului şi-l respectă.

P: insomnie,E: dureri colicative lombo-abdominale, nelinişte,S: dificultatea de a se odihni, ore insuficiente de somn

Pacientul să se poată odihni atâtea ore câte îi sunt necesare organismului de a se simţi relaxat.

-am observat modul în care se odihneşte pacientul şi identificat cauza insomniilor,-am învăţat pacientul să facă tehnici de relaxare care să-i favorizeze somnul (exerciţii de respiraţie prin inspiraţie şi expiraţie).

- am administrat la indicaţia medicului: Diazepam 10mg tb I seara la culcare.

Pacientul prezintă un somn agitat nesimţindu-se relaxat în cursul zilei.

P: creşterea temperaturii corpului peste valorile normale, E: prezenţa durerilor lombare colicative,S: subfebrilitate (37,2 grade Celsius).

Pacientul să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice.

-am termometrizat pacientul şi am notat valoarea în foaia de temperatură: 37,2 grade Celsius,-am aerisit încăperea,-am aplicat comprese reci pe frunte.

Pacientul este afebril

P: modificarea frecvenţei respiraţie şi a pulsului,

Pacientul să aibă respiraţii şi pulsaţii de

-am măsurat: pulsul, respiraţia şi T A şi le-am notat în F.O.,-am umezit aerul din

- am recoltat sânge pentru: Timol, Reacţie la ZnSO4, Acid

R=19 resp/minutAV=82 p/minTA=140/80 mm

32

E: dureri colicative lombo-abdominale,S: tahipnee şi tahicardie.

frecvenţă normală.

încăpere,-am recomandat pacientului repaus la pat asigurându-i un aport suficient de lichide.

uric, Creatinină, Glicemie, TGP, Hemoleucogramă, VSH.

HgTimol=2 uMLZnSO4=5 uSHAcid uric=7 mg%Creatinină=1,5 mg%Glicemia=99 mg%TGP=11 UIHb=15,5 g%Ht=48%Leucocite=5600/mm3Neutrofile segm=66%Eozinofile=2%Limfocite=2,8%Monocite=4%VSH=10 mm/h

P: alterarea umidităţii tegumentelorE: subfebrilitate, agitaţieS: transpiraţie

Pacientul să aibă o stare de bine şi confort fizic

-am învăţat pacientul şi ajutat să-şi facă toaleta de câte ori este nevoie.-am învăţat pacientul să poarte îmbrăcăminte lejeră, precum şi şosete de bumbac şi să le schimbe frecvent

Datorită scăderii temperaturii tegumentele sunt mai uscate dar nu în limite fiziologice deoarece pacientul este agitat

P: insuficientă cunoaştere a bolii şi mijloacelor de prevenireE: lipsa de informaţie şi de cunoaştere a mijloacelor ce folosesc la menţinerea sănătăţii S: cerere de informaţie privind boala şi măsurile de

Pacientul să cunoască mijloacele de prevenire, tratare a bolii şi importanţa regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.

-am învăţat pacientul despre factorii favorizanţi ai bolii: consumul scăzut de lichide, alimentaţia unilaterală, staza urinară, infecţia urinară, modificarea pH-ului urinei,-am învăţat pacientul să nu consume; carne mai ales de animal tânăr, viscere, afumături, conserve de legume şi carne, cafea, cacao, brânză

Pacientul este dornic să înveţe măsurile de prevenire a bolii şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.

33

prevenire frământată, ciuperciP: dificultatea de a desfăşura activităţi recreativeE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominale, nelinişteS: imposibilitatea concentrării asupra unei activităţi recreative.

Pacientul să exprime dispariţia sentimentului de nelinişte pentru a se putea concentra asupra activităţilor recreative.

-am explorat gusturile şi interesul pacientului pentru anumite activităţi recreative-am îndemnat pacientul să citească cărţi, reviste, ziare cu subiecte interesante care să-i distragă atenţia de la preocupările sale interioare.

Deoarece durerile au mai cedat şi pacientul sa mai obişnuit cu atmosfera din spital, este interesat să citească şi să desfăşoare activităţi recreative.

P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, absenţa persoanei semnificativeS: aparenţă tristă nelinişte.

Pacientul să-şi exprime dispariţia sentimentului de singurătate, să nu mai fie trist şi neliniştit.

-am învăţat pacientul să aibă o atitudine de receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate

Sentimentul de singurătate nu mai persistă pacientul obişnuindu-se cu atmosfera din spital, nu mai este trist şi nici neliniştit.

P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: văicăreli, mişcări continui.

Pacientul să exprime dispariţia durerii

-am notat în foaia de observaţie gradul de diminuare al durerii şi localizarea ei-am redat încrederea pacientului cu privire la evoluţia durerii, spunându-i că aceasta este o stare trecătoare

-am administrat la indicaţia medicului antispastice şi analgezice; Papaverină f II/zi, Scobutil f II/zi, Piafen f II/zi

Durerea persistă în regiunea lombară stângă.

P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor

Pacientul să elimine în cantitate normală, fără dureri şi urinele să fie clare şi

-am observat culoarea şi aspectul urinei-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide-am pregătit pacientul pentru urografie:

- efectuează ecografie renală

Pacientul nu mai prezintă dureri la micţiune.

34

S: polakiurie, disurie, urine hipercrome

transparente. administrând 2 linguri ulei de ricin P.O.

P: InapetenţăE: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

Pacientul să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă

-am calculat necesarul de calorii pe 24 h în funcţie de vârstă şi activitate,-am învăţat pacientul să respecte regimul alimentar prescris şi să consume cantităţi mari de lichide (2.000-3.000 ml/zi),-am pregătit pacientul pentru urografie: în ziua precedentă bolnavul a consumat un regim hidric: supe, limonade, ceai; la cină am servit pacientul cu o cană cu ceai şi pâine prăjită şi am administrat: Triferment 1 tb de 3 ori/zi, cărbune animal 1tb de 3 ori/zi

Pacientul nu mai prezintă senzaţie de greaţă şi deci, se poate alimenta.

Rezultatul

urografiei

Nu se văd calculi radiopaci.

P: mobilizare afectatăE: prezenţa durerilor lombare (dar mai diminuate)S: postură neadecvată la ridicarea din pat.

Pacientul să se poată mobiliza fără dureri la diferite mişcări şi să aibă o postură adecvată.

- am observat felul în care pacientul se mişcă, merge, se mobilizează pentru căpătarea independenţei faţă de această nevoie.

Pacientul se mobilizează bine datorită faptului că durerile sau diminuat foarte mult.

P: dificultatea de a se odihniE: singurătate, lipsa de cunoaştere a mijloacelor de relaxareS: ore insuficiente de somn

Pacientul să se poată odihni pentru a se simţi relaxat

-am învăţat pacientul tehnici de relaxare şi exerciţiu care să-i favorizeze somnul: citirea unor cărţi, ascultarea unor casete cu muzică clasică,-am servit pacientul seara la culcare cu o cană cu lapte cald

- am administrat la indicaţia medicului: Diazepam tb I seara la culcare

Pacientul se odihneşte circa 6 ore pe noapte.

35

P: modificarea frecvenţei respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerilor lombareS: uşoară tahipnee şi tahicardie

Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă normală

-am aerisit salonul şi am umezit aerul din încăpere,-am observat prezenţa mişcărilor respiratorii şi a pulsului şi am notat în foaia de temperatură

R=16 respiraţie/minut

P: alterarea umidităţii tegumentelorE: agitaţieS: transpiraţie

Pacientul să aibă o stare de bine şi confort fizic

-am învăţat şi ajutat pacientul să-şi facă toaleta de câte ori este nevoie,-am învăţat pacientul să poarte şosete de bumbac şi să le schimbe frecvent, precum şi îmbrăcăminte lejeră

Pacientul prezintă transpiraţie dar în limite fiziologice

P: eliminarea urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor (calculii sunr urici)S: polakiurie şi urine hipercrome

Pacientul să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente.

-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide pentru a favoriza diureza şi eliminarea consecutivă a calculului.

Cantitatea de urină emisă fiind de: 1.000 ml/24h.Bolnavul a eliminat un calcul în cursul zilei de astăzi.

P: durere în regiunea lombară stângăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: mişcări continui

Pacientul să exprime dispariţia senzaţiei de durere.

-am notat în foaia de observaţie dacă pacientul mai prezintă dureri sau nu şi intensitatea lor dacă sunt prezente,-am învăţat pacientul că trebuie să aibă o alimentaţie echilibrată în principii pentru a preveni apariţia recidivelor şi să consume cantităţi mari de lichide.

- am administrat la indicaţia medicului; Papaverină tb II, Piafen tb II

Pacientul nu mai prezintă dureri vii, dar ele sunt prezente.

36

P: dificultatea de a se odihniE: lipsa persoanei semnificativeS: ore insuficiente de somn.

Pacientul să se poată odihni.

-am servit pacientul cu o cană cu lapte cald seara la culcare,-am încurajat pacientul spunându-i că în curând va merge acasă.

Pacientul se odihneşte 8 ore pe noapte.

P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: urine hipercrome

Pacientul să aibă urine clare şi transparente

-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate mare de lichide

Pacientul nu mai prezintă

Astăzi 18.02.2013, bolnavul se externează afebril, fără tulburări de micţiune, dar cu o uşoară sensibilitate lombară stângă. Recomandări: - respectarea regimului igieno-dietetic

- control clinic şi ecografic peste 10 zile.

37

TRATAMENT

Medicamentul Formă de prezentare Mod de acţiune Indicaţii Administrare1. Papaverină

Comprimate conţinând papaverină hel. 100 mg (flacon cu 30 bucăţi); fiole a 1ml şi 2 ml soluţie apoasă conţnând papaverină hel 40 mg respectiv 200 mg. (cutie cu 10 şi 100 bucăţi).

Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede; efectul se menţine cca. 2 h. După administrarea orală şi 40, respectiv 20 minute, după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă.

Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, migrenă, sindrom anginos, stare post-infarct, tulburări circulatorii ale extremităţilor, angiopatie diabetică. Stări spastice ale musculaturii netede digestive şi biliare: spasm piloric, constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară hipertonă, colici biliare, dismenoree.

Oral 1 comprimat (100 mg.), la nevoie 3-5 comprimate/zi; injecţie intramusculară sau perfuzie intravenoasă lentă (diluată în soluţie de clorurată sau glucozată izotonic, la un pH de cel mult 6), 40-200 mg. o dată

2. Scobutilul (scopalomine, butyl bromide, buscolysin, boscopan)

Comprimate conţinând butil-scopolamina, bromură 10 mg. (flacon cu 20 buc.); supozitoare conţinând butil-scopulamina bromură 10 mg. Sau 7,5 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 1 ml sol. Apoasă injectabilă

Antispastic digestiv şi genito-urinar prin acţiune parasimpatolitică şi slab ganglioplegică; antisecretor gastric. Absorbţia intestinalăeste slabă iar durata de

Colici intestinale biliare, ureterale, spasm piloric sau decardia, ulcer gastro-duodenal, dismenoree, retenţie de lohii; pentru

Adulţi, orali câte 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori pe zi; intramuscular sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie. Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori pe zi.

38

conţinând butil;-scopolamină bromură 10 mg. (cutie cu 10 buc.).

acţiune relativ scurtă; forma injectabilă este mai activă

efectuarea duodenografiei hipotone şi diagnosticul diferenţial radiologic între spasmele funcţionale şi stenoza organică.

3. Algocalmin (noramidopyriniu, methansulfonate sodium, metamizol natrium, analgin, algopirin).

Comprimate conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 500 mg. (benzi de ciolofan, flacon cu 10 buc.); supozitoare conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 1 g sau 300 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml. Soluţie apoasă injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat de sodiu 1 g.

Analgezic, antipiretic şi antiinflamator slab, antispastic.

Cefalee, nevralgii, dureri reumatismale articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare, ureterale.

Adulţi; 1 comprimat, 1 supozitor a 1 g. Sau la nevoie, 1 fiolă intramuscular sau intravenos lent (cel mult 1 ml./minut), repetând eventual fără a depăşi 2 g. în 24 h. Copii până la 3 ani, 10-50 mg. Oral de 1-4/zi; 4-15 ani, 25-150 mg. Oral sau 300 mg. Rectal de 1-4/zi; la nevoie intramuscular 0,1-0,8 g. ( 0,2-1,6 ml) după vârstă.

4. Piafen (baralgin)

Comprimate conţinând noramidopirină metansolfonat 0,5 g., pitofenonă clorhidrat 5 mg. Şi fenpiramidă bromometilat 0,1 mg.; supozitoare conţinând noramidopirină metansulfonat 1 g., pitofenonă clorhidrat 10 mg. Şi fenopipramidă bromometilat 0,1 mg.; fiole a 5 ml. Soluţie injectabilă conţinând

Analgezic prin noramidopirină metansulfonat, antispastic musculotrop şi atropinic prin pitafenonă ş flupipramidă.

Colică ureterală, colică biliară, diskinezii biliare, colite, dismenoree, migrenă şi alte forme de cefalee.

Injecţii intramusculare profund sau intravenos lent (1-1,5 ml/minut), 1-3 fiole/zi; oral, câte 2 comprimate de 1-3/zi; rectal, 1 supozitor de 1-3/zi

39

noramidopirină metansulfonat 2,5 g, pitofenonă clorhidrat 10 mg şi fenpipramidă bromometilat 0,1 mg.

5. Diazepam (faustan, relanium, seduxen, valium).

Comprimate conţinând diazepam 2 mg şi 10 mg; fiole a 2 ml soluţie injectabilă conţinând diazepam 10 mg.

Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant şi anticolvusivant, antispastic uterin slab parasimpatoritic; Efectul este rapid, de durată relativ scurtă la începutul tratamentului, dar durabilă la prelungirea acestuia.

Stări de anxietate în nevroze, sindrom de menopauză, stări depresive cu agitaţie; insomnii prin anxietate; pentru sedare, în cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare în boli reumatice, traumatisme, fracturi, tetanos, stări de rău epileptic, eminenţă de avort sau creştere prematură, uşurarea naşterii în caz de hipertonie uterină.

Oral la adulţi şi copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2/zi (după situaţie); la bătrâni 2 mg de 1-2/zi; la copiii mici câte 1-2 mg de 2/zi (se poate creşte cu prudenţă, până la 0,5 mg/kilo/corp şi zi). Intramuscular sau intravenos lent cu multă prudenţă la adulţi şi la copiii mari 2-20 mg (se poate repeta după 3-4 h), în tetanos 200-400 mg./zi; la copii mici 0,1-0,25 mg o dată (se repetă la nevoie după 15-30minute).

6. Odistan (urografin, uramiro, uropolinum, disotrast, amidotrizoate)

Fiole a 20 ml soluţie apoasă injectabilă intravenos conţinând amidotrizoat meglumat 75% (cutie cu 1 fiolă+ 1 fiolă-test de 1 ml.)

Produs de contrast triiodat

Urografie intravenoasă, ienografie ascendentă, cistografie, plebografie şi arteriografie.

7. Triferment Drajeuri conţinând tripsină 18 uw, lipază

Preparat enzimatic

Pancreatită cronică,

Câte 1-4 drajeuri cu apă, după mesele

40

6 uw şi amilază (putere amilolitică) 6,5 g

digestiv, cuprinde fermenţi pancreatici, proteolitici, lipolitici şi amilolitici.

fibroză chistică pancreatică (la copii), dispepsi de putrefacţie şi fermentaţie, tulburări digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienţă secretorie a pancreasului (profilactic şi curativ), tulburări digestive în cursul tratamentului cu sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.

principale.

8. Cărbune medicinal animal

Absorbant al gazelor din intestin, dezodorizant, catalizează oxidarea şi distrugerea toxinelor microbiene.

Infecţii intestinale, diaree, colită de fermentaţie, balonări postprandiale, intoxicaţii cu alcaloizi şi alte substanţe toxice.

Sub formă de pulbere 10-15 g/zi (ca atare sau asociat cu alte substanţe medicamentoase) sau comprimate 0,50-4 –6 g/zi.

41

STUDIU DE CAZ II

Nume: D.

Prenume: I

Vârsta: 18 ani

Sex: feminin

Domiciliu: judeţul Vaslui, Loc. Bârlad,

Date despre spitalizare

Data internării anul 2013, luna 3, ziua 6

Data externării: anul 2013, luna 3, ziua 13

Motivele internării: -dureri colicative lombo-abdominale drepte, iradiate anterior în

hipogastru, flancul drept şi organele genitale externe;

- polakiurie;

- disurie;

- greţuri

- vărsături.

Diagnosticul la internare:

- Colică renală dreaptă,

- Litiază ureterală dreaptă.

Situaţia familială şi socială

Situaţia familială: necăsătorită

Situaţia socială: elevă

Condiţii de locuit: bune, locuieşte împreună cu părinţii.

Antecedente:

a) Heredo-colaterale: tată-litiază renală

b) Personale (fiziologice şi patologice): prima menstruaţie la 14 ani,

apendicectomie în anul 2008;

c) Factorii de risc legaţi de modul de viată: consumă alimente bogate

în celulozice, ciocolată şi nu consumă multe lichide.

42

Istoricul bolii

Debut brusc în urmă cu 3 zile, cu dureri colicative localizate în lomba dreaptă, iradiate

anterior în flancul drept, organele genitale externe şi hipogastru, însoţite de greţuri şi

vărsături, polakiurie şi disurie.

Situaţia la internare: Î=1,69 cm, G=58 kg, TA=100/60 mmHg, T=37,2 grade Celsius,

R=21 resp./minut, AV=82 puls/minut, Văz bun, Auz bun.

43

STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. A respira şi avea o bună circulaţie: uşoară tahipnee şi tahicardie datorită prezenţei

durerii lombo-abdominale, a subfebrilităţii şi stării de agitaţie.

Torace normal conformat. Amplitudine superficială. Zgomote cardiace ritmice AV=82

puls/minut, TA=100/60 mmHg. Artere periferice pulsatile.

2. A bea, a mânca . Inapetenţă determinată de senzaţia de greaţă, vărsături. Abdomen

suplu, dureros spontan şi la palpare în flancul drept şi hipogastru. Ficat şi splină în

limite normale.

3. A elimina . Lojă renale suple, dureroase spontan şi la palpare. Semnul Giordano drept

pozitiv. Polakiurie, disurie, urine hipercrome la emisie. Scaun prezent. Perspiraţie

fiziologică. Transpiraţie-transpiră puţin. Vărsături alimentare cantitatea aproximativ

200 g.

4. A se mişca şi a avea o bună postură . Sistemul osteo-articular integru. Ţesutul celular

musculo-adipos slab reprezentat. Ganglioni superficiali nepalpabili. Mobilitate

articulară normală, mobilizarea este afectată în perioadele dureroase.

5. A dormi, a se odihni. Pacienta este agitată, nu se odihneşte bine noaptea, orele de

somn fiindu-i insuficiente pentru a se simţi relaxată.

6. A se îmbrăca şi dezbrăca. Este capabilă să se îmbrace şi dezbrace singură, fără ajutor.

7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale . Temperatura corpului se

încadrează în limitele normale specifice colicii reno-ureterale (uşoară, subfebrilitate)

T=37,2 grade Celsius.

8. A fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele . Tegumente şi mucoase

integre, moderat palide, îngrijite, fără leziuni cu o uşoară umiditate.

9. A evita pericolele . Datorită prezenţei durerilor colicative, polakiuriei, disuriei, urinei

hipercrome şi vărsăturii pacienta necesită tratament şi un regim alimentar care să

prevină formarea de noi calculi, mărirea celor existenţi sau apariţia complicaţiilor.

10. A comunica . Pacienta nu comunică foarte mult cu persoanele din cameră şi personalul

medical, dar respectă indicaţiile primite în legătură cu tehnicile pe care urmează să le

aplice în vederea efectuării analizelor.

11. A-şi practica religia; ortodoxă nepracticantă.

44

12. A se recrea . Nevoia îi este diminuată datorită durerii lombare colicative şi vărsăturii,

neputându-se concentra asupra unor activităţi recreative. Necesită o antrenare în

activităţi recreative. Înainte îii plăcea să citească proză şi să privească la televizor.

13. A fi util . Pacienta îşi satisfăcea această nevoie prin ajutarea mamei la treburile casnice

(în timpul său liber), iar cea mai mare parte a timpului îl acordă pregătirii sale pentru

orele de curs.

14. A învăţa . Pacienta nu are cunoştinţe prea multe în ce priveşte bola şi factorii de risc

care au determinat-o. Necesită educaţie pentru sănătate mai ales în ceea ce priveşte

regimul alimentar.

Aspecte psihologice

a) Starea de conştienţă: conştientă, orientată temporo-spaţial şi la propria

persoană;

b) Comportament: puţin agitat;

c) Mod de internare: a venit cu mama la spital;

d) Particularităţi: pacienta afirmă că a mai fost o singură dată în spital, îii displace

foarte mult să stea în spital.

Aspecte sociologice

a) Mod de viaţă: trăieşte împreună cu părinţii;

b) Mediul: urban;

c) Particularităţi: pacienta era o persoană sociabilă, îi plăcea foarte mult să se întâlnească

cu colegii şi să meargă împreună în oraş;

d) Probleme sociale: pacienta deşi este vizitată de colegi şi părinţi se simte singură şi din

această cauză nu prea comunică.

45

NEVOI AFECTATE

1. Nevoia de a comunica: comunicare ineficace datorită internării în spital,

schimbarea modului de viaţă.

2. Nevoia de a evita pericolele: durere colicativă în regiunea lombară, polakiurie

şi disurie determinate de prezenţa cristalelor de oxalat de Ca.

3. Nevoia de a elimina: urine hipercrome, disurie, polakiurie din cauza eliminării

urinare insuficiente cantitativ şi calitativ.

4. Nevoia de a bea şi a mânca: dificultatea de a se alimenta datorită senzaţiei de

greaţă, inapetenţei şi vărsăturilor.

5. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale: subfebrilitate

(T=37,2 grade Celsius) determinată de prezenţa durerilor colicative.

6. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: tahipnee cu polipnee

determinată de creşterea temperaturii corpului (T=37,2 grade Celsius) şi

prezenţa durerilor lombare colicative AV=82 puls/minut, R=21 resp/minut.

7. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: mobilizare insuficientă impusă

de conduita terapeutică în ceea ce priveşte aplicarea tratamentului curativ,

igienic şi medicamentos.

8. Nevoia de a dormi, a se odihni: pacienta este agitată, nu se odihneşte bine,

orele de somn fiindu-i insuficiente.

9. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele:

alterarea umidităţii tegumentelor datorită agitaţiei şi subfebrilităţii.

10. Nevoia de a învăţa: lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire, tratare şi

complicaţiile bolii.

11. Nevoia de a se recrea: dificultatea de a se recrea datorită imposibilităţii de

concentrare asupra unor activităţi recreative. Necesită o antrenare în activităţi

recreative.

46

EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR

INTERPRETAREA DATELOR

Analize hematologice Valori normale Interpretare

Rezultate:

Hb=13g% Hb=13+/- 2g% Leococitoză

Ht=39% Ht=41+/- 5%

Leucocite=9300/mm 3 Leucocite=4.000/8000/mm 3

Neotrofile segmentate=79% Neotrofile=60-70%

Limfocite=15% Limfocite=20-30%

Eozinofile=2% Eozinofile=1-3%

Monocite=4% Monocite=4-8%

Analize biochimice

Glicemia=83 mg% Glicemia=70-110 mg%

Creatinina=1,1 mg% Creatinina=0,5-1,2 mg%

Acid uric=5,20 mg% Acid uric=2-5 mg%

R.Timol=2uML R. Timol=2-4uML

R la ZnSo4=5uSH R la ZnSo4=6-12uSH

Analiza urinii

Urina 3h se examinează la microscop/minut

Proba Addis-debitul urinar 0,7 ml/min.

Examen sumar de urină:

- nr. leucocite=3.300/minut nr. de leucocite=1.000-2.000/minut Leucociturie

- nr. hematii=2600/minut nr. hematii=100-1.000/minut Hematurie

- densitatea=1011

- albumină=absent

- sediment: epitelii late relativ rare,

leucocite relativ rare, hematii relativ

rare, mucus frecvent oxalat de calciu.

Urocultură: sterilă

47

Ecografie renală bilaterală. Rinichi drept aspect de hidronefroză incipientă, ureterul dilatat în

porţiunea terminală. Rinichiul stâng normal.

Urografie: opacitate calcară în aria renală.

48

PLAN DE NURSING CAZ NR II

Dg. de nursing Obiective Interventii EvaluareP: comunicare ineficace la nivel afectivE: durere, anxietateS: neîncredere, contact necorespunzător cu realitatea

P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, anturaj necunoscutS: aparenţă tristă

Pacienta să comunice cu persoane din anturaj şi personalul medical pentru a-şi exprima sentimentele de teamă.

Pacienta să fie cooperantă, să încerce să stabilească legături semnificative pentru a-i diminua sentimentul de singurătate.

-am învăţat pacienta să aibă o atitudine de receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical,-am încurajat pacienta privind evoluţia bolii explicându-i scopul şi natura intervenţiilor.-am aşezat pacienta în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune,-am învăţat pacienta să menţină legături cu persoanele apropiate

Pacienta comunică cu persoanele din cameră şi cu personalul medical.

Sentimentul de singurătate mai este încă prezent.

P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calculului de la nivelul ureteruluiS: văicăreli, mişcări continui

Pacienta să-şi exprime diminuarea durerilor lombo-abdominale

-am observat caracterul durerii, intensitatea, momentele de apariţie, localizarea, iradierea şi factorii care atenuează durerea sau influenţează apariţia durerii-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase

- am administrat antispastice şi analgezice: 1.Papaverină f II 2.Scobutil f II 3.Piafen f II

Pacienta prezintă dureri de intensitate mai mică.

P: eliminarea urinară inadecvată

Pacienta să elimine în cantitate

-am observat culoarea şi aspectul urinei,

-am colectat urina pentru examen

Proba Addis- Hamburger.Nr.

49

cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie, disurie, urinei hipercrome

normală, fără dureri, urinele să fie clare şi transparente

-am învăţat pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide, pentru a favoriza eliminarea calculilor şi a preveni apariţia complicaţiilor (2-3 l/zi cură de diureză).

sumar de urină şi Proba Addis-Hamburger

hematii=2.600/minNr. leucocite=3.300/minDebitul urinar=0,7 ml/minutExamen sumar de urină; -densitate 1011,-albumină=urme fine,sendiment,-epitelii plate relativ rare-leucocite frecvente,-hematii frecvente ,-mucus frecvent oxalat de Ca.

P: dificultatea de a se alimentaE: greaţă şi inapetenţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

P: greţuri şi vărsăturiE: anxietate, agitaţieS: vărsături alimentare în cantitate mică (aprox. 200 g)

Pacienta să exprime diminuarea senzaţiei de greaţă pentru a se putea alimenta.

Pacienta să nu mai prezinte vărsături alimentare şi greţuri

-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă 27,6 calorii / kg corp/zi,-am învăţat pacienta să inspire profund,-am asigurat respectarea regimului renal prescris în funcţie de natura calculului. Se recomandă brânză proaspătă, unt în cantitate mică, pâine desodată (puţin mai veche) carne slabă, peşte.-am învăţat pacienta să ingere cantităţi mari de lichide.

-am oferit bolnavei o tăviţă renală pentru a-şi

-am pregătit bolnava pentru urografie,-am administrat medicaţia în vederea pregătirii bolnavei pentru urografie; Triferment, Cărbune animal 2tb de 3 ori/zi

Pacienta respectă regimul şi se alimentează mai binişor datorită diminuării senzaţiei de greaţă.

Pacienta nu mai prezintă vărsături

50

capta vărsăturile şi am protejat lenjeria de pat cu muşama şi aleză,

-am învăţat pacienta să inspire profund

P: modificarea temperaturii corpuluiE: prezenţa durerilor lombare colicativeS: subfebrilitate (37,2 grade Celsius)

Pacienta să prezinte temperatura corpului în limite normale.

-am măsurat temperatura şi notat în foaia de observaţie,-am aerisit salonul,-am asigurat purtarea unei îmbrăcăminte lejere,-am aplicat comprese reci pe frunte

Temperatura corpului a scăzut la normal.

P: modificarea frecvenţei respiraţiei şi a pulsuluiE: subfebrilitate, prezenţa durerilor colicative lombareS: tahicardie şi tahipnee

Pacienta să prezinte respiraţie şi pulsaţii normale.

-am măsurat respiraţia şi bătăile corpului şi am notat valorile în foaia de observaţie.AV=82 pulsaţii/minut,R=21 resp./minut,- am recoltat sânge pentru determinarea HLG, Glicemiei, Creatinină, Acid uric, R.Timol, R la ZnSo4

Hb=13 g%Ht=39%Leucocite=9300 mm3Neutrofile=79%Leucocite=15%Eozinofile=2%Monocite=4%Glicemia=83 mg%Acid uric=5,20 mg%R.Timol=2uMLR la ZnSo4; 5uSH

P: mobilizare insuficientăS: conduită terapeutică în ce priveşte aplicarea tratamentului curativ, igienic

Pacienta să înţeleagă necesitatea repausului la pat.

-am explicat pacientei că în perioada dureroasă este necesar repausul la pat pentru a-şi face efectul antisepticele şi

Pacienta a înţeles necesitatea repausului la pat şi efectuează eforturi mici.

51

şi medicamentos, prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS: repaus la pat în perioada dureroasă

pentru a putea aplica căldură locală,-după trecerea perioadei dureroase am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientei.

P: imposibilitatea de a se odihniE; durere colicativă lombo-abdominală, stare de nelinişteS: ore insuficiente de somn corespunzătoare nevoilor organismului.

Pacienta să se odihnească şi să doarmă liniştită.

-am aerisit salonul şi am asigurat liniştea,-am învăţat pacienta să facă exerciţii de relaxare care să-i favorizeze somnul.

Bolnava s-a odihnit 6h pe noapte.

P: tegumente umedeE: subfebrilitate, agitaţieS: transpiraţie.

Pacienta să nu mai prezinte transpiraţii.

-am ajutat şi învăţat pacienta să-şi menţină tegumentele curate şi uscate,-am asigurat îmbrăcăminte lejeră.

Tegumentele şi mucoasele sunt menţinute curate dar pacienta mai prezintă o uşoară umiditate.

P: insuficientă cunoaştere a bolii şi mijloacelor de prevenireE: lipsa de informare şi de cunoaştere a mijloacelor ce folosesc la menţinerea

Pacienta să dobândească cunoştinţe despre boală, tratament, complicaţii şi mai ales importanţa regimului alimentar în menţinerea

-am informat pacienta despre factorii favorizanţi ai bolii: consumul scăzut de lichide, alimentaţia unilaterală,-am informat pacienta că în cazul ei nu

Pacienta a fost receptivă la informaţii şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.

52

sănătăţiiS: cerere de informaţii privind boala şi măsurile de prevenire

sănătăţii. trebuie să consume zahăr mult, legume bogate în acid oxalic: fasolea, mazărea verde, pătrunjel, morcov, spanac, sfecla, ceaiul tare şi unele fructe: căpşuni, fragi, coacăze

P: dificultatea de a desfăşura activităţi recreativeE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominale, agitaţieS: imposibilitatea concentrării asupra unei activităţi recreative

Pacienta să exprime diminuarea agitaţiei pentru a se putea concentra asupra activităţilor recreative

-am explorat gusturile pacientei pentru anumite activităţi recreative,-am indicat pacientei să citească cărţi, reviste cu subiecte interesante, să asculte muzică ca să se simtă relaxată şi care să-i distragă atenţie de la preocupările sale interioare

Pacienta este interesată să citească şi să desfăşoare activităţi recreative deoarece durerile au mai diminuat.

P: singurătateE: schimbarea modului de viaţăS: aparenţă tristă

Pacienta să stabilească legături semnificative cu alte persoane pentru a-i dispărea sentimentul de singurătate

-am învăţat pacienta să menţină legături cu persoanele apropiate,-am aşezat pacienta în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune

Sentimentul de singurătate nu mai este prezent, pacienta obişnuindu-se cu atmosfera din spital.

P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominală

Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de durere

-am observat şi notat în foaia de observaţie caracterul durerii,

-am administrat antispastice şi analgezice:

Durerile sunt persistente dar de intensitate mai mică.

53

E: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calculului de la nivelul ureteruluiS: văicăreli, mişcări continui

intensitatea, localizarea durerii şi iradierea durerii,-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase

Papaverină f II Scobutil f II Piafen f II

P: eliminarea urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie, disurie, urinei hipercrome

Pacienta să elimine în cantitate normală, fără dureri, urinele să fie clare şi transparente

-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide pentru a favoriza eliminarea calculilor (2-3 l/zi cură de diureză).

-am colectat urina pentru Proba Addis-Hamburger

Proba Addis-HamburgerDebitul urinar=0.7 ml/minutNr. hematii=2.600/minutNr. leucocite=2,100/minut

P: inapetenţăE: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă

-am învăţat pacienta să inspire profund,-am învăţat pacienta să respecte regimul alimentar prescris şi sa consume cantităţi mari de lichide,-am pregătit pacienta pentru urografie: la cină am servit pacienta cu o cană cu ceai şi pâine prăjită,-am administrat 2 linguri ulei de ricin în seara precedentă efectuării urografiei

-am administrat Triferment şi Cărbune animal 1tb de 3ori/zi

Pacienta respectă regimul prescris şi se alimentează binişor.

54

P: mobilizare insuficientăE: conduită terapeutică în ce priveşte aplicarea tratamentului curativ, igienic şi medicamentos, prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS: repaus la pat în perioada dureroasă

Pacienta să înţeleagă necesitatea repausului la pat.

- am explicat pacientei că în perioada dureroasă este necesar repausul la pat, pentru a-şi face efectul antispasticele şi pentru a putea aplica căldura locală

Pacienta a înţeles necesitatea repausului la pat şi îl respectă.

P: dificultatea de a se odihniE: durere colicativă lombo-abdominalăS: ore insuficiente de somn

Pacienta să se odihnească suficient

-am aerisit salonul şi am asigurat liniştea,-am învăţat pacienta să facă exerciţii de relaxare care să- favorizeze somnul

Pacienta s-a odihnit 7h/noapte.

P: modoficarea frecvenţei respiratorii şi a pulsuluiE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS: uşoară tahipnee şi tahicardie

Pacienta să prezinte respiraţii şi pulsaţii normale

-am măsurat respiraţie şi bătăile cordului ş am notat valorile în foaia de observaţie

AV=78 pulsaţii/minutL=18 resp./minut

Pacienta prezintă respiraţii şi pulsaţii normale.

P: alterarea umidităţii tegumentelorE: agitaţieS: uşoară transpiraţie

Pacienta să nu mai prezinte transpiraţii

-am învăţat şi ajutat pacienta să-ş- menţină tegumentele uscate şi curate,-am asigurat îmbrăcăminte

Pacienta nu mai prezintă transpiraţii

55

lejerăP: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie, urine hipercrome la emisie

Pacienta să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente.

-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacienta să ingere 2-3 lceai/zi

-am colectat urina pentru examen sumar de urină

Rezultatul urografiei: opacitate calcară în aria renală.Examen sumar de urină: densitatea=1017Albumină=absentăSediment=epitelii plate rareLeucocite=relativ rareHematii=relativ rare, frecvent oxalat de Ca.

P: dureri în fosa iliacă dreaptăE: deplasarea calculilorS: mişcări continui, agitaţie

Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de durere

-am observat şi notat în foaia de observaţie dacă pacienta mai prezintă dureri sau nu şi intensitatea lor, dacă sunt prezente,-am învăţat pacienta să consume cantităţi mari de lichide

-am administrat antispastice şi analgezice: Papaverină f II, Piafen f I

Persistă dureri în fosa iliacă dreaptă.

P: inapetenţă E: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă

-am învăţat pacienta să inspire profund,-am învăţat pacienta să respecte regimul alimentar prescris şi să consume cantităţi mari de lichide

Pacienta se alimentează cantitativ şi calitativ şi respectă regimul prescris

P: mobilizare insuficientăE: conduită terapeutică în ceea ce priveşte aplicarea tratamentului curativ, igienic şi medicamentos

Pacienta să înţeleagă necesitatea repausului la pat

-am explicat pacientei că în perioada dureroasă este necesar repausul la pat,-am planificat programe de exerciţii fizice după trecerea

Pacienta a înţeles necesitatea repausului fizic şi îl respectă şi efectuează eforturi fizice mici.

56

S: repaus la pat în perioada dureroasă

perioadei dureroase

P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilor de oxalat de CaS: polakiurie

Pacienta să elimine în cantitate normală

-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacienta să ingere 2-3 lceai/zi

-am colectat urina pentru Proba Addis-Hamburger

Proba Addis-Hamburger Debit=0,7 ml/minutLeucocite=1400/minut 12.04 elimină spontan 2 calculi mici constituiţi din oxalat de Ca

P: dureri în fosa iliacă dreaptăE: deplasarea calcululuiS: agitaţie

Pacienta să exprime dispariţia senzaţiei de durere

-am observat şi notat în foia de observaţie caracterul durerii, intensitatea şi iradierea durerii,-am învăţat pacienta să consume cantităţi mari de lichide pentru a preveni apariţia recidivelor.

-am administrat Papaverină t IIIPiafen t II

Persistă o uşoară senzaţie de durere în zona lombară.

Astăzi 13.03.2013 bolnava se externează în stare generală bună, afebrilă cu o uşoară senzaţie de durere în regiunea lombară şi cu următoarele recomandări: - respectarea regimului igieno-dietetic,- control clinic şi ecografic peste 10 zile.

57

TRATAMENT

Medicamentul

Formă de prezentare Mod de acţiune Indicaţii Administrare

1. Papaverină

Comprimate conţinând papaverină hel. 100 mg (flacon cu 30 bucăţi); fiole a 1ml şi 2 ml soluţie apoasă conţnând papaverină hel 40 mg respectiv 200 mg. (cutie cu 10 şi 100 bucăţi).

Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede; efectul se menţine cca. 2 h. După administrarea orală şi 40, respectiv 20 minute, după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă.

Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, migrenă, sindrom anginos, stare post-infarct, tulburări circulatorii ale extremităţilor, angiopatie diabetică. Stări spastice ale musculaturii netede digestive şi biliare: spasm piloric, constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară hipertonă, colici biliare, dismenoree.

Oral 1 comprimat (100 mg.), la nevoie 3-5 comprimate/zi; injecţie intramusculară sau perfuzie intravenoasă lentă (diluată în soluţie de clorurată sau glucozată izotonic, la un pH de cel mult 6), 40-200 mg. o dată

2. Scobutilul (scopalomine, butyl bromide, buscolysin, boscopan)

Comprimate conţinând butil-scopolamina, bromură 10 mg. (flacon cu 20 buc.); supozitoare conţinând butil-scopulamina bromură 10 mg. Sau 7,5 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 1 ml sol.

Antispastic digestiv şi genito-urinar prin acţiune parasimpatolitică şi slab ganglioplegică; antisecretor gastric. Absorbţia intestinalăeste

Colici intestinale biliare, ureterale, spasm piloric sau decardia, ulcer gastro-duodenal, dismenoree, retenţie de

Adulţi, orali câte 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori pe zi; intramuscular sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie. Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori pe zi.

58

Apoasă injectabilă conţinând butil;-scopolamină bromură 10 mg. (cutie cu 10 buc.).

slabă iar durata de acţiune relativ scurtă; forma injectabilă este mai activă

lohii; pentru efectuarea duodenografiei hipotone şi diagnosticul diferenţial radiologic între spasmele funcţionale şi stenoza organică.

3. Algocalmin (noramidopyriniu, methansulfonate sodium, metamizol natrium, analgin, algopirin).

Comprimate conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 500 mg. (benzi de ciolofan, flacon cu 10 buc.); supozitoare conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 1 g sau 300 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml. Soluţie apoasă injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat de sodiu 1 g.

Analgezic, antipiretic şi antiinflamator slab, antispastic.

Cefalee, nevralgii, dureri reumatismale articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare, ureterale.

Adulţi; 1 comprimat, 1 supozitor a 1 g. Sau la nevoie, 1 fiolă intramuscular sau intravenos lent (cel mult 1 ml./minut), repetând eventual fără a depăşi 2 g. în 24 h. Copii până la 3 ani, 10-50 mg. Oral de 1-4/zi; 4-15 ani, 25-150 mg. Oral sau 300 mg. Rectal de 1-4/zi; la nevoie intramuscular 0,1-0,8 g. ( 0,2-1,6 ml) după vârstă.

4. Piafen (baralgin)

Comprimate conţinând noramidopirină metansolfonat 0,5 g., pitofenonă clorhidrat 5 mg. Şi fenpiramidă bromometilat 0,1 mg.; supozitoare conţinând noramidopirină metansulfonat 1 g., pitofenonă clorhidrat 10 mg. Şi fenopipramidă bromometilat 0,1 mg.; fiole a 5 ml.

Analgezic prin noramidopirină metansulfonat, antispastic musculotrop şi atropinic prin pitafenonă ş flupipramidă.

Colică ureterală, colică biliară, diskinezii biliare, colite, dismenoree, migrenă şi alte forme de cefalee.

Injecţii intramusculare profund sau intravenos lent (1-1,5 ml/minut), 1-3 fiole/zi; oral, câte 2 comprimate de 1-3/zi; rectal, 1 supozitor de 1-3/zi

59

Soluţie injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat 2,5 g, pitofenonă clorhidrat 10 mg şi fenpipramidă bromometilat 0,1 mg.

5. Diazepam (faustan, relanium, seduxen, valium).

Comprimate conţinând diazepam 2 mg şi 10 mg; fiole a 2 ml soluţie injectabilă conţinând diazepam 10 mg.

Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant şi anticolvusivant, antispastic uterin slab parasimpatoritic; Efectul este rapid, de durată relativ scurtă la începutul tratamentului, dar durabilă la prelungirea acestuia.

Stări de anxietate în nevroze, sindrom de menopauză, stări depresive cu agitaţie; insomnii prin anxietate; pentru sedare, în cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare în boli reumatice, traumatisme, fracturi, tetanos, stări de rău epileptic, eminenţă de avort sau creştere prematură, uşurarea naşterii în caz de hipertonie uterină.

Oral la adulţi şi copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2/zi (după situaţie); la bătrâni 2 mg de 1-2/zi; la copiii mici câte 1-2 mg de 2/zi (se poate creşte cu prudenţă, până la 0,5 mg/kilo/corp şi zi). Intramuscular sau intravenos lent cu multă prudenţă la adulţi şi la copiii mari 2-20 mg (se poate repeta după 3-4 h), în tetanos 200-400 mg./zi; la copii mici 0,1-0,25 mg o dată (se repetă la nevoie după 15-30minute).

6. Odistan (urografin, uramiro, uropolinum, disotrast, amidotrizoate)

Fiole a 20 ml soluţie apoasă injectabilă intravenos conţinând amidotrizoat meglumat 75% (cutie cu 1 fiolă+ 1 fiolă-test de 1 ml.)

Produs de contrast triiodat

Urografie intravenoasă, ienografie ascendentă, cistografie, plebografie şi arteriografie.

60

7. Triferment

Drajeuri conţinând tripsină 18 uw, lipază 6 uw şi amilază (putere amilolitică) 6,5 g

Preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenţi pancreatici, proteolitici, lipolitici şi amilolitici.

Pancreatită cronică, fibroză chistică pancreatică (la copii), dispepsi de putrefacţie şi fermentaţie, tulburări digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienţă secretorie a pancreasului (profilactic şi curativ), tulburări digestive în cursul tratamentului cu sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.

Câte 1-4 drajeuri cu apă, după mesele principale.

8. Cărbune medicinal animal

Absorbant al gazelor din intestin, dezodorizant, catalizează oxidarea şi distrugerea toxinelor microbiene.

Infecţii intestinale, diaree, colită de fermentaţie, balonări postprandiale, intoxicaţii cu alcaloizi şi alte substanţe toxice.

Sub formă de pulbere 10-15 g/zi (ca atare sau asociat cu alte substanţe medicamentoase) sau comprimate 0,50-4 –6 g/zi.

61

STUDIU DE CAZ NR III

Nume: I

Prenume: E

Vârsta 38

Sex: masculin

Domiciliu: Vaslui, Loc. Barlad str. Vulturului Nr. 10

Date de spitalizare

Data internării: anul 2013, luna 3, ziua 1

Data externării: anul 2013, luna 3, ziua 8

Motivele internării: - dureri colicative lombo-abdominale stângi, iradiate anterior în fosa

iliacă stângă, hipogastru şi organele genitale externe,

- polakiurie,

- disurie,

- greţuri

Diagnosticul la internare: 1) colică renală stângă,

2)litiază ureterală stângă.

Situaţia familială şi socială

Situaţia familială: Căsătorit, are 2 copii,

Situaţia socială: angajat, de profesie zidar,

Condiţii de locuit: bune, locuieşte cu soţia şi copii într-o casă cu trei camere spaţioase,

Antecedente:

a) Heredo-colaterale: fără importanţă,

b) Factori de risc: legaţi de modul de viaţă: consumă alimente bogate în celulozice,

ciocolată şi nu consumă multe lichide, este expus datorită profesiei la intemperii,

curenţi de aer reci, eforturi fizice medii şi majore.

Istoricul bolii

Bolnav în vârstă de 38 ani, ce prezintă din decembrie 2007 repetate colici reno-ureterale

stângi, internat în secţia medicală 2 pentru o colică renală (urografic prezentând opacitate

calcară în aria renală), prilej cu care elimină 2 calculi mici rugoşi constituiţi din oxalat de Ca,

62

se reinternează pentru dureri lombo-abdominale stângi colicative, polakiurie, disurie, greţuri

şi urini hipercrome.

Situaţia la internare: Î=1,73 cm, G=78 kg, T=37,3 grade C., TA=140/70 mmHg, R=19

resp/minut, AV=82 puls/minut, Văz = bun, Auz = bun

63

INTERPRETAREA DATELOR

Analize hematologice – rezultate

Hb=15,2 g%

Ht=47%

Leucocite=8.400 mm3

Eozinofile=2%

Limfocite=30%

Monocite=5%

Neutrofile=65%

Analize biochimice –rezultate

Glicemia=93 g%

Creatinina=1,2 mg

Ureea=40 mg

Acid uric=6,30 mg

Rtimol=2uML

R la ZnSo4=5uSH

TGP=7UI

VSH=3 mm/h

Analiza urinii – rezultate

Examen sumar de urină; albumină-urme fine; glucoză-absentă

Sendiment urinar; -epitelii plate: rare

- leucocite: relativ frecvente,

- hematii: relativ frecvente

- relativ frecvent cristale de oxalat de Ca.

Testul Addis-Hamburge

Debitul urinar=0,4 ml/minut

Nr. leucocite=3.000/minut

Nr. hematii=4.000/minut

64

STABILIREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. A respira şi a avea o bună circulaţie – uşoară tahipnee şi tahicardie datorită prezenţei

durerilor lombo-abdominale, a subfebrilităţii şi stării de agitaţie. Torace normal

conformat, amplitudine superficială, zgomote cardiace ritmice Av=82 puls/minut,

TA=140/70 mmHg; artere periferice pulsatile.

2. A bea, a mânca; - uşoară inapetenţă determinată de senzaţia de greaţă. Abdomen

suplu, dureros spontan şi la palpare, ficat şi splină în limite normale.

3. A elimina. – loje renale suple, dureroase spontan şi la palpare. Semnul Giordano stâng,

pozitiv, polakiurie, disurie, urine hipercrome la emisie. Constipaţie determinată de

ingestia în cantitate mică de lichide, perspiraţie fiziologică, transpiraţii-cantitate mică

nesemnificativă. Nu prezintă vărsături.

4. A se mişca şi a avea o bună postură. –sistem oste-articular integru. Ţesut celular

musculo-adipos bine reprezentat, ganglioni superficiali nepalpabili. Mobilitate

articulară normală, mobilizarea este afectată în perioadele dureroase.

5. A dormi, a se odihni. – pacientul este agitat, nu se odihneşte bine noaptea, orele de

somn fiindu-i insuficiente pentru a se simţi relaxat.

6. A se îmbrăca şi dezbrăca. –este capabil să se îmbrace şi dezbrace singur fără ajutor.

7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale. –subfebrilitate datorită prezenţei

calculilor ureterali, T=37,3 grade C.

8. A fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele. –tegumente şi mucoase

integre, normal colorate, fără leziuni, dar este prezentă o uşoară umiditate.

9. A evita pericolele. –datorită prezenţei durerilor colicative, polakiurie, disurie, urine

hipercrome, pacientul necesită tratament şi un regim alimentar care să prevină

formarea de noi calculi, mărirea celor existenţi sau apariţia complicaţiilor.

10. A comunica. –pacientul se simte singur, dar comunică cu personalul medico-sanitar şi

persoanele din salon şi respectă indicaţiile primite în legătură cu tehnicile pe care

urmează să le aplice în vederea efectuării analizelor.

11. A-şi practica religia. –a activa conform propriilor credinţe şi valori.

65

12. A se recrea. –nevoia îi este diminuată datorită durerilor lombo-abdominale colicative,

neputându-se concentra asupra unor activităţi recreative. Necesită o antrenare în

activităţi recreative.

13. A fi util. –îşi satisfăcea această nevoie prin participarea la educarea copiilor în

perioada anterioară spitalizării.

14. A învăţa. –pacientul nu are cunoştinţe prea multe în ce priveşte boala şi factorii de risc

care au determinat-o. Necesită educaţie pentru sănătate mai ales în ce priveşte regimul

alimentar.

Aspecte psihologice: - starea de conştienţă: conştient, orientat temporo-spaţial şi la propria

persoană

- comportament: puţin agitat,

- mod de internare: a venit cu soţia la spital

- particularităţi: pacientul afirmă că a mai fost internat de 2 ori în

spital şi că îi displace să stea în spital.

Aspecte sociologice: - mod de viaţă: trăieşte împreună cu soţia şi cei doi copii,

- mediul: urban,

- probleme sociale: pacientul se simte singur datorită internării în

spital deşi este vizitat de soţie şi copii,

- particularităţi: pacientul este o persoană sociabilă şi îi place foarte

mult să fie împreună cu familia.

66

NEVOI AFECTATE

1. Nevoia de a comunica. –singurătate datorită schimbării modului de viaţa, anturaj

necunoscut,

2. Nevoia de a evita pericolele –durere în regiunea lombo-abdominală, determinată de

prezenţa calculilor, risc potenţial de apariţie şi complicaţie,

3. Nevoia de a elimina – urine hipercrome şi polakidisurie din cauza eliminării urinare

insuficiente cantitativ şi calitativ, precum şi constipaţie determinată de ingestia unei

cantităţi insuficiente de lichide.

4. Nevoia de a bea şi a mânca – uşoară inapetenţă datorită senzaţiei de greaţă.

5. Nevoia de a dormi, a se odihni –imposibilitatea de a se odihni datorită durerilor

lombo-abdominale colicative

6. Nevoia de a se mişca şi a avea u bună postură –mobilizare insuficientă datorită

restricţiei mobilizării pentru a putea aplica tratamentul curativ, igienic şi

medicamentos.

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale – uşoară subfebrilitate

datorită prezenţei calculilor ureterali.

8. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie. –uşoară tahipnee şi tahicardie datorită

durerilor lombo-abdominale colicative.

9. Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele. – uşoară umiditate

a tegumentelor determinată de subfebrilitate.

10. Nevoia de a se recrea. –dificultatea de a se recrea datorită imposibilităţii de

concentrare asupra unor activităţi recreative.

11. Nevoia de a învăţa – lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire a bolii.

Posibilităţi de evoluţie

a) vindecare: da

b) agravare: prin mărirea calculilor existenţi şi apariţia infecţiei şi a hidonefrozei

c) deces: nu.

67

PLAN DE NURSING CAZ NR III

Diagnostic de nursing

Obiective Interventii Evaluare

P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, anturaj necunoscutS: aparenţă tristă, stare depresivă, dificultatea de a stabili legături semnificative

Pacientul să încerce să stabilească legături semnificative cu alte persoane pentru a-i diminua sentimentul de singurătate

-am aşezat pacientul în salon cu alte persoane care prezintă aceeaşi afecţiune,-am dat pacientului posibilitatea să-şi exprime sentimentele şi nemulţumirile care-i favorizează această stare depresivă,-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate

Pacientul nu mai prezintă o stare depresivă dar sentimentele de singurătate mai sunt încă prezente.

P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calculului

Pacientul să exprime diminuarea durerilor lombo-abdominale

-am observat caracterul durerii colicative, intensitatea mare, localizarea, iradierea factori care atenuează sau

-am administrat la indicaţia medicului antispastice şi analgezice: Papaverină f III Scobutil f

Colica renală în cursul dimineţii de intensitate medie.

68

(oxalat de Ca) de la nivelul ureteruluiS: văicăreli, mişcări continui

influenţează apariţia durerii,-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase (sub formă de căldură uscată-perna electrică sau căldură umedă îmbăiate cu apă fierbinte sau termofor).

III Algocalmin f I,-am recoltat sânge pentru: Timol, ZnSo4,Acid uric, creatinină, uree, TGP, Hb, Ht, glicemie, limfocite, eozinofile, leucocite, monocite, VSH.

P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie, disurie, urine hipercrome la emisie

P: modificarea tranzitului intestinalE: ingestia unei cantităţi insuficiente de lichideS: constipaţie

Pacientul să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente, să micţioneze fără durere. Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic.

Pacientul să prezinte tranzit intestinal în limite fiziologice.

-am observat culoarea şi aspectul urinei,-am învăţat pacientul să ingere o cantitate suficientă de lichide pentru a favoriza eliminarea calculilor şi a preveni apariţia complicaţiilor.

-am determinat pacientul să ingere o cantitate mai mare de lichide (2,3 l/zi)

-am colectat urina pentru examen sumar de urină

-am administrat la indicaţia medicului 2 linguri de ulei de parafină.

Pacientul prezintă în continuare urine hipercrome şi polakidisurie.

Pacientul a avut scaun de aspect normal.

69

P: dificultatea de a se alimentaE: senzaţia de greaţăS: inapetenţa

Pacientul să exprime diminuarea senzaţiei de greaţă pentru a se putea alimenta

-am explorat gusturile pacientului asupra alimentelor permise,-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă 28,9 cal/kg corp/zi,-am învăţat pacientul să inspire profund,-am asigurat respectarea regimului renal prescris în funcţie de natura calcululuiSe recomandă:-dimineaţa consumă ceai neîndulcit cu pâine desodată (pesmet, pâine prăjită) cu brânză proaspătă (nefermentată) şi unt proaspăt dar în cantităţi mici, un ou pe zi fiert tare,-la prânz supă de legume strecurată, orez fiert în această supă, carne slabă

-am pregătit pacientul pentru radiografie renală, dietă cu alimente ce nu conţine celulozice şi reziduri multe şi am administrat medicaţia: cărbune animal o tb. de 3 ori/zi, triferment 1tb 3ori/zi.

Pacientul se alimentează mai bine, senzaţia de greaţă fiind mai diminuată.

70

fiartă, peşte slab, pireuri dietetice în cantităţi mici.

P: imposibilitatea de a se odihniE: dureri colicative lombo-abdominale, agitaţieS: ore insuficiente de somn

Pacientul să se poată odihni şi să doarmă liniştit atâtea ore câte îi sunt necesare organismului de a se simţi relaxat.

-am liniştit şi învăţat pacientul să alunge gândurile pesimiste cu privire la evoluţia bolii şi internarea în spital,-am învăţat pacientul să facă tehnici de relaxare care să-i favorizeze somnul (exerciţii de respiraţii prin inspiraţii şi respiraţii ritmice)

Pacientul se odihneşte 6h/noapte.

P: mobilizare insuficientăE: aplicarea tratamentului curativ igienic şi medicamentos, dureri colicative lombo-abdominaleS: restricţia mobilizării

Pacientul să înţeleagă şi să respecte repaosul fizic în perioada dureroasă

-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase,-am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacitatea pacientului

-am administrat medicaţia prescrisă de medic Papaverină f III, Scobutil f III, Algocalmin f I

Pacientul a înţeles necesitatea repausului şi îl respectă.

P: creşterea temperaturii corpului peste valorile normaleE: prezenţa calculilor ureterali

Pacientul să exprime scăderea temperaturii

-am termometrizat pacientul şi am notat valoarea în foia de temperatură,-am aerisit

-am administrat la indicaţia medicului Algocalmin f I

După aplicarea compreselor reci şi administrarea antipireticului, temperatura s-a normalizat.

71

S: subfebrilitate T=37 grade C.

salonul,-am aplicat comprese reci pe frunte

P: modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerilor colicative lombo-abdominaleS; tahipnee cu polipnee şi tahicardie

Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă şi amplitudine normală

-am măsurat: TA, pulsul şi respiraţia,-am umezit aerul din salon, am aerisit salonul,-am recomandat pacientului repaus la pat asigurându-i un aport suficient de lichide

R=19 resp/minutAV=82 puls/minutTA=140/70 mmHg

P: tegumente umedeE: subfebrilitate, anxietateS: transpiraţie

Pacientul să aibă o stare de bine şi de confort fizic

-am învăţat pacientul să-şi facă toaleta şi să-şi schimbe lenjeria de câte ori este nevoie,-am învăţat pacientul să poarte şosete de bumbac şi să le schimbe frecvent

Datorită scăderii temperaturii tegumentele sunt mai uscate dar nu în totalitate datorită anxietăţii.

P: dificultatea de a desfăşura activităţi recreativeE: prezenţa durerilor lombo-abdominale, nelinişteS: imposibilitatea concentrării asupra unor activităţi

Pacientul să exprime diminuarea sentimentului de nelinişte pentru a se putea concentra supra activităţilor recreative

-am explorat gusturile şi interesul pacientului pentru anumite activităţi recreative,-am învăţat pacientul să citească cărţi, reviste cu subiecte interesante

Deoarece durerile au mai cedat şi pacientul s-a mai obişnuit cu atmosfera din spital, este interesat să citească şi să desfăşoare activităţi recreative.

72

recreative care să-i distragă atenţia de la preocupările sale interioare

P: insuficienta cunoaştere a bolii şi a mijloacelor de prevenireE: lipsa de informare şi de cunoaştere a mijloacelor ce folosesc la menţinerea sănătăţiiS; cerere de informaţii privind boala şi măsurile de prevenire

Pacientul să cunoască mijloacele de prevenire şi tratare a bolii şi importanţa regimului alimentar în menţinerea sănătăţii

-am informat pacientul despre factorii favorizanţi ai bolii: consumul scăzut de lichide, alimentaţia unilaterală, staza urinară, infecţia urinară, modificarea pH-ului urinei,-am informat pacientul care sunt alimentele interzise în cazul său, legumele bogate în acid oxalic (fasolea, mazărea verde, pătrunjel, morcovi, spanac, sfecla), ca şi unele fructe; căpşuni, fragi, coacăze şi zahăr în cantitate mare.

Pacientul este dornic să înveţe măsurile de prevenire a bolii şi a înţeles importanţa respectării regimului alimentar.

P: singurătateE: schimbarea modului de viaţă, absenţa

Pacientul să exprime dispariţia sentimentului de

-am învăţat pacientul să aibă o atitudine de

Sentimentul de singurătate a dispărut pacientul obişnuindu-se cu atmosfera din

73

persoanei semnificativeS: aparenţă tristă, nelinişte

singurătate, să nu mai fie trist şi neliniştit

receptivitate şi încredere în alte persoane şi mai ales în personalul medical,-am învăţat pacientul să menţină legături cu persoanele apropiate

spital, nu mai este trist şi neliniştit.

P: durere colicativă în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: văicăreli, mişcări continui

Pacientul să exprime dispariţia durerilor lombo-abdominale

-am observat gradul de diminuare al durerilor şi localizarea lor,am redat încrederea pacientului cu privire la evoluţia durerii, spunându-i că aceasta este o stare trecătoare,am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase.

-am administrat la indicaţia medicului;Papaverină fIIIScobutil f IIIAlgocalmin fI

Timol=2uMLZnSo4=5uSHAcid uric=6,30mgCreatinină=1,2mgUree=40mgTGP=7uiHb=15,2%Ht=47%Leucocite=8.400/mm3Eozinofile=2%Limfocite=30%Monocite=5%Glicemie=93%VSH=3mm/h

P: eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie, disurie, urine hipercrome

Pacientul să elimine în cantitate normală, fără dureri şi urinile să fie clare şi transparente.Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic

-am observat culoarea şi aspectul urinii şi am notat în foaia de observaţie,am învăţat pacientul să consume cantităţi mari de lichide (ceai, de mătase de porumb, cozi

Pacientul elimină o cantitate mai mare de urină şi fără durere.Examen sumar de urină. Albumină; urme fineGlucoză; absentăSendiment urinarEpitelii plate; rareLeucocite; relativ frecventeRelativ frecvente cristale de oxalat de Ca.

74

de cireşe amare) pentru a elimina calculii,am pregătit pacientul pentru radiografie renală simplă, în seara precedentă am efectuat o clismă evacuatoare

P: uşoară inapetenţăE: uşoară senzaţie de greaţăS: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

Pacientul să exprime dispariţia senzaţiei de greaţă pentru a se alimenta conform nevoilor organismului (1600 calorii/24h în repaus)

-am calculat necesarul de calorii în funcţie de activitate şi vârstă 25 cal/kg corp/zi,-am învăţat pacientul să respecte regimul alimentar prescris şi să consume multe lichide (2-3l lichide/zi)-am pregătit pacientul pentru rediografie renală simplă; în ziua precedentă va consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai, apă negazoasă), seara o cană cu ceai şi

-am administrat la indicaţia medicului Triferment 3tb/ziCărbune animal 3tb/zi-în seara precedentă am administrat doua linguri ulei de ricin.

Pacientul se poate alimenta şi respectă regimul.RezultatPe aria vezicală nu se văd calculi.

75

pâine prăjită.P: imposibilitatea de a se odihniE: agitaţieS: ore insuficiente de somn

Pacientul să aibă un somn liniştit.

-am învăţat pacientul tehnici de relaxare şi exerciţii care să-i favorizeze somnul,am servit pacientul seara la culcare cu o cană cu lapte cald.

Pacientul se odihneşte 8 ore pe noapte.

P: mobilizare insuficientăE: explicarea tratamentului curativ igienic şi medicamentosS: restricţia mobilizării

Pacientul să înţeleagă necesitatea repausului fizic.

-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase,-am planificat programe de exerciţii fizice în funcţie de capacităţile pacientului

Pacientul respectă repaosul.

P: modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerii în regiunea lombo-abdominalăS: tahipnee cu polpnee şi tahicardie

Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă şi amplitudine normală.

-am măsurat: pulsul, respiraţia şi TA şi am notat în foaia de observaţie valorile,-am umezit aerul din salon.

R=18 resp/minutAV=80 puls/minutTA=140/70 mmHg

P: alterarea umidităţii tegumentelor E: anxietate, agitaţieS: transpiraţie

Pacientul să aibă o stare de bine, de confort fizic fără transpiraţii

-am învăţat pacientul şi ajutat să-şi facă toaleta de câte ori este nevoie,-am învăţat pacientul să poarte şosete

Tegumentele prezintă umiditate în limite fiziologice pentru că pacientul nu mai este anxios şi agitat.

76

de bumbac şi să le schimbe frecvent.

P: durere în regiunea lombo-abdominalăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: mişcări continui

Pacientul să exprime dispariţia durerilor lombo-abdominale

-am observat gradul de diminuare şi localizarea lor,-am redat încrederea pacientului cu privire la evoluţia durerii, spunându-i că aceasta este o stare trecătoare,-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase.

-am administrat la indicaţia medicului; Papaverină f IIIAlgocalmin f I

Durerile au mai scăzut în intensitate în regiunea abdominală, dar persistând totuşi în regiunea lombară.

P: eliminarea urinară insuficientă cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie, urine hipercrome

Pacientul să elimine în cantitate normală, urinele să fie clare şi transparente.

-am observat culoarea şi aspectul urinii-am învâţat pacientul să consume cantităţi mari de lichide pentru a elimina calculii.

-am administrat la indicaţia medicului Miofilin f I.

În cursul zilei de 5-04-2005 astăzi pacientul a eliminat un calcul mic rugos consistent din oxalat de Ca.

P: modificarea frecvenţei respiraţiei şi a pulsuluiE: prezenţa durerii în regiunea lombarăS: tahipnee şi tahicardie

Pacientul să prezinte respiraţii şi pulsaţii de frecvenţă normală

-am măsurat; pulsul, respiraţia şi TA şi am notat valorile în foaia de observaţie,-am umezit aerul din salon.

R=17 resp/minutAV=78 puls/minutTA=140/70 mmHg

P: eliminare urinară insuficientă

Pacientul să elimine în cantitate

-am observat culoarea şi aspectul

Pacientul a mai eliminat un calcul.

77

cantitativ şi calitativE: prezenţa calculilorS: polakiurie

normală. urinei,-am învăţat pacientul să consume cantităţi mari de lichide

P: senzaţie de durere în regiunea lombarăE: spasmul musculaturii netede din vecinătatea calcululuiS: mişcări continui

Pacientul să exprime dispariţia durerilor.

-am observat gradul de diminuare al durerilor şi localizarea lor.-am aplicat căldură locală pe regiunile dureroase.

-am administrat la indicaţia medicului;Papaverină tb.IIIAlgocalmin tb I

Pacientul prezintă o uşoară sensibilitate în regiunea lombară.

Astăzi 8.03.2013 bolnavul se externează cu stare generală bună, afebril, fără dureri colicative, doar o uşoară sensibilitate în regiunea lombară şi cu următoarele recomandări: - să aibă un regim alimentar echilibrat;

- să consume multe lichide pentru a preveni apariţia recidivelor;- control clinic şi ecografic peste 10 zile.

78

TRATAMENT

Medicamentul Formă de prezentare Mod de acţiune Indicaţii Administrare1. Papaverină

Comprimate conţinând papaverină hel. 100 mg (flacon cu 30 bucăţi); fiole a 1ml şi 2 ml soluţie apoasă conţnând papaverină hel 40 mg respectiv 200 mg. (cutie cu 10 şi 100 bucăţi).

Vasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede; efectul se menţine cca. 2 h. După administrarea orală şi 40, respectiv 20 minute, după injectarea intramusculară sau perfuzia intravenoasă.

Tulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, migrenă, sindrom anginos, stare post-infarct, tulburări circulatorii ale extremităţilor, angiopatie diabetică. Stări spastice ale musculaturii netede digestive şi biliare: spasm piloric, constipaţie spastică, colici intestinale, diskinezie biliară hipertonă, colici biliare, dismenoree.

Oral 1 comprimat (100 mg.), la nevoie 3-5 comprimate/zi; injecţie intramusculară sau perfuzie intravenoasă lentă (diluată în soluţie de clorurată sau glucozată izotonic, la un pH de cel mult 6), 40-200 mg. o dată

2. Scobutilul (scopalomine, butyl bromide, buscolysin, boscopan)

Comprimate conţinând butil-scopolamina, bromură 10 mg. (flacon cu 20 buc.); supozitoare conţinând butil-scopulamina bromură 10 mg. Sau 7,5 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 1 ml sol. Apoasă injectabilă

Antispastic digestiv şi genito-urinar prin acţiune parasimpatolitică şi slab ganglioplegică; antisecretor gastric. Absorbţia intestinalăeste slabă iar durata de

Colici intestinale biliare, ureterale, spasm piloric sau decardia, ulcer gastro-duodenal, dismenoree, retenţie de lohii; pentru

Adulţi, orali câte 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori pe zi; intramuscular sau intravenos lent, 1-2 fiole la nevoie. Copii 6-12 ani, 1 comprimat de 3 ori pe zi.

79

conţinând butil;-scopolamină bromură 10 mg. (cutie cu 10 buc.).

acţiune relativ scurtă; forma injectabilă este mai activă

efectuarea duodenografiei hipotone şi diagnosticul diferenţial radiologic între spasmele funcţionale şi stenoza organică.

3. Algocalmin (noramidopyriniu, methansulfonate sodium, metamizol natrium, analgin, algopirin).

Comprimate conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 500 mg. (benzi de ciolofan, flacon cu 10 buc.); supozitoare conţinând noramidopirină, metansulfonat de sodiu 1 g sau 300 mg. (cutie cu 6 buc.); fiole a 2 ml. Soluţie apoasă injectabilă conţinând noramidopirină metansulfonat de sodiu 1 g.

Analgezic, antipiretic şi antiinflamator slab, antispastic.

Cefalee, nevralgii, dureri reumatismale articulare şi musculare, stări febrile, colici biliare, ureterale.

Adulţi; 1 comprimat, 1 supozitor a 1 g. Sau la nevoie, 1 fiolă intramuscular sau intravenos lent (cel mult 1 ml./minut), repetând eventual fără a depăşi 2 g. în 24 h. Copii până la 3 ani, 10-50 mg. Oral de 1-4/zi; 4-15 ani, 25-150 mg. Oral sau 300 mg. Rectal de 1-4/zi; la nevoie intramuscular 0,1-0,8 g. ( 0,2-1,6 ml) după vârstă.

4. Piafen (baralgin)

Comprimate conţinând noramidopirină metansolfonat 0,5 g., pitofenonă clorhidrat 5 mg. Şi fenpiramidă bromometilat 0,1 mg.; supozitoare conţinând noramidopirină metansulfonat 1 g., pitofenonă clorhidrat 10 mg. Şi fenopipramidă bromometilat 0,1 mg.; fiole a 5 ml. Soluţie injectabilă conţinând

Analgezic prin noramidopirină metansulfonat, antispastic musculotrop şi atropinic prin pitafenonă ş flupipramidă.

Colică ureterală, colică biliară, diskinezii biliare, colite, dismenoree, migrenă şi alte forme de cefalee.

Injecţii intramusculare profund sau intravenos lent (1-1,5 ml/minut), 1-3 fiole/zi; oral, câte 2 comprimate de 1-3/zi; rectal, 1 supozitor de 1-3/zi

80

noramidopirină metansulfonat 2,5 g, pitofenonă clorhidrat 10 mg şi fenpipramidă bromometilat 0,1 mg.

5. Diazepam (faustan, relanium, seduxen, valium).

Comprimate conţinând diazepam 2 mg şi 10 mg; fiole a 2 ml soluţie injectabilă conţinând diazepam 10 mg.

Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant şi anticolvusivant, antispastic uterin slab parasimpatoritic; Efectul este rapid, de durată relativ scurtă la începutul tratamentului, dar durabilă la prelungirea acestuia.

Stări de anxietate în nevroze, sindrom de menopauză, stări depresive cu agitaţie; insomnii prin anxietate; pentru sedare, în cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare în boli reumatice, traumatisme, fracturi, tetanos, stări de rău epileptic, eminenţă de avort sau creştere prematură, uşurarea naşterii în caz de hipertonie uterină.

Oral la adulţi şi copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2/zi (după situaţie); la bătrâni 2 mg de 1-2/zi; la copiii mici câte 1-2 mg de 2/zi (se poate creşte cu prudenţă, până la 0,5 mg/kilo/corp şi zi). Intramuscular sau intravenos lent cu multă prudenţă la adulţi şi la copiii mari 2-20 mg (se poate repeta după 3-4 h), în tetanos 200-400 mg./zi; la copii mici 0,1-0,25 mg o dată (se repetă la nevoie după 15-30minute).

6. Odistan (urografin, uramiro, uropolinum, disotrast, amidotrizoate)

Fiole a 20 ml soluţie apoasă injectabilă intravenos conţinând amidotrizoat meglumat 75% (cutie cu 1 fiolă+ 1 fiolă-test de 1 ml.)

Produs de contrast triiodat

Urografie intravenoasă, ienografie ascendentă, cistografie, plebografie şi arteriografie.

7. Triferment Drajeuri conţinând tripsină 18 uw, lipază

Preparat enzimatic

Pancreatită cronică,

Câte 1-4 drajeuri cu apă, după mesele

81

6 uw şi amilază (putere amilolitică) 6,5 g

digestiv, cuprinde fermenţi pancreatici, proteolitici, lipolitici şi amilolitici.

fibroză chistică pancreatică (la copii), dispepsi de putrefacţie şi fermentaţie, tulburări digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienţă secretorie a pancreasului (profilactic şi curativ), tulburări digestive în cursul tratamentului cu sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.

principale.

8. Cărbune medicinal animal

Absorbant al gazelor din intestin, dezodorizant, catalizează oxidarea şi distrugerea toxinelor microbiene.

Infecţii intestinale, diaree, colită de fermentaţie, balonări postprandiale, intoxicaţii cu alcaloizi şi alte substanţe toxice.

Sub formă de pulbere 10-15 g/zi (ca atare sau asociat cu alte substanţe medicamentoase) sau comprimate 0,50-4 –6 g/zi.

82

CAPITOLUL V

TEHNICI LEGATE DE PLANUL DE INGRIJIRE

Pregătirea pacientului pentru urografie

Urografia este o metodă curentă de examinare morfo-funcţională a rinichilor şi a

căilor urinare, utilizându-se substanţe iodate hidrosolubile administrate intravenos.

Pregătirea materialelor necesare: cărbune animal, ulei de ricin, materiale necesare

efectuării unei clisme evacuatoare;

- de protecţie; paravan, muşama, aleză, învelitoare;

- Sterile: canulă rectală, casoletă cu comprese;

- Nesterilă: stativ pentru irigator, irigator şi tub de cauciuc de 1,2-2 m

lungime şi 10 mm diametru, bazinet, tăviţă renală, apă caldă de 35-

37 grade Celsius (500-1000 ml pentru adulţi), sare ( o linguriţă la 1 l

de apă), glicerină, săpun;

- Substanţă lubrefiantă (vaselină).

Substanţa de contrast Odistan de 30,60 sau 75%; medicamente antihistaminice;

medicamente de urgenţă; seringi Record de 10 ml sterile şi ace pentru injecţia intravenoasă.

Pregătire psihică a pacientului – se anunţă pacientul şi i se explică importanţa tehnicii

pentru stabilirea diagnosticului;

- se explică pacientului tehnica investigaţiei şi regimul alimentar

necesar pentru reuşita acesteia.

Pregătirea alimentară a pacientului: - cu 2-3 zile înaintea examinării, pacientul va

consuma un regim fără alimente care conţin celuloză şi dau reziduri multe (fructe, legume şi

zarzavaturi, paste făinoase, pâine) şi ape gazoase;

- în ziua precedentă examenului, pacientul va consuma un regim

hidric (supe, limonade, ceai, apă negazoasă);

- în seara precedentă, pacientul va consuma o cană cu ceai şi pâine

prăjită;

- înaintea examenului pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide.

După examen, bolnavul poate consuma regimul său obişnuit

Pregătirea medicamentoasă a pacientului; - cu două zile înaintea examinării, se

administrează cărbune animal şi triferment câte două tablete de trei ori pe zi;

83

- în seara precedentă zilei examinării se administrează două linguri de

ulei de ricin;

- se efectuează clismă evacuatoare înaintea injectării substanţei de

contrast.

Testarea sensibilităţii bolnavului, faţă de substanţa de contrast; - se efectuează proba

de toleranţă faţă de iod;

- se comunică pacientului (ca să nu se sperie) unele simptome ce pot

să apară (ameţeli, greţuri sau dureri abdominale) şi care dispar

repede fără consecinţă;

- dacă pacientul prezintă reacţie hiperergică, se întrerupe

administrarea şi se anunţă medicul.

Participarea la examen; - pacientul va fi condus la serviciul de radiografie, va fi ajutat

să se dezbrace şi să se aşeze pe masa radiologică;

- dacă toleranţa organismului este bună, se administrează intravenos

substanţa de contrast, astfel: 20 ml Odistan 75% la adulţi (sau 25 ml

soluţie 60%), iar la copii în funcţie de vârstă, se administrează 5-15

ml soluţie 75%; la 8-10 minute de la efectuarea injecţiei, medicul

execută radiografia renală (urografia).

Îngrijirea pacientului după tehnică:

- va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon şi instalat comod în

pat,

- se notează examenul în foaia de observaţie.

Urografia este contraindicată în: - insuficienţa renală,

- insuficienţa hepatică,

- boala Basedow,

- stări alergice,

- anemii hemolitice,

- tuberculoză pulmonară evolutivă.

84

Tehnica efectuării puncţiei venoase

Definiţie: puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin

intermediul unui ac de puncţie.

Scop: -explorator,

-terapeutic

Locul puncţiei: -venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică) unde se formează un

„M” venos prin anostomazarea lor;

- venele antebraţului;

- venele de pe faţa dorsală a mâinii;

- venele subclaviculare;

- venele femurale;

- venele jugulare şi epicraniene, mai ales la sugari şi la copilul mic.

Materiale necesare: - tavă medicală;

- instrumentar şi materiale sterile, ace de puncţie venoasă puţin mai

groase (1,2-1,4 mm diametru). Acestea trebuie să aibă un bizon

alungit (nu tăiat scurt) pentru că, numai astfel de bizo-uri pot să fie

ascuţite şi să ofere o înţepare fină făcând puncţia mai sigură şi

totodată fără traumatizarea importantă a venei. Pentru puncţia

venoasă nu trebuie utilizate ace mai lungi de 5-6 cm deoarece

manevra acelor lungi este nesigură, seringi de capacitate în funcţie

de scop;

- substanţă dezinfectantă (alcool, tinctură de iod);

- tampoane de vată;

- garou de cauciuc sau bandă Esmarch;

- pernă tare elastică;

- recipienţi de recoltare cu sau fără anticoagulant în funcţie de

analizele cerute de medic sau sticle gradate în cazul în care se

recoltează sânge pentru transfuzie;

- tăviţă renală.

85

Etape şi timp de execuţie;

1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare şi transportarea lor la patul

bolnavului.

2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului. Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea

tehnicii, se aşează bolnavul în poziţia necesară.

3. Stabilirea locului puncţiei. Se stabileşte braţul la care se face puncţia, se examinează

calitatea şi starea venelor de la plica cotului, se stabileşte locul de efectuare a puncţiei.

4. Efectuarea puncţiei. Se aplică garoul la 8-10 cm deasupra locului unde se va puncţiona

vena, garoul trebuie strâns astfel încât să facă o bună stază venoasă, să scoată în relief

vena dar să nu oprească circulaţia arterială. Se fixează vena cu policele mânii stângi la

4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra

ţesuturilor vecine. Se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctură

de iod. Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul şi să rămână cu el închis.

Se fixează seringa la care este adaptat acul, gradaţiile fiind în sus, acul este aşezat cu

bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor şi se înţeapă pielea şi

vena astfel: - în primul rând se înţeapă pielea şi vena bolnavului;

- se introduce acul de-a lungul peretelui venos la o adâncime de 1-1,5

cm;

- cu mâna stângă tragem încet pistonul, aspirând;

- se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul;

- după terminarea recoltării se retrage cu un gest scurt şi rapid acul şi

aplicăm pe locul puncţiei un tampon de vată îmbibat cu alcool şi se

exercită o compresiune.

5. Îngrijirea bolnavului după tehnică. Se efectuează toaleta regiunii şi se aşează bolnavul

în poziţia cea mai comodă.

6. Reorganizarea locului de muncă şi pregătirea sângelui recoltat pentru laborator. Se

amestecă sângele cu substanţe anticoagulante chimice în funcţie de felul analizei (nu

se amestecă dacă se fac analize serologice), se completează buletinul de analiză şi se

duc probele la laborator.

Accidente: - hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos), în acest caz se retrage

acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3 minute;

86

- acul poate să treacă dincolo de venă, perforând şi peretele ei opus,

în acest caz acul trebuie uşor retras în lumenul venei şi dacă nu se

produce extravazarea de sânge se poate continua recoltarea;

- bolnavul poate prezenta ameţeli, paloare, lipotimie, în acest caz se

întrerupe puncţia, bolnavul se aşează în decubit dorsal fără pernă şi

se anunţă medicul.

Tehnica efectuării injecţiei intramusculare

Definiţie; -injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice,

uleioase sau coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la o seringă.

Scop: -terapeutic

Locul de elecţie: - regiunea supero-externă a fesei, deasupra marelui trohanter;

- faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie;

- faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid

Materiale necesare: - tavă medicală;

- ace pentru injecţia intramusculară de lungime 40-70 mm cu

diametrul 7/10, 8/10, 9/10 mm, bizoul lung şi bine ascuţit;

- seringi de capacitate corespunzătoare cantităţii de soluţie

medicamentoasă;

- medicamentul de injectat;

- tampoane de vată;

- soluţii dezinfectante (alcool, tinctură de iod);

- pile de metal pentru deschiderea fiolelor;

- lampă de spirt;

- tăviţă renală.

Etape şi timp de execuţie:

1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare şi transportarea lor la patul

bolnavului.

2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului. Se anunţă bolnavul şi i se explică

necesitatea tehnicii. Se aşează bolnavul în poziţia necesară, se dezbracă regiunea şi

i se recomandă să relaxeze musculatura.

87

3. Stabilirea locului injecţiei. În regiunea fesieră se reperă următoarele puncte;

- punctul Smârnov la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi

înapoia lui;

- punctul Bartheliny la unirea treimii externe cu cele două treimi

interne a unei linii care uneşte spina iliacă antero-superioară cu

extremitatea superioară a şanţului interfesier;

- zona situată deasupra liniei ce uneşte spina iliacă posterioară cu

marele trohanter;

- în poziţia şezând în toată regiunea fesieră deasupra liniei de sprijin.

4. Efectuarea tehnicii: - spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun şi dezinfectarea

mâinilor cu alcool;

- se desigilează seringa, se adaptează acul la seringă şi se încarcă cu

substanţa de injectat după verificarea fiolei;

- se elimină bulele de aer;

- se schimbă acul;

- se dezinfectează locul de elecţie cu un tampon cu alcool sau tinctură

de iod;

- se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă

perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă 4-7 cm;

- se verifică poziţia acului prin aspirare;

- se injectează lent soluţia;

- se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul;

- se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând

rezorbţia.

5. Îngrijirea bolnavului după tehnică. Se aşează bolnavul în poziţie comodă şi se lasă

în repaus 5-10 minute.

6. Reorganizarea locului de muncă. Se aruncă la coş fiolele golite, tamponul de vată,

seringa în recipientul special.

Accidente: - durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale, în

acest caz se retrage acul şi se efectuează injecţia în altă zonă,

- paralizie sau lezarea nervului sciatic;

88

- hematom prin înţeparea unui vas;

- ruperea acului, în acest caz acul se extrage manual sau chirurgical,

- supuraţie aseptică, se previne prin folosirea unor ace suficient de

lungi pentru a pătrunde în masa musculară,

- embolie, prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleiase,

se previne prin verificarea poziţiei acului.

89

CAPITOLULVI

CONCLUZII

Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca

viitoare asistentă medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de

litiază renală, pe care i-am luat în studiu.

Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare şi

asistenţă medicală de specialitate.

Principalii factori care au dus la aparitia acestei boli au fost deshidratare, creşterea

concentraţiei sărurilor urinare, variaţiile PH-ului urinar, factori metabolici, factori anatomici si

bacteriologici.

Rinichiul asigură conservarea apei în organism, si execută o serie de produşi cu

solubilizare redusă. Când urina devine suprasaturată cu materiale insolubile în anumite

condiţii apar calculii de diferite mărimi.

Debutul bolii este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă

ca durere vie în zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi

parte cu iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.

Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor

pacienţi: puls , T, T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului.

De asemenea şi diureza, forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de

lichide care trebuie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.

Scopul tratării acestei teme a fost unul foarte personal. De-a lungul timpului am întâlnit

multe persoane care au suferit de această afecţiune.Câteva cazuri au avut un deznodământ

tragic. Litiaza renală s-a impus preocupărilor umane de multă vreme datorită frecvenţei, dar

mai ales a disconfortului sau complicaţiilor pe care le generează.Litiaza Renală reduce durata

medie a vieţii la 20% din bărbaţi şi 5-10% din femei, iar după tratament sau eliminarea

spontană a calculilor, indicele de recidivă este de 50% în 5 ani. In ceea ce priveşte tipul

litiazei depistate la 75% din cazuri este calcică (oxalat de calciu, fosfat de calciu), iar la 25%

din cazuri sau alte tipuri de litiază, litiaza se întâlneşte cu frecvenţă maximă între 20-40 ani,

dar nu este rară la copii, chiar de la naştere şi nici la cei foarte vârstnici.

90

Cred că studiul şi analiza acestei teme mă va ajuta să devin o asistentă eficace pentru

pacienţii care au nevoie de ajutorul meu şi care se confruntă cu consecinţele nefaste ale

acestei boli „Litiaza Renală”.

În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul

efectuării stagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă,

de o gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt

şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicamentos.

În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna

evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin

asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul

tratamentului litiazei renale, o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului.

Scopul acestei lucrări este analizarea cauzelor ce determină apariţia Litiazei Renale şi

promovarea sănătăţii, descoperirea precoce a diagnosticului, diminuând apariţia

complicaţiilor, sau poate chiar prevenind-o. De asemenea se urmăreşte ajutarea pacienţilor

care deja au această boală, putând aprofunda această afecţiune şi învăţând cum să depăşească

momentele grele din punct de vedere fizic şi psihic.

Se urmăreşte analizarea Litiazei Renale variaţiile pe care le prezintă pacienţii în acest

subiect şi modalităţile prin care se poate ameliora această afecţiune.

91

BIBLIOGRAFIE

1. Proca E. - Tratat de patologie chirurgicală Editura Medicală, Bucureşti, 2010

2. Titircă L.- Breviar de explorări funcţionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului

Editura Viata Medicală, Bucureşti, 2010

3. Corneliu Borundel – Manual de Medicină internă pentru cadre medii Editura ALL,

Bucureşti, 2009

4. Mozeş C. - Tehnica îngrijirii bolnavului, Vol. I şi II, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2009

5. Titircă L.- Ghid de nursing, Ed. Didactică şi pedagogică, 2010

6. Titircă L. - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura

Viata Romaneasca, 2010

7. Titircă L. - Urgenţele medico-chirurgicale, Editura Viata Romaneasca, 2010

8. Titircă L. - Manual de îngijiri speciale acordate de asistenţii medicali, Editura Viata

Romaneasca, 2009

9. Titircă L. - Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului,

Editura Viata Romaneasca, 2009

10. F.O. – arhiva spitalului Municipal de Urgenta “ E. Beldiman” Barlad

92

93