INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI1 PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE
NOU-NASCUTULUI 1 se efectueaza dezobstructia cailor respiratorii
superioare prin introducerea unei sonde Nelaton nr. 10-12 in
cavitatea buco-faringiana si in fosele nazale si se aspira
secretiile si lichidul amniotic .2 se apreciaza scorul APGAR .3 se
penseaza si se sectioneaza cordonul ombilical dupa expulzia
completa .4 se sterg tegumentele cu comprese sterile mari imbibate
cu ser fiziologic pentru a indeparta secretiile, urmele de lichid
amniotic si vernix caseosa. Toate ingrijirile ulterioare expulziei
se acorda pe o masuta speciala , sub protectia unei lampi speciale
care asigura caldura si lumina . Scorul apgar respiratie ,
activitatye cardiaca , culoarea tegumentelor , reflexivitate ,
tonus muscular . Note de la 0-2 25 se aplica pe bontul ombilical o
compresa sterila cu alcool sanitar si se bandajeaza circular
regiunea abdominala .6 se masoara , se cintareste si se examineaza
nou nascutul depistindu-se eventualele malformatii congenitale .7
se ataseaza la antebratul copilului un cartonas de identitate cu
numele , sexul , ora nasterii, greutatea , nr. Foii de observatie
.8 se infasa in scutece sterile , incalzite .9 se efectueaza
profilaxia oftalmiei gonococice prin metoda Wilhelm Crede ,
instilindu-se 1-2 picaturi de solutie de nitrat de argint 1 % in
sacul conjunctival al fiecarui ochi .Se maseaza usor pleoapele cu o
compresa uscata ,apoi se sterge excesul de solutie . 3Ingrijirea
ulterioara a nou nascutului
1- se asigura conditiile de mediu : -temperatura in salonul nou
nascutilor 22 grade C, - umiditatea 60 70 %, - luminozitate
adecvata , - oxigenarea salonului , - absenta curentilor de aer . 2
se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut ,3 se
urmareste si se noteaza aparitia meconiului si a primei mictiuni .4
se aseaza nou- nascutul in decubit lateral sau dorsal , schimbindu
i pozitia la 2 3 ore . 45 pulsul, respiratia , temperatura se
masoara si se noteaza in foaia de temperatura obligatoriu de 2 ori
pe zi (sau de cite ori este necesar ). Se cintareste zilnic si se
noteaza greutatea. Se noteaza zilnic eliminarile de materii fecale
si eventul varsaturile .6 se schimba pansamentul bontului ombilical
zilnic si se observa plaga, aspectul pansamentului , eventuale
hemoragii ,secretii si se anunta de urgenta medicului .De
diferentiat varsatura de regurgitatie hemofilie57 alimentatia
nou-nascutului trebuie sa fie naturala si numai in conditii extreme
artificiala . Mama trebuie educata pentru alaptare . Daca este
necesara alimentatia artificiala , se executa tehnica cu lingurita
sau cu biberonul si in functie de caracterul tranzitoriu sau
permanent al contraindicatiei alimentatiei naturale . Alimentatia
incepe precoce la 3 ore de la nastere prin administrare de apa
fiarta si racita cu 5% glucoza , cu lingurita ,4-6 lingurite din
3-3 ore pina la 6 ore de la nastere cind copilul poate fi alimentat
cu lapte . Ritmul intre 2 mese este de 3 ore . Durata unui supt
creste de la 3-4 minute in prima zi pina la 20 -30 minute in a 5 zi
,acesta fiind ulterior timpul acordat unei mese Contraindicatiile
alimentatiei naturale materne permanente ,tbc pulmonar activ,
septicemie , eclampsie , neoplazii ,boli psihice grave ,I renala ,I
cardiaca , d z decompensat tireotoxicoza .,sarcina peste 20 de
saptamini citostatice diazepine, anticoagulante ,ag hbs pozitiv,
hiv pozitiv TRANZITORII infectii ale sinilor ,cloramfenicol
tetraciclina metronidazol sulfamide nitrofurantoin 68 se schimba
scutecul dupa fiecare emisie de materii fecale sau de urina ,
efectuind toaleta regiunii perineale de fiecare data .9 toaleta
tegumentelor se efectueaza zilnic , pe regiuni , pina la caderea
bontului ombilical , insistind la plici .10 prima baie se
efectueaza la 1-2 zile de la detasarea bontului ombilical atunci
cind incepe cicatrizarea plagii ombilicale.11 inainte de externarea
din maternitate se efectueaza vaccinarea antihepatitica B si prima
doza de vitamina D si vaccinarea BCG .12 se urmaresc incidentele
fiziologice din perioada de adaptare a nou nascutului ,involutia
bontului cordonului ombilical , icterul fiziologic , scaderea
fiziologica in greutate , criza genitala ,descuamatia fiziologica
,febra tranzitorie . 7INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI PREMATUR1- se
asigura conditii de mediu ,specifice in incubator ; - o temperatura
constanta de 37 grade C, protectia termica fiind prioritara ,
copilul stind dezbracat in incubator . - umiditatea de 70-80%,
-oxigenare de minimum 40 %. - eliminarea CO2 fiind permisa de
orificiile prevazute in peretii incubatorului.82- supravegherea
continua a functiilor vitale si vegetative , a permeabilitatii
cailor aeriene ,miscarile sugarului .3 se cintareste sugarul prin
sistemul propriu al incubatorului .4 se administreaza medicamentele
recomandate si se recolteaza produsele biologice pentru
investigatii.5 se asigura conditii de asepsie perfecta prin
urmatoarele masuri: - acces rapid numai personalului de ingrijire ,
- echipament special steril, - spalare pe maini inainte de a intra
in salon, - dezinfectie riguroasa a suprafetelor ,eventual cu lampa
cu ultraviolete .
96 alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu solutie de
glucoza 5% cu pipeta sau cu lingurita, dupa 24 de ore se incepe
administrarea de lapte prin modalitatea impusa de gradul de
prematuritate si de starea de la nastere , astfel ; gradul I ,
reflex de supt prezent ,la sin sau la biberon , gradul II , reflex
de supt slab , reflex de deglutitie prezent cu lingurita , gradul
III-IV reflexe alimentare absente prin gavaj . 107 se efectueaza
toaleta tegumentelor prin tamponare cu comprese imbibate cu apa
fiarta si racita la 37 grade C , apoi cu comprese uscate , urmarind
in permanenta aspectul tegumentelor . Atunci cind prematurul nu
poate fi tinut in incubator , se vor folosi mijloace improvizate de
mentinere a temperaturii constante(infasarea intr-un strat subtire
de vata a fiecarui membru , a trunchiului separat , a capului;
termofoare ,sticle cu apa calda invelite in material textil ,perne
electrice aplicate linga copil) si a umiditatii corespunzatoare
(vase cu apa sau prosoape ude asezate pe o sursa de caldura)sau o
instalatie de aer conditionat) . 11 CAMERA NOU-NASCUTULUI Trebuie
asigurate urmatoarele conditii: -sa fie izolata , luminoasa
,linistita . - temperatura optima 20-22 grade C , aerisita ,fara
curenti de aer , cu umiditate normala . -pardoseala sa fie usor de
intretinut , curata ,cu aderenta corespunzatoare ,eventual fara
covor . - peretii zugraviti in culori calde pastelate , eventual
tapet lavabil . - mobilier redus : patut , masa de infasat ,
acoperita cu patura si un scutec , dulap pentru lucrurile copilului
, masa cu 1-2 scaune. - patutul (sau cosul de nuiele in primele 3-4
luni)este asezat intr-un loc ferit de curenti de aer ,luminos , la
distanta de sursa de caldura . Patutul este prevazut cu gratii
laterale pentru a preveni accidentele . 12 ASIGURAREA IGIENEI SI
CONFORTULUI Igiena tegumentelor nou-nascutului si sugarului Scop
:-examinarea tegumentelor - mentinerea tegumentelor curate si
integre (prevenirea afectiunilor dermatologice la care este
predispus nou-nascutul sau sugarul ) ; - stimularea circulatiei
sanguine ; -starea de confort, combaterea starii de agitatie ;
-contactul cu copilul ,posibilitatea de a aprecia dezvoltarea
psiho-motorie . 13In primele 15 zile de viata , pina la detasarea
bontului ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale, igiena
tegumentelor se realizeaza prin : -ingrijirea plagii ombilicale
zilnic , - toaleta pe regiuni.Ulterior se efectueaza baia zilnica
(la orele 9-10 dimineata , inainte de cel de al doilea supt sau la
orele 19-20 ,inainte de penultimul supt) si toaleta pe regiuni de
cite ori este nevoie . 14 Elemente de apreciat-culoarea si
integritatea tegumentelor ;-aspectul regiunii perineale ;-evolutia
incidentelor fiziologice din perioada de adaptare a
nou-nascutului;Aspectul cicatricei ombilicale ;-starea generala a
copilului .15 Materiale necesare Pentru toaleta pe regiuni : Musama
;Scutec ;Comprese de tifon sau manusi de baie ;Recipient cu apa
fiarta si racita ;Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;Tampoane
auriculare; prosoape curate , moi ;Produse cosmetice de uz
infantil:lotiuni ,pudre, uleiuri , cos pentru rufe murdare
;imbracaminte si scutece curate ;lenjerie de pat curata.
16Pentru baia generala :-cadita ;-cos pentru rufele murdare
;Prosoape pentru baie ;Sapun neutru , cu crema sau glicerina
;Dermatocosmetice;Tampoane auriculare ;Manusi de baie ;Forfecuta
pentru unghii ; pieptene; termometru de baie.17 Pentru toaleta
plagii ombilicale : -comprese sterile ;Alcool sanitar sau solutie
Betadine ; produse farmaceutice indicate de medic in cazul
evolutiei nefavorabile a plagii; fasa ;
18Executie:Toaleta pe regiuni : -ne spalam pe maini ,cu apa
calda si sapun , avind in vedere sensibilitatea deosebita a nou
nascutului si implicit rezistenta scazuta la infectii . Se pot
folosi si manusi sterile - temperatura camerii sa fie 22 24 grade C
, sa nu fie curenti de aer ( mecanismele de termoreglare sunt
imature) - se pregatesc materialele necesare si se verifica
temperatura apei ( aproximativ 40 grade C ) - se aseaza pe pat sau
pe masa de infasat musamaua si un scutec uscat , curat , - se
dezbraca copilul pe regiuni , de la cap la picioare , imbracind
apoi fiecare regiune spalata .19 -se maseaza cu o lotiune sau crema
hidratanta ( in functie de aspectul tegumentelor ) pielea copilului
,in special in zonele de descuamatie , se pudreaza cu talc la
nivelul pliurilor si in regiunea fesiera si se imbraca in lenjerie
curata , - se sterg ochii cu comprese sterile umede din unghiul
extern spre cel intern , fiecare cu alta compresa sterila , - se
curata narile cu tampoane de vata , prin miscari blinde de rasucire
,fara insa a insista , crustele nazale se indeparteaza cu tampoane
imbibate in ser fiziologic.20 - se sterge conductul auditiv extern
cu tampoane auriculare care se intoduc usor pe o distanta cit mai
mica , cit se vede cu ohiul liber , largind conductul auditiv
extern prin tractiunea usoara a pavilionului urechii in sens
infero- posterior , - se taie unghiile la maini (rotunjit ) si la
picioare (drept ) daca este nevoie , - se periaza parul cu blindete
cu o perie moale.21 -atentie : - baia dureaza 5-7 minute la sugarul
mic si 10-15 la sugarul mare, - se verifica obligatoriu temperatura
apei inainte de baie , - nu se folosesc produse dermatologice ,
decit cele recomandate de catre medicul pediatru . 22 INFASAREA SI
IMBRACAREA SUGARULUI SCOP : asigurarea confortului si a starii de
igiena a sugarului pentru prevenirea infectiilor si a afectiunilor
cutaneo- mucoase . MATERIALE NECESARE :- lenjerie moale de bumbac
cu croiala simpla , comoda , cu cusaturi plate , sa fie usor de
imbracat si sa nu limiteze miscarile , - scutec absorbant de unica
folosinta ( de recomandat sa se foloseasca aceeasi firma
producatoare ) , - caciulita , - patura dreptunghiulara moale
pentru anotimpul rece sau sac de dormit . 23 EXECUTIE : Schimbarea
lenjeriei sugarului trebuie efectuata corect si rapid pentru a nu-l
obosi si a nu favoriza pierderile de caldura . Imbracarea camasutei
: -se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat acoperita
de un scutec , - se ruleaza mineca , se introduc trei degete de la
mina stinga prin aceasta , prinzind mina copilului , iar cu mina
dreapta se deruleaza mineca , procedindu-se similar pentru cealalta
mina , - se intoarce sugarul in decubit lateral sting , se aseaza
camasuta la spate sa nu prezinte cute , - se intoarce sugarul in
decubit lateral drept si se leaga bentitele astfel incit sa nu
jeneze sugarul . 24 Schimbarea scutecului - se pozitioneaza sugarul
in decubit dorsal pe masa de infasat , pe o suprafata curata ,
neteda , care permite acces usor pe toate laturile - se
indeparteaza scutecul murdar ; - se desprinde scutecul murdar ,se
prinde sugarul de glezne cu o mina , cu cealalta se indeparteaza
partea anterioara a scutecului stergind regiunea perineala , de sus
in jos si pe cea fesiera , cu partea uscata , - se ridica regiunea
lombara cu o mina iar cu cealalta se indeparteaza scutecul cu
atentie impaturindu-l cu partea murdara spre interior .
25 - se efectueaza toaleta regiunii perineale , fesiere si a
coapselor cu apa calda si sapun neutru , clatind din abundenta , se
sterge prin tamponare cu un prosop curat ,moale , uscat .Se aplica
o crema hidratanta in regiunea fesiera si inghinala. - se aseaza
copilul pe un scutec absorbant astfel incit marginea superioara sa
depaseasca regiunea lombara . - se fixeaza scutecul de unica
folosinta , - se imbraca cu pantaloni , - se asigura confortul si
securitatea copilului vorbindu-i pe un ton afectuos cu rabdare si
calm . 26Semne nespecifice ce semnaleaza starea grava a
nou-nascutului si care trebuie vazute de medic :-incapacitatea de a
suge ,-convulsii,-letargie sau inconstienta ,-bradipnee(frecventa
respiratorie sub 20/min),apnee(oprirea respiratiei peste 20 secunde
),-tahipnee(peste 60 de respiratii /min),-geamat expirator -tiraj
subcostal marcat ,-cianoza centrala . 27 STIMULAREA DEZVOLTARII
CONTROLULUI SFINCTERIAN SI AL IGIENEI Intre 1-2ani si 6 luni devine
capabil sa stea in sezut nesustinut , sa stea in picioare si sa
mearga singur poate sa urce scarile ,poate retine urina in vezica
pentru 2 ore , face diferenta intre senzatia usoara si cea
imperioasa de defecatie si mictionare , comunicind senzatia
parintilor si controlindu-si pentru un interval de timp eliminarile
. 28ACTIVITATI - se apreciaza comportamentul copilului,incepindu-se
cu controlulu eliminarii scaunului si apoi al urinii. Se
organizeaza un program de eliminare , copilul fiind asezat pe olita
la intervale regulate de timp . - se atentioneaza copilul cind
scutecul este ud si i se atrage atentia cind este uscat pentru a
sesiza diferenta in bine. - se invata copilul sa exprime verbal sau
prin gesturi nevoia de de a elimina . - se lauda copilul cind isi
controleaza sfincterele , evitindu-se pedepsele sau presiunile
excesive .29La 3 ani - copilul ramine uscat in timpul noptii, sta
singur pe toaleta. - activitati : - este dus la toaleta inainte de
de culcare reducindu-se cantitatea de lichide baute inainte de
culcare .Se reduce folosirea olitei in favoarea toaletei,se poate
folosi un suport pentru picioare in fata vasului de toaleta pe care
copilul sa puna picioarele si sa se sprijine pentru un confort
sporit.30Intre 3- 3ani si 6 luni - isi spala si isi usuca mainile
supravegheat. - este educat sa-si spele mainile dupa eliminare .
Intre 3,6 ani 4 ani - incearca sa foloseasca hirtia igienica . Se
imbraca si dezbraca singur . - I se ofera hirtia igienica si i se
explica modul de folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine
comode i se reaminteste sa traga apa dupa folosirea toaletei. Este
incurajat in autonomie.31ALIMENTATIA COPILULUI SANATOS SI
BOLNAVTehnica alimentatiei la sin Pregatirea mamei : -se explica
mamei, argumentat stiintific avantajele alimentatiei naturale
pentru ea cit si pentru sugar rolul stimularii olfactive , auditive
, tactile , contactul fizic intre mama si sugar , dar mai ales
superioritatea laptelui de mama fata de cel de vaca . - se asigura
un mediu de securitate intern , lipsit de factori nocivi ce pot
produce emotii negative . - se spala pe maini , isi spala sinii cu
apa , imbracata curata iar in caz de afectiuni respiratorii cu
masca. - stoarce primele picaturi de lapte observind aspectul. 32
Pregatirea sugarului Se schimba scutecele , asigurind confortul .
Alaptarea Mama isi asigura o pozitie comoda , dupa nastere in
decubit lateral ,sprijinita pe cot , cu sugarul pe brat . La citeva
zile dupa nastere pozitia cea mai confortabila pentru mama este
sezind pe scaun cu piciorul de partea sinului cu care alapteaza
sprijinit pe un scaunel , sugarul fiind culcat pe pe bratul si
antebratul de pe partea sinului . - atinge obrazul sugarului cu
mamelonul , urmarind reflexul de apucare . - introduce areola
mamara in cavitatea bucala a sugarului , sustinind sinul cu mina
libera ,asigurind un confort respirator pentru sugar (apasa usor cu
degetul sinul din dreptul narinelor sugarului . -se urmareste
apetitul sugarului ,raportul intre miscarile de supt si cele de
deglutitie (1:1) 33 - cind numarul de supturi devine mai mare decit
cel de deglutitii inseamna ca sinul s-a golit si este necesar sa se
schimbe sinul , - daca sugarul oboseste sau se opreste se lasa
sugarul sa se odihneasca , - sugarul se lasa sa suga pina se satura
, daca greutatea sa nu este excesiva (medicul trebuie sa ia aceasta
masura ,de restringere a timpului acordat suptului ).34 Asigurarea
repausului - dupa supt mama va ridica usor sugarul in brate
sprijnindu-l cu fata ventrala pe piept sau in pozitie verticala
tapotindu-l usor pe spate pentru a eructa . - daca sugarul a fost
desfasat se va infasa .Se va culca in decubit lateral sting 15-20
minute apoi in decubit lateral drept . - se supravegheaza permanent
sugarul pentru eventualele incidente ce pot apare (regurgitari,
varsaturi, colici abdominale , scaune postprandiale ) .35 Igiena
sinilor dupa supt -mama va extrage restul de lapte ramas in sin
(daca este cazul ) cu ajutorul unei pompe speciale sau manual . -
isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind foarte bine, dupa care
isi sterge sanii prin tamponare cu un prosop curat . Se lasa sanii
liberi la aerul camerei, la razele ultraviolete naturale sau
artificiale . - pastreaza un repaus de 15-30 minute dupa alptare
.36 Proba suptului Este o tehnica foarte simpla dar extrem de
importanta pentru monitorizare alimentatiei corecte la sin(a
cantitatii de lapte supt la fiecare masa ) . La fiecare supt
sugarul se cintareste inainte de masa si dupa masa timp de 24 de
ore .Sugarul trebuie sa fie imbracat cu aceeasi imbracaminte. Se
face o medie a cantitatii supte pentru fiecare prinz . Se compara
cantitatea cu tabelele(vezi puericultura)37 Tehnica alimentatiei
artificiale cu biberonul Scop : alimentarea sugarului cu lapte praf
,lapte de vaca sau cu lapte matern (atunci cind alaptarea este
contraindicata ), - alimentatia diversificata , - hidratarea
.Materiale necesare : - biberon personal sterilizat , - tetina
sterila , - alimentul de administrat .38 Executie - se calculeaza
necesarul caloric al sugarului si cantitatea de aliment pentru un
prinz . - se introduce alimentul in biberon si se incalzeste in un
vas cu apa , - se adapteaza tetina la gura biberonului , - se
verifica temperatura alimentului picurind citeva picaturi pe
tegumentul de la plica cotului , - se tine sugarul in brate ,culcat
cu capul pe antebratul mamei sau a persoanei de de ingrijire , - cu
mina libera se apuca biberonul si se introduce tetina in gura
sugarului , - se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula
de aer formata pe fundul biberonului (prevenind aerofagia) .39 - se
supravegheaza sugarul in tot timpul alaptarii urmarind
sincronizarea intre supt si deglutitie , - cind sugarul numai suge
se ridica in pozitie verticala cu capul pe umarul mamei timp de
citeva minute(10-15) , pentru a favoriza eructatia dupa care se
aseaza in patut . - biberonul se spala folosind o perie speciala ,
cu apa calda si detergent , apoi se clateste din nou si se
sterilizeaza prin fierbere . - se pastreaza la frigider timp de 48
de ore cite o proba din laptele administrat etichetat cu data , ora
, produsul si persoana care l-a pregatit. 40 Alimentatia prin gavaj
Scop: inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul : -
prematurilor si nou nascutilor fara reflex de deglutitie - la cei
cu anomalii ale faringelui sau a esofagului , - problemelor
respiratorii(risc de aspirare a alimentelor ), - constienta abolita
. 41 Materiale necesare : - sonda Nelaton cu dimensiuni specifice
sugarului sau copilului dar si viscozitatii lichidului de
administrat , - recipient pentru lichid sau seringa de 10-15 ml
sterila - seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric , -
apa sterila (pentru nou nascut ) sau lubrefiant hidrosolubil pentru
sonda , - banda adeziva hipoalergenica pentru fixarea sondei -
stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a sondei , -
alimentul de administrat , - materiale pentru dezinfectia mainilor.
42 Efectuarea tehnicii Introducerea sondei - se aseaza copilul in
decubit dorsal , - se spala mainile cu apa si sapun , - se
aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa masurind
astfel:de la nas la lobul urechii , apoi la apendicele xifoid sau
de la nas la lobul urechii si apoi la jumatatea distantei intre
apendicele xifoid si ombilic marcindu-se ulterior cu o banda de
leucoplast zona pe sonda , - se lubrefiaza sonda si se introduce
prin cavitatea bucala sau endonazal prin faringe si esofag pina la
marcajul facut . Daca se alege calea orala ,capatul proximal al
sondei se introduce spre partea posterioara a faringelui iar pentru
calea endonazala capatul proximal al sondei se introduce spre baza
nasului si apoi se introduce usor spre occiput . 43 - daca
pacientul este copil mare , constient si cooperant ,capabil sa
inghita la comanda , se sincronizeaza patrunderea sondei cu
deglutitia si respiratia . - se extrage sonda urgent daca se
observa agitatie ,tuse ,congestie a fetei , anxietate deosebita . -
pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic cu
copilul asigurindu-i un mediu de siguranta . - se verifica pozitia
sondei prin urmatoarele metode : - se ataseaza amboul unei seringi
la capatul extern al sondei si se aspira existenta continutului
gastric indica prezenta sondei in stomac (absenta continutului
gastric nu semnifica ca nu este sonda in stomac , ar fi posibil ca
stomacul sa fie gol sau sa nu vina in contact cu continutul
gastric). - se introduce cu seringa o cantitate de aer(0,5-1 ml la
prematuri si la nou nascuti si 5 ml la copii) prin sonda si cu
ajutorul stetoscopului se percep sunete .Dar este posibil ca
capatul sondei sa nu fie in stomac dar totusi sa se auda zgomote
atunci cind capatul distal este deasupra cardiei. - se fixeaza
capatul distal al sondei cu banda adeziva hipoalergenica .
44Introducerea alimentuluiPozitia copilului de preferat , in brate
in pozitie orizontala , cu capul si toracele usor ridicat si
sprijinit pe bratul celui care il alimenteaza . daca aceasta
pozitie nu este posibila , se aseaza in decubit dorsal sau lateral
drept , cu toracele si capul usor ridicat ,cu un cearceaf impaturit
(la nou nascut sau sugar mic )sau o perna (la copii) sub cap si
omoplati. . se incalzeste preparatul de administrat la temperatura
camerei , se aspira in seringa si se ataseaza amboul seringii la
extremitatea distala a sondei . se introduce cu presiune moderata
lichidul pentru a se preveni regurgitarea sau varsatura sau chiar
distensia brusca a stomacului .45La sfirsit se introduc 1-5 ml de
apa sterila pentru a introduce tot continutul din seringa in stomac
. sonda se poate tine 24 de ore ,Pentru scoaterea ei , se penseaza
capatul extern al sondei , se indeparteaza romplastul de pe piele
si se extrage usor si rapid sonda . Ingrijirea dupa tehnica - se
tine copilul in brate citeva minute , in pozitie verticala pentru a
preveni regurgitatia, - se noteaza tipul si cantitatea de aliment
precum si lichidul rezidual extras inainte de alimentare ,
toleranta la aliment , manifestari patologice ulterioare
alimentarii . 46.. Alimentarea copilului cu alimente solide Scop
aport alimentar adecvat virstei , calitativ si cantitativ , -
stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a limbii
.Materiale necesare : - farfurie sau castron din plastic , -
lingurita , - tava , - hrana adecvata , - servet , - scaun cu
masuta .Elemente de apreciat : -dezvoltarea psiho- motorie ,
-apetit , -alimente preferate , respinse , -alergii alimentare sau
intolerante alimentare .47Executie Pregatirea pentru masa , -se
schimba scutecul , daca este necesar , -se spala pe maini , -se
creeaza o atmosfera placuta ,lipsita de stimuli care ar putea
atrage in sens negativ atentia copilului , -se aseaza comod copilul
in bratele altei persoane sau intre perne sprijint in patut sau pe
scaunul cu masuta . - se protejeaza copilul cu un servet curat
,daca este posibil colorat atragator , - se aseaza confortabil si
persoana care il alimenteaza in fata copilului , masa fiindu-i
servita fara graba , favorizindu-i deprinderi alimentare corecte
.48Alimentare propriu-zisa - se controleaza mainile copilului
pentru a nu avea diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau in
mincare , imobilizindu-i mainile cu blindete pentru a nu le
introduce in mincare ,daca nu agreaza acest lucru i se da o jucarie
sau un obiect preferat ,i se ofera initial alimente de baza
inaintea celor dulci , eliminind astfel posibilitatea de refuza
alimentul principal pentru cel dulce ,lingurita este preferat sa
fie din material plastic si sa fie incalzita inainta de folosire
,in apa calda fiarta , se incarca moderat si se plaseaza pe limba
copilului cit mai in spate pentru a evita reflexul de respingere ,
se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc ,se continua
alimentatia pina cind copilul este satul .se vorbeste cu copilul
tot timpul mesei, favorizind atit digestia cit si relatiile
interumane .49 Ingrijiri ulterioare Se spala fata si mainile
copilului,Se schimba scutecul daca este necesar ,Se aseaza copilul
in o pozitie sigura, anti-reflux, in patut , comoda si se
incurajeaza sa se odihneasca ,Se supravegheaza un timp copilul ,Se
noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta, alimentele
favorite sau respinse ,Se cintareste periodic copilul. 50
Diversificarea alimentatieiReguli : -alimentele se introduc pe rind
nu mai multe de unul odata ,la intervale de 1-2 saptamini intre ele
, - numai in stare de sanatate deplina a acestuia , -se incepe cu
cantitati mici crescind progresiv , inainte de cantitatea de lapte
, -daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o perioada la
el , incercindu-se ulterior -alimentele nu se zahareaza , - cind
copilul se alimenteaza cu alimente semisolide sau neomogene , care
ar putea avea risc de aspiratie trebuie o supraveghere suplimentara
51Jocul copiilorFunctiile joculuiDezvoltarea
senzo-motorie-stimuleaza abilitatile motorii fine si grosiere si
coordonarea miscarilor ,- stimuleaza dezvoltarea tuturor simturilor
,- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii ,- o modalitate de
consum a surplusului de energie 52 Dezvoltarea intelectuala -
explorarea si manipularea a diferite obiecte ca : forma, culoare ,
consistenta ,marime , - experiente legate de numere , relatii
spatiale , concepte abstracte , - oportunitatea de a practica si
dezvolta limbajul, - oportunitatea de a asimila experiente
anterioare in noi perceptii si relatii , - ajuta copilul sa
inteleaga lumea in care traieste si sa deosebeasca fantezia de
realitate .53 Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale - invata
rolul de adult , - oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii
, - dezvolta abilitati si scopuri sociale , - incurajeaza
interactiuni si dezvoltare de atitudini pozitive in relatii cu
altii , - influenteaza aspectele comportamentale dupa standarde
morale . 54 Creativitate - produce o exteorizare expresiva a
ideilor creative si intereselor, - permite exprimarea fanteziei si
imaginatiei , - permite dezvoltarea talentelor speciale si a
intereselor . Autoaprecierea - faciliteaza dezvoltarea identitatii
, - incurajeaza ajustarea propriului comportament , - permite
testarea propriilor abilitati si compararea lor cu ale celorlalti,
- permite observarea modului in care propriul comportament ii
influenteaza pe ceilalti .
55 Valoarea terapeutica - permite eliberarea de tensiune si
stress, - permite exprimarea emotiilor si eliminarea impulsurilor
neacceptate de standardele sociale , - incurajeaza exprimarea unor
situatii periculoase intro maniera sigura , - faciliteaza
comunicarea verbala indirecta si nonverbala a nevoilor , temerilor
, dorintelor . 56 Reguli pentru alegerea jucariilor - se aleg
jucarii potrivite virstei copilului , abilitatilor , intereselor si
dezvoltarii sale psiho-motorii , - jucariile sa corespunda
standardelor de siguranta , - sa verifice daca jucaria are toate
partile componente ,in primii ani de viata se aleg jucarii
rezistente , - sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc
copilul,marginile sa fie netede , netaioase , neascutite ,- se
evita cele care se descompun in parti mici ce pot fi inghitite sau
aspirate de copii sub 3 ani , 57Se evita cele care pot afecta ochii
copilului sau care produc zgomote puternice care le pot afecta
auzul ,Se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina
copilului , se poate sufoca ,Se asigura ca o jucarie folosita de un
copil mai mare nu poate ajunge in mina unui copil mai mic putindu-i
provoca traumatisme , se invata copilul si se supravegheaza cind se
joaca cu jucarii pe baza de curent electric , se invata copilul mai
mare cum sa foloseasca instrumentele sau materialele taioase sau
fierbinti cind confectioneaza diferite obiecte se obisnuieste sa
aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a evita accidentele
prin cadere peste ele , se verifica daca partile componente ale
jucariilor sunt bine fixate, daca desprinderea lor este periculoasa
,Se repara periodic cele stricate , se asigura ca materialele din
care sunt facute sunt netoxice , nu contin coloranti toxici si se
elimina jucariile din plus care pot produce asfixie .58 Masurarea
si cantarirea sugarului Masurarea sugarului Scop stabilirea
lungimii sugarului , in vederea aprecierii cresterii . - se
efectueaza la nastere si apoi periodic , lunar sau de cite ori este
nevoie .Executie se spala mainile cu apa si sapun , - se
dezinfecteaza cu solutie dezinfectanta pediometrul si se acopera cu
un scutec curat , - se aseaza copilul in decubit doral , cu capul
lipit de capatul pediometrului , - se intind picioarele sugarului ,
apasind usor pe genunchi , - se citeste lungimea indicata in
centimetri , - se noteaza in foaia de observatie .59 Cantarirea
Scop stabilirea greutatii sugarului in vederea aprecierii indicelui
ponderal sau nutritional . Executie se spala mainile cu apa si
sapun , - se aseaza un scutec curat pe cintar , - se echilibreaza
cantarul , - se aseaza sugarul pe cantar tinind mina usor pe
trunchiul sau , - se citeste indicatia , - se imbraca sugarul si se
aseaza comod , - se noteaza in foaia de observatie , - se anunta
medicul daca se observa diferente mari in greutate ( peste 100-150
g in 24 de ore )60 Aprecierea respiratiei si a circulatiei
Masurarea respiratiei Scop aprecierea starii de sanatate a nou
nascutului si ulterior a sugarului. Elemente de apreciat
amplitidine , ritmul , frecventa respiratorie , - coloratia
tegumentelor , mai ales peri-oro-nazala - factori care pot modifica
valorile normale (de mediu , fiziologici , etc)61Materiale necesare
ceas cu secundar , -creion VERDE si foaie de temperatura . Executie
:-se aseaza sugarul in decubit dorsal , comod , - se asigura
conditii de liniste ,absenta factorilor perturbatori , - la copilul
agitat , speriat se masoara in timpul somnului , - se spala mainile
cu apa si sapun , - se aplica palma pe abdomenul sugarului ( la
copii mari se masoara ca la adult cu mina direct pe torace ) - se
numara miscarile de expansiune si retractie ale abdomenului sau
toracelei timp de 1 minut , - amplitudinea si ritmul se masoara
prin observatie , - se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic
in foaia de temparatura . 62Masurarea pulsului Scop - criteriu de
apreciere a scorului APGAR, - aprecierea starii aparatului cardio
vascular - compararea valorilor obtinute cu cele anterioare
Elemente de apreciat caracteristicele pulsului frecventa, ritm ,
amplitudine , - coloratia peri-oro-nazala si a extremitatilor, -
factori care pot modifica valorile normale , Materiale necesare
ceas cu secundar , -creion ROSU , foaie de temperatura. 63 Executie
se aseaza copilul in pozitie de decubit dorsal in pat, - se asigura
un mediu lipsit de factori stresanti , - se spala mainile cu apa si
sapun , - se repereaza artera (radiala , brahiala , carotida
temporala , poplitee , tibiala sau pedioasa , la sugarul mic la
nivelul fontanelei bregmatice ) - se comprima artera incomplet pe
planul osos cu virful degetelor (index si mediu) -se numara
pulsatiile percepute timp de 1 minut apreciind simultan si
amplitudinea si ritmul , - se noteaza valoarea obtinuta in cifre si
grafic in foaia de temperatura .64 Masurarea tensiunii arteriale
Scop aprecierea starii de sanatate - compararea cu valorile
anterioare , - corelarea cu valorile celorlalte functii vitale .
Elemente de apreciat semne sau simptome de hipo- sau hipertensiune
arteriala , - factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare tensiometru cu manseta adecvata virstei (care sa
reprezinte 2/3 din lungimea bratului ) -stetoscop, - tampoane de
vata cu spirt medicinal , - creion ROSU ,foaie de temperatura
Masurarea tensiunii se poate efectua prin 2 metode - tensiometru cu
manometru prin metoda ascultatorie sau cea palpatorie , - cu
tensiometru electronic
65 Executie Pregatirea copilului se explica fiecare etapa de
executie in functie de nivelul de intelegere al copilului , -se
informeaza pe un ton calm asupra a ceea ce va simti in timpul
manevrei , - se solicita copilului sa ramina linistit in pat pina
in momentul in care se masoara tensiunea arteriala , - se asigura
un mediu linistit ,lipsit de factori negativi , -se asigura o
pozitie comoda , in decubit dorsal in pat sau pe bratele
apartinatorului(pentru sugar sau nou-nascut ) , -se dezbraca bratul
copilului , in asa fel in care sa fie lipsit de orice presiune a
hainelor asupra bratului , la acelasi nivel cu inima , in extensie
. 66 Pregatirea materialelor necesare si efectuarea masurarii - se
spala cu apa si sapun mainile examinatorului , - se aplica manseta
pneumatica pe bratul copilului , marginea inferioara sa fie la 2-3
cm deasupra plicii cotului Metoda ascultatorie :Se fixeaza membrana
stetoscopului pe traiectul arterii humerale , sub marginea
inferioara a mansetei , fara a fi acoperita de aceasta ,Se pompeaza
aer in manseta cu ajutorul pompei de cauciuc pina la disparitia
zgomotelor pulsatile ,Se decomprima manseta pina se aude primul
zgomot Korotkoff clar (presiunea maxima sau sistolica) se continua
decompresia pina cind zgomotele se asurzesc si dispar (tensiunea
minima sau diastolica)Metoda palpatorie : - se palpeaza pulsul la
artera humerala sau radiala , - se pompeaza aer in manseta depasind
cu 30 mm Hg valoarea indicata la disparitia pulsului , - se
decomprima manseta in un ritm 2-3 mm Hg /s si se identifica
valoarea la care pulsul devine perceptibil , - se noteaza presiunea
reperata pe manometru .
67- se imbraca copilul si se aseaza in pozitie comoda , se
noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic pe foaia de
temperatura , cu culoare rosie , se dezinfecteaza cu tampoane cu
alcool sanitar membrana si oliva stetoscopului . Metoda
ascultatorie este mai dificila la copii sub 3 ani .68U m Masurarea
temperaturii corpului Scop aprecierea functiei de termoreglare la
nou-nascut - aprecierea starii de sanatate in cadrul examenelor
periodice , - compararea cu valorile obtinute anterior in caz de
boala .Elemente de apreciat starea generala a copilului
-capacitatea de cooperare , -aspectul regiunii axilare sau anale
.Materiale necesare termometru maximal individual sau pastrat in
solutie dezinfectanta schimbata zilnic - tampoane de vata si
comprese sterile , -solutie lubrefianta - alcool sanitar , - ceas ,
- creion ALBASTRU , foaie de temperatura . Executie se informeaza
copilul ,in functie de nivelul de intelegere , explicindu-i ca
trebuie sa sa ramina linistit - se spala pe maini cu apa si sapun ,
- se pregatesc materialele necesare , verificind nivelul mercurului
sa fie coborit in rezervor - se clateste termometrul si se sterge
cu o compresa uscata . 69 Efectuarea masurarii temperaturii - in
axila se pozitioneaza copilul in pozitie de decubit dorsal sau
sezind in functie de nivelul de de dezvoltare psiho motorie si
starea de constienta , in pat sau in bratele altei persoane , - se
dezbraca regiunea axilara , acoperind apoi lejer copilul pentru a
evita pierderile de caldura , - se sterge axila cu o compresa
uscata , - se aseaza termometrul cu virful metalic in axila paralel
cu toracele , - se mentine bratul apropiat de trunchi cu antebratul
flectat , timp de 5-10 minute - in rect daca este nevoie se
efectueaza toaleta regiunii -se lubrefiaza virful metalic al
termometrului , - se aseaza copilul in decubit ventral sau dorsal
cu membrele inferioare ridicate , - cu mina stinga se indeparteaza
fesele si cu mina dreapta se introduce virful termometrului in rect
prin miscari de rotatie si inaintare , aproximativ 1 cm , - se
mentine 3-5 minute , tinindu-i fesele strinse , linistindu-l . 70
Ingrijiri ulterioare se indeparteaza termometrul si se sterge cu o
compresa uscata , se imbraca copilul si se aseaza comod , se
citeste pe scala gradata valoarea indicata de termometru , se
dezinfecteaza termometrul cu alcool , se clateste ,se sterge , se
introduce in solutia dezinfectanta daca nu este individual , se
noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic , cu culoare albastra
in foaia de temperatura. Temperatura masurata intra rectal este cu
0,5 grade mai mare decit cea masurata in axila .71
