INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN PRINBUTA$I DE RADACINA $I TULPINA 9I ERIru DRAJONI

consideraliuni gelneraru

ttt tnu' IoN LUPE

Cultura ulmului de Turchestan (Ulmus pumila L,) a luat inultimii ani un av6.nt insemnat in lara noastrd, in speciar la lu-crdrile de impdduriri din stepd gi ante-stepd gi la perdelere deproteclie, unde pdnd in prezent s'a dovedii u ii prirrt." spccirrecele mai indicate,

Din cauza calitdfilor extraordinare ca arbore de linuturi us-cate, ulmul de Turchestan a inceput sd former" prirr"'ip"i;;r""-cupare a serviciilor silvice care se ocupi cu impdduriri in stepa,fiecare cdutdnd sd-gi cultive cat mai murfi puieli ir p"pirr1"r*t"proprii, sau sd.-9i procure dela alte pepiniere

"ur" ." o",rpd

".,cultura acestei specii.Cum producerea puielilor qi extensiunea acestei specii era

condifionatii cel pufin in primii ani dela introducerea "i

i ' cul_tura forestieri, de cantitdfile de sdmAnfd ce se putea{r recoltaanual din cele cdteva grupe de arbori aflitoare r"rfl'""*rula,tpentru a satisface marea cerere de puiefi trebuiau gdsite nouimetode de inmulfire, independente de sdm.nld si bazate pe altepropriet5fi de reproducere ale ulmului, pentru a asiSura, pdni lafructificarea arboretelor tinere de ulm de Turcheslrr,

"orrtirrl-tatea producerii de puieli in pepiniere

I. Scopul incercirilor

Bazat pe facultatea,in &obgte cunoscuti a ulmului, d,e-a d,ra_jona puternic ai folosind observafiile din anii preceden[i, ficutein pepinierele Stafiunii regionale de erperimentatie forestierf,

ION LUPE

,,Dobrogea", eare aritau ci, ridicinile de ulm rdmase, la scoa-

terea puie{ilor in pimint, produceau draioni, cari in anul ur-

mitor atin6leau dimensiunile unui puiet viguros, apt de plantat'

am incercat o metodi noui de inmulfirea ulmului prin butagi

de riddcind, de tulpini 9i prin draioni'

Aceasti metod6, pe langa faptul cd trebuia sd ne asigiure pro-

ducfia de puieli independent de fructificafie, pirea avantaioasi

gi prin faptul ed se produc puieli apli de plantat dupi un sin{ur

an'de cufturd, nu dupd doi ani ca in cazul producerii puie{ilor

din sdmdn!6' Prin "u

," ""o'omisesc

astiel cheltuielile unui an

de culturi gi se accelereazi lucrdrile de 'impidurire cu aceasti

specie,Pentru precizarea acestei metode, trebuiau fdcute expefienls

pe teren ale ciror rezaltate si rispundi la urmitoarele intre-

bdrir- s e p o t p r o d u c e p u i e l i s [ n l t o q i d e u l m d e T u r c h e s t a n d i n :

rtdicinile ce cad la toaletarea puiefilor, draionii rezulta{i &n

rtddsinile rdmase la scosul puielilor, sau din butagii ori puielii

rdu conformafi?- Daci se pot, atunci qare e dimensiunea optimi (lun$imea

qi grosirnea), a bucdlilor de ridicini sau a butaqilor' pentru a

produce puie{i aPli de Plantat?- Cum trebue si fie tdietura la capete a bucililor de rddd-

cini sau a butagilor (dreapti, ohlici; netedi sau sdreliti)' Pen-

tru a daprriefi bine conformali in ceea ce privegte partea aerian6'

c u u n s i s t e m r a d i c i l a r b i n e d e s v o l t a t g i c u o c i c a t r i z a r e c A t m a iperfecti la locurile de unde iau nagtere ridicinile 9i tulpina?

- Care este pozilia, adincimea 9i modul de plantare' pentrtl

a avea un procent de prindere cdt mai mare 9i o conlormatie

cit mai bunX a Puiefilor?- Care este timpul de plantare cel mai favorabil' pentru a

obfine cel mai mare procent de prindere?

- Care este rentabilitatea acestei metode?

In cercetirile care fac obiectul prezenle\ lucrdri' s'a eiutat

sd se rispundi numai la o parte din intrebdrile de mai sus'

gi anume iu ".1.

mai insemnate, urmind ca mai ldrzitt' daci ge

rior constata oarecari reztrllale imbucuritoare' si se perlec{lo'

'aeze aceastd metod{ prin noui erperienle'

IN TULTIREA ULMULUT DE TURCHESTAN

II. Modul de lucru

Incercdrile care fac obiectul lucririi de faf,i se impart incinci grupe, qi anume;

Grupa /-a. Confindnd bucdfi de ridicinn de 1G-15 cm lun-gime gi 0,5-1,0 crn grosime, tiiate drept 9i neted, cu instru-ment bine ascufit, la ambele capete,

Aceastd grupd, avdnd in total cinci probe a cAte 300 rddicinifiecare, s'a plantat precum urmeazi:

Proba 1r ridicinile plantate vertical, avind capul superioracoperit cu un strat de pdmAnt de 1 cm grosime.

Proba 2t plantarea la Tel, insd rdddcinile incrinate la apro-ximativ 450 fafn de suprafafa solului,

Probele 3 qi 4; ca cele dela 1 respectiv 2, insi cu capul s:r.perior (gros) la suprafafa pdmdntului,

Proba 5; ridicinile plantate culcate orizontal la adincrmeade 5 cm dela suprafafd,

Grupa II'a. conlinand bucdfi de ridncini la fel cu cele <liirgrupa precedent5, insd cu tdietura oblicd gi sdrelitd, execuraticu unelte mai pulin tiioase, pentru a oieri o suprafafi maimare de formare a callusului de cicatrizare.

Numirul probelor gi modul de plantare la fel ca la SrupaprecedentS.

La ambele grupe s'a iolosit ca material bucdfile de rdddci,rice cddeau la toaletarea puiefilor pentru plantare.

Ac,este ridicini erau ridicate dela lucritorul ocupat cu toa-letarea gi fasonate in modul arhtat mai sus, dupd care eraulegate gi puse in pdmdnt pdni la plantarea lor.

Teierea, numdrarea gi legarea lor in mdnunchiuri s'a ficutin loc umbros gi ferit de vAnt, Pentru a nu fi expuse uscirii saupierderii de sevd, del4 tdiere pini la numdrare qi legare in mi-nunchiuri de'cite 100 bucd{i; imediat dupi fasonare erau arun-cate ,intr'o gileatd cu mocirld subfire sau cu api.

Grupa III-a. Confindnd bucdfi din puielii riu conformali,cari aveau 2-3 sau mai multe tulpini cresqute de ios. Acegtipuiefi s'au desbinat in aga fel ca fiecare tulpin{ sd aibi gi cAte

ION LUPE

o parte din rdddcina despicatd de cca 10 cm gi cca 5 cm tul-pin5, Aceste bucdfi s'au plantat cu partea de ridicini in p6-mdnt gi cu partea de tulpini afard,

La aceasti €rupi am avut 4 nrobe g'anume:Proba 1: bucifile tiiate neted la ambele capete, plantate ver-

tical,

Proba 2t la iel, plantate insi !a 450.Probele 3 gi 4: ca 1 respectiv 2, insi cu tiietura sdrelitd.Grupa IV-a. ConlinAnd butagi fasonali din ramuri de doi ani,

avAnd: lungimea de 10-15 cm, grosimea de 0,5-1,0 cm cu celpufin 3 muguri, 9i tiietura netedS,

Numdrul de probe gi felul de plantare, ca la grupa I-a,

Grupa V-a. La lel cu precedenta de care se deosebeEte prinfaptul cd tdLerea butagilor s'a fdcut sdrelit (aproape rupli), cuinstrumente rdu tiietoare, Idrd insi si se iupoaie coaia in lun-

€ul lor.

O alti probi de 300 bucnfi a fost formatd din draioni rezul-tafi din ridicinile rdmase in pdmint cu ocazia scoaterii puie-

lilor in anul precedent, Aceqti draioni, apdruli ,in numdr foartemare (8-10) la o riddcini, au fost scogi gi desbinafi de ridi-

cina mamd, apoi repicafi intocmai ca gi puielii din semindturS,

recepindu-se dupd repicare. Aceastd ultimd probi s'a expe-

rimentat nu,mai la Staliunea ,,Dobro€ea"i

Plantarea tuturor probelor s'a facut la ganf, in teren desfun-dat la o casma .dupi scoaterea puielilor din repicajele ante-

rioare (de alte specii decit ulm),

Dupi plantare, aceste probe au fost supuse aceloragi lucrdri de

intre{inere (plivit 9i prngit), ca si repicaiele qi butSgirile obig-

nuite.

I I I . Rezultatele incercir i lor.

1. Numdrul de puie{i rezultagi Procentul de prindere'

In primivara 1942 s'du scos, numirat gi sortat puiefii ' $isin-du-se rezultatele trecute in tabloul Nr. 1,

Din tabloul de mai ios se observS, in primul rind, ci probele,

cu riddcini au dat rezullale mult rnai bune decit cele cu butaEi.

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

Din aceastd. cauzd. cele cu bufasi au fost excluse din calcululmedi i lor 1).

Altd observafie importantd. ce reiese din tabloul de rnai sus ec5, la toate grupele, probele Nr, 5 (cu butagii, respectiv rddlci-

TABLOUL Nr. I

confindnd rezultatele incercdri lor de inmulf irea ulmului de Turchestan,prin butagi qi r idicini ( in procente din numirul total de f ire plantate)

nile plantate orizontal) , au dat 'rezultate foarte mici, pentru caremotiv au fost gi ele eliminate din calculul mediilor,

Analizind rezultatele obfinute la grupele: I, II gi III, probeleNr, 1, 2, 3 qi 41 se constati un procent mediu de puiefi, deci unprocent de prindere de 64,0 la Dobro$ea gi 49,7 la Bineasa. Inceea ce privegte rezultatele probelor luate izolat, cel mai marenumir de puiefi l-au dat:

t) La Stafiunea Dobrogea s'au ob{inut din toate celehumai 36 puiefi, fapt pentru care aceste rezultate nici n'au'tablon

10 probe cu butaqimai fost trecute ln

L IO I

.= uruDao lo. l

II( d l

^o"l llY t -

€ l n lI

I MediaI

Procentul de puie{i

l a p r o b e l e - : I1 2 | 3 4 - l

4)

OBSERVATII

5 6 , 3 1 7 2 , 7 1 8 1 , 7

5 0 , 2 1 7 1 , 9 1 5 6 , 1

52,7

48,5

43,0

4&t

4 8 , " ' , | 6 3 , 5 i 6 4 , 3 | 5 7 , 9

35,3 58,3 I 58,3 | 50,1

42,6 54,5 i 53,6 | n,Z I Z+,2

l 3 , o I 83 l 2+ ,2 1 r+ ,3t 1 l

l - l -r r , 7 l 7 , 3 116 ,0 1 r3 ,0

ION LUPE

- La Dobro$ea: probele Nr, 4 din grupele II gi III, cu 88,70lo

respectiv 88,30/o puieli gi probele Nr, 2 din Srupele I gi III, cu

77,Oolo respectiv 72,7% puiefi; toate aceste probe confinind ri-

dicini plantate la 450,- la Bdneasa: probele Nr, 3 qi 4 din Srupa I-a cu 65,30/0, res-

pectiv 64,30/o puieli gi probele 3 gi 4 din $rupa II-a, ambele cu

58,30/o puiefi; toate 'aceste

probe confindnd rdddcini tiiate

sdrelit cu instrumente neascufite gi plantate vertical sau la 450

cu capul superior la suprafafa pimintului.Cele mai mari procente de puiefi le-au dat:- la Dobrogea, proba Nr, 4, din {rupa II-a (ridicini tdiate

sdrelit, plantate la 450, cu capul Sros la supra{ata pimAntului),

cu 88,70lo puiefi,- la Beneasa. proba Nr. 3 din grupa I-a {rddicini ti iate ne-

led, plantate vertical, cu capul gros la suprafala pimdntului) cu

65,3olo puieli,Diferenlele destul de remarcabile intre rezultatele ob{inute la

Dobrogea gi cele deia Bdneasa, se datoresc, in primul rAnd,

dimensiunilor bucifilor de tdddcini, care la DobroSea au lost

de 15 cm. lunSime, iar la BXneasa de 10 cm,, apoi felului cum alr

fost executate lucririle 1), intrefinerii in timpul verii gi condi-

tii lor stafionale diferite,

2l Calitatea puielilor rezultafi.

In qeea ce privegte conformafia puietilor rezultali din incercd-rile de mai sus, aceasta este diferitd de a celor produgi din sd-

mdnfi, prin fapful ci mulfi din puiefii produqi din ridicini au

mai multe tulpini in loc de una sinSur[, Aceasta se datoregte

facultnlii ulmului de-a emite listari gi draioni din mu$urii ce

se formeazi pe buza tiieturii,Din cauzd ci se formeazd mai multe tulpini, acestea rimdn

uneori prea subliri, ficdnd ca puietul si devini inapt de plantat.

t) La statiunea Dobrogea lucririle s'au fScut sub directa supraveghere asubsemnatutui, dela inceput pdnl la sfdrgit, pe cdnd la Bineasa ele au fostexecutate de 3 brigadieri, cari s'au schimbat intre ei in timpul diverselorlucriiri.

9 'NHULT'REA ULMULU DE TURCHESTAN

Acest inconvenient se poate inlitura prin ruperea sau tiiereacu foarfeca, in timpul lucririlor de intre{inere, a tulpinilor se-cundare, ldsAndu-se numai cea mai vif,uroasi,

Cind puielii sunt cultivali pentru a fi plantafi in apropiereasau la marginea perdelelor de protec{ie, in scopul de-a da o maimare compacitate acesteia, conlormatia de mai sus ,cu mai multetulpini este foarte potrivitS,

Considerind ca apti de plantat numai puiefii care aveau lacolet, la cel pufin una din tulpini, grosimea unui creion (0,8-1,0

TABLOUL Nr. 2

confinAnd numirul de puiel i apfi de plantatgi nurnirul nrediu qi cel rnai frecvenlCe tulpini la o r iddcini

cm,), s'au separat din puielii oblinufi la diferitele probe, canti-tdfile trecute in tabloul Nr, 2 (redate in procente din totalulfirelor plantate la fiecare proba)

Tot ,in acest tablou s'a trequt numdrul mediu $i cel mai lre.c-vent de tulpini I.a o rd.dicind, pentru puietii apti de plantat.

Din tabloul de mai sus se vede cd procentul mediu de puie{i,apfi de plantat este de 45,8 la DobroSea 9i de 37,8 la Btrneasa,

Procentul de puiefi apliQrupa I d. ' Plantat la Probele :

Numhrul mediu detuloini la o riddcini'

la probele:

1 r 2 3 4 Meo . l r 2 3 ' 4 ;m .a l t l 2 l 3

3,1 I 3,01 2

I 1"":" : '"1 " '"1'- '","" '"

i t, lss,st zz,t 4s,J 3r,o 34,2

] 't | *,0 ] orr 4o,o 3s,3 At,l

i rrr.oiu- f i.,r sr,i ', 43,21 sl,t' tz,B

33,0 , 32,3 44,3 ] 42,3 1 38,0' i r l

. ;ss,3i 27,3 i 45,3

i 3r,0

i 34,2

43,0143,2 40,0 ] 38,3 41,1, - l

36,4 ] 34,3 ' 43,21 37,2i 37,8

2.5 z ,o l r ,s l i ,z 2 ,012i l l' ' ' I l: ' l l ' t l l l '11 '

2SI 2,41, z,zl z,z I z,s I r: - r - | - |

2 ,0 2, t ; t ,7 ] t ,6 l l ,9 l -

ION LUPE

iar procentele maxime sunt tot la probele Nr, 4, din $rupele II

9i III (60,7 9i 62,71 la DobroSea Ei la probele Nr, 3, din $rupeleI 9i I I , la Bdneasa.

Numdrul mediu de tulpini la o rdddcini este de aprox, 3 laDobrogea gi aprox,2laBdneasa, iar cel mai frecvent de 2, res-pectiv 1,

La probele cu cel mai mare numdr de puieli, numirul cel maiirecvent de tulpini este del 2 la Dobrogea gi 1 la Bdneasa, deciacestea au o conformafie destul de bund a majoritifii puiefilor.

TABLOUL Nr. 3.

con{indnd inilfimea medie a r::ttJijJ;"ltafi in total Ei a puiefilor apfi

Grupa

10

()

l lI

8t l I! i

€ l I t I

I MediaI

69,8

67,0

87,2

74,7

o

K

Media

Cregterea in inilfime a puielilor a fost aproape e$ald cu a

celor din repicaie. In tabloul Nr. 3 66- i1[lfimea medie, pegrupe gi probe, pentru totalul puielilor rezullali gi pentru cei

apfi de plantat.Din tabloul de mai sus se vede cd, inilfimea medie a puiefilor

este de 74,7 cm. la Dobrogea $i 65,6 crn, la Bdneasa, iar a puie-

tilor apfi de plantat e de 84,6 cm,, respectw 72'5 cm'Exceptdnd probele din Srupa III-a, carc in general au indlfimi

superioare celor din grupele I gi II, prin faptul ci au avut la plan-

Inilf. medie in cm. a puief.apfi de plantat la probele :

r lz l r i4 l

Indlf imea rnedie in cm a puief i l lor,la p robe le :

r I 2 | 3 I I ltvteuii r ls l lso lsz6' It l et ls'sr 116 [ * l *

77,71 83,7J 817,71 89,3

J 62 | or,s lzoj u tntfli78

73

70

73,7

78

72

72

,N.tB i .t,t l-ttp

75 l t t

, o \ n -

9 0 1 9 3

1 l INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

tare mugurii deia formafi pe porfiunea de tulpini; la grupele I

si II prohele cu indlfirni maxime corespund in general, cu ace-lea cu numdr maxim de puieli,

In general se observd gi aici o mai buni desvoltare a puiefi-

ior provenifi din riddcini plantate cu capul superior la srr-

prafala pimAntului,Inilfimea medie a puiefilor neapfi de plantat este 49 (31-68)

cm, la DobroSea gi 45 (37-51) cm, la Bineasa, deci 9i aceqti

pueli, din punct de vedere al inillimii, sunt destul de desvol-

tafi,

40cm- t

,,

II

I l€ cn.II

. l

I

58 cm

I

_t

4

,.(\

e.

INRADACINAREA PUIETiLORhaqara tii reprez r nti b ucata de r dddan;i plan t a ti

Inridicinarea puiefilor este foarte bund, Ea se prezintd, iiesub forma unui Iascicol de mai multe rddicini principale, por-nind dela capul inferior al rdddcinii plantate (intocmai ca incazul firelor cu mai multe tulpini) , fie sub forma unui pivot,crescut in prelun[irea ridicinii plantate, la care se sudeaziperfect. Din acest pivot se desvoltd apoi ridicinile secundareIaterale, ca la puielii produgi din siminfd, (Fig. 1, a).

ION LUPE

Un caz interesant il {dsim la riddcinile plantate orizonlal

fprobele Nr. 5), unde inrddicinarea gi in unele cazuri chiar qi

tulpina, pornesc dela ambele capete {Fig. I, e),

Atit in cazul tulpinii, cdt qi al ridicinilor sudura intre aces'tea 9i riddcina mamd, este foarte bine f icuti, In cazul unei sin-gure tulpini sau al unei sinfure rddicini principale (pivot), aces-tea sg continui direct din ridicina mami, pornind cu aceeaqigrosime. Locul de suduri este marcat prin o ugoari umfliturfl,datoritE calussului de cical.r:izare gi prin diferen(a de culoarela coale,

Daci separarea puiefilor, 'in ap{i gi neapfi de plantat, s'ar fi

licut dupd inridicinare, atunci aproape tofi puiefii ar fi fost

apfi de plantat, deoarece au avut o inrdddcinare foarte buni,

In general, avind in vedere dimensiunile, Iorma 9i sdnitateapuietilor, rezultali din incercdnle de mai sus, acegtia se pot

intrebuin{a foarte bine la plantafii, inlocuind pe cei din si-

mAntd, cdnd, din anumite motive, acegtia din urmi lipsesc.

Ultima probd, in afari de cele din Srupele I-V, la care s'au

intrebuinfat draionii rez;rlJtati din ridicinile rimase in pimint'

la scoaterea puiefilor, a dat rezultatele cele mai bune (la fel

cu repicajele obfinute, cu puiefi din samdnf dl , ptezenlind: un

procent de prindels (puiefi apfi de plantat) d,e 97,3, o inillime

medie de 95 cm,, cite o sinduri tulpini 9i o inriddcinare {oarte

bund.

Intrebuinfarea acestor draioni este deci foarte recom4ndabilS.

IV. CAteva observalii asupra desvoltXrii la lnceputul verli

Aceste observatii sunt importante, prin laptul cI ele ne arati

lelul de comportare al riddcinilor 9i butagilor in prima faz| a

desvoltdrii lor, punindu-ne in mdsuri si aducem anumite im-

bunnti$ri la incercdrile de viitor'

La 31 Mai 1941, pe un timp cdlduros gi uscat, s'a cercetat

stadiul in care se Siseau aceste probe la pepiniera Bdneasa,

c,onstatAndu-se urmito arele t

1. O mare parte din butagi gi rddicini au intrat in ve6letatie"prezentind citeva frtxtze verzi,

iNMULTIREA ULIIIULUI DE TURCHESTAN

2. Dinlre [irele care nu aveau f.ntnze, unele prezentau calluede cicatrizare, pe buza tiieturii, in diferite stadii de desvoltare(maioritatea la rnddcini),

3, O parte din butagi s'au uscatl unii cu frunzulile, alli i faresi fi intrat in vegetafie,

4, Inrdddcinarea nu incepuse sd se formeze la butagi, iar rd-dicinite au inceput s5. se cicatrizeze gi la capul de ios,

Inventariind firele care au intrat mai bine in vegetafie cufrunzigoare, s'au giisit rezuhatele trecute in tabloul de mai jos,

TABLOUL Nr. 4.

cuprinzAnd numirul f i relor cu frunze gi al f i relor uscale la 31 Mai 1941,qi al puiefilor ob{inuli in primlvara 1942,1a pepiniera Bineasa

u

Procentul f irelor Icu frunze I

Procentul puie-fi lor rezultafi

Procentul f irelorruscate

I a p r o b e I e :

{tffirl-lTFl 5l a 3 1 . V . l 9 4 t l i n vara1942 | la 31 . V . l94 l

) .ro*.

bt.--;- rdd

0

0

2,3

5,7

5,0

' l lol 0

2,31 0,3

64

58

38

15

13

o)

58

40

24

62

52

50

60

it8

40

48

^5

65

38

39

38

57

37

32

III

IV

29

28

53

23

t7

5 3 1 4 9

4 8 1 3 5

1 3 i 4 4

131 e12\ 7

z,zlo,oi2,O 4,7\ l

butasi

Din tabloul de mai sus se vede ci, la 31 Mai 1941, butaqii

prezenlau un numdr mai mare de fire cu lrunze, deci, ,in apa'tenfi, un procent mai mare de orindere, dar 9i un procent mai

mare de fire uscate, In primivara 1942, cind s'au scos puiefii'

situafia se prezenta invers; cel mai mare procent de puieli Sn-sindu-se la probele cu ridicini,

Acest fapi ,e ixplici prin aceea ci, butagii avind muSuriilormafi, au intrat mai repede in veSctafie gi au inceput si

creascd, folosind seva gi substanfele de rezervd din corpul lor

Uaii lnsi fiind prea subfiri s'au useat mai inainte de a-gi forma

ION LUPE

redecini, La bucdtile de riddcini, in timp ce s'a format cal-lusul gi mugurii pe buza tdieturii, s'a putut forma gi un inceputde inrdddcinare, astlel cd, la aparilia frunzelor planta putea

sd:gi extragd o parte din hrand din pdmAnt, In afari de aceasta,

bucdlile de rddicini mai aveau dela inceput unele firigoare

absorbante, care au putut intra de timpuriu in, acfiune'

JinAnd seama de observaliile de mai sus gi de faptul ci, re-zultatele oblinute in Dobrogea (unde bucdfile de rdddcini aulost cu 5 cm, mai lungi), sunt mai bune; putem atribui dimen--siunilor butaEilor gi rddicinilor, o parte insemnati din pierderi.Se poate deci spera c5, prin mdrirea lungimii butagilor,'respec-tiv bucSlilor de ridicini, se vor putea obline rezultaLe. mai bune.

V. Rentabi l i tatea lucr ir i lor.

In ceea ce privegte rezultatele oblinute cu riddcini (max.88,70lo), acestea sunt destul de bune, mai cu seamd dacd linemseama de faptul ci, producerea puielilor apfi de plant,at du-reazd" numai un an, in loc de doi, gi e independentd de Iruc-t i f i ca I ie ' ) ,

In afari de acestea, cheltuielile ce se fac cu; recoltarea ;itransportul seminlei, preSdtirea terenului pentru semdnat, se'mdnarea, acoperirea, udarea, intrelinerea semdndturii timp derrn an, scoaterea ;i sortarea puielilor, depdgesc mult pe aceleade lasonarea rdddcinilor sau butagilor, care se reduc la 1-2'zile de lucru pentru 1.000 fire (deci 887 puiefi, in cazul celuimai mare procent de puieli obfinut).

Un calc,ul de rentabilitate precis, bazat pe devize comparative,nu se poate face decit dupd perfeclionarea acestor metode prinnoui incercdri,

VI. Concluzii.

Din cereetdrile care iac obiectul acestei lucrdri, putem deduceurmitoarele:

1) Pentru aplicarea acestei metode, esle necesari o primi culturi din s5-mdntd, dupd care, an cu an, se pot obtine, radacinile necesare, cu ocazia scoa-terii gi toaletdrii puiefilor apfi de plantat.

l 4

15 INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

'1. Se pot produce puie{i sindtogi de ulm de Turchestan din:drajoni, puietii riu conformali, bucdlile de rddicini ce cad latoaletarea puielilor apfi de plantat qi butaqi,

2. Dimensiunea optimd (lun€imea gi grosimea) bucili lor derXddcind gi a butagilor, vor trebui precizate prin incercdri ulte-rioare, Se pare cd. prin md.rirea lungimii s'ar obtine un procentde prindere mai mare,

3, Nu se observd. dilerenfe, in ceea ce privegte cicatriz4lea qiconforma!'a puielilor, in raport cu modul de tdiere, decAt foartepulin la buta;i, unde procentul de prindere e mai mare la ceitdiaf i neted,

4. Se constatd un procent mai mare de prindere la butagiisi rdddcinile plantate cu capul de sus, la suprafa{a pimAntului.

5. Drajonii rnsdri(i din rS"dd,cinile rimase in pdmdnt la scoa-lerea puielilor in anul precedent, repicali, dau rezultate iden-tice cu ale puielilor repicafi din semdniturd, Intrebuintarea aces-lor drajoni se recomandi orideciteori ii avem in pepiniere .

6, Rentabilitatea, pe bazd de rezultate si5iure qi definitive,nu poate fi stabilitS inainte de-a se preciza bine punctele ante-rioare. In stadiul actual, inmullirea ulmului de Turchestan,prin: drajoni gi riddcini pare totugi rentabild prin iaptul cd secdgtiSd un an de muncd in pepinierd, putAndu-se obfine puie{iapfi de plantat, numai dupd un an de culturS, nu dupd doi, cain cazul puielilor din sdmAnfd,

Chestiunea producerii puielilor din rdddcini va trebui per-fecfionatd, prin precizarea mdnmei optime a rdddcinei qr alucrdrilor ce vor trebui ldcute, pentru ameliorarea calit5tiipuieli lor si mdrirea procentului de prindere,

Problema inmullirii prin butagi va trebui reluati ,in cercetare,cu butagi mai mari, plantali in diferite epoci ale anului, pentrua se preciza: dimensiunile optime ale butaqului, felul gi t impulde butdgi re.

Din cele de mai sus rezulte c5 producerea puiefilor de ulmde Turc.hestan, nu mai este strict legatd de sdminfd, ci ea sepoate continua, an cu an, dintr'o culturd init iali, cu aiutoruldraionilor, r6"d.5cinilor gi butagilor

Lucrare depusd la Institut ta 26 lanuarie 194J Un. I.C.E.F. Nr. IZ4itg4.J).

ION LUPE

LA MULTIPLICATION DE L'ORME DE TURKESTAN (ULMUS PUMILA L)

PAR BOUTURES DE RACINE, BOUTURES DE TIGE ET DRACEONS

RfSUA{6

Introduit r&ornment dans la cultnre lorestidre, lnorrnc dre Turkestan pr€-

senle une lrEs {rande importance dnns le boisernent des r6lions de steppc

;u d'avant-steppe, ainsi qne d,ans les rideaux-abris. Faute de semences, I'au-

teur de la presente 6tude a experrrnent6 une nouvelle m6thode pour en ob-tenir les plants n6cessaires.

Etant connue la facult6 de l'€spdce de dra{eonner lorternent, llauteur

a essay6 de produire des plants, utilisant c(xffne boutures les restes des

r,acrines, dres ti€es et des dr'ageons recolters d,ans la p6pinidre, arprds I'er-

traciion des plants,

Les exp6riences ont 6t6 faites en 1941' e'n deux p6pinidres: une dang

la plainre roumairr'e i Bdneasa, toul prirs de Bucureqti' et l'autre dans la

si,cppe de Dobrogea, pras de Const.anfa, i la Station r6gi,onale de I'Institrrt

lorestier.

Les ttavaux ont 6t6 r€partis en {roupos et en 6preuves' d'arprds la

naluq.s du rnat6riel i exp€rimentef €t dapras le mode d'enterrer les bou-

turcs, cornme cuit:

Groupe I: Boutures d.e racines 'de 1&*1'5 cm d€ longueu'r at d'o

0,5:1 can en diamdtre, coupdes lisse et trancversalertrent sur I'axc'

G r o u p e l l l B o u t u r e s d e r a c i n e g d e l G _ l 5 o o d e l o n g u e u r e t d e 0 , 5 - 1om en diarn0tre, 'coup6es obliqu'ernent et 6aall6es'

Groupe III: Pidcas tronqudos 'de plants ma'l conformds' ayant 10 cm dc

racine ei environ 5 cm de ti'ge prdvuc de bo{rgeons'

Gtor'gc IV: Boutures de branches de 2 ans' 1O-15 crn de longueur

€t 0,5-1 c,tn en 'diamdtre, ayant 3 bourgeons' coupd€s lisse et tranwer-

salevnent sur lnaxe,

Groupe Vr Bsutunes de branchcs 4e ? ans' et 1$*15 om de lon{ueur

of 0,5-l can en 'diarnAtre, ayant au moicp 3 bour$oons' coil'p6os oblique-

ment et rirafl6es.

Pour ,les groq)€s I, II, IV et V on a disrpos6 de 5 epreuves' chacune

i 300 exqnrplaites, plant6s eomnre euit;

iEpreuve 1: Boutures plantdes en ;rosition verticale ayant la partio

su1€rieure iL 1 cm au-dessouc dc la sudace du sol'

Eprcuve 2: Boutures plant6es inclin6es de 45o, ayant la partie su-

p6:'ieure d 1 cm au-dessou,s du sol'

Epreuve 3l Bou{tres plantdes en pooit'ilon verticale ayaot la partie su'

pdrieute ir la surlace du sol.

fprerive 4: Boututes planrt6es irrclin6es de {50, ayant la part'te eu-

p€rieurs i {a eurface du sol.

ULMULUI DE TURCHESTAN

Epreuve 5: Bouturres plant6es horizontalement i 5 cm au.dessousde'l,a surface du sol.

Pour le group. III ol .a disposd de quatre €preuves dont deux avec depid'oes i coup'e lisse, fairte transversalement rsur I'axe et plrant6es en positionvarttaale et inclinle, tanrdis que les d,cux autres ont eu de pieces

"oup6es'obliquernent et 6raftr6es et plant6es arr.'si en position verticale et en posi-tron inclinde de 450.

A part, on a exp6rirnent6 une 6prreuve contenant 300 ,dLrageons trouv6sdans la pEpinidre, indrividr:,alis6s .et repiques,

R,6sultats:

l.es r6sultats obtenus ont 6t6 ins,crits dans le tableau No. I danslerlrrel ceux.d,es groupes IV et V eI d,e 1,6:preuve 5 ont i t6 inscri ts s6pa_r6rneu-t.

Le taux moyen d,es boutures qui ont pris racine ,a 616. de 640/o pourles 6preuves 1--4 des groupes I-III en Dobro{ea et de 49,70/o d Bd-neasa; un pour-cent de m,aximumr 9g,70/o en Dobrogea pour l,e groupe II6Frellve 4 et de 55,30/o i Bineasa pour le groupe II 6preuve 3.

Les Eirandes didf6rences d,ans les r6sulfats obtenus .entre les expdriencesde Bd'naasa et ceux d,e Dobrogea sont atrrihnr,6es, prar l,auteur, au lait qu,iBineasa on a utilis6 des boutures de 10 cm de longueu,r, tandis que les bou-tures plamt6eu en Dobrogea ont eu 15 cm,

Les boutures de t ige, ainsi que ccl les de racine plant6es horizonta.lqment n'ont pas donnd de rdsultats satisf,aisants.

Les d,ra,seons individual,is6s et repiqu6s ont montrd les meilleurs 16-sultots; de m6me les plants provenus de s,er:rcnc,e,

'La qualit6 des p,lants e,st satisrraisante, tant en ce qui concerne!'accroiss,ernent en hauteun: qu'en gg qu! c,oncorne llenracinoment. En {6-r,tral, on observe une tend,ance de forrner pl,rsietrrs tiges (en moyenne 3)i une m6me racine.

Dans les tableaux No. 2 et No. 3 on d,onne: le no,rnbre d:e plarnts aptesi €tre ,plant6's., le nombre des tirgers chez une raclne et I'accrois,sernent enha-uleur rles plants r6sult6s. Dans la ligure No. I on peut ob,server lesdilJdrents systi.mes d'qntacinwent obtcaus.

Dans Ia partie finale (et dans le tableau No. 4) on d,onne qu.elqu,esobsc*vations sur la rnanidre dont les cultures ci-dess,us olentionn6es ss com-portent dans la prerniere partie de l'6t€ et sur les avantages da oette m6-thode au point de vue 6conomioue.

Conclusions:

Il ea ,rdsurlte:

1, On pzut prod.uire desmris pumila L.l en utilisant:

plants vi4ioureux d'orme de Turkestan (Ul-des dtageons, 'des pl,ants mal conform6s et

18ION LUPEr6

C.:s.boutures de racine (provenues dos racinos qui st6linrinent d I'occa-

sion Cu realPaSe de celles-ci)'

2. Lt meilleure climension des boutures sera pr6cis€e i l 'occasion

d,es autres recherches. I1 seroble que par un agtandissement de la lon-

fueur, le nombre des plants qui pren:rcnt racine est beaucoup plus grand'

3. Lcs tliverses rnanidres de cc'upure pratiqudes (lisse ou 6ra{l6e) ne

nrarqu'ent aucune 'dif i6rcnce 'dans la "i6af

1i5ztion'

4. Le taux des plants qui prenncnt tacine est beaucoup plus gran'd

chez les plants plant6s avec un bout i la surface du sol'

5. Les dra$eons iadividualis6s ct rep'iqu6s se co'mportent con(ne

les plants 16sultds dc semence,

6. L 'avanta€e de la m6thode ne peut pas €tre pr6cis6 €n chi{ f res

ddliniti 'fs avant que 1"" d{{rail,s rnentionn6s a! p' 2' soient pr6cis6s par d'au-

tres rechenbhes. Toutedcis o,n peut aflirmel qure dans le stnde actuel, la m6-

thode est avanta$eurse par le iait qu'on obti'ent un taux a'ssez grand de plante

ar:.tes { planter aplds une seule annde de culture en pepinidre, en 6limi-

r arrt ainsi totttes les d6pens'es demandles dans le cas oil on utilise des

semences ati lieu de boutures (r6colte d,es sraines, semaille' arrosa€ie,

or:bra€e et les travau* '4t snflstijen) '

Pour a-pp, l iquer cet te ndthode i l est n6cessaire une prernidre cul ture dis

semenc€s.