4
40 Instalarea si testarea oalelor de condens Armstrong |nainte de instalare Trage]i conducta la oala de condens. |nainte de a instala oala de condens, cur`]a]i conducta sufl^nd cu abur sau aer comprimat. (Cur`]a]i filtrele dup` aceast` suflare). ABC-ul amplas`rii oalelor de condens Accesibil` pentru inspec]ie [i repara]ie. Sub punctul de drenare, ori de c^te este posibil. Aproape de punctul de drenare. Conectarea oalelor de condens Pentru conect`ri tipice vezi figurile 40-1 la 43-4. Ventilele de \nchidere sunt necesare \naintea oalei de condens c^nd oala de condens gole[te conducte de abur, cazane mari de ap`, etc, \n care sistemul nu poate fi oprit pentru \ntre]inerea oalelor de condens. Ele nu sunt necesare pentru instala]iile mici \nc`lzite cu abur - o pres` de sp`l`torie, de exemplu. Ventilul de \nc`lzire din alimentarea cu abur la ma[in` este de obicei suficient. Ventilele de \nchidere din linia de evacuare a oalei de condens sunt necesare atunci c^nd oala de con- dens are un by-pass. Este o idee bun` c^nd \n vasul de refulare este o presiune ridicat`. Vezi clapetele de re]inere. By-pass-urile (fig. 41-3 [i 41-4) nu sunt recomandabile pentru c` dac` sunt l`sate deschise ele vor \mpiedica func]ionarea oalei de condens. Dac` este neap`rat necesar` o func]ionare continu`, utiliza]i doua oale de con- dens \n paralel, una ca rezerv`. Racorduri. Dac` se utilizeaz` numai unul singur, el trebuie s` fie pe partea de evacuare a oalei de condens. Cu dou` racor- duri evita]i montajele orizontale sau verticale "in line". Cel mai bine este s` se instaleze \n unghi drept, ca \n fig- urile 40-1 [i 41-3 sau paralele, ca \n figura 41-4. Leg`turile standard |ntre]inerea este simplificat` dac` se p`streaz` lungimi de nipluri de intrare [i ie[ire identice pentru oale de con- dens de o dimensiune [i tip dat. O oal` de condens cu fitinguri [i semi- cuple identice poate fi p`strat` \n magazie. |n cazul \n care o oal` de condens trebuie reparat`, este simplu s` se desfac` cele dou` racoduri, s` se scoat` oala, s` se instaleze rezer- va [i s` se str^ng` racordurile. Repara]iile se pot face apoi \n atelier [i oala reparat`, cu fitinguri [i semicu- pl`, poate fi p`strat` \n stoc. Ventilele de prob` (fig. 40-1) asigur` un mijloc excelent de verificare a func]ion`rii oalei de condens. Utiliza]i un robinet mic cu cep. Asigura]i o clapet` de re]inere sau un ventil de \nchidere \n linia de refulare pentru a izola oala de condens \n timpul verifi- c`rilor. Figura 40-1. Montaj tipic de IB Figura 40-1. Montaj tipic IB vertical`

Instalarea Si Testarea Oalelor de Condens Armstrong 327_1178623165

  • Upload
    svoicum

  • View
    51

  • Download
    6

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Instalarea Si Testarea Oalelor de Condens Armstrong 327_1178623165

40

Instalarea si testarea oalelor de condens Armstrong

|nainte de instalare Trage]i conducta la oala de condens.|nainte de a instala oala de condens,cur`]a]i conducta sufl^nd cu abur sauaer comprimat. (Cur`]a]i filtrele dup`aceast` suflare).

ABC-ul amplas`rii oalelor de condensAccesibil` pentru inspec]ie [irepara]ie. Sub punctul de drenare, ori de c^teeste posibil.Aproape de punctul de drenare.

Conectarea oalelor de condensPentru conect`ri tipice vezi figurile40-1 la 43-4.

Ventilele de \nchidere sunt necesare\naintea oalei de condens c^nd oalade condens gole[te conducte deabur, cazane mari de ap`, etc, \n caresistemul nu poate fi oprit pentru\ntre]inerea oalelor de condens. Elenu sunt necesare pentru instala]iilemici \nc`lzite cu abur - o pres` desp`l`torie, de exemplu. Ventilul de\nc`lzire din alimentarea cu abur lama[in` este de obicei suficient.

Ventilele de \nchidere din linia deevacuare a oalei de condens suntnecesare atunci c^nd oala de con-dens are un by-pass. Este o ideebun` c^nd \n vasul de refulare este opresiune ridicat`. Vezi clapetele dere]inere.

By-pass-urile (fig. 41-3 [i 41-4) nusunt recomandabile pentru c` dac`sunt l`sate deschise ele vor \mpiedicafunc]ionarea oalei de condens. Dac`este neap`rat necesar` o func]ionarecontinu`, utiliza]i doua oale de con-dens \n paralel, una ca rezerv`.

Racorduri.Dac` se utilizeaz` numai unul singur,el trebuie s` fie pe partea de evacuarea oalei de condens. Cu dou` racor-duri evita]i montajele orizontale sauverticale "in line". Cel mai bine este s`se instaleze \n unghi drept, ca \n fig-urile 40-1 [i 41-3 sau paralele, ca \nfigura 41-4.

Leg`turile standard|ntre]inerea este simplificat` dac` sep`streaz` lungimi de nipluri de intrare[i ie[ire identice pentru oale de con-dens de o dimensiune [i tip dat. Ooal` de condens cu fitinguri [i semi-cuple identice poate fi p`strat` \nmagazie. |n cazul \n care o oal` decondens trebuie reparat`, este simplus` se desfac` cele dou` racoduri, s`se scoat` oala, s` se instaleze rezer-va [i s` se str^ng` racordurile.Repara]iile se pot face apoi \n atelier[i oala reparat`, cu fitinguri [i semicu-pl`, poate fi p`strat` \n stoc.

Ventilele de prob` (fig. 40-1) asigur`un mijloc excelent de verificare afunc]ion`rii oalei de condens. Utiliza]iun robinet mic cu cep. Asigura]i oclapet` de re]inere sau un ventil de\nchidere \n linia de refulare pentru aizola oala de condens \n timpul verifi-c`rilor.

Figura 40-1.Montaj tipic de IB

Figura 40-1.Montaj tipic IB vertical`

Page 2: Instalarea Si Testarea Oalelor de Condens Armstrong 327_1178623165

41

Filtre. Instala]i filtre \naintea oalelorde condens c^nd se specific` acestlucru sau c^nd condi]iile de cur`]eniepretind aceasta. Unele oale de con-dens sunt mai susceptibile la proble-mele de murd`rie dec^t altele - vezitabelul de recomand`ri.

Unele oale de condens au filtre \ncor-porate. C^nd se utilizeaz` un ventil depurjare a filtrului, \nchide]i ventilul dealimentare cu abur \nainte de adeschide ventilul de purj` al filtrului.Condensul din corpul oalei de con-dens va izbucni \napoi prin filtre pen-tru o cur`]ire corespunz`toare. Des-chide]i ventilul de abur \ncet.

Colectoarele de n`mol - sunt exce-lente pentru re]inerea pietrei [i elimi-narea eroziunii care poate apare \ncoturi atunci c^nd nu sunt prev`zutecolectoare de n`mol. Cur`]a]i periodic.

Instala]iile de sifon necesit` o etan-[are a apei [i, cu excep]ia DC, oclapet` de re]inere \n sau \nainteaoalei de condens. }eava sifonului tre-buie s` fie cu o m`rime mai mic`dec\t m`rimea nominal` a oalei decondens utilizate, \ns` nu mai mic` de1/2" (DN 15).

Ridicarea condensuluiNu supradimensiona]i ]eava vertical`de refulare. De fapt o m`rime de]eav` mai mic` dec\t cea normal`pentru aplica]ia respectiv` va darezultate excelente.

Clapetele de re]inere - sunt nece-sare frecvent. Ele sunt o necesitatedac` nu se utilizeaz` ventil de\nchidere pe linia de refulare. Figura41-2 indic` trei amplasamente posi-bile pentru clapete de re]inere exte-rioare - oalele de condens cu clopotArmstrong au clapete de re]inere inte-rioare \n timp ce oalele de condens cudisc actioneaz` ca ni[te clapete dere]inere proprii. Amplasamentelerecomadate sunt indicate \n fig. 41-2.

Clapete de re]inere pe, linia derefulare - \mpiedic` apari]ia curgeriiinverse [i izoleaz` oala de condensc^nd ventilul de prob` este deschis.De obicei este instalat` \n punctul Bdin fig. 41-2. C^nd linia de retur esteridicat` iar oala de condens esteexpus` la condi]ii de \nghe], instala]iclapeta de re]inere \n punctul A, fig.41-2.

Clapetele de re]inere de pe linia deintrare - \mpiedic` pierdereaetan[eit`]ii \n cazul \n care presiuneascade brusc sau c^nd oala de con-dens este deasupra punctului depicurare la oalele de condens IB.Se recomand` o clapet` de re]inereArmstrong din o]el inoxidabil, pozi]iaD. Dac` se utilizeaz` o clapet` dere]inere rabatabil`, instala]i-o \npozi]ie C, fig. 41-2.

Figura 41-1Oal` de condens cu clopot cu intrareape jos [i ie[irea lateral`

Figura 41-3Oal` de condens cu clopot cu By-pass

Figura 41-4Oal` de condens vertical` cu By-Pass

Figura 41-2Localizarea clapetelor de sens

Oal` de condens cu clapetede sens \ncorporate

Page 3: Instalarea Si Testarea Oalelor de Condens Armstrong 327_1178623165

42

Ori de c^te ori exist` probabilitatea capresiunea de intrare s` scad` subpresiunea de ie[ire a unei oale decondens principale, mai ales \nprezen]a aerului foarte rece, se va uti-liza o oal` de condens cu golire desiguran]`. O astfel de aplica]ie ar fi oserpentin` de \nc`lzire cu func]ionaremodulat` care trebuie golit` cu o liniede retur ridicat`. |n cazul unei goliriinsuficiente de la oala de condensprincipal`, condensul se ridic` \ngolirea de siguran]` [i este evacuat\nainte de a putea p`trunde \nschimb`torul de c`ldur`. O oal` decondens F&T poate fi o golire de sigu-ran]` bun` datorit` capacit`]ii ei de amanipula cantit`]i mari de aer [idatorit` simplit`]ii func]ion`rii. Oalade condens de golire de siguran]` tre-buie s` fie de aceeasi m`rime (capa-citate) ca oala de condens principal`.

Aplicarea corespunz`toare a uneigoliri de siguran]` este ilustrat` \n fig.42-1. Intrarea la golirea de siguran]`trebuie s` fie situat` pe colectorul depic`turi al schimb`torului de c`ldur`,deasupra intr`rii la oala de condensprincipal`. Ea trebuie s` refuleze\ntr-un canal deschis. Bu[onul degolire trebuie conectat prin ]eav` laintrarea oalei de condens principale.Acest lucru \mpiedic` pierderea con-densului format \n golirea de sigu-ran]` de radia]ia corpului c^nd oalade condens principal` este activ`.

Golirea de siguran]` are un ruptor devid \ncorporat pentru a men]inefunc]ionarea atunci c^nd presiuneadin schimb`torul de c`ldur` scadesub cea atmosferic`. Intrarea ruptoru-lui de vid va fi instalat` cu o curbur` Spentru a se \mpiedica aspirareamurd`riei c^nd func]ioneaz`. Rupto-rul de vid trebuie s` fie prev`zut laintrare cu un tub egal \n eleva]ie cufundul schimb`torului de c`ldur` pen-tru prevenirea sc`p`rilor de ap` \ncursul func]ion`rii ruptorului de vid,iar colectorul de pic`turi [i corpuloalei de condens sunt \necate.

Protec]ia \mpotriva\nghe]uluiO oal` de condens selectat` [i insta-lat` \n mod corespunz`tor nu va\nghe]a at^ta timp c^t aburul intr` \noala de condens. |n cazul \n care ali-mentarea cu abur este oprit`, aburulcondenseaz`, form^nd un vid \nschimb`torul de c`ldur` sau \nso]i-torul de abur. Acesta \mpiedic`golirea liber` a condensului din sis-tem \nainte ca \nghe]ul s` apar`.Instala]i un ruptor de vid \ntre echipa-mentul care se gole[te [i oala de con-dens. Dac` nu este o goliregravita]ional` prin oala de condens lalinia de retur, oala de condens [i liniade refulare trebuie golite manual sauautomat prin intermediul uneievacu`ri de protec]ie \mpotriva\nghe]ului. De asemenea, c^nd sunt

instalate mai multe oale de condens\ntr-un c`min de abur, izolarea oalelorde condens poate asigura protec]ia\mpotriva \nghe]`rii.

M`suri de precau]ie\mpotriva \nghe]`rii1. Nu supradimensiona]i oala de

condens.2. Men]ine]i liniile de refulare ale

oalei de condens foarte scurte.3. |nclina]i liniile de refulare ale oalei

de condens \n jos pentru o evacu-are gravita]ional` rapid`.

4. Izola]i liniile de refulare ale oalei decondens [i liniile de retur ale con-densului.

5. Acolo unde liniile de retur condenssunt expuse la mediul ambiant, seva lua \n considera]ie instalarea de\nso]itori.

6. Dac` linia de retur estesupra\n`l]at`, trage]i o linie derefulare vertical` adiacent` la liniade golire la v\rful colectorului deretur [i izola]i linia de golire [i liniade refulare a oalei de condens,\mpreun`. Vezi fig. 42-2.

Not`: O linie de refulare orizontal`lung` provoac` probleme. Se poateforma ghea]` la cap`t, \nfund^nd \nultim` instan]` ]eava. Aceasta va\mpiedica oala de condens s`func]ioneze. Nu mai poate intra abur\n oala de condens [i apa din corpuloalei de condens \nghea]`.

Instala]ie \n aer liber pentru a permitetestarea [i \ntre]inerea oalei de con-dens la nivelul solului, când liniile dealimentare cu abur [i cele de retursunt mult deasupra. Linia de golire [ilinia de refulare a oalei de condenssunt izolate \mpreun` pentru pre-venirea \nghe]`rii lor. Remarca]iamplasarea clapetei de re]inere \nlinia de refulare [i a ventilului de purj`A care gole[te conducta de aburatunci c^nd oala de condens estedeschis` pentru cur`]ire sau repara]ii.

Figura 42-1. Conexiune tipic` de oal`de condens cu golire de siguran]`

Figura 42-2.

Page 4: Instalarea Si Testarea Oalelor de Condens Armstrong 327_1178623165

43

Verificarea oalelor de condens ArmstrongProgramul de verific`riPentru o durabilitate maxim` a oaleide condens [i economisirea aburului,se va stabili un program regulat deverificare a oalelor de condens [i de\ntre]inere preventiv`. Dimensiunileoalei de condens, presiunea de lucru[i importan]a lor vor determinafrecven]a verific`rii oalelor de con-dens.

Tabela 43-1.Frecven]a anual` a verfic`rii reco-mandat` pentru oalele de condensCum se testeaz`

Metoda ventilului de prob` - estecea mai bun`. Fig. 40-1 ilustreaz`conexiunea corect`, cu robinetul de\nchidere \n linia de retur pentru aizola oala de condens de colectorulde retur. lat` ce trebuie c`utat ladeschiderea ventilului de prob`:

1. Refulare condensOalele de condens cu clopot [i celecu disc trebuie s` aib` o refulare decondens intermitent`. Oalele de con-dens F&T trebuie s` aib` o refularecontinu` de condens, \n timp ceoalele de condens termostatice pots` fie fie continue, fie intermitente, \nfunc]ie de cantitate. C^nd o oal` decondens cu clopot are un debitextrem de sc`zut, ea va avea o refu-lare continu`, ceea ce provoac` unefect de picurare. Acest mod defunc]ionare este normal \n acestecondi]ii.

2. Aburul expandatNu-I confunda]i cu sc`parea de aburviu prin ventilul oalei de condens.Condensul, sub presiune, re]ine maimulte unit`]i de c`ldur` - kcal/kg -dec^t condensul la presiune atmos-feric`. Atunci c^nd condensul esterefulat, aceste unit`]i de c`ldur`suplimentare reevaporeaz` o partedin condens.Cum se identific` aburul expandat.Utilizatorii oalelor de condens con-fund` uneori aburul expandat cusc`parea de abur viu. lat` cum sepoate face deosebirea:Dac` aburul sufl` continuu, \ntr-unflux "albastru", este o sc`pare deabur viu. Dac` aburul "plute[te" inter-mitent (de fiecare dat` c^nd oala decondens refuleaz`) \ntr-un nor albi-cios, este abur expandat.

3. Suflare continu` cu aburProbleme. Vezi capitolul respectiv.

4. Lips` debitPosibile probleme. Vezi capitolul"Probleme".

Testul cu dispozitiv de ascultare(stetoscop)Utiliza]i un stetoscop sau ]ine]i uncap`t al unei tije pe capacul oalei decondens [i cel`lalt cap`t la ureche.Va trebuie s` pute]i auzi diferen]a din-tre refularea intermitent` a unor oalede condens [i refularea continu` aaltora. Aceast` stare de func]ionarecorect` poate fi deosebit` de sunetulcu vitez` mai mare al unei oale decondens care sufl`. Pentru aceast`metod` este necesar` o experien]`vast`, deoarece prin conducte se pottransmite [i alte zgomote.

Metoda de testare cu pirometrulAceast` metod` ar putea s` nu dearezultate precise, depinz^nd de con-struc]ia liniei de retur [i de diametrulorificiului oalei de condens. Deasemenea, atunci c^nd se refuleaz`\ntr-un retur comun, o alt` oal` decondens ar putea avea sc`p`ri, pro-duc^nd o temperatur` ridicat` laie[irea oalei de condens care severific`. Se pot ob]ine rezultate maibune cu dispozitivul de ascultare.cere]i Buletinul Armstrong 310.

Presiu- Aplica]ie

nea de Drenare |nso]itor Serpen- Proceslucru cond. tin`(bar) principale

0-7 1 1 2 37-17 2 2 2 317-30 2 2 3 430 [i 3 3 4 12peste

Figura 43-1.Montaj tipic al oalei de condens cuflotor [i temostatic`

Figura 43-2.Montaj tipic al unei oale de condenscu clopot [i control diferen]ialautomat

Figura 43-3.Montaj tipic al unei oale de condenscu disc (termodinamice)

Figura 43-3.Montaj tipic al unei oale de condenstermodinamic`