INSTITU BULETIN PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ isan DE …eliminării unor accize suplimentare pe combustibili și a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor,

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Creșterea economică a României va atinge un vârf de 4,2% în 2016

Creșterea economică a României ar

urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, grație creșterilor salariale puternice și relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera ușor la 3,7% arată previziunile economice publicate de Comisia Europeană.

Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit astfel estimările privind creșterea economică a României atât pentru 2015, cât și pentru 2016 și 2017, în condițiile în care în toamnă prognoza un avans de 3,5% în 2015, urmat de o creștere de 4,1% în 2016 și una de 3,6% în 2017.

Conform noilor cifre, Executivul comunitar estimează că în 2015 creșterea reală a PIB-ului României a fost una de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creștere de după 2008.

Pentru 2016 și 2017, CE susține că principalul motor al creșterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce contribuția netă a exporturilor va rămâne negativă.

Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie și majorarea salariului minim în luna mai vor stimula consumul și vor împinge creșterea economică la 4,2% în 2016.

Pe măsură ce inflația va accelera începând de la mijlocul lui 2016, creșterea consumului va încetini însă chiar și așa creșterea PIB-ului va rămâne peste potențial la 3,7% în 2017.

Un risc major la adresa prognozei macroeconomice îl reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată așa cum a fost aprobată inițial de Parlament.

Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creșterii creditului, încrederii consumatorilor și investitorilor precum și asupra cereri interne.

În pofida creșterii economie robuste, Comisia avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată ca urmare a reducerii taxelor și creșterii cheltuielilor.

Dacă în 2015 deficitul guvernamental în termeni ESA a scăzut până la 1,1% de la

1,4% din PIB în 2014, Executivul comunitar estimează că în 2016 acesta ar urma să crească până la 3% din PIB, limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht.

Deficitul de bază este preconizat să se deterioreze până la 3,8% din PIB în 2017, ca urmare a unei noi reduceri a TVA, a eliminării unor accize suplimentare pe combustibili și a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor, susține executivul comunitar.

La nivelul UE, previziunile Comisiei indică faptul că perspectivele creșterii globale nu au cunoscut modificări majore față de previziunile de toamnă, însă au crescut riscurile, din cauza unor factori externi.

În zona euro, se preconizează o creștere economică de 1,7 % în acest an, de la 1,6 % anul trecut, și de 1,9 % în 2017.

Creșterea economică a UE este prevăzută să se stabilizeze la 1,9 % în acest an și să ajungă la 2% anul viitor.

În toamna 2015, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în creștere la 3,6% proiecția privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2015 și a menținut la 4,1% estimarea privind creșterea economică în 2016.

În luna ianuarie, Banca Mondială și-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei românești în 2015 până la 3,6%, față de 3% cât estima în luna iunie a anului trecut.

Banca Mondială și-a îmbunătățit și prognozele pentru acest an, economia românească urmând să înregistreze un avans de 3,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât estimările din luna iunie a anului trecut.

De asemenea, prognozele pentru 2017 au fost și ele îmbunătățite cu 0,6 puncte procentuale, până la 4,1%.

(Sursa: www.agerpres.ro)

isan

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 222 (((555000)))

FEBRUARIE 2016


Raportul MCV - înfiinţarea ANAP,

rol major în lupta anticorupţie

Recentul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) şi Raportul tehnic pentru România, care îl însoţesşte, includ o serie de menţiuni despre noutăţile din domeniul achiziţiilor publice.

Totodată, în rândul recomandărilor pentru România formulate prin documentul Comisiei se numără și următorul punct: „Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie si planul de actiune în materie de achiziţii publice, asigurand un cadru anticoruptie solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituţionale şi al capacităţii administrative, aplicând măsuri de prevenire şi depistare a conflictelor de interese şi demonstrând că încălcările sunt sancţionate în totalitate".

Detalii despre modificările din domeniul achiziţiilor publice (fragment; paginile 37-38 din Raportul tehnic) fac referire, printre altele, la:

„O nouă strategie în domeniul achiziţiilor publice şi un plan de acţiune au fost dezvoltate pentru a rezolva deficienţele din sistem şi pentru a implementa directivele UE ; aceasta include obiectivul de a adapta structurile instituţionale şi mecanismele interne la necesităţile majore ale acţiunilor anticorupţie din noul cadru legislativ.

Un pas pozitiv din strategie este înfiinţarea unei funcţii de monitorizare şi supervizare care integrează riscurile asociate corupţiei şi conflictelor de interese în abordarea controlului ex-ante din domeniul achiziţiilor publice. Strategia va necesita anumite schimbări importante în sistem – care includ chestiuni fundamentale identificate în trecut, precum fragmentarea controalelor ex-post şi tendinta de a se baza pe controale care s-au axat pe aspectele formale ale procesului de achiziţie, fără să ia în considerare aspecte calitative. Pentru a asigura concordanţa cu obiectivele noilor Directive europene, vor fi necesare eforturi în continuare pentru a pune în aplicare noi structuri legislative şi instituţionale pentru a asigura că verificările se aplică tuturor factorilor de decizie care sunt expuşi la conflicte de interese.

O nouă instituţie publică a fost creată, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Aceasta îmbină funcţiile îndeplinite în trecut de ANRMAP (legislaţie, consiliere operativă şi funcţională, verificări ex-ante ale documentaţiei de atribuire, control ex-post, monitorizare şi coordonare internaţională şi UCVAP (control ex-ante la nivelul evaluării ofertelor). Coordonarea slabă între aceste două funcţii a fost identificată ca fiind o problemă, în trecut.

ANAP va fi responsabilă şi de elaborarea politicilor, incluzând integrarea riscurilor de corupţie şi prevenire a corupţiei în decizii din domeniul politicilor publice, precum alocarea de fonduri pentru achiziţii.

În acest context, în Raportul tehnic se apreciază faptul că „în calitate de singură agenţie pentru achiziţii, responsabilă cu toate funcţiile majore din domeniu, ANAP are potenţialul de a întări componenţa non-penală a luptei împotriva corupţiei din domeniul achiziţiilor publice printr-un control îmbunătăţit, prevenţie şi supervizare".

Toate acestea, arată documentul, în contextul în care Raportul MCV de anul trecut a menţionat „lipsuri persistente în domeniul achiziţiilor, în legătură în special cu capacitatea şi gradul de expertiză al personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii, atât la nivel naţional cât şi local, lipsa stabilităţii şi fragmentarea cadrului legislativ şi calitatea competiţiei în domeniu. În timp ce anumiţi paşi au au fost făcuţi la nivelul designului insituţional şi la nivel legislativ, corupţia rămâne o zonă de preocupare".

De asemenea, raportul aminteşte importantă sistemului PREVENT, care va deveni principalul instrument pentru conflictele de interese înaintea semnării unui contract şi ANAP va avea o structură dedicată colaborării cu instituţiile de resort, de exemplu ANI, DNA şi alte instituţii anti-corupţie.

Comisia a publicat cel mai recent raport privind măsurile întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

Raportul prezintă progresele continue realizate în direcţia îndeplinirii obiectivelor MCV şi reliefează aspectele care necesită măsuri suplimentare.

(Sursa: www.anap.gov.ro)


EURO-FONDURI

Normele metodologice pentru gestionarea fondurilor europene

2014-2020

Guvernul a aprobat, recent, Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Aceste norme vizează implementarea următoarelor programe operaţionale: Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), Programul Operaţional Competitivitate (POC), Programul Operaţional Capital Uman (POCU), Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi Programul Operaţional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD).

Actul normativ aprobat de Guvern stabileşte modul în care se face programarea bugetară a fondurilor europene şi a contribuţiei publice naţionale, detaliază fluxurile financiare, modul în care sumele aferente acestor proiecte trebuie să se reflecte în evidenţa contabilă proprie a beneficiarilor, precum şi condiţiile cumulative care trebuie îndeplinite de beneficiar pentru a putea solicita şi primi sumele aferente prefinanţării.

Conform mecanismului aplicabil cererilor de plată, prefinanţarea se acordă în tranşe, pentru o perioadă de maxim 3 luni, fără ca perioada pentru care se acordă ultima tranşă să depaşească durata contractului /deciziei /ordinului de finanţare.

În maxim 10 zile calendaristice de la expirarea termenului pentru care s-a acordat tranşa de prefinanţare,

beneficiarul trebuie să depună o cerere de rambursare prin care să justifice utilizarea prefinanţării transferate de către autoritatea de management, precum şi a contribuţiei proprii aferente cheltuielilor eligibile.

În cazul în care beneficiarul nu

depune cerere de rambursare în termenul prevăzut, autorităţile de management au obligaţia recuperării întregii sume acordată ca tranşă de prefinanţare şi nejustificată.

Actul normativ stabileşte, de asemenea, modul în care se face angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor efectuate la nivelul programelor operaţionale, modul de derulare a proiectelor în parteneriat, precum şi fluxurile financiare aplicabile implementării proiectelor în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, ai căror beneficiari sunt operatori economici cu capital de stat.

(Sursa: www.gov.ro)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN Consilier pentru Afaceri Europene

e-mail: [email protected]


Platformă de colaborare pentru proiecte de mobilitate urbană Recent a fost lansată oficial EV4SCC, o platformă de colaborare care are ca scop

intermedierea unor parteneriate la nivel european care să stimuleze mobilitatea urbană inteligentă. Coordonată de Urban Foresight, platforma EV4SCC oferă o serie de oportunităţi pentru

cooperare şi dezvoltare de proiecte axate pe soluţii de mobilitate electrică inteligentă în Europa, care include sectoarele transporturilor, energiei si TIC, reunind 59 parteneri din 19 de tari.

În proiect sunt implicate 15 orase şi regiuni cu start-up-uri, IMM-uri, organizaţii de cercetare, companii mari şi ONG-uri.

Lansarea a avut loc la Bruxelles, în cadrul Conferinţei “Transport for Smart Cities”, şi a reunit 150 de practicieni şi lideri selectati din sectorul public şi privat.

Recunoscuţi ca promotori ai mobilităţii inteligente, reprezentanţii "oraselor pilot", Dundee, Birmingham, Gothenburg, Grand-Lyon Metropole şi regiunea Ile-de-France (Regiunea Paris) au semnat declaraţia EV4SCC privind "Soluţii de electromobilitate inteligentă în Europa".

Sunt primii paşi către crearea unei platforme active şi inovatoare legate de electromobilitatea în Europa. Aceste iniţiative vor sprijini inovaţia, pentru a crea noi locuri de muncă şi a integra transportul pe piaţa europeană unică digitală.

Reprezentanţii Urban Foresight au declarat că se pot întâmpla lucruri mari atat pentru oraşe, cât şi pentru întreprinderi, subliniind că există o perspectivă de doi ani, până la sfârşitul anului 2017, în care se doreşte atragerea în această platformă a 50 de orase, precum şi o creştere cu 50 de procente a numărului de colaborări între parteneri care să se concretizeze în 50 de noi proiecte, concentrate pe segmentul de piaţă reprezentat de mobilitatea electrică.

(Sursa: www.adrnordest.ro)

Preselecţie pentru finanţarea proiectelor retrospective

Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat selectarea de proiecte strategice cu impact la nivel naţional / regional, non-majore, din domeniul internet şi telecomunicaţii, pentru institutii / autorităţi publice centrale, pentru acordarea de asistenţă retroactivă din POSCCE 2007-2013.

Iniţiativa, concretizată printr-un Memorandum semnat săptămâna trecută în sedinţa de Guvern, vizează creşterea gradului de absorbţie în anul 2016 şi atragerea în totalitate a fondurilor europene disponibile pentru POSCCE 2007-2013.

Până la acest moment, Autoritatea de Management POSCCE din cadrul MFE împreună cu Organismul Intermediar pentru Societatea Informaţională (OIPSI) din Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională au selecţionat din SEAP 115 achiziţii publice ale unui număr de 46 de

instituţii publice centrale, cu o valoare totală estimată de 217,52 mil. euro.

Dintre acestea, vor fi selectate cele care îndeplinesc toate condiţiile pentru a beneficia de finanţare din POSCEE.

Achiziţiile îndeplinesc din start câteva condiţii, de exemplu obiectul achiziţiei se încadrează în specificitatea domeniului major de intervenţie 2.2 Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne, AP III a POSCCE, obiectul achiziţiei nu este exclusiv mentenanţă sau asistenţă tehnică, autoritatea contractantă este instituţie sau autoritate publică de la nivel central (excepţie făcând regiile autonome şi companiile naţionale, din motive de ajutor de stat).

Ministerul Fondurilor Europene este coordonatorul Instrumentelor Structurale 2007-2013 şi al fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020 în Romania, îndeplinind rolul de Autoritate de Management pentru mai multe programe operaţionale, printre care şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POSCCE).

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


193 de propuneri de proiecte pentru primul apel IPA România – Serbia

Un număr de 193 de cereri de

finanţare au fost depuse până la 1 februarie 2016 - data limită de depunere a propunerilor de proiecte în cadrul primului apel de proiecte al Programului Interreg IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia.

Conform unui comunicat MDRAP, numărul de proiecte depuse la Secretariatul Comun din cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră – Timişoara arată interesul semnificativ al potenţialilor beneficiari pentru atragerea de fonduri europene prin acest program.

Cu un buget de 50 milioane de euro, apelul a avut termen limită pentru depunerea propunerilor de proiecte data de 1 februarie 2016.

Apelul rămâne deschis pana la 15 martie 2016 pentru depunerea de proiecte strategice, pentru care este alocat un buget de 22 de milioane de euro, în cadrul acestui prim apel.

Se estimează că proiectele

câştigatoare vor fi selectate în luna iunie 2016.

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia continuă finanţarea proiectelor de cooperare transfrontalieră în zona de graniţă româno-sârbă pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Instrumentului de Asistenţă pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii

Europene şi al guvernelor celor două state.

Programul a fost aprobat de Comisia Europeană pe 6 august 2015, iar primul apel a fost lansat pe 15 septembrie 2015.

Bugetul total al programului este de 88.124.999 de euro, din care 74.906.248 de euro reprezintă finanţare nerambursabilă din fondurile UE.

În perioada 2014-2020, vor putea fi finanţate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile:

promovarea ocupării forţei de muncă şi serviciilor pentru o creştere favorabilă incluziunii - 18 milioane de euro,

protecţia mediului şi managementului riscurilor - 21 milioane de euro,

mobilitate şi accesibilitate sustenabile - 21 milioane de euro

atractivitate pentru turism sustenabil - 18 milioane de euro.

Aria eligibilă a Programului este constituită din judeţele Timiş, Caraş Severin şi Mehedinţi (din România) şi districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski (din Republica Serbia).

România îndeplineşte în continuare rolul de Autoritate de Management (prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), Autoritatea Naţională fiind stabilită în cadrul Biroului de Integrare Europeană - Guvernul Republicii Serbia, iar Secretariatul Comun este organizat la Timisoara, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, fiind sprijinit de Antena SC stabilită la Vršac, Republica Serbia.

Auditul la nivelul Programului va fi realizat de către Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi din România, iar atribuţiile de certificare vor fi îndeplinite de către Autoritatea de Management.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Preluarea Organismului Intermediar pentru gestionarea mai bună a

fondurilor europene pentru transport

Ministerul Transporturilor a preluat

Organismul Intermediar care va permite o gestionare mai bună a fondurilor europene, în condițiile în care instituția și-a asumat un portofoliu de proiecte prioritare, importante pentru infrastructura României.

Aceasta presupune o reorganizare a ministerului pentru a fi într-o măsură mai mare pregătit să preia proiectele și să le implementeze într-un ritm mai rapid, pentru a dezvolta infrastructura țării.

În acest sens, deja s-a preluat organismul intermediar - care permite gestionarea mai bună a fondurilor europene - decizie care va fi fundamentată cu o HG.

Practic, Ministerul își asumă un portofoliu de proiecte prioritare, care s-au ales dintre sutele existente în portofoliu, concentrând eforturile spre cele mai importante pentru infrastructura României.

Ministrul Transporturilor a ținut să precizeze, însă, că reorganizarea din minister nu presupune concedieri, ci simplificarea unor structuri decizionale, a unor servicii, iar principala schimbare va fi re-preluarea organismului intermediar pentru administrarea fondurilor europene, care s-a mai aflat în structura ministerului.

Practic, este o dezvoltare, o extensie a ministerului, ca acum doi ani, când această structură a fost sub minister, ca autoritate de management, revenind acum sub formă de organism intermediar.

Decizia vine în urma unei analize a problemelor care au generat pierderi de absorbție pe perioada instrumentului structural 2007-2013.

Căci s-a ajuns în situația ca, în acest an, din proiectele care trebuiau finalizate în instrumentul structural anterior, 2007-2013, să trebuiască să se ajungă la fazare¸adică la trecerea pe următorul instrument structural, nefiind cheltuiți 2,3 miliarde de euro, ceea ce este foarte mult.

Până în 2020, există un necesar în portofoliul de proiecte de 21 de miliarde de euro; din fonduri structurale și din echivalentul contribuției la bugetul de stat, respectiv 8 miliarde de euro.

În ceea ce privește proiectele prioritare, din acestea fac parte unele care se află deja în derulare, precum Autostrada Transilvania, Autostrada Lugoj-Deva și Autostrada Sebeș-Turda, în cazul cărora se va mări viteza de implementare.

Sunt proiecte care erau blocate, cum ar fi Orăștie-Sibiu, chiar și Autostrada Pitești-Sibiu, și care vor fi deblocate.

S-au găsit măsuri concrete ca de exemplul ducerea termenului de finalizare, pentru Pitești — Sibiu, din 2023, în 2021 pentru toată autostrada, existând șansa ca tronsoanele de capăt să fie gata chiar mai devreme cu un an, în 2020, ceea ce ar permite conectarea lor cu drumurile naționale care deservesc de zonele Vâlcea și Gorj.

De asemenea, este vorba de proiecte care acum încep, precum traseul Coridorului IX care pleacă din Ploiești și se duce până la Pașcani, precum aripa de est a Autostrăzii Montana, de la Ungheni prin Iași pe zona de Tg. Mureș, cu oprire la Tg Neam,

În plus, s-a analizat și modul în care se poate mări capacitatea de implementare a proiectelor de către companii.

S-a anlizat și modul în care ar trebui să se mărească semnificativ capacitatea de implementare a companiilor, pentru a le putea face capabile să producă mai repede aceste tronsoane de autostradă și de cale ferată de care este nevoie.

O dată prin creșterea capacității tehnice, pentru că prima oară după mulți ani aceste companii vor avea propriile departamente de proiectare - care le vor da o independență față de piață și le vor permite să sară niște etape de licitație, care vor permite să existe termene mai scurte și se va întări forța de urmărire la nivelul șantierelor.

Vom exista specialiști locali și, de asemenea, o nouă metodă de monitorizare de la nivelul ministerului care va permite o reacție rapidă, astfel încât, la apariția problemei, această să nu rămână pe șantiere ci să ajungă la factorii responsabili de decizie.

O problemă aparte o va constitui și situația unor companii din subordinea MT, precum TAROM sau Portul Constanța, unde sunt multe lucruri de făcut.

Ori, Ministerul Transporturilor va trebui să fie un minister de investiții, dar și unul operațional, care ar trebui să gestioneze activitatea curentă și să rezolve și probleme la nivel de reglementare și control.

(Sursa : www.agerpres.ro)


MFP va negocia cu BEI un contract de finanţare de un miliard de euro

Guvernul României a adoptat un Memorandum prin care ministrul Finanţelor Publice primeste mandat de negociere a Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii de un miliard de euro, în vederea finanţării parţiale a contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Suma va fi folosită pentru accelerarea realizării proiectelor din sectorul de apă, apă uzată şi canalizare, în vederea conformării la obligaţiile pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, respectiv obligaţii privind calitatea apei şi accesul populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi canalizare.

Elementele care fac obiectul negocierii sunt de natură financiară (durata şi numărul de tranşe în care se va trage împrumutul, plan de finanţare) şi de natură tehnică (atribuţiile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice legate de implementare, clarificări în privinţa alocării proiectelor, autorizaţiile de mediu sau administrarea reţelelor de un operator autorizat) și vizează obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Memorandumul cu tema „Acordul de pricinpiu privind contractarea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiţii în valoare de până la 1 miliarde de euro, în vederea finanţării parţiale a contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Locală”, adoptat în 2015, pe baza lui fiind transmis la BEI acceptul privind aprobarea împrumutului.

PNDL este finanţat în proporţie de peste 80% de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP, restul fiind acoperit de la bugetele locale. Selectarea proiectelor cuprinse în program, disponibilizarea către beneficiari a sumelor alocate anual de la bugetul de stat şi monitorizarea stadiului fizic şi financiar sunt realizate de MDRAP, prin direcţiile sale de specialitate.

(Sursa: www.gov.ro)

Fondurile europene au creat 41000 locuri de muncă

Serviciile de specialitate ale Comisiei

Europene şi autorităţile române cu atribuţii în gestionarea fondurilor aferente Politicii de Coeziune a UE s-au întâlnit pentru a analiza evoluţiile pe parcursul anului 2015 în implementarea programelor operaţionale.

Politica de coeziune a UE este foarte importantă nu doar prin numărul mare de proiecte pe care le finanţează, dar mai ales prin impactul semnificativ pe care l-a avut şi îl are asupra sistemului administrativ, sistemului legislativ şi creşterii gradului de profesionalizare a capitalului uman, prin impactul consistent asupra dezvoltării economice şi sociale.

Astfel, analizând îmbunătăţirile obţinute, se constată faptul că, în cei nouă ani de implementare a acestei politici în România (2007-2015), fondurile europene au fost o sursă importantă de investiţii, au stat la baza a 41.000 de locuri de muncă create, 5000 de întreprinderi sprijinite să se dezvolte, 400 de unităţi medicale şi unităţi de învăţământ modernizate.

Ceea ce presupune, totuși, efortul celor din autoritățile de management și din organismele intermediare, care s-au implicat și au deprins, din mers, regulile de gestionare a fondurilor europene.

Important este ca exercițiul viitor să fie pregătit din timp, identificând problemele din trecut și evitând apariția altora.

Miza nu este doar absorbția banilor, ci găsirea unor căi de a obţine rezultate, respectiv o creştere economică.

S-a discutat și despre implementarea globală a programelor operaţionale 2007-2013: despre progresul acestora, despre rezultatele obţinute, despre previziunile pentru 2016, sau pregătirea închiderii programelor.

De asemenea, au fost abordate teme legate de programele 2014-2020: sistemul managerial şi de control, măsuri în anii 2015 şi 2016 pentru implementarea efectivă şi eficientă a fondurilor, procesul de desemnare, sistemul informatic, stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante, stadiul procesului de simplificare.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


Un Contract naţional de Construcţii care să înlocuiască

actualul standard

O comisie interministerială condusă de Ministerul Fondurilor Europene lucreaza în prezent la elaborarea unui Contract naţional de Antrepriză care să înlocuiască celebrul contract tip FIDIC (actualul standard pe contracte), însă schiţa noului proiect prevede eliminarea obligaţiei ca Autoritatea Contractantă să angajeze un Inginer - acel consultant extern care supervizează lucrarea.

Deşi iniţiatorii spun că momentan proiectul e încă în dezbatere şi va suferi modificări, iar constructorii nu par deranjaţi de posibila eliminare a Inginerului din ecuaţia Beneficiar-Antreprenor, surse din piaţă şi din societatea civilă trag un semnal de alarmă cu privire la dezechilibrele ce pot aparea dacă acest Contract naţional de antrepriză ar rămâne în forma actuală.

Deja există, într-o formă incipientă,

un Contract de Antrepriză care să fie noul model pentru contractele de lucrări la nivel naţional şi care să înlocuiască contractele FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi), contracte standard în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor, utilizate drept modele de referinţă pe plan internaţional şi care au stat la baza lucrărilor publice realizate în ultimii ani în România.

În acest draft, inginerul consultant iese din contractul între Beneficiar şi Antreprenor, nefiind obligatorie angajarea

unui Inginer care să supervizeze lucrările contractate de Beneficiar.

Surse avizate din piaţă susţin că forma propusă de MFE este imperfectă şi are multe ambiguităţi, iar lipsa inginerului ar putea fi o vulnerabilitate mare pentru sectorul public de construcţii.

La fel, şi din societatea civilă au venit semnale de alarmă, apreciindu-se că folosirea modelului de contract naţional propus de MFE va face imposibilă participarea oricărei firme serioase la vreo licitaţie publică în România, blocând practic întregul sector pe o perioadă nedeterminată.

În plus, propunerea de contract pune întregul risc de proiect în sarcina constructorului şi elimină orice risc din sarcina beneficiarului.

Practic, se produce trecerea de la un model tripartit (beneficiar - constructor - inginer independent) - standard în întreaga lume de mai bine de cincizeci de ani până astăzi - la un model bipartit, abandonat în cam toată lumea după al doilea razboi mondial.

Astfel, în propunerea de contract, se elimină complet "inginerul"/"project manager-ul"/"consultantul", adică entitatea independentă care distribuie riscurile, respectiv care certifică execuţia corectă a lucrărilor, autorizează plăţile, şi supervizează comportamentul just al ambelor părţi în cadrul contractual.

Oficialii susțin, în schimb, că de supervizarea lucrărilor se poate ocupa Autoritatea Contractantă, acolo unde are oameni competenţi, în loc să se cheltuiască milioane pe consultanţă.

Bunăoară, o echipă mică şi eficientă, de 60 de oameni, dintr-o instituție precum CNADNR sau CFR, poate să se ocupe de supervizarea lucrărilor aflate acum în sarcina Inginerului FIDIC.


În plus, se apreciază că actualul

contract FIDIC are anumite probleme şi că, în România, din cauza traducerii sale foarte proaste, motiv pentru care Beneficiarii au transformat clauzele şi au denaturat conţinutul, ducând la un dezechilibru între Beneficiar şi Antreprenor.

De asemenea, se apreciază că dirigenţia de şantier ar trebui să aibă un rol mai important, iar aceasta să fie contractată direct de către beneficiar.

Pe de altă parte, nu se vrea eliminarea consultantului din ecuaţie, iar beneficiarul are libertatea să angajeze un inginer, dacă decide că are nevoie.

De altfel, diferența este dată de eliminarea obligativității consultantului FIDIC, deși, în momentul actual, rolul consultantului /inginerului nu este reglementat şi nu se înţelege foarte clar cu ce se ocupă.

Ori, ideea noului contract este ca aceste lucruri să fie foarte bine reglementate.

De remarcat, totuși, că, în prezent, beneficiarul nu are capacitatea, prin resurse proprii, să ocupe rolul inginerului.

Dar este altceva ca Beneficiarul să poată să aleagă şi să aleagă pe acele tipuri de lucrări pentru care chiar e nevoie de specializare.

Nu ca în prezent, când trebuie să apeleze la consultanţă externă, dacă are nevoie, în condițiile în care pot avea oameni buni în subordine.

De menționat și faptul că există intenţia de a realiza mai multe tipuri de Contracte Naţionale atât pentru antrepriză (pentru constructori), dar şi pentru proiectanţi şi unul pentru consultanţi / ingineri.

Chiar și în aceste condiții, se dorește adoptarea noului model de contract de antrepriză cat mai repede, pâna la mijlocul lunii martie 2016.

Și constructorii au avut şi ei nemulţumiri faţă de actuala formă a Contractului de Antrepriză, acestea vizând elemente neconcordante ale contractului propus de MFE, şi nu neaparat lipsa Inginerului din ecuaţie.

Faţă de proiectul propus, constructorii au fost de părere că un contract foarte dur împotriva antreprenorului nu garantează o bună execuţie şi că trebuie să existe un echilibru.

Unii constructori au precizat că proiectantul ar trebui să aibă responsabilităţi şi în supervizarea lucrărilor ulterioare, iar consultantul / inginerul ar trebui să fie ales din timp de către Beneficiar, ca să-i ofere sprijin încă din faza licitaţiei, inclusiv sprijin comisiei de evaluare a ofertelor de la licitaţie.

În parte, majoritatea constructorilor

au fost împotriva consultantului, asa cum apare el în prezent în contractele aplicate, deși au recunoscut că în contractul FIDIC, în viziunea originală, inginerul e gândit ca punctul de echilibru între Antreprenor / Constructor şi Beneficiar / Contractant.

În plus, unii dintre constructori au recunoscut caă un contract FIDIC ar evita abordările "locale" pe care unele autorităţi le pot avea.

Mai mult, unii dintre contructori au dat exemplu perioada anilor 2000 când s-a lucrat pe contractele FIDIC din engleză şi cu inginer străin, iar lucrările au decurs aşa cum ar fi trebuit.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Asocierea și cooperativele pentru a putea ieşi pe piaţă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a efectuat primele plăţi aferente Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Cu acest prilej, au fost înmânate Notificările de plată primilor beneficiari ai Programului, un grup

de tineri fermieri din Colibaşi (Giurgiu), așezare în care sunt 400 hectare de solarii, prilej cu care s-a evidențiat necesitatea asocierii și a cooperativelor pentru a putea ieşi pe piaţă.

Acești beneficiari - care au primit efectiv fonduri europene nerambursabile accesate prin PNDR 2020 - sunt cei ai Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Valoarea totală nerambursabilaă a primelor plăţi efectuate către cei 124 de tineri fermieri este de 3.855.000 euro.

Submăsura s-a bucurat de un interes deosebit, în cadrul său fiind depuse 2.874 cereri de finanţare, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro, dintre acestea 1.388 de cereri , cu o valoare de 58,6 milioane de euro, fiind fost selectate pentru finanţare, până în prezent.

Sesiunea continuă de primire a proiectelor aferentă anului 2015 pentru solicitanţii de finanţare prin intermediul sM 6.1 s-a derulat între 25 martie 2015 şi 30 octombrie 2015.

În conformitate cu procedurile şi instrucţiunile de plata aprobate, prima cerere (tranşa I -un procent de 75% din valoarea sprijinului nerambursabil) se va depune de catre tânărul fermier în maximum 30 zile de la data semnării Contractului de finanţare.

A doua cerere de plată (tranşa II) se depune în maxim 33 de luni (57 de luni – pentru exploataţii pomicole) de la data semnării Contractului de finanţare, după verificarea îndeplinirii tuturor acţiunilor prevăzute în Planul de Afaceri, inclusiv după implementarea standardelor europene (dacă este cazul).

De asemenea, valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat prin sM 6.1 tineriilor fermieri este de 50.000 de euro (în cazul exploataţiilor de dimensiuni mai mici, 12.000 – 29.999 SO, sprijinul este mai mic, respectiv 40.000 de euro).

(Sursa: www.madr.ro)

Linie de finanţare pentru Industriile şi

Comunităţile Creative Ministerul Culturii intenţionează să

lanseze în anul 2016 două sesiuni de selecţie pentru finanţarea de proiecte în domeniul Industrii şi Comunităţi Creative, prin procedura de selecţie Programul CultIN, în limită a 500.000 RON.

Industriile Creative sunt acele sectoare ale creaţiei şi dezvoltării tehnologice ce genereaza profit şi care regândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale şi naţionale: arhitectura, mesteşuguri, design (e.g. grafic, vestimentar, de produs), media digitale (e.g. dezvoltare software, web design, aplicaţii mobile, dezvoltare jocuri web), film, radio, TV (e.g. productie video).

Acest program are ca principal obiectiv stimularea şi motivarea comunităţii creative pentru a genera iniţiative şi produse competitive cu valoare de creştere economică (economie creativă) şi de coeziune socială în oraşele şi regiunile ţării.

Sectorul industriilor creative este relevant atât pentru capitalul cultural cât şi pentru capacitatea de a genera profitabilitate la nivel naţional, contribuind la dezvoltarea sectorului independent şi public.

Astfel, Programul CultIN, dedicat industriilor creative, va fi axat pe sprijinirea acelor acţiuni care vor aduce beneficii în regiunile României în care acest concept este mai puţin prezent şi care vor determina dezvoltarea huburilor şi clusterelor creative şi a polilor de competitivitate regională.

Se va pune un accent deosebit pe proiectele care valorifică resursele umane creative locale, în funcţie de valoarea lor şi de industriile culturale şi creative dominante pentru un oraş sau o regiune anume.

Se va susţine o serie de proiecte considerate prioritare pe plan naţional şi internaţional din următoarele categorii:

Proiecte Consolidate – Proiecte Culturale cu caracter unic, dezvoltate în timp, care şi-au dovedit importanţa pe plan naţional şi internaţional.

Proiecte ale Uniunilor de Creaţie – Proiecte considerate prioritare de către Uniunile de Creaţie.

Proiecte ale Minorităţilor. Proiecte autonome ale Instituţiilor din

Subordine, a căror reprezentativitate naţională şi internaţională este incontestabilă.

Lista proiectelor considerate prioritare pentru perioada 1 martie - 30 august 2016 va fi anunţată la data de 1 martie 2016.

(Sursa: www.cultura.ro)


Emisiune de euroobligaţiuni - 1,25 miliarde de euro atrase la minime

istorice de cost

România a atras 1,25 miliarde de euro de pe pieţele externe de capital, din care 750 de milioane de euro cu maturitate de 10 ani şi 500 de milioane de euro cu de 20 de ani.

Suma a fost obţinută prin redeschiderea celor două tranşe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la randamente în scădere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranşă de 10 ani şi de la 3,93% la 3,90% pentru tranşă de 20 ani.

Astfel, au fost atinse noi minime istorice pentru cele două maturităţi, iar emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.

Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piaţa internă, cât şi pentru cele emise pe pieţele externe.

Aceste evoluţii conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturităţii portofoliului.

Oferta totală a cumulat 2,3 miliarde euro provenind din 220 de ordine.

Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori pentru ambele tranşe.

Astfel, pentru tranşă cu scadenţa în 2025 distribuţia geografică a fost: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia şi alte ţări din Centrul şi Estul Europei

(14%), Benelux (9%), Germania şi Austria (8%), Italia (5%), Asia şi Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte ţări (2%).

În privinţa tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmaţi de bănci şi bănci private (22%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (11%), bănci centrale (5%) şi alţii (2%).

În tranşa scadentă în 2035, distribuţia geografică a fost puţin diferită, cererea investitorilor din Germania si Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franţa (5%), alte ţări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia şi alte ţări (1%).

Şi pentru această tranşă cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmăţi de fondurile de pensii şi asiguratori (23%), bănci şi bănci private (15%), bănci centrale (2%) şi alţii (4%).

În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranşe a crescut considerabil, situându-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligaţiuni scadente în anul 2025 şi la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligaţiuni scadente în anul 2035.

Aceste redeschideri fac parte din planul de finanţare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturităţii medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanţare.

(Sursa: www.mfinanţe.ro)

Ghid de utilizare combinată a diferitelor instrumente financiare

Prioritatea majoră a Comisiei Juncker este să readucă Europa pe curba de creștere și să creeze locuri de muncă, fără a genera noi datorii, iar Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) - nucleul Planului de investiții pentru Europa - și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) joacă amândouă un rol de bază în această direcție.

A fost publicată o broșură menită să ajute autoritățile locale și promotorii proiectelor să profite la maximum de posibilitățile de combinare a fondurilor FEIS și ESI, două instrumente proiectate în mod diferit, dar complementar, din punctul de vedere al motivației, concepției și cadrului legislativ.

Orientările publicate vin cu sfaturi practice, pentru întreprinderile care caută finanțare pentru proiecte, privind posibilitățile de combinare optimă a celor două instrumente, motiv pentru care este nevoie să se exploatexe la maximum potențialul de creștere al fondurilor ESI, prin investiții strategice și orientate spre performanță, susținute de folosirea sporită a instrumentelor financiare.

Broșura oferă o privire de ansamblu asupra combinațiilor posibile dintre FEIS și fondurile ESI, fie la nivel de proiect, fie prin intermediul unui instrument financiar precum o platformă de investiții. Broșura va fi completată cu experiența dobândită în cazuri concrete și cu feedbackul primit de la părțile interesate.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Amendarea proiectului de construcție a

laserului de la Măgurele

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat amendarea proiectului de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Decizia semnată de comisarul european vizează în principal: aprobarea unui nou calendar în ceea ce privește realizarea lucrărilor de construcție și instalarea echipamentelor necesare; includerea unor lucrări de construcții auxiliare în a doua fază de implementare; precum și, achiziționarea unor echipamente suplimentare destinate activităților de cercetare științifică.

Decizia de amendare a proiectului ELI este esențială întrucât este un proiect important pentru România, pentru cercetarea științifică din țară.

În același timp, este important ca acesta să se deruleze fără sincope pentru că este un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fonduri de dezvoltare regională.

Proiectul este unic în Europa pentru că presupune realizarea unei instalații cu fascicule laser și gama, și va beneficia de tehnologii de ultimă generație cu ajutorul cărora va putea fi studiat impactul radiației electromagnetice foarte intense asupra materiei.”

Proiectul major ELI-NP face parte din Programul Operațional "Competitivitate" pentru asistență structurală și se derulează prin Fondul european de dezvoltare regională.

Implementarea proiectului ELI-NP a fost împărțită în două faze încă de la debutul acestuia.

Decizia de amendare a proiectului se referă la lucrările prevăzute a fi realizate în cadrul primei faze.

Aceasta este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013, cu o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondurile de dezvoltare regională.

Faza a doua a proiectului de cercetare ELI-NP este prevăzută a fi finalizată în 2018 și are o valoare totală a cheltuielilor eligibile de 174,5 milioane euro, din care 148

milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională.

ELI-NP este un proiect de cercetare pan-european, găzduit de Republica Cehă, România și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

ELI-NP este o parte a proiectului

„Extreme Light Infrastructure”, care a fost identificat în 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI) drept unul dintre proiectele de infrastructură de cercetare de înaltă prioritate pentru Europa.

Proiectul reprezintă cel de-al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere, în aprilie 2011 Comisia Europeană aprobând deja o finanțare în valoare de 236 de milioane de euro pentru primul pilon al ELI, în Republica Cehă.

Aplicațiile majore care pot fi derivate din activitățile de cercetare din cadrul proiectului românesc se referă la:

1. Fluorescență de rezonanță nucleară pentru noi tehnologii cu aplicabilitate în industria de management a deșeurilor nucleare;

2. Testare ne-distructivă și studiul materialelor;

3. Radioizotopi pentru industria farmaceutică;

1. 4. Iradierea materialelor cu aplicații multiple, inclusiv în domeniul științei materialelor și reactoarelor de fuziune.



EURO-ADMINISTRATIE

Congresul European al Autorităţilor Locale

Institutul pentru Studii Estice, organizator al Forumului Economic de la Krynica, a anunţat lansarea celei de-a 2-a ediţii a Congresului European pentru Autorităţile Locale care se va desfăşura în perioada 5 - 6 aprilie 2016, la Cracovia.

Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale din Polonia şi Europa Centrală de a împărtăşi noi experienţe şi contacte şi de a aborda modalităţi de creştere a eficienţei utilizării fondurilor structurale ale UE.

Congresul European al Autorităţilor Locale este locul potrivit pentru a cauta cele mai eficiente soluţii şi modele de cooperare între regiuni, oraşe, comune.

Vorbind despre regiuni, devine crucială, în contextul alocării resurselor în noua UE financiară, o strategie pentru 2014-2020, iar cea mai importantă provocare cu care se confruntă autorităţile locale este utilizarea eficientă a fondurilor europene, în paralel cu menținerea disciplinei bugetare.

În acest an este anunţată la Congres participarea a peste 1200 de

persoane din elita regională, oficiali guvernamentali şi jurnalişti din toată Europa.

Programul va avea ca obiectiv tematic principal “Guvernul Local Astăzi - Oameni, Cooperare, Inovare”, dar va fi axat şi pe alte 7 piese tematice, cu peste 50 de evenimente: blocuri tematice, panel de discuţii, ateliere de lucru, conferinţe, prezentări şi recepţii.

Subiectele se vor concentra pe finanţările europene din domeniile protecţiei mediului, învăţământ, transporturi, turism, cultură, din zona inovării, respectiv, zone urbane şi rurale inteligente, viitorul industriilor creative, parcuri tehnologice şi clustere.

Mesajul general care va însoţi dezbaterile este acela ca guvernele locale moderne trebuie să facă fata noilor provocări.

Spaţiul urban este un spaţiu social şi nu e suficient să ne gândim la asta în termeni de peisaj, revitalizarea şi rearanjarea urbană şi rurală, cât și crearea unor zone de dezvoltare având rolul de-a inspira şi motiva cetăţenii, de-a le oferi un sentiment de satisfacţie şi de securitate.

Ca unul din cele mai importante evenimente din Europa Centrală care abordează politicile regionale şi locale, Congresul European al Autorităţilor Locale va încerca să răspundă iniţiativelor de dezvoltare regională, în încercarea de-a găsi soluţii viabile pentru utilizarea banilor publici în beneficiul comunităţilor.

De aceea, prezenţa la eveniment a autorităţilor publice locale din România este o oportunitate de a schimba idei, experienţe şi de a crea parteneriate care să ducă la revitalizarea şi reamenajarea spaţiului urban, combinând tradiţia cu soluţiile moderne.

(Sursa: www.adrnordest.ro)


Platforma online a „Comisiei de

tăiat hârtii”

Cancelaria Primului Ministru şi Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic a lansat platforma online a „Comisiei de tăiat hârtii”, o iniţiativă de debirocratizare a aparatului public prin preluarea în mod constant a sugestiilor de la publicul larg.

Iniţiativa are ca principal obiectiv implicarea în mod direct a cetaţenilor pentru a obţine o interacţiune mai eficientă dintre administraţia publică şi cetăţeni respectiv companii.

În acest sens, platforma lansată de Cancelaria Primului Ministru şi Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC):http://maisimplu.gov.ro va colecta şi centraliza propunerile transmise, oferind posibilitatea urmăririi paşilor făcuţi pentru cele mai solicitate documente/proceduri.

Prin această platformă se vrea identificarea, prin reacţia cetăţenilor, a acelor lucruri care pot fi simplificate, iar efortul de reduce birocraţia trebuie făcut în interiorul ministerelor.

Principiile care se vor aplica sunt: O instituţie să ceară o singură dată

o informaţie de la un cetăţean. Să punem la punct transferul

electronic al datelor între instituţii. Să înlocuim documentele

legalizate cu declaraţii pe proprie răspundere, astfel încât să evităm costuri suplimentare.

Să înlăturăm documentele şi procedurile care nu se mai justifică şi acestea să fie înlocuite de proceduri digitale.

Între procedurile care ar putea fi simplificate, care au fost deja identificate de echipa din cadrul Guvernului care lucrează la acest proiect, se număra: dosarul care trebuie depus pentru obţinerea indemnizaţiei de creştere a copilului, dosarul pentru ajutorul de şomaj, demersurile pentru înfiinţarea unei firme, obţinerea cazierului judiciar.

În fapt, o hârtie mai puţin, înseamnă un cetăţean mai respectat.

De aceea, campania ascultă opiniile societăţii civile despre care ar fi formularele inutile cerute de către diferite autorităţi publice, validează diverse opinii prin consultare cu cetăţenii şi cere autorităţilor să simplifice furnizarea de servicii publice prin reducerea birocraţiei.

Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât, adesea, atât în cazul firmelor, cât şi al simplilor cetăţeni, cineva trebuie să lipsească de la locul de muncă, să stea la coadă, să facă drumuri între mai multe instituţii pentru a rezolva o problemă birocratică.

Chiar dacă, în paralel, au fost

cheltuite milioane de euro pe sisteme informatice care nu comunică între ele din punct de vedere tehnic şi care nu sunt utilizate la capacitatea lor maximă.

În fapt, sunt trei zone principale vizate de acest proiect: mediul de afaceri, prin simplificarea hârtiilor cerute firmelor, cetăţeni, prin reducerea birocraţiei pe care o întâmpină atunci când se adresează administraţiei, şi în fine, administraţia însăşi, prin reducerea traseelor şi documentelor în interiorul unui minister sau între ministere.

De aceea este nevoie și de consultarea tuturor actorilor interesaţi şi analizarea situaţiilor în care anumite documente sunt fie ne-necesare în raport cu scopul urmărit, fie pot fi obţinute nemijlocit prin dialogul dintre diversele instituţii ale statului, fără a se mai solicita cetăţenilor deplasări inutile de la un ghişeu la altul.

(Sursa: www.gov.ro)


EURO-ITC

Platformă pentru soluționarea

online a litigiilor

Începând cu data de 15 februarie 2016, consumatorii și comercianții din Uniunea Europeană au la dispoziție o platformă online pentru rezolvarea disputelor având ca obiect produse sau servicii achiziționate pe internet, atât în țara de origine, cât și în străinătate.

Platforma de soluționare online a litigiilor este un instrument inovator care permite consumatorilor și comercianților să economisească timp și bani.

Astfel, consumatorii vor avea mai multă încredere să cumpere pe internet, iar companiile vor fi încurajate să vândă peste hotare, aspecte care vor dezvolta piața unică digitală a Europei”.

Procedurile de soluționare

alternativă a litigiilor (SAL) reprezintă modalități rapide și necostisitoare de rezolvare a acestora, iar soluționarea cazurilor durează maximum 90 de zile.

Noua platformă nu va înlocui posibilitatea de a apela la instanțe, o procedură ce este, de obicei, mai costisitoare și mai lungă.

Litigiile vor fi înaintate unor organisme de soluționare alternativă (entități SAL) înregistrate pe platformă.

Acestea au fost selectate în prealabil de către statele membre, după anumite criterii de calitate, și comunicate apoi Comisiei Europene.

Până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 117 entități SAL din 17 state membre.

Comisia colaborează cu autoritățile naționale pentru a obține o acoperire completă a tuturor statelor membre și tuturor sectoarelor economice.

Temeiul juridic pentru instituirea platformei este Regulamentul privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum, care descrie principalele funcții ale platformei și etapele prin care trece o reclamație.

Regulamentul are la bază Directiva

2013/11/UE, ce vizează garantarea accesului consumatorilor la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor contractuale cu comercianții.

România se află, în prezent, printre statele membre care nu au nominalizat entități SAL, însă în care există mecanisme publice alternative de soluționare a litigiilor.

Astfel, cele două sisteme publice de profil sunt reprezentate de: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru litigiile individuale ale consumatorilor, și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru disputele din sectorul comunicațiilor electronice. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Evoluție ascendentă în domeniul digital

România face parte din grupul țărilor pe trend ascendent (catching-up), ce înregistrează un ritm de evoluție mai rapid decât media, arată rezultatele celui mai recent Index privind economia și societatea digitală publicat joi, 25 februarie 2016.

Cu un punctaj general de 0,35, România ocupă însă ultimul loc între statele membre UE, performanțele sale fiind mai slabe decât cele înregistrate la la rețelele de bandă largă, în special datorită calității acestor servicii.

Comparativ cu anul trecut, datele consemnează creșterea gradului de conectare a populației la rețelele de bandă largă, în special datorită calității acestor servicii. România se confruntă cu două provocări principale în domeniu, acestea limitându-i capacitatea de a exploata beneficiile economiei digitale:

îmbunătățirea acoperirii rețelelor fixe de internet în bandă largă, care în prezent ajung doar la 89% din gospodării, cu mult sub media UE (97%);

creșterea numărului de abonați la servicii în bandă largă, procentele înregistrate atât pentru serviciile de internet fixe, cât și mobile, fiind mult sub media europeană.

Raportul mai arată că nivelul scăzut al competențelor digitaleși al încrederii utilizatorilor este principala piedică identificată din calea dezvoltării economiei digitale, participarea sporită a românilor în cadrul rețelelor sociale fiind, însă, principalul factor de creștere în termeni de utilizare a internetului.

Companiile românești, însă, trebuie să exploateze mai bine posibilitățile oferite de rețelele sociale, comerțul electronic sau aplicațiile de tip cloud.

Raportul indică și o creștere a interacțiunii on-line cu autoritățile publice, însă insuficientă pentru a evita poziționarea pe ultimul loc la nivel european la acest capitol.

Indexul privind economia și societatea digitală (DESI) este un instrument on-line pentru măsurarea progreselor realizate de statele membre UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, care reunește o serie de indicatori relevanți: grad de conectare, capital uman, grad de utilizare a internetului, nivel de integrare a tehnologiilor digitale și număr de servicii publice digitale.


Un român trimite 74 SMS lunar

Un utilizator obișnuit de telefonie mobilă

din România consumă lunar 167 megabytes de trafic mobil, trimite 74 mesaje SMS și apelează 250 de minute în medie.

Potrivit unui comunicat al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), utilizatorul mediu de telefonie mobilă configurat pe Veritel.ro – o aplicație de comparare a ofertelor telecom - consumă lunar 167 MB trafic de internet mobil, trimite 74 de SMS-uri naționale (dintre care 64 în rețea proprie și 10 în afara rețelei) și sună în medie 251 de minute de pe terminalul propriu atât în rețea (193 de minute), cât și în afara rețelei (58 de minute).

Utilizatorul intensiv de telefonie mobilă și internet pe mobil consumă lunar 501 MB

trafic de internet, trimite 222 SMS-uri naționale (din care 192 în rețea proprie și 30 în afara rețelei) și sună în medie 753 de minute de pe terminalul propriu atât în rețea (579 de minute), cât și în afara (174 minute).

Un utilizator ocazional de telefonie mobilă și internet pe mobil consumă lunar 56 MB trafic de internet, trimite 24 de SMS-uri naționale (din care 21 în rețea proprie și 3 în afara rețelei) și sună în medie 83 de minute de pe terminalul propriu atât în rețea (64 de minute), cât și în afara rețelei (19 minute).

Profilurile de utilizatori sunt realizate pe baza celor mai recente date statistice prelucrate de ANCOM, aferente primului semestru al anului 2015.

Veritel.ro este un instrument independent și necomercial dezvoltat de ANCOM pentru utilizatorii de servicii telecom din România.

(Sursa: www.euractiv.ro)


Platformă care să combată munca „la negru”

Uniunea Europeană vrea să creeze o „platformă europeană” care să combată munca nedeclarată, dar care nu va interfera cu acțiunile proprii ale statelor membre și nici nu va încerca să armonizeze regulile lor.

Platforma va dezvolta cooperarea între ministerele muncii, sindicatele și asociațiile angajatorilor din statele membre pentru a găsi soluții la o problemă care afectează economia UE și distorsionează piața muncii, întrucât economia reprezentată de munca nedeclarată ajunge la 18% din produsul intern brut al UE.

Misiunea acestei platforme este de a preveni, descuraja și combate munca nedeclarată, precum și promovarea transformării ei în muncă declarată.

Potrivit definițiilor UE, „munca nedeclarată” înseamnă în general orice activitate legală prin natura ei, dar care nu este declarată autorităților publice cum ar fi finanțele sau inspectoratele muncii.

Platforma ar trebui să încurajeze acțiuni practice, efective și transfrontaliere și ar trebui să dezvolte un sistem solid și eficient de schimb rapid de informații între entitățile naționale.

Pe de altă parte, platforma nu va interfera cu acțiunile proprii ale statelor membre și nici nu va încerca să armonizeze regulile lor, întrucât definițiile relevante și sistemele de reglementare sunt diferite de la un stat membru la altul.

Obiectivul pe termen lung este să ajute la îmbunătățirea condițiilor de muncă și să integreze lucrătorii nedeclarați pe piața muncii.

Platforma se va ocupa de toate tipurile de muncă nedeclarată și va fi alcătuită din reprezentanți nominalizați de toate statele membre, maximum 4 reprezentanți ai partenerilor sociali cros-

sectoriali la nivel UE, împărțiți egal între organizațiile lucrătorilor și angajatorilor (fără drept de vot) și Comisia.

Reprezentanții angajatorilor și lucrătorilor, Eurofound, Agenția Europeană pentru Siguranță și Sănătate și Locul de Muncă (EU-OSHA), Organizația Internațională a Muncii și reprezentanții statelor AEE vor fi observatori permanenți.

Platforma se va întâlni cel puțin de două ori pe an, iar grupuri specifice de lucru vor fi create pentru diferite aspecte ale muncii nedeclarate.

Finanțarea estimată anuală pentru platformă este de 2,1 milioane de euro și va proveni din axa PROGRESS a Programului UE pentru Locuri de Muncă și Inovație Socială (”EaSI”).

Lucrătorii nedeclarați se află adesea

în condiții de lucru periculoase, primesc salarii mici și sunt subiectul unor încălcări ale drepturilor muncii. Munca nedeclarată poate contribui la dumpingul social, mai ales în cazuri transfrontaliere. Platforma ar trebui să ajute la eliminarea abuzării principiului libertății de mișcare prin intermediul muncii nedeclarate, spune Parlamentul European.

Conform datelor Eurofound, dimensiunea economiei muncii nedeclarate este de peste 18% din PIB al UE, cu minim de sub 8% din PIB (Austria) și maxim peste 30% din PIB (Bulgaria).

Munca nedeclarată predomină în construcții, dar și în serviciile la domiciliu, securitate privată, curățenie industrială, agricultură și în industria hotelieră, restaurante și catering.



Folosirea computerului și a internetului la sate - Digitaliada

95% dintre școlile din mediul rural sunt

conectate la internet, conexiunea este însă folosită mult în scopuri administrative.

Laboratorul de informatică este conectat la internet în 50% dintre școli.

• În toate școlile din mediul rural există computer, în doar 75% din școli echipamentele sunt funcționale.

• 90% dintre școlile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre laboratoare sunt conectate la internet.

• Studiul arată că 63% dintre profesori au o atitudine deschisă în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii la clasă, deși experiența lor didactică în utilizarea materialelor educative digitale este foarte redusă, în principal din cauza lipsei de material digital corespunzător (cum ar fi softuri educaționale sau manuale digitale).

• În ceea ce-i privește pe elevi, majoritatea sunt deschiși către noile tehnologii și mulți dintre ei realizeză deja activitățile școlare acasă sau pe calculatorul de la școală.

Aceste date au fost evidențiate de un studiu realizat de Fundația Orange, despre nevoile de educație digitială la sate, realizat la comanda Fundației Orange de compania de studii de piață GfK.

Studiul a fost prezentat cu ocazia lansării

proiectului educațional Digitaliada. Digitalizarea în educație înseamnă

creativitate, nu înseamnă uniformizare, înseamnă a-l atrage pe copil să învețe să iubească disciplina, să învețe să lucreze în echipă, să învețe să comunice.

Educația digitală înseamnă și o inserție digitală în viitor, un bagaj solid pentru elevi, care vor reuși lesne și firesc să se integreze în societatea viitorului, să devină buni comunicatori, să învețe să lucreze în echipă.

Proiectul Digitaliada presupune derularea în 2016 - 2017 a unui proiect-pilot de educație digitală pentru cliclul gimnazial, întrucât dezvoltarea competențelor digitale este una din cele 8 priorități-cheie în educație.

Proiectul Digitaliada are trei componente, lansate cronologic:

o primă componentă, un concurs național, Digitaliada, care îi va încuraja pe toți profesorii din școlile românești să creeze și să utilizeze conținut digital, prin intermediul platformei dedicate care urmează să fie lansată în cadrul proiectului Digitialiada.

a doua componentă, platforma digitaliada.ro, va îngloba materiale educaționale din resurse deschise, astfel încât platforma să se constituie într-un hub, pentru comunitatea de profesori, dar și elevi și părinți, pentru a aduna într-un singur loc resurse educaționale deschise, precum și pentru schimb de experiență în utilizarea conținutului digital.

o a treia componentă, extrem de importantă în filosofia Digitalia, 10 școli din mediul rural vor fi dotate cu echipamente și va fi asigurat training pentru profesori pentru utilizarea conținutului digital pentru diciplinele matematică și tehnologia informației și comunicațiilor (pe echipamentele donate vor rula materiale digitale educative de tipul învățare prin joc pentru clasele V-VIII).

Din păcate, nu există o interacțiune între profesor și elev în utilizarea tehnologiilor, deșii ambele categorii sunt deschise în această direcție.

S-a observat, totuși, o corelație între gradul de proactivitate al profesorului și interesul elevilor.

În acest sens, strategia proiectului include 3 componente: echiparea cu tehnologie digitală, asigurarea medierii pentru a sprijini deprinderea utilizării tehnologiilor și asigurarea accesului la resursele educaționale deschise.

ONG-urile care vor implementa proiectul Digitaliada sunt: Asociația Actori Europeni, Societatea Online, Fundația Noi Orizonturi și Cartea Daliei.

Metodologia cuprinde : Etapă calitativă - focus-grupuri și interviuri în profunzime și Etapă cantitativă - interviuri față în față, iar populația investigată o reprezintă directorii și profesorii din zona rurală, care predau ore la clasele V-VIII, elevii acestor clase și părinții lor.



EURO-TRANSPORT

Un spațiu feroviar european unic România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia,

Letonia, Luxemburg),trebuie să transpună în legislația națională Directiva 2012/34/UE privind instituirea unui spațiu feroviar european unic.

La 22 iulie 2015, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere mai multor state membre, dar, până în prezent, cele șapte state membre menționate nu au comunicat Comisiei nici o măsură.

Ele au două luni la dispoziție pentru a formula un răspuns; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste cazuri.

Directiva reglementează deschiderea pieței în sectorul feroviar și prevede normele de administrare a infrastructurii și a activităților de transport feroviar, criteriile pentru acordarea de licențe companiilor feroviare, precum și principiile și procedurile pentru stabilirea și colectarea tarifelor de utilizare a infrastructurii, alocarea capacităților de infrastructură și supravegherea reglementărilor.

Pachetul lunar de decizii referitoare la acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE și au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii luate de Comisia Europeană în februarie includ 34 de avize motivate și 3 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia închide 108 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Aplicarea taxelor rutiere

România trebuie să îndeplinească

cerințele Directivei 2011/76/UE privind aplicarea taxelor rutiere pentru vehiculele grele destinate transportului de mărfuri.

O examinare detaliată a legislației române a evidențiat faptul că directiva nu a fost transpusă în mod corect.

România are la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei Europene măsurile luate în vederea remedierii situației; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

În temeiul directivei, statele membre trebuie să stabilească sau să modifice definițiile relevante, cum ar fi „taxa de trecere” sau „taxa de utilizare a infrastructurii”.

Ele trebuie să se asigure că taxele de utilizare sunt proporționale și că veniturile realizate din încasarea lor sunt utilizate pentru recuperarea costurilor aferente infrastructurii.

Pachetul lunar de decizii referitoare la acțiuni în constatarea neîndeplinirii

obligațiilor de stat membru vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE.

Deciziile au scopul de a asigura

aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii luate de Comisia Europeană în februarie 2016 includ 34 de avize motivate și 3 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia închide 108 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.



EURO-ENERGIE

Piața gazelor naturale se pregătește de războiul prețurilor

Piața mondială a gazelor naturale se pregătește de un război al prețurilor, oarecum similar cu ce se întâmplă cu cotația petrolului, actorul principal fiind gigantul rus Gazprom.

Statele Unite se pregătesc să inunde piața mondială cu livrări de gaz natural lichefiat (GNL) în cursul acestui an, iar investitorii în energie se tem că producătorul rus ar putea adopta aceeași strategie pe care Arabia Saudită o are pe piața petrolului.

La o primă vedere, ultimul lucru de care are nevoie Rusia – serios afectată deja de prețurile mici ale țițeiului – este un război în prețuri și pe piața gazelor.

Dar analiștii spun că o astfel de stategie ar putea avea sens pentru Gazprom: dat fiind că prețurile sunt deja mici de pe piața europeană, rușii ar putea ușor să coboare și mai mult prețul, astfel încât transportul GNL din SUA spre Europa să devină neprofitabil.

Astfel, Gazprom și-ar proteja cota de

piață în regiunea din care își trage cel mai mult profit.

O astfel de mutare ar avea repercusiuni pe întreaga piață mondială a energiei, deoarece un război al prețurilor în Europa va genera mișcări în toate regiunile și pe mai multe segmente – de la prețul GNL în Australia la costul cărbunelui columbian – amenințând, în același timp,

viabilitatea unei industrii americane a gazului natural lichefiat aflată încă la început.

Raționamentul în favoarea unui război al prețurilor este simplu - la fel cum Arabia Saudită poate direcționa piața internațională a petrolului, prin prisma capacității de a-și majora producția dacă e nevoie, Gazprom este principalul deținător de capacități neutilizate din sectorul gazelor naturale.

Potrivit oficialilor Gazprom, compania are o capacitate neutilizată de 100 miliarde de metri cubi, ca urmare a investițiilor făcute pe baza unor estimări foarte optimiste privind cererea viitoare de gaze, echivalent cu aproape un sfert din producția sa, respectiv 3 % din producția mondială.

Și, la fel cum Arabia Saudită a fost deranjată de perspectiva ca producătorii americani de petrol de șist să-i scadă cota de piață, Gazprom este în fața aceleiași situații pe piața gazelor.

Creșterea puternică a livrărilor de gaz ieftin, ca urmare a folosirii pe scară largă a fracturării hidraulice, a dus la un boom al proiectelor în domeniul GNL, inclusiv al dezvoltării de capacități de export.

Efecte în România România cumpără gaze naturale de

la Gazprom, prin intermediari, dar importurile au scăzut progresiv în ultimii ani, pe fondul reducerii consumului.

Pe măsură de marii consumatori industriali și-au închis capacitățile și au redus consumul, aportul de gaze din import a fost minimal.

Cei doi mari producători locali, Romgaz și Petrom, asigură aproape integral consumul, iar România ar putea deveni exportator net în scurt timp, dacă zăcămintele de gaze din Marea Neagră se dovedesc viabile economic.

Totuși, dacă prețurile vor scădea și mai mult, investitorii vor amâna probabil investițiile în dezvoltarea de noi capacități de producție, la fel cum se întâmplă deja în domeniul petrolului.



Independență energetică de Rusia

Comisarul european pentru energie a

przentat o listă cu 14 proiecte de infrastructură prioritare care să permită oricărui stat UE să se aprovizioneze cu gaze naturale din mai multe surse.

Rusia este, cu o pondere de 40%, de departe cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei.

Comisia Europeană vrea să reducă această dependență și a elaborat o listă cu 14 proiecte „de interes comun” pentru diversificarea surselor de aprovizionare.

Documentul prevede, printre altele: Construire rapidă a unui terminal de

gaz lichefiat în Croația, cu conductă către Ungaria;

Construirea unei rețele de conducte care să lege mai bine Finlanda și statele baltice de rețeaua europeană;

Dezvoltarea rețelei de conducte din România, Bulgaria și Grecia.

Așa numita directivă pentru Uniunea Energetică promite „siguranță reală și concurență” pe toată piața europeană, motiv pentru o finanțare din fonduri europene.

De asemenea, acordurile inter-statale și chiar contracte de livrare între companii urmează să fie verificate de Comisia Europeană pe viitor.

Strategia Comisiei devine cunoscută într-un moment politic sensibil: în timp de Executivul comunitar vrea independență de Rusia, Germania dorește construirea proiectului Nord Stream 2, care ar asigura acces și mai mare pentru Moscova pe piața gazelor din Europa.

Pentru Germania, asta ar însemna securitate mai mare, având în vedere că Nord Stream 2 ar ocoli Ucraina și conflictele frecvente dintre Kiev și Moscova pe tema tranzitului de gaze naturale.

Ucraina a cerut în repetate rânduri UE să o ajute în acest sens, pentru că Nord Stream 2 ar însemna cel puțin două miliarde de euro mai puțin la încasările anuale.


România, puțin dependentă energetic

România se situează, potrivit datelor din 2014, pe locul trei între statele membre UE cel mai puțin dependente de importurile de energie (doar 17% din consum).

Ea este și unul dintre cele 9 state membre care au atins deja nivelul obiectivului național pentru energia din surse regenerabile stabilit pentru anul 2020 (24%).

Pe plan european, dependența energetică de importuri a ajuns la un procent de 53,4%, cel mai puțin dependente țări fiind Estonia (8,9%) și Danemarca (12,8%), iar cel mai dependente Malta (97,7%) și Luxemburg (96,6%).

Nouă state europene, printre care și România, au înregistrat în 2014 cele mai mici nivele de dependență energetică începând din anul 1990.

În privința utilizării energiei din surse regenerabile, s-a ajuns la 16% pe ansamblul UE în 2014, în creștere în 24 din cele 28 de state membre comparativ cu anul precedent.

Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în țările nordice (Suedia cu 52,6%, Letonia și Finlanda, cu 38,7%), iar cele mai scăzute în Luxemburg (4,5%), Malta (4,7%), Olanda (5,5%) și Marea Britanie (7%).

Olanda și Marea Britanie, alături de Franța și Irlanda, sunt și printre statele care se află la cea mai mare distanță de îndeplinirea obiectivelor naționale stabilite.

România a înregistrat procente în creștere, de la 17% în 2004 și la 24,9% în 2014. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO-AGRICULTURĂ

Exportul de grâu românesc

Exportul de grâu românesc s-au dublat în ultimele șapte sezoane, dar până în iulie 2016 vor fi înregistrate însă unele scăderi.

Competiția puternică, cererea internațională în ușoară scădere și reticența fermierilor de a renunța ușor la marfă au fost elemente ce au pus frână exporturilor de grâu pe parcursul acestui sezon.

Cu toate acestea, grâul - cel mai exportat produs agroalimentar românesc - a ajuns să acopere 1,9% din comerțul internațional cu acest produs, după ce livrările făcute de comercianți către destinațiile externe s-au dublat pe parcursul ultimelor șapte exerciții comerciale.

România va trimite aproximativ 3 milioane de tone de grâu în piața internațională până la finalul sezonului comercial în luna iunie a acestui an.

Volumul exportat de România se raportează la cele 161 milioane de tone de grâu care vor fi vândute și cumpărate în sezonul curent de exportatori și importatori.

Deși un jucător de pluton în functie de

producție, România reușește să fie unul dintre jucătorii din Liga Mare a exportatorilor de grâu pentru că nivelul consumului intern nu depășește niciodată 3,5 milioane de tone.

Recolta medie multianuală este aproape dublă și România are marfă disponibilă pentru export sezon de sezon.

În ultimele șapte sezoane comerciale, cel puțin 30% din producția internă de grâu a fost trimisă la export, vârfurile fiind

înregistrate în sezoanele 2013/2014 și 2014/2015, când peste 2/3 din recoltă a fost livrată către destinații internaționale.

Creșterea expunerii grâului românesc pe piața internațională vine în contextul în care acest produs este considerat un aşa-numit „cash crop”, un produs cerealier ce poate fi transformat cu usurință în cash pe parcursul întregului sezon.

Lichiditățile trimise de exportatori în ferme în schimbul grâului în ultimele 7 sezoane au avut impact și asupra destinațiilor de export.

Fermierii locali au direcționat fonduri către achizițiile de îngrășăminte, utilaje sau pesticide, România poziționându-se treptat ca un exportator de marfă utilă procesatorilor din industria alimentară.

Dacă în primii ani dupa integrarea în UE, România era cunoscută ca exportator de grâu furajer către piața Occidentală, acum marfa din România concurează cu cea rusească sau ucraineană pentru licitațiile din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, cele două regiuni care acoperă 30% din totalul comenzilor internaționale.

Cadența de export a grâului românesc pe piețele extra-comunitare este dependentă de capacitatea traderilor prezenți local de a câștiga licitații în Egipt, marele importator de grâu la nivel mondial.

Egiptul este cel mai important partener comercial al României pentru grâu și acoperă 60% din livrarile extra-comunitare făcute de comercianți.

Alte piețe pe care grâul produs local are o prezență redutabilă sunt cele din Coreea de Sud sau Iordania, acolo unde marfa locală cumulează exporturi superioare celor ale Rusiei sau Ucrainei, marile forțe agricole de la Marea Neagră.

Volumul de export este estimat să coboare cu aproape 2 milioane de tone până la sfârșitul lunii iunie.

Piața grâului însumează 1,2 miliarde de euro la nivel de economie, bani care se împart între producători, procesatori și comercianți.



Agricultura ecologică - soluția pentru hrana planetei

Cercetătorii americani susțin că

agricultura ecologică poate asigura cantitați generoase de hrană pentru întreaga populație a lumii producând, în același timp, mai puțină poluare și mai puține probleme de sănătate decât agricultura convențională.

Cei care susțin agricultura convențională se bazează pe faptul că ea oferă producții mult mai bune decât cele oferite de agricultura ecologică și că este singura modalitate de a hrăni cele 9 miliarde de oameni în 2050.

Agronomii John Reginald și Jonathan Wachter, de la Washington State University, susțin însă că există o alternativă mult mai bună care să acopere necesarul de hrană.

O analiză comparativă între cele două tipuri indică faptul că producția fermelor ecologice este mai mică, înregistrând procente între 8-25% față de producția înregistrată în fermele convenționale.

Însă, diferențele au fost reduse la 9 %, odată cu utilizarea eficientă a policulturii ecologice și cu 8 % după rotația culturilor.

Ferme ecologice rezistente la secetă Oamenii de știință susțin că ariile unde

agricultura ecologică prezintă un avantaj în fața metodelor convenționale sunt cele definite de perioade de secetă majoră – un fenomen tot mai frecvent din pricina perturbărilor climatice la nivel mondial.

Dovezile în acest sens susțin faptul că producția obținută în fermele organice este mult mai sigură în perioadele de secetă deoarece solul acestor culturi este mai sănătos și reține mai multă umiditate.

În plus, nimic nu îi împiedică pe fermieri să utilizaze semințe care sunt mai bine adaptate la metodele agriculturii organice pentru a micșora decalajul productivității.

În afara diferenței dată de cantitatea de alimente produse fermierii organici duc, de regulă, o viață mult mai sănătoasă față de colegii lor care pulverizează pesticide și înregistrează venituri între 22-35% mai mare.

În medie, produsele organice au o rată de vânzare cu 32% mai mare decât produsele convenționale.

Cu diferența de preț redusă la doar 5%, cele două tipuri de ferme ar fi la fel de profitabile, fapt ce demonstrează că sectorul agricol are încă o marjă semnificativă de manevră în încurajarea adoptării obiceiurile alimentare organice.

Cei doi agronomi americani susțin că îmbrățișarea agriculturii ecologice nu trebuie să se bazeze exclusiv pe chestiunea producției, ci ar trebui redusă și risipa de alimente, pentru a îmbunătăți accesul la distribuirea acestora, pentru a stabiliza populația la nivel mondial, pentru a opri transformarea culturilor în biocombustibili și pentru a adopta o dietă bazată pe plante.

Poluarea și bolile cronice Dezavantajele agriculturii convenționale

sunt clare - utilizează pesticide, poluează apa cu nitrați și fosfați, provoacă emisii de gaze cu efect de seră ridicat și reduce biodiversitatea pe terenurile cultivate.

Pe lângă producerea unor boli cronice, metodelor agriculturii convenționale produc alimente cu valori nutritive mult mai mici față de cele produse prin metode organice; o constatare susținută de 12 din cele 15 de studii identificate de către cercetători.

Ultimul factor analizat de echipa americană s-a referit la impactul social al celor două metode agricole de producție.

S-a constatat și faptul că fermele ecologice crează mai multe locuri de muncă, sunt mai puțin dăunătoare pentru sănătatea angajaților îmbunătățindu-le, de fapt, dieta, promovând interacțiunea între producători și consumatori și asigurând condiții mai bune pentru animale.

Sute de studii științifice demonstrează că agricultura ecologică ar trebui să joace un rol mai important în hrănirea planetei.



Promovarea produselor agricole europene

Toți cei interesați de promovarea

produselor agricole în Uniunea Europeană și în afara ei au la dispoziție primele apeluri de propuneri de programe lansate după intrarea în vigoare a noilor norme în domeniu.

111 milioane de euro au fost alocate de UE pentru 2016, din care 30 milioane mai ales pentru programele dedicate producătorilor de lactate și crescătorilor de porci aflați în dificultate.

Producția agroalimentară europeană este unică pe piața mondială, iar cu un buget de 111 milioane de euro în 2016 și un sistem de punere în practică simplificat, aceste proiecte pot ajuta la creșterea exporturilor și, astfel, la crearea de locuri de muncă și dezvoltarea zonelor rurale din întreaga UE.

2 apeluri de propuneri au fost deschise:

pentru programe simple, ce implică una sau mai multe organizații dintr-un singur stat membru - 93,65 milioane de euro;

pentru programe multinaționale, ce implică organizații din mai mult state membre sau una sau mai multe organizații de nivel European - 14,3 milioane de euro.

Propunerile pot fi depuse on-line până la data de 28 aprilie 2016.

Având ca slogan "Bucură-te de produsele europene" (Enjoy, it's from Europe!), noua politică de promovare are ca scop sprijinirea specialiștilor din domeniu pentru a intra pe piețele internaționale sau pentru a-și consolida prezența pe acestea, precum și creșterea gradului de conștientizare în rândul consumatorilor europeni asupra eforturilor producătorilor.

Pentru a atinge obiectivul sus-menționat, Comisia Europeană are în vedere creșterea progresivă a

bugetului alocat programelor de promovare (de la 61 de milioane de euro în anul 2013 la 200 de milioane în 2019), precum și a ratei de cofinanțare din partea UE (de la 50% la 70-80%), în paralel cu reducerea birocrației în procesul de aprobare a programelor.


Salamul de Sibiu, produs românesc protejat

"Salamul de Sibiu" a devenit cel

de-al doilea produs românesc inclus în registrul celor ce poartă denumirea de "Indicație Geografică Protejată" (IGP).

Comisia Europeană a aprobat, în februarie, cererea de înregistrare depusă de autoritățile române în acest sens.

Acest salam este preparat din carne crudă, uscat, asemănător cârnatului, acoperit cu un strat subțire de mucegai.

El este produs în București și în județele Bacău, Brașov, Covasna, Călărași, Ilfov, Prahova și, după cum sugerează și numele, Sibiu.

Primele referiri la producția și comercializarea lui datează din secolul al XIX-lea, el fiind denumit inițial "Salam de iarnă".

"Salamul de Sibiu" se alătură celor peste 1.300 de produse deja protejate în Uniunea Europeană.

Lista acestora poate fi consultată în baza de date DOOR.



EURO-PROTECT

Reguli noi pentru distribuția produselor de asigurare

Noile norme europene care reglementează distribuția produselor de asigurare au intrat în vigoare în februarie, astfel încât consumatorii europeni vor beneficia de aceleași standarde în ce le privește, indiferent de statul membru în care le-au achiziționat.

Noile reguli asigură standarde adecvate de transparență pentru toți utilizatorii, prin stabilirea informațiilor ce trebuie furnizate consumatorilor înainte de semnarea unui contract de asigurare.

De asemenea, ele prevăd reguli specifice pentru distribuirea produselor de investiții pe bază de asigurări, cu scopul de a oferi beneficiarilor un nivel comparabil de protecție când își investesc economiile.

Sunt clarificate procedurile pentru tranzacțiile transfrontaliere și sunt incluse reguli de supraveghere și sancționare a distribuitorilor.

Statele membre UE au la dispoziție 24 de luni pentru a transpune aceste norme în legislația națională.

Directiva privind distribuția asigurărilor face parte dintr-un pachet de măsuri care vizează îmbunătățirea protecției consumatorului, prin actualizarea legislației anterioare în domeniu (Directiva privind intermedierea de asigurări, 2002) și prin completarea normelor privind vânzarea de produse de investiții (MiFID II) sau vânzarea de pachete de produse de asigurare și de investiții (PRIIPS).


Noi elemente de siguranță pentru medicamente

Un nou regulament al Comisiei Europene, publicat în Jurnalul Oficial, introduce caracteristici de siguranță ale medicamentelor pentru garantarea autenticității acestora.

Noile elemente, cum ar fi identificatorul unic sau dispozitivul anti-manipulare, vor proteja cetățenii europeni de efectele secundare cauzate de administrarea unor medicamente falsificate, ce pot conține substanțe active de proastă calitate sau în doze incorecte.

De asemenea, regulamentul va consolida securitatea lanțului de aprovizionare, de la producători la distribuitori, la farmacii și spitale.

Măsurile includ: • elemente de siguranță obligatorii pe ambalajul exterior; • siglă comună la nivelul UE, pentru identificarea farmaciilor on-line legale; • reguli mai stricte privind controalele și inspecțiile efectuate la producătorii de

substanțe farmaceutice active; • cerințe riguroase de păstrare a evidențelor pentru distribuitorii en-gros. Regulamentul-delegat completează Directiva 2011/62/UE, care are ca scop

eliminarea medicamentelor falsificate de pe piață, oferă posibilitatea comercializării on-line a medicamentelor, din surse verificate, și asigură folosirea unor ingrediente de înaltă calitate pentru medicamentele produse în UE.

Regulamentul-delegat va intra în vigoare în data de 9 februarie 2019. Belgia, Grecia și Italia pot amâna aplicarea acestor reguli pentru o perioadă

suplimentară de cel mult 6 ani. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Măsuri pentru sporirea securității energetice

Pentru a consolida capacitatea UE de a face față întreruperilor aprovizionării cu gaze, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri de securitate energetică, cu accent pe o solidaritate sporită între statele membre.

Printre măsuri se numără moderarea cererii de energie, creșterea producției inclusiv din surse regenerabile în întreaga Europă, dezvoltarea în continuare a unei piețe energetice interne funcționale și pe deplin integrate, precum și diversificarea surselor energetice, a furnizorilor și rutelor de transport.

Pachetul de măsuri cuprinde: un regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze, ce propune trecerea de la o abordare

națională la una regională în ce privește elaborarea măsurilor de securitate a aprovizionării și introduce principiul solidarității între statele membre, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a gospodăriilor și serviciilor sociale esențiale;

o decizie cu privire la acordurile interguvernamentale în domeniul energiei, care are în vedere verificarea de către Comisie a compatibilității acestora cu normele europene în vigoare, înainte de semnarea lor;

o strategie privind gazul natural lichefiat (GNL) și depozitarea gazelor naturale, care va îmbunătăți accesul tuturor statelor membre la GNL ca sursă alternativă;

o strategie privind sistemele de încălzire și răcire a clădirilor, ce pune accentul pe înlăturarea barierelor din calea reducerii emisiilor de carbon, precum și pe creșterea eficienței energetice și a utilizării surselor regenerabile.

Una dintre prioritățile Comisiei Juncker este crearea unei Uniuni energetice europene flexibile, cu o politică orientată spre viitor în domeniul schimbărilor climatice și care să ofere consumatorilor din UE o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile.

Finalizarea pieței interne și eficientizarea consumului de energie, precum și opțiunile de politică energetică ale țărilor vecine, sunt elemente-cheie pentru securitatea aprovizionării cu gaze.


Noi reguli pentru proceduri judiciare

echitabile

Noile norme europene menite să garanteze prezumția de nevinovăție, precum și dreptul persoanelor acuzate de a fi prezente la propriul proces au fost adoptate și se vor aplica tuturor persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale.

Dreptul la un proces echitabil reprezintă un drept fundamental care trebuie respectat în practică peste tot în Europa, dar, în prezent, în UE mai există încă unele diferențe în ceea ce privește protecția prezumției de nevinovăție.

Noile norme vor asigura faptul că drepturile cetățenilor implicați în proceduri penale sunt respectate de către poliție și autoritățile judiciare și că, înainte de pronunțarea verdictului, orice acuzat trebuie protejat grație prezumției de nevinovăție.

Un proces echitabil presupune ca persoanele suspectate să aibă dreptul de a păstra tăcerea și de a fi prezente la propriul proces - elemente ce vor contribui la crearea unui spațiu european de justiție și drepturi fundamentale, bazat pe încredere reciprocă.

Noile norme vor asigura respectarea următoarelor drepturi fundamentale:

nevinovăție până la dovedirea vinovăției, toate statele membre având acum o definiție comună a prezumției de nevinovăție; sarcina probei revine acuzării, orice îndoială fiind în beneficiul persoanei suspectate sau acuzate; dreptul de a păstra tăcerea și de a nu se auto-incrimina; dreptul de a fi prezent la proces, nerespectarea lui dând persoanelor suspectate sau acuzate dreptul la un nou proces.

După adoptarea oficială a noilor norme, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.

Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că aceasta este corect transpusă în legislația națională.

În octombrie 2015, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au convenit noile norme privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces.

Noua directivă se va aplica tuturor statelor membre, cu excepția Danemarcei și Marii Britanii.



Jumătate de milion de români au

credite garantate cu imobile

Valoarea totală a creditelor cu garanții ipotecare depășea la sfârșitul anului trecut 77 de miliarde de lei, potrivit datelor comunicate de banca centrală.

Aproape 500.000 de persoane fizice aveau la sfârșitul lui 2015 credite garantate cu imobile, iar soldul total al acestor credite era de 77,27 miliarde de lei, potrivit evidențelor Centralei Riscului de Credit.

Situația cuprinde debitorii persoane fizice, raportați de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul special de la BNR, și se referă la expunerea față de un debitor egală cu sau mai mare de 20.000 lei.

Dintre împrumutați, 174.000 au contractat credite ipotecare, 155.000 au contractat alte credite pentru investiții imobiliare, iar peste 163.000 au contractat credite de consum cu garanții ipotecare. Unele persoane au contractat credite din mai multe categorii, menționează BNR.

Separat, sunt raportați 6.900 de debitori ale căror credite imobiliare au fost cesionate în perioada 2012-2015, soldul acestor credite cesionate fiind de 2,19 miliarde lei.

Cei mai mulți debitori au contractat credite imobiliare în valută (aproape 317 mii, iar soldul acestor credite este de 53,89 miliarde de lei).

Debitorii cu credite în franci elvețieni reprezintă 10 la sută din numărul debitorilor cu credite în valută, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,32 miliarde de lei.

Majoritatea semnificativă a debitorilor au contractat credite sub 150.000 euro, în timp ce persoanele care au contractat credite de peste 150.000 euro au o disciplină la plată semnificativ mai redusă decât cei care s-au îndatorat pentru sume mai mici (rata creditelor neperformante este de 27,74 % față de 4,16 % în cel de-al doilea caz).

Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este de 2,64 %, în timp ce rata creditelor neperformante, corespunzătoare creditelor cu garanție imobiliară acordate populației, este 6,69 %.

Cele mai mari probleme în onorarea serviciului datoriei îl au persoanele care au contractat credite de consum garantate cu un imobil (rata creditelor neperformante fiind în acest caz de 12,43 %), spune BNR.

Numărul debitorilor care au contractat credite acordate prin programul guvernamental Prima Casă” reprezintă aproape 160 de mii, peste 90 % din totalul debitorilor cu credite ipotecare`.

Cei mai mulți debitori cu credite imobiliare au garantat cu o clădire rezidențială (96 % din totalul debitorilor cu credite imobiliare), restul cu terenuri.

Cei care au garantat creditul cu un imobil rezidențial își onorează mai bine serviciul datoriei la bănci față de cei care au garantat cu terenuri (rata creditelor neperformante este de 4, 74 %, în timp ce rata în cel de-al doilea caz este de 29,33 %.

Conform raportărilor băncilor, acestea

aveau active preluate în patrimoniul propriu în urma executărilor silite de 316 case/apartamente (în valoare de 162,8 milioane lei) și 259 terenuri (în valoare de 118,9 milioane lei).

Valoarea creditelor garantate cu case/apartamente aflate în curs de executare silită este de 2,7 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 515 096 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 5 230 case / apartamente).

Valoarea creditelor garantate cu terenuri aflate în curs de executare silită este de 1,46 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 459 208 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 3 177 terenuri).

De menționat că Parlamentul dezbate legea dării în plată, în timp ce BNR s-a opus vehement formei inițiale a legii.

(Sursa:www.euractiv.ro)


SUMAR

Creșterea economică a României va atinge un vârf de 4,2% în 2016 – pg.1

Raportul MCV - înfiinţarea ANAP, rol major în lupta anticorupţie – pg.2

Normele metodologice pentru gestionarea fondurilor europene 2014-2020 – pg.3

Platformă de colaborare pentru proiecte de mobilitate urbană –pg.4

Preselecţie pentru finanţarea proiectelor retrospective – pg.4

193 de propuneri de proiecte pentru primul apel IPA România – Serbia – pg.5

Preluarea Organismului Intermediar pentru gestionarea mai bună a fondurilor europene pentru transport – pg.6

MFP va negocia cu BEI un contract de finanţare de un miliard de euro – pg.2

Fondurile europene au creat 41000 locuri de muncă – pg.7

Un Contract naţional de Construcţii care să înlocuiască actualul standard – pg.8

Asocierea și cooperativele pentru a putea ieşi pe piaţă – pg.10

Linie de finanţare pentru Industriile şi Comunităţile Creative – pg.10

Emisiune de euroobligaţiuni - 1,25 miliarde de euro atrase la minime istorice de cost – pg.11

Ghid de utilizare combinată a diferitelor instrumente structurale – pg.11

Amendarea proiectului de construcție a laserului de la Măgurele – pg.12

Congresul European al Autorităţilor Locale – pg.13

Platforma online a „Comisiei de tăiat hârtii” – pg.14

Platformă pentru soluționarea online a litigiilor – pg.15

Evoluție ascendentă în domeniul digital – pg.16

Un român trimite 74 SMS lunar – pg.16 Platformă care să combată munca „la negru”

– pg.17 Folosirea computerului și a internetului la

sate - Digitaliada – pg.18 Un spațiu feroviar european unic – pg.19 Aplicarea taxelor rutiere – pg.19 Piața gazelor naturale se pregătește de

războiul prețurilor – pg.2 Independență energetică de Rusia – pg.21 România, puţin dependentă energetic –

pg.21 Exportul de grâu românesc – pg.22 Agricultura ecologică - soluția pentru hrana

planetei – pg.23 Promovarea produselor agricole europene –

pg.24 Salamul de Sibiu, produs românesc protejat

- pg.24 Reguli noi pentru distribuția produselor de

asigurare – pg.25 Noi elemente de siguranță pentru

medicamente – pg.25 Măsuri pentru sporirea securității energetice

– pg.26 Noi reguli pentru proceduri judiciare

echitabile – pg.26 Jumătate de milion de români au credite

garantate cu imobile – pg.27 C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.fonduri-ue.ro www.anap.gov.ro www.gov.ro www.agerpres.ro www.mdrap.ro www.adrnordest.ro www.fonduri-structurale.ro www.madr.ro www.cultura.ro www.mfinanţe.ro

Documents

INSTITU BULETIN PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ isan DE …eliminării unor accize suplimentare pe combustibili și a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor,