Titlul 1. Teoria puterii in stat

1. Aspecte terminologice si istoric

In anumite literaturi de specialitate, puterea s-a defini ca o categorie cheie a organizarii si functionarii oricarui stat. Cei care au preluat aceasta definitie sunt cei care au un sistem juridic inspirat din literatura franceza, insa aceasa idee este profund criticata in Franta.

In realitatea cuvantul ‘’putere’’ nu este o categorie, ci un concept. Conceptul este o notiune generala, in timp ce categoria se refera la puterea intr-un stat. prin urmare , conceptul de putere este cheiA organizarii si functionarii statului, statul fiind privit tot ca un concept.

Categoria larga a puterii apare in diferite exprimari:pe de o parte, putere de stat, putere politica, putere in stat , si pe de alta parte, prin suveranitate. Termenul de suveranitate se refera la puterea politica de dupa Revolutia de la 1789. Trebuie mentionat ca suveranitatea nationala apartine natiunii si suveraniatea poporului apartine poporului, termenii de natiune si popor trebuind sa nu fie confundati. Astfel, art. 2 din Constiutie stabileste ca suveranitaea nationala apartine poporului roman, principiu tradus in mod gresit din Constitutia Frantei. Poporul este un grup social care traieste la un moment dat, pe cand natiunea este un grup social in istoric.

Leon Duguit: considera ca statul nu trebuie si nici nu este o vointa creatoare, concept care in societatea moderna este depasit. Intr-o asemenea situatie, puterea dispare si trebuie inlocuita cu colaborarea. Astfel un rol foarte important il vor avea sindicatele. Ceea ce descrie acesta, este o anarhie totala.

A fost data si o definitie a puterii in doctrina romana: Nicolae Popa: puterea este un concep istoric determinat si cu o valoare variabila, generata de faptul ca puterea este diferita in functie de bazele puterii in stat( econimicul si socialul)-genereaza si determina puterea in stat.

Din punct de vedere istoric, puterea a existat din totdeauna.

La Roma, s-a realizat pt prima data distinctia dintre autoritate si putere. Autoritas apartinea Senatului si potestas apartinea poporului. Puterea era identificata cu forta.

Georges Burdeau: considera ca este o stransa legatura intre putere si drept. statul detine o forta de constrangere la care apeleaza in cazul in care subiectele de drept nu respecta normele juridice. Aceasta forta coincide cu puterea, prin urmare statul este o forma a puterii. Pe cale de consecinta, dreptul este si el o forma de exprima a puterii, caci asa cum bine se cunoaste, statul

a aparut odata cu dreptul si invers. Aceasta idee este singura care nu a fost schimbata de la Rev de la 1789. Se coboara astfel potestas la nivelul poporului, si apare suveranitatea natiunii.

Penru intelegerea fenomenului statal , este necesara intelegerea notiunii de putere politica si putere de stat, care ambele formeaza puterea in stat.

Poporul este singurul care detine puterea politica. Insa , pentru ca el nu poate exercita puterea in mod direc, el creeaza statul si organismele statale(autoritatile publice), carora le confera puterea legiuitoare, executiva, judecatoreasca. Poporul institutionalizeaza puterea si statul are puterea de stat care se exercita prin aceste institututii create de popor. In doctrina s-a arata ca statul nu este altceva decat organizarea statala a puterii politice(IoAN Muraru)

Suntem in prezenta unui singur titlura al puterii si a unei puteri unice- poporul si puterea politica-,care nu poate face obiectul unei divizari,idee exprima si in constitutie.

Staul se confunda cu mecanismul sau, mecanism creat prin institutionalizarea puterii politice in legislativ, executiv, judecatoresc. Statul are ,asadar, 3 functii in procesul de exercitare a puterii politice. Este necesar ca el sa detina o anumita competenta , adica modalitati si procedee de realizare a functiilor sale. Aceste functii, competene, atributii ale statului se realizeaza prin constitutii si legi.

Pentru definirea puterii in stat trebuie sa avem in vedere genul proxim- caracterul de putere- si diferenta specifica . trebuie indentificate trasaturile generale ale puterii de stat:

Caracterul de putere- este singurul care formeaza genul proxim

putere de constrangere-nu poate constitui o trasatura specifica a puterii de stat,decat daca este realizata de stat. in caz contrar, ar tb sa intre in genul proxim. Constrangerea in general este definitorie pt orice forma de putere, insa aceasta trebuie sa se realizeze numai in baze legale si constitutionale

putere sociala- puterea de stat se instaureaza si se exercita ca putere a unor forte sociale

putere de a exprima si realiza vointa ca voina de stat – daca, puterea s-ar limita doar la un anumit grup social, sau la oo anumita pers fizica, atunci existenta statului si a puterii sale sunt intr0un mare pericol, isi vor pierde caracterul democratic,dar asta nu inseamna ca vor disparea formal

caracterul organizat- puterea de sta nu poate exista decat intr-un cadrul statal format din organe statale

suveranitatea puterii de stat- exprima suprematia si independenta puterii de stat

Se mai poate adauga : caracterul democratic- caci numai intr-un sta democratic, puterea se manifesta atat in sens formal ,cat si d continut.

2. Teoria separatiei puterilor in stat

Separatia apare ca fiind unicul istrument pt realizarea statului de drept. vointa arbitrara poate sa fie limitata tocmaid e aceasta separatie a puterilor.

Intr-un stat democratic, puterea apartine poporului, care creaza institutii de drept pentru exercitarea acestei puteri de catre stat. Statul are asfel 3 functii: legiuitoare, executiva, judecatoreasca. Si astfel se realizeaza un echilibru intre aceste 3 functii pt impiedicarea abuzurilor de putere. Aceste 3 puteri colaboreaza intre ele, si se limiteaza intre ele.

In decursul istoriei, au exitat 2 teorii cu privire la puterea in stat: separatia puterilor si teoriile germane de concentrare a puterii.

Concetrarea puterii este specifica absolutismului monarhic, cand monarhul detinea intreaga putere. Partizani ai concetrarii au fost: Paul Laband, George Jellinek, reprezentantii scolii dr natural, pt ca doar astfel statul ar putea fi puternic. Interesant este ca si Rousseau a fost partizanul concentrarii, insa el prevedea o conceptie diferita, si anume concetrarea puterii in mainile poporului.

La polul opus, se afla separatia puterilor , mai exact, caracterul democratic al exercitarii puterii in stat , cand aceasta este detinuta de popor.

Aristotel: apare pt prima data in Politica, si propunea ca in orice stat sunt trei parti, de care legiuitorul se va ocupa sa le reglementeze , tinand cont de interesul general. Partile erau: Adunarea generala,Corpul MAGistatilor, corpul judecatoresc. Stabilea ca tribunalele sunt formate din judecatori, alesi dintre cetateni , exxact ca in sistemul american de drept.

Jonathan Swift a adauga un cuvant nou si anume echilibrul puterii,care sa fie prevazut de constitutie . argumenta necesitatea protectiei libertaii si a securitatii de stat.

Kant: a pus problema nr puterilor intr0un stat, si daca puterea judecatoreasca este o putere distincta sau o ramaura a puterii executive.

John Locke :este primul care stabileste ca intr0un stat exista 3puteri: legislativa, executiva –care supraveghea executarea legilor, si federativa- reprezenta statul in relatiile externe

Montesquieu : vorbeste despre separatia puterilor avand in vedere bazele puterii din acel moment, mai exact in contextul monarhiei absolute. La baza se afla poporul, si deasupra poporului se afla aboslutismul care detinea intr-oprima faza doar puterea legiuitoare si executiva. Se punea problema solutionarii unui conflict intre acestea doua , iar in aceasta

situatie una dintre puteri devenea propriul sau judecator si in mod cert, nu s-ar respecta principiul echitatii justitiei. Prin urmare, el hotaraste ca trebuie sa existe o a 3a putere in stat si anume : puterea judecatoreasca. Toate aceste 3 puteri erau independente, insa separat, caci intre ele exista in permanenta un control. Separatia puterilor este singurul mijloc pt asigurarea respectarii legilor. Intodeauna ,daca un om detine intreaga putere, el este inclinat sa abuzeze , pierzand din vedere interesul public al societatii. Toate aceste 3 puteri tb sa colaboreze inre ele,caci numai astfel se pot autolimita si se poate crea un echilibru in stat.

Puterea legislativa trebuie sa fie formata din 2 parti , pentru adoptarea legilor este cel mai bine sa treaca prin 2 filtre de verificare, decat daca ar fi in competenta unei singure persoane. Astfel cele 2 parti se limiteaza pt impiedicarea abuzurilor si se asigura garantarea adoptarii legilor avand in vedere interesul general al socieatii ,si nu individual .

Ceea ce caracterizeaza executivul este promtitudinea. Executivul este limitat deja de care legislativ, caci el executa legile acestuia. Pentru a actiona promt ,rapid si eficient, executivul trebuie sa fie ingredintat unei singure persoane din corpul executivului, si nu din cel al legislativului. In caz contrat, executivul ar trebui sa astepte aprobarea legislaivului si si-ar pierde astfel caracterul de putere ,precum si promtitudinea executarii legilor. In aceste conditii, executivul nu si-ar mai gasi importanta, legislativul putandu-se ocupa si de executarea propriilor legi si pt asigurarea ordinii si a linistii publice.

Puterea judecatoreasca apare ca un regulator intre cele doua pt buna functionare a lor si a statului,implicit.

Rousseau: impartaseste teoria lui Montesquieu, dar pe baza unei alte argumentari si pt o alta forma de guvernamant: republica. Pentru a ajunge la separatica clasica dintre puteri, Rousseau examineaza care sunt fundamentele puterii legislative si executive, aratand ca poporul este singurul autor al legilor. Puterea legislativa se confunda cu suveranitatea,ea apartine poporului si poate fi exercitata In mod direct numai de popor. Aceasta putere tb s aintocmeasca acte cu caracter general si impersonal. Puterea execuiva apartine principelui, termen care desemneaza ansamblul institutiilor interemediare inre suveran si supusii sai. Executivul face numai acte particulare,individuale, de aplicare a masurilor generale adoptate.In conceptia lui Rousseau, orice confuzie intre puterea legiuitoare si cea executiva constituie o violare a pactului social. Cu cat statul creste, cu atat liberatatea scade. Principele nu trebuie sa se substituie suveranului, dar tb sa se bucure de onoruri deosebite. El nu concepea independenta executivului ,pt ca acesta tb sa se supuna legislativului. El afirma ca puterea legiutoare este inima statului, iar executivul este creierul care pune toate partile in miscare. Creierul poae sa sufere o paralizie si totusi individul sa traiasca. Puterea judecatoreasca este considerata ca o ramura a executivului si supusa unor reguli speciale.

Revolutia de la 1789 a fost cauza unei importante si esentiale cotituri in ceea ce priveste continutul teoriei clasice a lui Montesquieu a separatiei puterilor in stat. burghezia ,care detinea deja puterea economica, dorea si cucerirea puterii politice. Una din lozincile rev a fost ,,nu mai exista supusi’’. In lupta pt cucerirea puterii politice, avea nevoie de popor supus feudal si ca urmare a inlaturat raporurile de supusenie , inlocuindu-le cu cele de cetatenie, si pe supus cu cetateanul detinator de drepturi si obligatii.

Un alt efect, a fost coborarea suveranitatii la nivelul poporului, ceea ce inseamna ca din acel moment poporul este singurul detinator al puterii si totodata ne aflam in prezenta unei singure puteri : puterea politica. Prin urmare, poporul a avut 2 posibilitati: sa exercite aceatsa putere in mod direct sau sa creeze institutii de stat , organe specializate pentru a exercita aceasta putere. Prin urmare, poporul a repartizat doar functii acestor organe(legiuitoare, executiva, judecatoreasca) si nu puterile sale. Functia legislativa este executata de parlament pe care el il alege, functia executiva este indeplinita de executivul ales de parlament si functia judecatoreasca este realizata de judecatori numiti de parlament sau de catre executiv. Poporul isi manifesta puterea atat direct, prin referendum, cat si indirect ,prin autoritatile publice institutionalizate tot de el.

Toate cele 3 functii trebuie sa colaboreze intre ele. Ele se autolimiteaza una pe cealalta, creeandu-se astfel un echilibru. si legi.

Barthelemy considera ca separatia puterilor in stat ar tb s afie interpretata ca o repartizare de functii: poporul ,singurul care are puterea politica, repartizeaza atributii statului, atributii care formeaza puterea de stat: legislativa, executiva,jud. De asemenea ,un alt principiu important este colaborarea dintre ele, care rezulta din pp constitutional al separatiei si echilibrului put in stat. de altfel, regula separatiei este un principiu democratic, numai in statele democratice gasindu-si campul de aplicare. El este un generator de lib publice, prin echilibru si colaborarea puterilor separate. Considera ca reg separatiei este o precautie juridica, nu un adevar juridic, care pp ceva temperament si cateva exceptii. Temperamentul se refera la interventiile legislativului in activitatea executivului,si invers, in scopul de a se limita unul pe altul, iar execeptiile privesc delegarea legislativa.

Se observa deja o schimbare a notiunii de putere, fiind preferata denumirea de functie, si aceasta nu numai formal, ci si in continut. O asemenea evolutie a fos fireasca pt ca in prezent nu se mai pune problema divizarii puterii absolue, pt ca ea nu mai exista, ci a repartizarii sarcinilor inre formele de organizare, de institutionalizare ale puterii politice unice. Fiecarei functii ii corespunde un organ sau un grup de organe ale statului, care beneficiaza de competenta necesara, stabilia prin Constitutie .Astfel notiunea de ‘’putere ‘’ este inteleasa ca o competenta, nu ca o diviziune.

In prezent, separatia nu se mai realizeaza intre puteri sau functii, ci intre majoritatea formata din partidul sau partidele care au triumfat in alegeri, ci opozitie. Opozitia tb sa fie consructiva si nu distructiva- Ghita Ionescu si Isabel de Madariaga.

3. Functionarea separatiei,echilibrului si colaborarea put in stat in dif reg politice

a. Reg pol parlamentar : egalitate intre parlament si executiv, realizandu-se un echilibru(MB, Germania). In MB, exista si un sistem de check and balances:

Separarea put nu ar fi posibila intr-un stat unde guvernul se afla in parlament. Numai teoretic, Guvernul rasp in fata Parlamentului, Camera Comunelor putand fi dizolvata de seful statului la propunerea Guvernului.

b. Reg pol semiprezidential: seful statului nu raspunde politic in fata parlamentului, dar guvernul tb sa aiba increderea parlamentului pt a guverna: sa-I fie aprobata lista si programul de guvernare. Parlemntul poate sa retraga increderea acordata guvernului. Guvernul poate propune sefului statului dizolvarea parlamentului sau numai a uneie dintre camere.( cea a deputatilor de regula) . seful statului este ales prin vot universal si poate restitui parlamentului o singura data legea in vederea examinarii ei, dupa care este obligat sa o promulge. Parlamentul il poate pune sub acuzare pe seful statului pt actiuni de tradare, sau alte fapte penale grave( Fr, Ro)

c. Reg pol prezidential :fct legislativa este exercitata de catre parlament, cea executiva de seful stalui si de subordonatii lui care nu au calitatea de ministri, pt ca nu exista guvern, cea judecatoreasca de instantele jud corespunzatoare. Acest tip de separare este insotit de un sistem de chech and balances intre cele 3 fctii si aut pb care le exercita. Spre exemplu, Congresul american adopta legile, dar Presedintele SUA are un dr de veto. Cu toate acestea, pt a-si indeplini atributiile, Presedintele SUA are nevoie de autorizatii , vize de la Congres. Presedintele este ales de popor in mod indirect si nu are nevoie de increderea Congresului.

d. Reg pol de adunare: parlamentul este superior guvernului, pe care il poate inlocui usor, putandu-se crea instabilitate politica. In realitate nu se intampla asa, existand stabilitate guvernamentala. ( elvetia)

Rezulta 2 tendinte : mentinerea structurilor traditionale -3 grupari de puter, chiar dak snt caracterizate ca functii

transformare a fctiilor – aceste structuri au fost supese unei evolutii care a avut drept consecinta tendinta de a se transfera executivului sarcina luarii marilor decizii politice, parlamentul rezervandu-si un rol de reflexie si de control al guvernului.

Titlul2. Partide politice

1. Notiunea de partid

Aparitia partidelor politice este in corelatie cu dezvoltarea parlamentarismului si a raporturilor de reprezentare. Pentru a-si exercita puterea, reprezentantii functiilor in stat se unesc in anumite grupuri ,asociatii numite partide politice. Fiecare partid politic are o anumita ideologie in functie de realitatile economice, sociale si politice in momentul formarii.

Se pot infiinta pe baza dr de asociere sau in temeiul unui contract. Prin urmare, exista 2 categ de partide: cele create in baza dr de asociere, ca dr fundamental si cele create pe temeiul contractual(societati, fundatii, soc civile sau comerciale).

Partidele politice se incadreaza in prima categorii, aplicandu-se un reg constitutional specific. Genul proxim este aspectul de asociatie, iar diferenta specifica este stabilita prin legi si Constitutie. Conceptul de partid se individualizeaza intre alte asociatii, astfel:a. Numai partidele politice au anumite drepturi : Presedintele desemneaza un candidat pt

functia de prim-ministru in urma consultarii cu partidul care detine majoritatea in Parlament, sau daca nu exista o asemenea majoritatea, in urma consultarii cu partidele reprezentate in Parlament

b. Constitutia stabileste anumite reguli ,care se refera la scopul partidelor (garantarea pluralismului, definirea si expromarea vointei pol a cet, respectarea suv nat, integritatea teritoriale, ord de dr, pp democratice) , si stabileste anumite categorii de pers care nu pot face parte din partide pol( magistratii, jud CC, av poporului, membrii ai politiei, ai armatei etc)

c. Orice partid tb sa aiba vocatie si aptitudine: delimitare clara intre partidele pol si alte grupari care poarta denumirea generica de partide precum: factiunile , cluburile ale deputatilor ad revolutionare, clanurile , comitetele care aveau ca sarcina pregatirea alegerilor monarhice. Toate acestea au ca scop cucerirea si exercitarea put de ele sau pt altii, dar nu snt considerate partide pol ,intrucat partidele pol au aparut in SUA in jurul anului 1850 ,dupa ce gr pol in cauza deja se formasera.Scopurile partidelor politice sunt numai politice: instaurarea, exercitarea si mentinerea puterii in stat

d. Prin necesitatea explicarii corecte a rap dintre partide si parlamente e. Dimensiunea regimului politic existent : se formeaza in baza unei ideologii ,filosofii pro sau

contra ideologiei reg pol aflat in acel moment in stat. prin urmare, partidele inflenteaza reg politic, fie angajandu-l intr-un reg pol totalitar (cazul partidului unic), fie angajandu-l spre un stat al partidelor (in cazul pluripartidismului). Influenteaza sist electoral si prin urmare

formarea guvernamantului majoritar sau cel bazat pe coalitii, asigura stabilitatea sau determina instabilitatea politica

Trasturile partidelor:1. Este o asociatie- 2. Are o anumita ideologie, un anumit curent de opinie- se formeaza prin intermediul sau o

conceptie despre societate si om, despre lupta cuceririi puterii3. Inflenteaza reg politic,stabilind directiile de dezvoltare de evolutie 4. Sunt asocieri libere ale cetatenilor, nr lor fiind diferit de la un stat membru al UE la altul, 5. Prin asociere, cet devin membrii, care tb deosebiti de aderenti si de simpatizanti

Definitii:1. Reuniune de mici grupuri diseminate prin tara si legate prin institutii coordonate2. Grup de indivizi profesand aceeasi viata politica,care incearca sa cucereasca puterea

sau sa influenteze deciziile ei3. Organizatia regulamentar si durabil constituita dintr-un oarecare nr de indivizici in

vedere exercitarii ,cuceririi si conservarii puterii

Partidele pol pot fi definite ca fiind asociatii libere ale cetatenilor, organizate durabil si stabil la nivelul national si local, care urmaresc, pe baza unei ideologiim cucerirea, exercitarea si mentinerea puterii, prin definirea si exprimarea vointei pol a cetatenilor.

1. Functiile partidelor politice

Pentru a intelege functiile partidelor pol, tb sa cercetam motivele care pot determina cetatenii sa se asocieze in partide.Functiile partidelor pol urmeaza si snt conforme acestor motive,fiind inscrise in legi si uneori in constitutii.Aceste motive snt de 2 categorii:a. De ordin logic: ideologia in jurul careia se formeaza partidul pol b. De ordin psihologic: folosul personal pe care membrii partidelor cauta sa il atraga,direct sau

indirect.

Constitutia romaniei stab functiile in art 8: contribuie la definirea si exprimarea vointei pol a cet, respectarea suv natioanale, a integritatii teritoriale, a ordinii de dr si pp democratice.

Alti autori considera ca fctiile partidelor pol sunt : electorala, de control, si de orientare a organelor pol, de definire si exprimare a pozitiilor pol.

2. Categorii si variante de partide politice

Nu exista o clasificare standard a partidelor politice intrucat incadrarea lor intr-o categorie si varianta de partide pol este f dificila datorita:-diversitatii fenomenului si evolutiei partidelor: transformarile din cadrul lor, de-a lungul timpului ar putea face ca o clasificare data la un mom dat sa fie gresita dupa acel moment- scopului partidelor: se observa o disparitie a ideologiilor care stau la baza constituirii si activitatilor acestuia din cauza cresterii importantei atingerii in mod prioritar a scopului partidelor. Din dorinta de a acapara puterea, membrii partidelor au ignorat ideologiile care determinau scopurile acestora, si-au incalcat principiile.

Partidele pol tb sa identifice exigentele umane ale societatii in cadrul carora participa la alegeri si sa propuna masuri eficiente de realizare a lor. Pe cale de consecinta, este ales partidul care identifica aceste exigente si propune masurile cele mai viabile. Insa scopul finala de atins este instaurarea mentinerea si exercitarea puterii in stat, si utilizeaza orice metode si iau orice masuri pt atingerea acestui scop.

5 clasificari:A. PRIMA CLASIFICARE

1. Confesionale : criteriul de constituire credintele religioase, formate din protestanti si catolici Ex: Partidul catolic din Belgia,Partidul popular Italian

2. Regionale : reprezinta interesele locale ale dif regiuni ale unui stat unitar sau ale dif parti ale unui teritoriu national neajuns inca la unifircare

3. Nationale :au aparut odata cu pp nationalitatilor in viata pol, tendinta de a ajunge la independenta natiunilor pe care le reprezinta

4. De clasa: exprima interesele unei clase sociale( socialiste, muncitoresti, agrariene, taranesti)5. Etnice: specifice continentului african si au militat pt formarea statelor si apoi a natiunilor,

exact invers decat teoria in domeniu: formarea statelor este cel mai bun mijloc pt a se ajunge la formarea popoarelor si a natiunilor

B. A DOUA CLASIFICAREDemocrate, liberale, conservatoarem social-democrate, de stanga, de cenru, de dreapta:Criteriul este rezolvarea marilor probleme ale societatii, si anume: rap dintre individ si societate, stat- componentele sale, stat-biserica.

C. A TREIA CLASIFICARE

1. De cadre: unesc reprezentantii elitelor sociale , membrii sunt alesi prin vot resrans, universul lor politic este centrul si dreapta, descentralizate si slab organizate : partidele

2. De mase: membrii alesi prin vot universal, nr mare de membrii, organizare interna mai rigida si riguroasa, centralizate: partidele socialiste, comuniste, africane, democrat-crestine

Cele 2 tipuri provin din 2 conceptii diferite: popor –natiune ( guvernantii pop omogen si liber snt reprezentantii natiunii si servesc interesele ei) popor- real( divizat in clase, interese contrarii, neomogen, puterea rezida din popor.

D. A PATRA CLASIFICARE

1. Suple : parlamentarii voteaza potrivit constitutiei lor2. Rigide: exista reg stricte de vot pt parlamentari

E. A CINCEA CLASIFICARE

1. Unice : constituie un ansamblu omogen si supus unei directii unice, este efectul unor sisteme de partide necompetitive si care a avut efecte nefaste in statele in care a existat2. Unificate : uniune de partide regrupate intr-un cadru nou, accepta un program comun, adesea putin elaborat3. Dominante :ocupa o pozitie dominanta in viata politica a unui stat, depasind in alegeri un anumit prag( 40%). Un astfel de partid poate exista in sistemele pluraliste

3. Sisteme de partide politice

3 sisteme de partide: multipartidismul, bipartidismul, unipartidismul.

Bipartidismul pp existenta a 2 partide si este intemeiat pe disputa politica intre 2 partide pol principale. Cetatenii fac o alegere clara intre 2 partide, iar majoritatea parlamentara constituie astfel avantajul puterii. Ca urmare, guvernul este emanatia partidului pol castigator in alegeri. Presupune acordul in acest sens al celor 2 partide si poate functiona numai daca este sigur ca , un partid nu va profita de perioada in care se afla la guvernare pt a schimba regimul politic si sistemul de partide si astfel sa-l desfinteze pe celalalt( MB, SUA, AUSTRALIA, NOUA ZEELANDA,CANADA, GERMANIA)

Multipartidismul pp un nr mai mare de cca 3-7 pardite care ocupa 75-80% din mandatele parlamentare si intre care se da lupta politica. Se regaseste in cele mai mulye dintre state si ofera o alegere mai larga generta de mai multe optiuni pol intr-o societate. Sunt necesare coalitiile sau aliantele de partide pt constituirea echipei guvernamentale. De cele mai multe ori, antreneaza instabilitatea guvernamentala si in general instabilitate politica. Bipolarizarea vietii pol stanga-dreapat nu se explica decat in multipartidism .

4. Partidele politice in Romaniaa. Trasaturi generale:

Partidele sunt asociatii cu caracter politic din care fac parte cetatenii romani cu dr politice, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointeli lor pol. Sunt pers jur de dr public.

Functiile partidelor : militarea pt garantarea independei si unitatii statului, respectarea suv nat, a intergritatii teritoriale, a ord de dr, a pp democratice; stimularea participarii cet la scrutine, contributia la formarea opiniei pb, promovarea intereselor si valorilor natioanale.

Cauzele pt care un partid politic este interzis snt : cel care militeaza impotriva (…), care incalca preved din art 30 alin 7( defaimarea natiunii si a tarii, indemnul la razboi, la ura rasiala,nationala,de clasa, religioasa, incitarea la discriminare, la violenta pb) sau art 40: pluralismul pol, suvernitatea, integritatea independa Rom, asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

Criteriul de organizare este cel adm-terit, si nu corporatist(al locului de munca) . este interzis desf de activ pol la niv agentilor pol si al institutiilor pb.

Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate

b. Organizarea partidelor pol si actele acestora

Pot fi membrii doar cet romani cu dr de vot, indif daca au sau nu dubla cetatenie.Un cet nu poate face parte din mai multe partide pol si nicio pers nu poate fi constransa sa faca parte sau nu dintr-un partid pol. Candidatii care apartin organizatiilor minoritatilor nat, care inscriu candidatii in alegeri, pot face parte si dintr-un partid.

Inscrirea unui pers intr-un alt partid pol tb sa coincida cu demisia din partidul a carui membru era anterior. Dobandirea sau pierderea calitatii de membru sunt supuse doar jurisdictiilor interne ale partidului. Nu pot face obiectul unui proces desfasurat in justitie. Partidle pol sunt oblogate sa actualizeze listele membrilor in fiecare an, care se depun la Tribunalul Buc.

Fiecare partid tb sa aiba un statut si program politic proprii.Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:    a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată;    b) descrierea semnului permanent;    c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;    d) sediul central;    e) menţiunea expresă că urmăreşte numai obiective politice;    f) drepturile şi îndatoririle membrilor;    g) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;    h) procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora;    i) competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora;    j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale;    k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere;    l) condiţiile în care îşi încetează activitatea;    m) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile legii;    n) organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi;

Adunarea generala a membrilor si organul executiv sunt foruri obligatorii de conducere a partidului pol si a organizatiilor sale teritoriale. Ad gen este formata din delegati alesi prin vot secret ,nr acestora fiind stabilit in raport cu nr membrilor. Procedurile pt desemnarea delegatilor sunt prevazute in statut. Este organul supre de decizie a partidului.

Pt sol diferendelor dintre membrii se constituie comisii de arbitraj. Membrii comisiilor sunt alesi pt un mandat de 4 ani de ad generale.

Nr de membrii ale organizatiilor terit este prev in statut, organele de conducere si organizatiile terit se organizeaza si functioneaza conf legii si statutului.

c. Inregistrarea, evidenta,incetarea activ, modificarea statului partidelor polCerera de inregistrare se depuna la Tribunalul Buc,care tb insotita de mai multe acte:statutul, programul,actul de constituire impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a membrilor fondatori,o declaratie priv la sediu si la patrimoniu,dovada deschiderii contului bancar.Sustinatorii pot fi numai cet cu dr de vot ,lista trebuind sa cup cel putin 25.000 de membrii fondatori, domiciliati in cel putin 18 judete si mun Buc, dar numai putin de 700 de pers din fiecare din acestia.Procedura de solutionare a cererii de inregistrare: tribunalul examineaza cerera in sedinta pb, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministrerul Public. Tribunalul se pronunta in termen de 15 zile de la expirrarea termenului de afisare tot de 15 zile. Se poate formula contestatie la Curtea de Apel in termen de 5 zile de cei 3 membrii fondatori care au semnat cererea de inregistrare. Decizia este irevocabila si definitiva. Astfel partidul dob personalitate juridica. Dupa ce a dob pers jur, este inscris in Registrul partidelor pol, care este instrumentul legal de evidenta a partidelor pol din Rom. Acest registru poate fi controlat doar de catre Trib BUC.

Partidele pol isi inceteaza activ prin :dizolvare,autodizolv,reorganizare.Dizolvare- poate fi efectul constatarii de catre CC , pe cale judecatoreasca printr-o decizie pron de Trib Buc : (…), daca nu obtine la 2 alegeri succesive un nr mimin de voturi =neindeplinirea obiectivelor stab

Autodizolvare- depunerea actelor ref la Trib Buc, in termen de cel mult 10 zile, in vederea radierii din Registrul partidelor pol.

Procedura de modif a statului are loc in cond stab de lege. Orice modif se comunica la Trib Buc.

d. Reorganizarea partidelor polSe pot reorganiza prin:

Comasare - prin – absorbtie – nu are ca efect aparitia unui partid pol nou; unul dintre partidle pol isi pastreaza personalitatea jur si identitatea jur, preluand din dr si obligatiile partidelor absorbite,precum si din subventiile acestora. In protocol se stab care snt aceste partide, si ca urmare, care partid isi pasreaza denumirea, semnul permanent si cel electoral si programul pol. -prin – fuziune- are drept efect aparitia unui partid pol nou,care se subroga in dr si obligatiile partidelor pol care au fuzionat. Toate partidele isi pierd

pers jur si identitatea pol. Denumirea, semnele, si programul pol pot fi noi sau preluate de la unul sau mai multe dintre partidlee care au fuzionat.

Divizare- totala –pp impartirea inttegului patrimoniu al partidului care isi inceteaza existenta si transmitrea sa catre 2 sau mai multe partide pol si care iau astfel nastere -partiala –desprinderea doar a unei parti din patrimoniul unui partid pol existent care isi pastreaza pers jur si transmiterea ei catre unul sau mai multe partide pol care exisa sau care se infiinteaza

e. Asocierea partidelor pol

Pt realizarea unei majoritati parlamentare confortabila este necesar asocierea de partide politice pt a se ajunge la o stabilitate politica coresp, fara crize.Partidele se pot asocia pe baza unui protocol de asociere in aliante politice, care pot fi electorale sau postelectorale, in coalitii pt asigurarea guvernarii sau in alte forme de asociere stab de lege.Partidele pol care se asocieaza isi pastreaza pers jur si identitatea pol. Ca urmare, cadidatii tb sa fie membrii ai unui partid pol component al aliantei pol in cauza.In ceea ce priv coalitiile, acestea se pot realiza numai daca niciunul din partidele pol participante la scrutin nu au obtinut majoritatea absoluta in Parlament. Aceste coalitii nu se supun inregistrarii.

f. Finantarea partidelor politice

Finantarea partidelor pol si finantarea campaniilor electorale poate fi publica sau privata.Finantarea privata se asigura din cotizatii, venituri proprii,iar finantarea publica se asigura prin subventii de la bugetul de stat.

Finantarea campaniilor electorale se face numai printr-un mandatar financiar: pers fizica sau juridica. Un partid poate avea mai multi mandatari. Mandatarul este desemnat de conducerea partidului , dar calitatea de mandatar o dob numai dupa inregistrarea sa oficiala la Autoritate Electorala Permanenta si se aduce la cunostiinta publica.

TITLUL 3. STATUL

1. Notiunea de statIntre institutiile politice ale unei societati, statul este cea mai importanta. Pt societate statul este o necesitate si reprezinta puterea ei superioara. Statul este scopul imanent al societatii.

Statul a suferit o anumita evolutie istorica in functie de bazele puterii in stat care au determinat importanta si necesitatea statului pt org si fct societatii.

Aparitia statului s-a format in paralel cu aparitia sefului statului si este determinata de schimbarile produse in cadrul comunei primitive. Odata cu aparitia schimbului de bunuri si formarii proprietatii private, cel care dadea, care facea schimburi s=a imbogatit, si-a format o proprietate , si treptat preia puterea, devenind seful statului. Preluand puterea, el avea nevoie de protectie, motiv pt care se formeaza o armata. Astfel, se impune o noua forma de organizare, cea statala, societatea fiind condusa de un sef, si odata cu statul se formeaza dreptul, apar norme juridice si forta de constrangere a statului.

Scopul statului:a. Hegel - statul este o idee si are ca scop apararea interesului general si a

fericirii cetatenilor sai. Daca cetatenii nu sunt fericiti, adica nu sunt satisfacuti in exigentele sale, atunci statul nu are rost sa existe. Statul este imaginea unei ratiuni eterne, a moralei in istorie.

b. Kant - apararea dr inalienabile omului si trebuie sa aiba o politica subordonata moralei pt atingerea acestui scop. Omul este o fiinta rationala: doreste atingrea binelui comun, dar este constient de interesul propriu.

c. Doctrina liberala –statul este opus cetateanului, omul fiind totul ca urmare a individualismului liberal : sursa dreptului este in individ, statul fiind doar cadrul in care se desfasoara dreptul. Scopul statului este de a face legi bune si de a nu interveni in viata privata a omului. Statul se plaseaza deasupra grupurilor sociale pt a solutiona eventualele conflicte dintre ei. Statul tb sa fie puternic si modest cat priveste ambitiile.

d. Doctrina marxista – plaseaza scopul statului in contextul luptei de clasa. Istoria lupte de clasa este istoria omenirii, lupta de clasa fiind considerata una politica. Statul se afla deasupra grupurilor sociale pt ca sa reprime

eventualele conflicte dintre ei, sa disciplineze de sus atitudinea cet pt a nu mai exista violente. Statul are caracter de clasa, adica esye instrumentul dominatiei unei clase asupra alteia(clasa proletariatului impotriva clasei intelectualilor) Statul se identifica cu forta publica si se va organiza ca o forta militara. Astfel, scopul statului este acela de a reprima personalitatea umana si a exigentelor sala subiective si nu apararea fericirii cet sai.

e. O noua doctrina in prezent – legata de aparitia unui nou stat: statul social. Scopul se schimba din protectiv-represiv intr-unul promotional(social) : statul pastreaza doar monopolul asupra fortei de constrangere , a carei exercitare tb sa fie limitata de recunoasterea si garantarea dr si lib cet.Maurice Duverger : statul are un scop bun : de a crea o societate echilibrata(respect dr si lib, pp separatiei, caracter democratic) Scop rau : modul sa de org si fct creeaza premisele luptelor politice pt putere Georges Burdeau : vb despre statul administrativ sau functional care s-a format odata cu a a3a rev tehnico-stiintifica . aceasta a avut ca efect colonizarea statului de catre tehnica care a condus la un despotism tehnic. Prin urmare , au crescut prerogativele administratiei. Scopul acestui stat: mentine ord natiunii, stab pol, garant al progresului tehnic neintrerupt.

Terminologie :-este de data recenta-Aristotel a utilizat cuv stat, dar nu in sensul modern, ci in sensul de cetate, care erau conduse de Ad gen, magistrati, tribunale. Deci cetatea nu era org pe pp sep , echilibrului si colaborarii put in stat.-romanii nu cunoasteau ac cuvant, ei foloseau civitas sau republica-cuv stat s-a format din vb latinu statuo = a puna, a aseza, a intemeia-germanii au utilizat de timpuriu land-prima data cand s-a folosit cuv stat cu sensul de organizare a cet a fost in Evul mediu de catre Machiavelli in Principele in sec 16-in sec 16, cuv nu a devenit unanim acceptat : Jean Bodin folosea vechea terminologie, acea de republica ,dar care avea o forma de guvernamant monarhica. In Anglia, cuv stat era legat de absolutismul exercitat de Coroana regala. Montesquieu a examinat statul cu forma de guv monarhica, iar Rousseau pe cel cu forma de guv republica, ambele org pe pp sep put in stat.- spre sf sec 17 si inceputul sec 18 cuv stat este utilizat cu sensul curent, ca unitate pol a unei soc organizate pe un teritoriu.

2. Modalitati de abordare,acceptiunile si def notiunii

In doctrina de specialitate s=a aratat ca statul poate fi abordat din pct de ved politologic( cup si abordarea filosofica) , sociologic si juridic. Abordarea istorica este cup in aparitia statului.

A. ABORDAREA POLITOLOGICAStatul este o colectivitate umana istoric constituita si org pe un an teritoriu, care politic se structureaza intre gurvernanti si guvernati.Machiavelli considera ca statul este puterea guvernantilor .Jean-William Lapierre ca statul este un aparat special de guvernare. Prin urmare puterea politica ia forma statului. Statul se identifica cu statul feudal timpuriu care a avut la baza statul clientelar : puterea era exercitata prin intemediul unei rel clientelare bazate pe pp dominare-supunere. Agentii puterii sunt clientii guvernantilor. Statele care le-au urmat acestora sunt statele administrative: pp sub administrative ierarhice si agentii puterii sunt functionarii(burghezia).Max Weber: defineste statul administrativ in opozitie cu cel clientelar. Statul are un aparat birocratic . clientela se deoseb de functionar prin faptul ca rolul si statutul clientului pp un angajament reciproc si irevocabil intre grupurile de rudenie si daca nu se poate transfera la alt patron, isi pierde dr si obligatiile, in timp si rolul si statutul functionarului depinde de un ansamblu de reg impuse de put politica , iar daca demisioneaza, nu isi pierde dr si obligatiile.

Constitutia =expresia a identitatii statului care ii asigura legitimitatea democratica

B. ABORDAREA SOCIOLOGICAStatul reprezinta un produs al evolutiei sociale a civilizatiilor.Emile Durkheim : statul a aparut ca rez al diviziunii soc a muncii(idee prel de la Marx) si fiind o monstruozitate sociologica tb sa dispara.Leon Duguit: propunea inloc notiunii de stat cu grupul profesional, sau cu corporatia.Max Weber: statul detine monopolul fol legitime a violentei, avand un aparat birocratic care consta in impunere dominatiei, a subordonarii, autoritatii si a fortei.Jean Lapierre: ……………..

C. ABORDAREA JURIDICA…..

Acceptiunile statului: -generala : se ref la put pub sau la put pub si la org glabala a societatii.

-specifica: are in ved aspectul tehnic al statului si presupune o colectiv umana stabilita in interiorul careia constrangerea este monopolizata. Stabilitatea rezulta dintr-o abordare teritoriala( frontierele sunt intangibile). Statul tb sa asigure in interiorul frontierelor un mimin de ordine sociala.

Definitia statului:-cea mai importanta institutie politica a unei societati, modalitate de institutionalizare si de organizare a put pol, institutie care realizeaza puterea sa de comanda prin intermediul guvernantilor si in numele poporului, in vederea respectarii reg de conduita dintr-o comunitate umana constituita istoric si org statal pe un teritoriu determinat.

Elementele de continut a def notiunii de stat:1. Forma de org politica a unei colectiv umane constituita istoric2. Localizarea geografica3. Existenta unor guvernanti cu atrib de cond, exercitare a aut pub in

numele poporului

3. Aparitia statului modern. Formele de statIn leg cu aparitia statului au fost formulate o serie de teorii, cea mai importanta fiind teoria contractualista.

Thomas Hobbes vorbeste despre statul leviathan: dorinta oamenilor de a trai in comun, dar si dificultatea de a o face , i-a det ca printr-o conventie incheiata intre ei sa se supuna neconditionat unei aut superioare,creata de ei, si nu de divinitate. Acesta autoritate era personificarea statului si avea ca scop realizarea pacii universale.

John Locke porneste de la principiul potriv caruia oamenii sunt liberi, egali, independenti , rationali si in masura sa inteleaga legile naturii. Pt realizarea binelui comunitatii naturale, oamenii cedeaza pe baza unei conventii sociale, din lib lor unor reprezentanti desemnati de ei care formeaza statului. Prin aceasta conventie sociale se trece de la starea naturala la cea de societate. Odata cu incheierea conv soc care are caracter ipotetic si neistoric, efectul cel mai imp a fost statul.

Rousseau ne indica cauzele pt care oamenii nu pot ramane in starea naturala. Unicul lor mod prin care pot invinge orice obstacol este unirea fortelor, asocierea adica, prin care sa se apere si sa protejeze cu toata forta comuna, persoana si bunurile fiecarui asociat. Prin contractul social se formeaza un ‘’eu ‘’ colectiv,o unitate, o viata si o vointa comuna. Aceasta unitate a avut denumiri dif: cetate, republica, corp politic, stat( cand este pasiv) , suveran (cand este

activ) putere( cand este comparat cu alte formatiuni asemanatoare). Asociatii poarta numele de popor , in particular de cetateni, supus caci se supun legilor statului. Rousseau fundamenteaza teoria contractualista. Aparitia statului este determinata de opozitia dintre interesele particulare din comunitatea umana. Convetia sociala a pus de acord interesele particulare diverse, datorita formarii statului, care a avut drept scop binele comun. Vointa tuturor membrilor nu coincidea cu vointa generala. Clauzele contractului social nu sunt enumerate formal, ele sunt admise si recunoscute in mod tacit si se reduc la una singura: instrainarea totala a fiecarui individ cu toate dr sale in fav comunitatii. Daruindu-se in intregime, conditia este aceeasi pt toti: nimeni nu are interes sa o faca sa devine oneroasa pt ceilalti. In mom in care conv soc este violata (una dintre cauze: despotismul),fiecare reintra in dr sale initiale si isi recapata lib individuala. Fiecare individ castica prin conventia sociala o libertate conventionala ,protejata de ac conventie, fiind unul dintre scopurile ei. In starea sa naturala ele se bucura de libertatea sa naturala.

Teoria patriarhala a cavalerului Robert Filmer: critica democratia . porneste de urmatoare principii: primul rege a fost primul tata al familiei, este nenatural ca poporul sa isi aleaga guvernanti, dreptul pozitiv nu tb sa afecteze puterea naturala si paterna a regelui. Prin notiunea de tata , arata ca la inceput Dumnezeu a dat suveranitate lui Adam peste toata lumea, apoi autoritatea a trecut la patriarhi asupra familiilor si servitorilor lor. Aceasta putere a patriarhilor o are un rege si guvernantii, ea este absoluta si fundamentata de dr divin. Regele este liber sa ii controleze pe supusii sai si nimeni nu ii poate impune vreo lege. Statul a luuat nastere din familie, regele fiind tatal, orice revolta la adresa lui echivaland cu patricidul, si regulile familiei (statului) trebuind sa treaca in mod continuu din generatie in generatie.

Conceptia marxista: statul a aparut din conflictul luptei de clasa. Astfel statul este al clasei celei mai puternice , al clasei dominante din pct devedere politic. Politic dobandeste noi mijloace pt oprimarea si exploatarea clasei asuprite. Este in favoarea unicitatii puterii.

Statul modern pp o put pol ce il institutionalizeaza si nu se mai poate justifica prin divinitate. Puterea pe care o detine este abstracta si unica si nu se mai identifica cu titularul ei.

Formele de stat: 1. Feudal- dorinta de unitate politica, existenta rap de dependenta si de

supusenie(vasalitate) intre popor si monarh

2. Absolutist –concentrarea put pol la nivel central, suveranul absolut conoduce, impune dr si justitia , nu este supus reg jur, const si legea devin expresii formale ale statului, apare secularizarea statului si a puterii sale

3. Statul uniune politica – stab frontierelor nationale( pp natiunilor), se form natiunea (concept cultural) si statele nationale, apare sensul clar al suveranitatii de stat( legat de natiune si cetatenie). Principiul natiunilor a fost propagat de Rev fr si presupune : pe plan intern ca originea puterii tb sa rezide de la natiune care acopera suveranitatea nationala; pe plan international dr natiunii de a se realiza pol si jur de o maniera integrala, ceea ce presupune suveranitatea staului , autodeterminarea si independenta statului si a natiunii.

4. Statul de drept si social –expansiunea put pol si a democratiei, noi generatii de dr, domnia legii, constitutionalismul, constitutionalizarea sist pol, garantarea dr soc si economice, statul isi asuma noi sarcine in economie si in pol sociale.

4. Esenta statului si a puterii saleS-au conturat 2 teorii:1. Statul ca manifestare de vointa porneste de la rationalitatea umana si

capacitatea sa de decizie, in vederea favorizarii binelui general. Esenta statului este efectul manifestarii de vointa.

2. Statul ca instrument de constrangere porneste de la ideea ca statul este o putere de comanda, iar vointa sa , este superioara si separata de cea a indiv care il compun si se poate realiza la nevoie prin contrangere. Esenta statului o reprezinta faptu ca este un instrument al fortei de constragere.

5. Legitimitatea statului si a puterii saleEste imposibil de examinat in mod separat legitimitatea statului de cea a puterii sale, pt ca cele 2 notiuni se determina una pe alta si nu pot exista una fara cealalta.Ganditorii antici nu si-au pus aceasta problema pt ca aparitia statului, in acceptiunea sa moderna, este mai tarzie. Ei examinau numai legitimitatea puterii politice, pe care o luau ca pe ceva dat, o realitate imanenta. Ei discutau numai cond practice ale unei bune guvernari si redactand planul unei cetati ideala. Aristotel –leg statului consta in necesitatea societatii de a se conduce, iar justificarea celor care exercitau conducerea se facea prin legitimitate divina.Romanii- imperium (put magistratilor), potestas( putera Senatului si a poporului)Jean Bodin- majestas= putere asupra celorlalte puteri si superioara lor.

Teoriile teocratice- statul exista numai in interesul tuturor membrilor natiunii si ca nu exista putere care sa nu vina de la D-zeu.Statul absolutist- in virtutea ac tip de stat monarhii recucereau dr impartite anterior intre seniorii feudali, in per statului feudal proclamand atotputernicia statului. O astfel de atitudine coincide cu Ref protestanta si Rev puritana din SUA: biserica trece printri-o perd de criza, iar puterea laica devine considerabila. In aceasta perioada, cand puterea este centralizata ,intregul popor fiind supus monarhului, legitimitatea se confunda cu autoritatea. Cu toate acestea, exista dreptul poporului de a-l judeca si pedepsi pe monarh.

Conceptul de legitimitate a statului se traduce prin stabilirea puterii constituante originare care reglementeaza competenta competentelor.In conceptia lu montesquieu legitimitatea statului si a puterii sale de comanda tb gasite in popor si natiune. Daca rousseau este adeptul guvernarii directe, pt ca teoria Contractului social se baza pe vointa colectivitatii, montesquieu sustinea ca poporul nu poate sa isi manifeste vointa in mod direct, ci doar prin delegare, prin reprezentare, delegatii/reprezentantii decid in numele poporului.

Unele state au agreat un compromos intre conceptia Rousseau-Montesquieu: guvernarea semi-directa: conducerea de catre popor si o reprezentanta nationala, dar si interventia poporului prin referendum, veto sau initiativa populara. Puterile statului emana de la popor(natiune). Odata cu aparitia natiunilor apare si statul national, dar si pp nationalitatilor: pp element de caracterizare pt aceasta forma de stat.

Scoala germana considera ca legitimitatea statului se regaseste in forta de constragere. Puterea de comanda a statului asifura respectarea regulilor pt desfasurarea normala a vietii sociale.

Rudolph von Jhering- legitimitatea statului este o putere superioara oricarei alte vointe care se gaseste pe un teritoriu determinat. Aceasta putere tb sa fie materiala , adica puterea in fapt, toate celelalte elemente ale statului recurgandu-se la aceasta conditie. Daca nu exista aceasta putere, nu exista nici statul.

Leon duguit- legitimitatea se reduce la justificarea pozitiei guvernantilor fata de guvernanti, adica la explicarea conceptului de putere politica. El inlocuieste conceptul de putere cu cel de colaborare.

6. Functiile statului7. Elementele statului

8. Suveranitatea 9. Teorii referitoare la suveranitate10. Suveranitatea poporului, suveranitatea

nationala, suveranitatea statului11. Titularul suveranitatii

TITLUL 4. FORMA DE GUVERNAMANT

1. Notiunea si tipurile formei de guvernamant. Caracterizarea generala a tipurilor formelor de guvernamant

Pentru a caracteriza un stat este necesar sa fie cunoscuta forma statului, care presupune cunoasterea formei de guvernamant, structura de stat si reg politic.

Statul= forma de guvernamant + structura + regim politic a. Forma de guvernamant: modalit de constituire a organelor supreme ale statului.

Raportul dintre forma de stat si forma de guvernamant este cel de la general spre particular.

Statele cu un regim pol prezidential sau semi=prez au ca forma de guvernam republica, iar cele cu reg pol parlamentar au ca forma de guvernamant republica sau monarhia.

b. Regimul politic- ansamblu de metode si procedee utilizate pt realizarea puterii intr-un stat

A. Monarhia : seful statului este monarhul. Desemnarea sefului de stat se face pe cale ereditara(regula) ori pe calea alegerii de catre parlamente(exceptia). Este cea mai veche forma de guvernamant. Trasaturile sale specifice au cunoscut transformari, insa esenta a ramas aceeasi.

Monarhia absoluta- seful statului detine intreaga putere (L E J) ; statul a fost caracterizat ca fiind unul adm si se confunda cu persoana regelui.ex: monarhia fr a sec 17=18 Monarhia limitata(constitutionala)- legea fundamentala limiteaza put monarhului , care ceda o parte a acesteuia Legislativului. Ex; monarhia engleza intre sec 13-17

Monarhia dualista- puterile monarhului si a L erau aprox egale: monarhul detine E, si L put legislativa. Ex: monarhia engleza sec 17-18 Monarhia contemporana-forma de guvernamant simbolica

B. Republica : seful statului (presedinte) este ales de popor , direct sau indirect, sau de parlament pt un mandat ,de reg determinat. Functia de sef poate fi ocupata de o sg pers sau poate avea caracter colegial.In fct de metota folosita pt alegerea sefului de stat si de reg politic avem:-Republica cu reg pol parlamentar: seful de stat este ales de autoritati legiuitoare. Prin urmare exista o preponderenta a legislativului fata de executiv, insa se urmareste un echilibru reglem de constitutii si sa fie garantat prin controlul permanent al opiniei pb.-republica cu reg pol prezidential(semi-prezidential)-seful statului este ales de popor => are aceeasi legitimitate ca si cea a L. alegerea poate fi directa (Fr) sau indirecta prin intermediul colegiilor electorale(SUA). Atributiile presed sunt mai numeroase

In unele republici exista un executiv dualist: guvernul avand in frunte un prim-ministru, sau executiv monist: seful de stat este si seful guvernului.

2. Forma de guvernamant a Romaniei

In tara noastra evolutia formei de guvernamant a urmat intreaga evolutie istorica: de la prima org de tip statala care a existat la daci si pana in prezent. Aceasta ev a cuprins ambele tipuri de forma de guvernamant, la care s-a adaugat unul specific si anume DOMNIA.

Forma de guvernamant in sclavagismul dac are 2 etape:- Monarhia dacica-ac trasaturi ca si monarhia absoluta - Monarhia romana- dacia era provincia romana, iar puterea era exercitata de un un

guvernator( reprezentantul imparatului). Ac trasaturi ca monarhia limitata: guvernatorul impartea puterea cu Ad provinciei

Dupa parasirea Daciei de catre romani(sec 10) se constata 3 perioade:1. Domnia – sec 10-1881 in TR SI M si pana in 1860 in Tr

a. Etapa Domniei inceputurilor feudale- rom era org in cnezate si voievodate + se desavarseste org statelor feudale de sine statatoare.

Forma de guv s-a caracterizat prin inexistenta unui monarh, feudalii locali fiind adev ‘’monarhi’’ pe feudele lor.

b. Etapa domniei centralizate- Tarile Romane aveau in frunte cate un domn , care in prima parte a perioadei a devenit un conducator pe baba pp ereditar. Ulterior domnii erau alesi de boieri din randul lor, dintre cei fara copii pt a se impiedica constituirea de familii domnitoare. In timpul domniilor fanariote, turcii au folosit sistemul numirii , care se facea de reg pe per determinate.

c. Etapa domniei absolute- per domniilor fanariote: seful statului era numit din afara, pe o per de 7 ani, iar dupa adoptarea RO, domnia a devenit eligibila, viagera si aristocratica= domnul era ales pe viata dintre marii boieri trecuti de 40 ani

d. Etapa 1859-1866: seful statului era domn pamantean ales de Ad legiuitoare ale celor 2 Tari Romane, in persoana lui A,I. Cuza. Domnia pamanteana se apropia de monarhia limitata.

e. Etapa 1866-1881- functia de sef de stat a fost detinuta de un domn in persoana unui print strain. Romania a fost proclamata Regat (1881) iar Carol era incoronot ca Rege al Romanilor sub numele de Carol I. constitutia din 1866 proclama domnia ca forma de guvernamant, stab ereditatea in linie descendenta directa a primogeniturii , cu excluderea copiilor nelegitimi si a urmasilor de sex feminin. Prin decretul nr.1786 Domnul se transf in Rege, Romania dev astfel Regat.

2. Monarhia in intelesul ei actual este forma de guv care a existat din 1881-1947, evolutia ei manifestandu-se in dif forme, in fct de cond istorice existente.

3. Republica- prin legea nr.363 din 1947 si consacrata prin const de la 1948,52,65.

Art. 152 din constitutie: forma de guvernamant republicana NU POATE FACE OBIECTUL REVIZUIRII.

Titlul 5. Structura de stat

1. Notiunea de structura.clasificarea formelor structurii de stat. asociatii de state

Definitoriu pt structura de stat este TERITORIUL. TERITORIUL este o baza a organizarii puterii de stat si astfel structura de stat este organizarea de ansamblu a puterii de stat in raport cu teritoriul.

Formele structurii de stat pot fi clasificate in:- stat unitar-stat federal

Asociatia de state este o forma ale structurii de stat si sunt urmatoarele:-uniunile personale, cele reale-confederatii de state-uniuni inegale -alte uniune( commonwealth, C.S.I,Uniunea franceza)

2. Formele structurii de stat. asociatii de state

A. Statul unitar -existenta unei sg formatiuni statale-existenta unui sg rand de autoritati centrale de stat- o sg aut legiuitoare, un sg guvern, o sg aut judecatoreasca suprema-existenta unei singure cetatenii -existenta unei sg organizari adm-terit

Folosindu-se criteriul org adm-terit, au fost identif 3 categorii de state unitare:1. Simplu :unitate politica si unitate administrativa

2. Complex: se naste sub actiunea descentralizarii locale si deconcentrarii , care il apropie de statul federal

3. Uniuniea incorporata: are o diversitate de legislatii ,fara existe mai multi legiuitori => un sg organ legislativ stab norme care nu sunt in mod egal aplicabile( anglia , prin incorporarea Tarii Galilor, Scotiei, Irlandei

1. Statul centralizat- toate normele sunt emise de autoritatile nationale, el se prezinta ca o piramida

2. Statul descentralizat- normele jur sunt emise fie de aceleasi pers care le vor aplica, fie de persoane care sunt alese. In cazul lor se vorbeste despre autonomie locala. Este un stat in care sunt transferate anumite atributii ale guvernului sau ale agentilor sai, catre reprezentantii colectivitatilor locale. Acestea beneficiaza de puteri delegate, fara ca acestea sa constituie noi state

3. Statul deconcentrat-toate normele jur sa fie emise prin delegare de catre agentii numiti de autoritatile centrale care fac parte dintr-o ierarhie si care sunt supusi controlului ierarhic superior. Acesti agenti nu sunt creatori de norme juridice.

Nu pot exista state descentralizate pure ,alaturi de stat deconcentrate pure, cele 2 combinandu-se si coexistand intr-unul singur.

B. Statul federal

-este format din 2 sau mai multe state membre din uniunea carora apare un nou stat- FEDERATIA- ca subiect individualizat de dr si este opus statului unitar.-permit realizarea si mentinerea unei stranse centralizari politice dand in acelasi timp o aparenta contrara

Din pct deved istoric, notiunea de stat federal a fost utilizata cu scopul de a ajuta la formarea Statului-natiunne(SUA, Germania, India, Elvetia) sau de a se evita dezmembrarea statului(Belgia)

Statul federal se caracterizeaza prin existenta a 2 randuri de autoritati centrale de stat: autoritatile federale (parlament, guvern, autoritate judecatoreasca suprema) si autoritati statale membre ( federate) care sunt tot parlamentul, guvernul si o aut judecatoreasca suprema. Statele federale pastreaza o parte din suveranitate si o anumita independenta.

Exista 2 principii care caracterizeaza statul federal: unitatea statelor federate membre ale federatiei si autonomia ordinilor lor constitutionale.

Parlamentele federale sunt in mod necesar bicamerale: senatul format din reprezentanti ai statelor membre si camera deputatilor ,care reprezinta populatia statului federal.Raporturile dintre statele federale si statele membre sunt raporturi de dr constitutional. Suveranitatea apartine statului federal , chiar daca statele membre au constitutii proprii. Dreptul federal are prioritate fata de cel al statelor membre, pt ca legea statului federal poate lasa fara efecte legea statului membru.Existenta a 2 cetatenii este o alta caracteristica, cu exceptia cazului in care constitutia decide altfel: India ,desi este stat federal, cet au numai cet statului federal , nu si pe cea a statului membru.Subiectele federatiei sunt statele membre din uniunea carora a luat nastere federatia. Statele membre pastreaza o anumita independenta si o anumita suveranitate ,ele avand dr sa se desprinda din uniunea federala potrivit unor proceduri constitutionale reglementate de statele federale in cauza.

Formele de autonomie ( republici autonome, regiunile autonome, districte autonome) nu snt specifice doar statelor federale, dar ele se regases si in cadrul lor.

C. Asociatia de state=uniuni de 2 sau mai multe state, constituite pe baza unui instrument international, uniuni care nu dau nastere unui nou stat ca sub individualizat de dr.

Sunt forme de dr international !

1. Confederatia de state= asociere de state independente constituita pe baza unor considerente comune ec, financiare, pol,militare, de securitate si pace.Instrumentul international de constituire este un organ comun ales de statele membre( dieta, congres) in care sunt reprezentate toate statele membre . aici se discuta si se hot asupra problemelor comune. Aceste organu NU SUNT PARLAMENTARE. Hotararile se adopta numai in unanimitate de voturi si pot obliga statele confederate numai daca acestea ratifica (aproba) ulterior hotararile.Confederatiile s=au trans in state federale.

2. Uniunea personala = asociate de state care au in comun doar SEFUL STATULUI. Regulile const sunt comune numai in ceea ce priveste seful de stat. seful de stat nu devine seful uniunii, ci el intervine cand ca seful unui stat , cand al altuia.

Este consecinta legilor de succesiune la tron, alegerii unui sef de stat comun sau a chemarii la tron a unui print al altui stat.Uniuni personale cu un sef de stat comun un monarh: Anglia si Hanovra, Olanda si Luxemburf, belgia si Congo.Uniuni personale cu un sef de stat comun presedinte: alegerea lui Bolivar presedinte a 3 state: peru, columbia, venezuelaUniunile persoanale au incetat odata cu stingerea dinastiei.Au fost criticate pt: nu confereau niciun fel de garantii de durabilitate, legile de succesiune la tron au dus la separatie, asocierea nu putea avea loc decat intre tari cu aceeasi forma de guvernamant.

3. Uniunea reala = asociatie de state care au in comun SEFUL STATULUI SI ALTE AUTORITATI in dom afacerilor externe, armatei, finantelor, chiar si guvern propriu. Au personalitate juridica internationala pt a incheia tratate in numele statelor membre. A reprezentat o etapa in formarea statelor federale si de aceea se mai numesc state federale partiale.Ex: suedia si norvegia, italia si albania, austria is ungaria

4. Uniunile inegale= asociatie ierarhizata , nu intotdeauna voluntara , a 2 sau mai multe state , dupa caz, destul de diferite din pct de vedere al dezv politice si care au in comun NUMAI SUBORDONAREA UNUIA SAU A MAI MULTORA DINTRE ELE FATA DE UNUL SINGUR.a. Vasalitatea- bazata pe dependenta unui stat sau a mai multe fata de un

alt stat(suzeran), vasalul/vasalii pastrandu-si unele atributii politice.(una din etapele formarii Commonwealth-ului.

b. Protectoratul- isi areoriginea juridica intr=un contract : statul protector asigura securitatea si asistenta statului protejat, cel din urma fiind subordonat primului , substituindu-se in ceea ce priv rel intern, apararea si chiar adm interna.

c. Mandatul –sf 2razb mond, azi nu mai exista: pp responsabilitatea unui stat pt administrarea unor teritorii care nu pot autoguverna.

d. Teritoriile sub tutela- teritoriile plasate sub mandat care nu isi dobandisera independenta in 1945, conf Cartei ONU

5. Alte uniuni:

Uniunea franceza – creata in 1958, frata + teritoriile de peste mari -cet comuna -presedinte comun -ministri si Senat comun

* nu exista guvern comun , ci o conferinta a primilor ministri ai tarilor membre= clasfica comunitatea la jumat dr dintre statul federal si uniune de state

Commonwealth- multirasial,multicultural, multilingvistic-monarhul britanic=seful , seful a fost agreat de statele in cauza, nu impus prin forta armata- Secretariat permanent( model secratariat ONU: asigurarea caile de colaborare economica, tehnica, culturala-existenta unei Conferinte -politici si programe pt ajutor econ, tehnic, cultural si in rel internat

Comunitatea statelor independente:-a luat locul foste federatii sovietice-a luat nastere pe baza unui tratat international incheiat intre Rusia,Ucraina, Bielorusia-cuprinde 11 state din cele 15 ale foste URSS

TITLUL 6. CARACTERELE CONSTITUTIONALE ALE STATULUI ROMAN

1. STAT SUVERAN SI INDEPENDENT

In zbuciumata sa istorie,poporul roman a fost lipsit de dreptul de a decide liber de destinele tarii, pt ca dominatia straina s-a manifestat secole in sir.In ceea ce priveste reglementarea suveranitatii in Constitutia Rom.este necesar sa fie facute cateva precizari. Astfel,Constit util expresia suveranitatii in art.2,iar in art.1 alin(1) declara statul roman ca stat suveran. Cele doua notiuni util sunt diferite atat ca forma,cat si ca continut.Articolul 1 alin(1) din Const cuprinde reglementarea unei trasaturi a statului roman,care il defineste d.p.v.d al continutului si formei sale,indentifica,de fapt,suveranitatea statului.Articolul 2 alin(1) din Const util expresia “suveranitate” in sensul de putere politica nu de trasatura a statului roman. Suveranitatea nationala apartine pop rom care e o expr prin organele sale reprezentative si prin referendum. Organele reprezentative au caracter constitutional numai daca sunt’’ constituite prin alegeri libere,periodice si corecte”.

Avand in vedere ca ‘’proprietarul’’(titularul) puterii politice este doar pop,reglementarea const apare ca fireasca,intrucat intr-o astfel de situatie nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea(puterea politica) in nume propriu= GARANTIE A SUVERANITATIISuveranitatea si independenta Rom si-au gasit,isi gasesc si trebuie sa-si gaseasca garantiile in economia romaneasca,in existenta frotelor armate,in capac de aparare,in caliatea sa de membra cu drepturi depline a Unirii Europene si a N.A.T.O.,pune in discutie problema suveranitatii nationale,avand in vedere transferarea unor atributii catre institutiile comunitare. Curtea Const arata ca ‘’Actul de aderarea are o dubla consecinta,pe de o parte,transferarea unor atributii catre unstitutiile comunitare,iar,pe de alta parte,exercitarea un comun,cu celelalte state membre,a competentelor prevazute in aceste tratate. Referitor la prima consecinta, Curtea retine ca,prin simplla apartenenta a unui stat la un tratat international,aceasta isi diminueaza competentele in limitele stabilite de reglementarea internationala. Insa, aceasta consecinta se impune in a fi corelata cu cea de-a doua consecinta. Actul de aderare are si semnificatia partajarii exercitiului acestor atribute suverane cu celelalte state componente ale organismului international. Prin urmare,actele de transfer al unor atributii catre structurarile Uniunii Europene,acestea nu dobandesc,prin inzestrare, o ‘’supracomponenta’’,o suveranitate proprie. In realitate,statele membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite in comun anumite atributii care,in mod traditional,tin de domeniul suveranitatii nationale.Curtea Const decidea ca ‘’independenta este o dimensiune intrinseca a suveranitatii nationale,chiar daca este consacrata de sine statator in Const. In esenta, independenta are in vedere dimensiune exterioara a suveranitatii nationale,conferind statului deplina libertate de maifestare in relatiile internationale’’ (Decizia nr,148 din 16 aprilie2003)

2. STAT UNITAR SI INDIVIZIBILCaracterul unitar si indivizibil al statului roman se realiz in legatura cu structura de stat unitara a Romaniei.Romania are toate trasaturile unui stat unitar,pe teritoriul sau fiind organizata o singura formatiune statala. Exista un singur rand de autoritati publice centrale( un singur Parlament,un singur Guvern si o singura Curte Suprema de Justitie) si o singura organizare administrativ-teritoriala. De asemenea, exista o singura gura cetatenie,cea romana. Administratia publica locala impune lamurirea principiului autonomiei locale,ca efect al deconcentrarii,perfectii sunt numiti de Guvern si sunt subordonati acestuia.Statul roman si componentele sale sunt indivizibili,in sensul ca, nu pot fi segmentate sau divizate,partial sau total,in orice scop. Priveste toate elementele constitutive ale statului:teritoriul,populatia si puterea de stat(suveranitatea).

3. STAT NATIONAL

Caracterul national al unui stat si implicit al statului roman impune lamurirea a doua principale probleme, criteriul care sta la baza clasificarii unui stat ca national sau multinational si raportul dintre popor,natiune si minoritatile nationale.1) Pe baza criteriului cantitativ,adica al procentului mai mare(semnificativ) de

conationali se poate stabili ca un stat este national sau multinational.

Pe aceasta linie de gandire,in Rom conationalii rom from 89,4% din pop totala,care este o pondere semnificativa,motiv pt care statul rom nu poate fi decat un stat national. Cu toate acestea,niciun stat nu este si nici nu poate fi pur national,ci este multietnic,ceea ce nu inseamna ca acesta este un stat multinational.

2)Prin’’popor’’ trebuie sa se inteleaga un grup social a carui membri traiesc la un moment dat,pe un anumit teritoriu al unui stat sau pe alte teritorii ale altor state si care impartasesc aceeasi identitate lingvistica,religioasa,culturala si etnica.

‘’Natiunea’’,aceasta a aparut ca un compromis ralizat ca a dus la crearea unui concept abstract. In opinia noasta’’natiunea’’ este categoric abstracta,cu caracter etnic si cultural,car epoate fi definita ca fiind un grup social care a trait in trecut sau care va trai in viitor si ai carei membri traiesc in prezent,pt ca s-ar confrunta cu ‘’poporul’’,ceea ce este de neconceput. Carcaterul national al statului roman,fundament pe existenta unei legaturi stranse intre stat,si natiunea si pop,pe compozitia nationala a statului. Unul dintre cele doua fundamente const.ale statului roman este unitatea pop roman.

Exista o definitie unanim acceptata a notiunii de minoritate,un grup social inferior d.p.v.d numeric fata de restul populatiei unui stat,aflat intr-o pozitie ca nu este dominata si ai carui membri poseda carcteristici etnice,religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populatiei. Credeam ca solidaritatea retinuta de Curtea Const ca o caract a notiunii de minoritate este o trasatura doar a acesteia,ci poate constitui una specifica si majoritatii,motiv pt minoritatile nationale care nu fac parte nici din pop roman si nici din natiunea romana,alaturi de care totusi s-au nascut,au trait,au luptat,au muncit si au murit. Ele fac parte din nou din popoarele si natiunile a coror identitate lingvistica,etnica,religioasa si culturala o impartasesc. Potrivit prevederiilor din Const statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand dreptul de pastrare,la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice,culturale,lingvistice si religioase.

Statul are atat o obligatie negativa,de abtinere,aceea de a nu aduce atingere,prin masurile adoptate,identitatii persoanelor care apartin minoritatilor nationale,cat si una pozitiva,de a sprijini pastrarea si dezvoltarea identitatii acestora,ca parte a patrimoniului cultural universal. O atare obligatie procedurala pozitiva a statului este exprimata prin sintagma-masurile de protectie luate de stat- sub conditia conformitatii acestora cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.(Decizia nr.2 din 4 ian 2011)

Minoritatile nationale sunt insa formate din persoane care sunt cetateni ai statului in care traiesc si fata de care acesta din urma are obligatii specifice foarte importante,care sunt prevazute,in Romania,in art.6 din Constitutie.Cetatenia este forma solidaritatii cetatenilor sai.Firesc este ca si grupul etnic majoritar sa aiba drept la identitate lingvistica,religioasa,etnica,culturala,iar in acest lucru ar trebui sa se prevada in constitutii.

Carcaterul national al statului roman se fundamenteaza pe o serie de principii care=>din dispozitiile legale si ale Constitutiei,si anume:

a) Unitatea pop rom si solidaritatea cetatenilor sai constituie fundamentul statului romanb) Existenta unei singure cetatenii ,ca factor de unitate intre minoritatile nationale si poporul

romanc) Egalitatea dintre cetatenii romani,indiferent daca unii dintre ei apartin minoritatilor

nationale,fara discriminari si fara privilegiid) Dreptul de identitate etnica,culturala,lingvistica si religioasa al persoanelor care apartin

minoritatilor nationale si grupului etnic majoritar.e) Libertatea declararii nationalitatiia pt ca originea etnica declarata nu poate fi supusa niciunei

verificari

f) Necesitatea luarii de catre stat a unor masuri de protectie pt pastrarea,dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatiilor nationale si a celor care apartin grupului etnici majoritar roman.

Formarea statului national roman este rolul unui proces istoric indelungat,proces dominat de lupta poporului roman,alaturi de minoritatile nationale,pt unitate si independenta.

4.STAT DE DREPT

Ideea de stat de drept a aparut mai tarziu,in Anglia. Aceasta idee redusa la cea mai simpla expresie,consta in faptul ca actele,pe care le face statul sau agentii acestuia,in numele statului,trebuie sa fie conforme regulii de drept. In cazul in care aceasta idee nu era respectata trebuie sa intervina justitia si sa anuleze actele de cauza.

REVOLUTIA FRANCEZA preia aceasta idee si o transf intr-un principiu potrivit caruia toate organele statului trebuie sa functioneze in baza unei ordini de drept,ale carei limite sunt fixate de lege,care detrem si sfera libertatilor cetatenilor,precum si posibilitatea de a actiona a organelor statului.

Doctrina germana,principiul statului de drept ,presupune ca actiunile statului sa nu fie arbitrare,fiind supuse dreptului pozitiv. Sfatul de drept este o replica la statul despotic. Statul poate oricum schimba legile,pe care tot el le face,dar atat timp cat ele exista,el este dator sa le respecte. Un astfel de continut al statului de drept a adus,in decursul vremii,o mare siguranta in derularea raporturilor juridice si in

viata sociala. Statul de drept semnifica subordonarea statului fata de drept. staul de drept nu se poate confunda cu principiul legalitatii,pt ca este mai mult decat acesta.

In ceea ce priveste continutul complex al statului de drept,in doctrina de specialitate au fost formulate mai multe opinii:

a) Existenta unui regim constitutionalb) Neretroactivitatea legii,care sa produca efecte doar pt viitor,dupa adoptarea ei,pt ca legile

retroactive,aduc nesiguranta zilei de maine si dau nastere la dezamagiri.c) Obligativitatea respectarii si executarii de catre stat a hotararilor judecatoresti. Orice hot judec

are nevoie de forta de constrangere a statului pt a fi aduse la indeplinire. O interesanta problema ar trebui sa fie discutata,si anume daca statul este obligat sa execute si hot judec pronuntate impotriva sa. Statul este obligat sa execute toate hot judec,adica sa aduca la indeplinire lucrul judecat,chiar si impotriva sa. In ca contrar,anarhia ar inlocui statul de drept.

In opinia lui Ioan Muraru,continutul complex al statului de drept consta in: domnia dreptului; valorificare la dimensiunile lor realea drepturilor si libertatilor fundamentale; realiz echilibrului sau colaborarii reciproce a autoritatilor publice si realiz accesului liber la justitie.

In opinia noastra,continutul complex al statului de drept ar putea fi incluse urmatoarele aspecte,domnia dreptului,regim constitutional bazat pe principiul separatiei functiilor in stat si pe valorificarea la dimensiunea lor reala a drepturilor si a libertatilor de catre cetateni. Prin regim const trebuie sa intelegem sistemul de institutii reglementat de o constitutie.

Statul de drept tb sa fie insotie de un sistem de garantii care sa aiba ca finalitate autolimitarea statului prin drept.Modificarea const sa se faca doar de o adunare expres abilitata,aleasa pe baze democratice si revizuirea insasi sa nu afecteze valorile fundamentale ale democratiei constitutionale;existenta unui control de constitutionalitate;restrangerea exercitarii drepturilor si a libertatilor fundamentale,doar prin lege,daca este necesar,doar proportional cu situatia care a determinat-o si neingradirea accesului liber la justitie.

5.Stat socialCaracterul social al statului este un corectiv actual adus liberalismului clasic. Esenta liberalismului o constituiau individualismul si libertatea,care pp neinterventia statului in viata sociala sau economica. O asemenea doctrina nu mai poate corespunde realitatilor multor state ale lumii,in care nu se poate asigura un trai decent,sanatatea populatiei, protec mediului, dezv sist educational, toate fiind reunite in notiunea de interes general. Statul tb sa aiba o atitudinea activa si nu pasiva, adica sa intervina pt realizarea int general.Un serviciu public nu tb sa fie infiintat sau desfiintat dupa cum este sau nu profitabil, ci rl tb sa existe oricum si doar pt satisf int gen, indiferent dak este fintat de la bugetul public national. In caz contrar ar insemna ca unele serv pb sa fie desfiiinat ,iar exigentele umane

, unele dintre ele fiind chiar fundamentale, sa nu mai poate fi realizate, ceea ce este inadmisibil si ar reprezenta o incalcare a caracterului social al statului.Acest caracter rezulta din natura statului si mai ales din functiile sale, care toate tb sa se fundamenteze pe interventia statului. Tehnicile de interventie sunt multiple si sunt detaliate de alte ramuri ale dr. esentiala este stabilirea gradului interventiei in fiecare etapa a dezvoltarii econ si sociale. Gradul nu tb sa exacerbeze interventia ,dar nici sa transf statul intr-un simplu observator sau partener de afaceri.

6.Stat democraticEste necesar sa se plece de la definirea democratiei pt examinarea acestei trasaturi.Definitia democratiei este si a fost f greu de dat, iar cand a fost data a fost criticata aspru, uneori nemeritat. Winston Churchill: democratia nu e cea mai buna, insa nu exista o alta categoria care sa o inlocuiasca.

Democratia dimensioneaza atat organizarea si functionarea puterii, cat si moduld e viata al cetatenilor.

Caracterul democratic al statului presupune ca aut pb sa isi intemeieze activitatea pe vointa poporului, exprimata prin alegeri libere si corecte. In acest context, este succinta definitia cuprinsa in Const Fr potriv careia democratia reprezinta ‘’guvernarea poporului, prin popor si pentru popor’’.Caracterul democratic implica:-sistem social pluralist-responsabilitatea guvernantilor-obligatia tuturor de a se conforma legilor-exercitarea impartiala a justitiei de catre jud indep si inamovibili-domnia dr-exercitarea suveranitatii de catre popor- asigurarea participarii poporului la rezolv treburilor pb-aplicarea pp sep put si colaborarii aut pb-descentralizarea

Toate aceste implicatii presupun:1. Realizarea echilibrului put2. Asigurarea suprematiei constitutiei

Statul democratic se gaseste akolo unde aceste 2 trasaturi se intrunesc.