INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU MONTANOLOGIE

CRISTIAN-SIBIU

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI 2PROIECT ADER 14.3.1: VALORIFICAREA SUPERIOARA A RESURSELOR DIN ZONA

MONTANA (SOL, APA, FOND GENETIC VEGETAL SI ANIMAL, ENERGIE, PRODUCTIE AGRICOLA PRIMARA, PRODUSE ALIMENTARE, BIODIVERSITATE) IN SCOPUL

SALVGARDARII SI DEZVOLTARII DURABILE A ECO-BIOECONOMIEI AGROALIMENTARE”.

A2.1.Evaluarea si monitorizarea resurselor din zona de studiu sub raport calitativ si cantitativA2.2 Selectarea exploatatiilor ce vor fi studiate.Identificarea principalelor activitati desfasurate in fermele montane, in arealul de studiu

Zona montana luata in studiu in cadrul proiectului, dispune devariate bogatii naturale ce reprezinta o premiza importanta indezvoltarea economica. Dintre principalele resurse naturale identificatesi analizate amintim: solul, cu diversitatea categoriilor de folosinta, apa,fondul genetic vegetal si animal, productia agricola primara, produselealimentare, turismul, silvicultura, etc.

Activitatile proiectului au vizat in aceasta etapa, evaluarea simonitorizarea principalelor resurse din zona de studiu si evaluarealor din punct de vedere calitativ si cantitativ.Prin derularea acestoractivitati se doreste dezvoltarea unui program sistematic deidentificare, evaluare, protejare si valorificare superioara a resurselornaturale din zona montana, cu identificarea problemelor, cuformularea si aplicarea celor mai bune solutii, care sa permitaadaptarea la schimbarile climatice, la dinamica pietei si a nevoilorbeneficiarului si sa protejeze mediul. Pentru realizarea acestorobiective au fost utilizate metode clasice de cercetare, bazate pedocumentare, observatii, investigatii, ipoteze, studii si analize in terensi laborator, etc.

In vederea selectarii exploatatiilor au fost efectuate deplasari siinvestigatii in teren, realizate discutii cu factorii decizionali dinunitatile administrative locale(primarii, camere agricole) si cu fermieridin zona, au fost solicitate date referitoare la structura exploatatiilor siactivitatile desfasurate in cadrul lor. Au fost selectate in arealul destudiu, 5 exploatatii agricole (Riu Sadului, Sadu, Rasinari, GuraRiului si Cirtisoara).

Un rol important in valorificarea eficienta a resurselor naturaledin zona montana il reprezinta fondul funciar, diferentiat in functie dealtitudine. In arealul montan studiat, predomina pasunile si fanetelenaturale, cu flora si fauna caracteristica, la care se adauga fondulforestier, relativ bogat si diversificat si terenul arabil.

Pajistile, pasunile si fanetele reprezinta o resursa naturalaimportanta a zonei montane. Ele sunt considerate ecosistemenaturale si se constituie ca elemente dominante ale mediului rural, cuo mare diversitate biologica. In special in zona montana si de dealaceste ecosisteme sunt deosebit de sensibile si fragile.

Pajistile reprezinta o sursa importanta de nutreturi pentru animalele domestice. Practicareapasunatului cu rumegatoare mari si mici(dar in special cu ovinele) la munte pe timpul verii siasigurarea iernatului in fermele proprii, avand ca hrana de baza fanurile naturale, reprezinta o bunapractica agricola.

Structura releveului floristic si recolta de S.U./ha

Nr. crt.

Exploatatie Releveu floristic pe zone Recolta S.U. t/ha

Graminee % Leguminoase % Alte categorii %

1. Expl. Riu Sadului 60 1 39 3.80

2. Expl. Sadu 45 15 40 2.65

3. Expl Rasinari 40 15 45 2.85

4. Expl Gura-Raului 70 20 10 4.55

5. Expl Cirtisoara 20 10 70 2.35

In ceea ce priveste compozitia chimica a materialului recoltat in cele 5 puncte luate in studiu,constatam ca aceasta este influentata sensibil de compozitia floristica si de factorii stationali. Astfel,proteina bruta prezinta valorile cele mai mari la variantele pe locatiile unde procentul de leguminoasefurajere este mai mare, respectiv Gura Riului(14.76%), Sadu(11.78%), Rasinari (10.47%), Cirtisoara(9.65%) si Riu Sadului (8.70%).

Pentru evidentierea calitatii furajelor au fost efectuate analize fizico-chimice de laborator.Rezultatele sunt prezentate in tabel

Compozitia fizico-chimica a furajului

Nr.crt.

Varianta C.B % P.B. % Cenusa bruta % Grasime bruta % Extracte neazotate %

1 Expl. Riu Sadului 28.85 8.90 7.96 3.52 50.77

2 Expl. Sadu 28.75 11.78 5.41 3.81 50.25

3 Expl Rasinari 27.36 10.47 5.22 3.91 53.04

4 Expl Gura-Riului 29.75 14.76 7.81 3.43 44.25

5 Expl Cirtisoara 28.54 9.65 6.81 3.45 51.55

Investigatiile de teren reflecta cu acuitate ideea ca pentru realizarea unorproductii mari de furaje si de calitate corespunzatoare, covorul erbaceu alpajistilor(naturale si seminaturale) necesita a fi sustinut prin fertilizare si inmod special fertilizare organica. Cel mai important factor de degradare acovorului ierbos este lipsa de elemente fertilizante. Din aceste considerentepajistea trebuie sa fie tratata ca oricare alta cultura agricola, fara discriminarein scopul obtinerii unor furaje si mai apoi al unor produse montane de calitate.Tinand cont de specificul zonei, prima si cea mai importanta resursa defertilizanti o constituie ingrasamintele organice(gunoi de grajd, tulbureala,urina, compost). Specific arealului este si tarlirea cu animalele in perioada depasunat, care reprezinta cea mai ieftina metoda de fertilizare.Pentruimplementarea unui sistem de tarlire este absolut obligatoriu sa seimbunatateasca conditiile de lucru si de locuit la stana, construirea unor stanirezistente si dotate corespunzator normelor de igiena, adaposturi pentruanimale care sa permita mutarea lor din loc in loc si cat mai aproape deperimetrele ce urmeaza a fi tarlite.

Pentru evidentierea caracteristicilor solului in zonele selectate au fostpreluate probe de sol si descrise caracteristicile acestuia.

Solurile prezinta o aciditate naturala, care influenteaza compozitia floreinaturale furajere si favoriza dezvoltarea vegetatiei forestiere actuale.

In zonele investigate, zone unde constrangerile naturale nu permit practicareaunei agriculturi intensive, se practica o agricultura traditionala, ce ajuta lamentinerea a numeroase tipuri de habitate si specii valoroase in privintaprotejarii mediului.Sistemele agricole traditionale au sustinut aceasta diversitatede-a lungul timpului, ca parte a unui sistem durabil de utilizare a terenului.Agricultura mixta, alaturi de practicile agricole extensive, pasunatul pasunatulrational si neutilizarea ingrasamintelor chimice, au sprijinit supravietuirea uneidiversitati extraordinare de flora spontana ce constituie o sursa valoroasa pentrufurajarea animalelor. Din analiza datelor se observa ca fermele sunt mixte,ocupatia de baza a agricultorilor fiind cresterea animalelor, in principal bovine siovine, la care se adauga activitati conexe, cum ar fi pomicultura, turismul,legumicultura, silvicultura, etc. In cele mai multe cazuri, agricultura reprezinta oactivitate al carei obiectiv principal este asigurarea produselor agricole necesareintretinerii gospodariei, produsele destinate comercializarii fiind un obiectivsecundar, si in cele mai multe cazuri putin rentabil.. Veniturile obtinute de catrefermieri din agricultura montana nu sunt semnifcative, acest fapt datorandu-se inprimul rand productiilor mici, care nu sunt la potentialul maxim, al slabeivalorificari a productiilor obtinute si nu in ultimul rand datorita unei infrastructuriinsuficient dezvoltate. Scaderea efectivelor de animale din ultimii ani,reprezinta oproblema ingrijoratoare, ce necesita o analiza aprofundata, in scopul identificariide solutii pentru a oferi populatiei din zona montana o continuitate in dezvoltareamicroregionala.

In vederea evaluarii productivitatii si a calitatii materiei prime (lapte) dar si a produselor derivate(branza telemea de vaca si telemea de oaie), au fost recoltate probe si efectuate analize in laborator.

Analiza productivitatii si calitatii laptelui la bovine si bubaline (luna mai)

Nr.crt.

Exploatatie Nr. vaci de lapte

Prod. tot/luna

Prod. medie/cap/

luna

Grasime % ± 0,1%

S.U.N % ±0,2%

Densitate (g/cm3)±0,0005

Proteina % ± 0,2%

pH ±0,02

Temp°C ±0,1°C

Lactoza % ± 0,2%

EMC%

1 Expl. Riu Sadului 6 2046 341 3.63 8.80 1.0294 3.32 6.20 11.20 4.52 0.89

2 Expl. Sadu 10 3720 372 3.68 8.90 1.0270 3.40 6.10 11.30 4.56 0.90

3 Expl Rasinari 6 1302 217 3.80 8.70 1.0293 3.34 6.23 11.20 4.48 0.87

4 Expl Gura Riului 6 1488 248 3.70 8.83 1.0294 3.34 6.30 11.00 4.59 0.70

5 Expl Cirtisoara-vaci 8 2728 341 3.65 8.76 1.0288 3.38 6.40 11.00 4.52 0.82

6 Expl Cirtisoara -bivolite

6 930 155 7.75 11.16 1.031 4.90 6.57 11.20 4.70 1.50

Analiza productivitatii si calitatii laptelui la ovine(luna mai)

Nr.crt.

Exploatatie Nr. ovine de

lapte

Prod. lapte marfa

medie/cap/l

Grasime % ± 0,1%

S.U.negrasa % ± 0,2%

Densitate (g/cm3)± 0,0005

Proteina (%) ± 0,2%

pH ±0,02

Lactoza (%)

± 0,2%

EMC (minerale)

%

1 Expl. Riu Sadului 100 40 8.00 10.90 1.0340 5.00 6.60 5.12 0.83

2 Expl. Sadu 110 40 7.88 10.78 1.0341 5.22 6.54 5.00 0.70

3 Expl Rasinari 250 42 7.96 10.70 1.0340 5.12 6.52 4.99 0.82

4. Expl Gura Riului - - - - - - - - -

5. Expl Cirtisoara 201 39 7.89 10.86 1.0345 5.00 6.60 5.10 0.81

DETERMINAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE BRANZETURI(telemea vaca, telemea oaie)

Nr.crt.

Proba Grasime (%) ± 0,1%

S.U. negrasa (%) ± 0,1%

Apa (%) ± 0,1%

Proteina (%) ±0,1%

Aciditate 0T ± 0,1

Continut de sare (%)

± 0,1%

1 Telemea de vaca Riu Sadului 40 43 57 19.00 122.00 3,20

2 Telemea de vaca Sadu 41 42 58 20.00 130.00 3.00

3 Telemea de vaca Rasinari 43 41 59 20.00 77.50 4.00

4 Telemea de vaca Gura-Raului 42 39 61 20.00 87.00 3.00

5 Telemea de vaca Cirtisoara 41 43 57 21.00 90.00 3.50

6 Telemea de oaie Riu Sadului 47 43 57 18.80 42.00 4.20

7 Telemea oaie Sadu 47 40 60 18.40 43.00 3.80

9 Telemea de oaie Rasinari 50 44 56 19.00 49.00 4.50

10 Telemea de oaie Cirtisoara 48 51 49 20,10 133.00 3.10

De remarcat in zona, potentialul ridicat de practicare a agriculturiiecologice, in contextul existentei unei nise pe piata regionala, dar si pepiata europeana, unde se inregistreaza o cerere crescanda de produseagricole ecologice.In acest sens ar putea fi incurajate acele forme deproductie agricole care se pot adapta standardelor impuse, putand astfeltransforma dezavantajul unor productii mici prin lipsa chimizarii, intr-unavantaj. Aceste forme de productie ecolologica ar putea fi realizate atat insectorul vegetal cat si in cel animal.

Resursele de apa reprezinta un potential important,ele fiind valorificate diferit, intr-o masura mai mare saumai mica, in fiecare zona.In exploatatiile analizate,resursele de apa sunt valorificate doar pentru necesaruldin gospodarie, pentru prelucrarea produselor,asigurarea necesarului de apa pentru animale si pentruculturi.

Pomicultura nu este foarte dezvoltata in zona, existainsa tendinta de extindere a suprafetelor si de cultivarea unor soiuri noi, ameliorate, cu rezistenta sporita laatacurile bolilor si daunatorilor. Productiile de fructe suntin mare parte destinate consumului propriu, sub formaproaspata sau prelucrat sub forma de gemuri,compoturi, sau tuica. Surplusul se comercializate inpiete sau targuri.

Terenul arabil este valorificat diferit in functie de zona, predominand culturacartofului, a cerealelor, dar si a unor legume si zarzavaturi.

Padurile constituie una din principalele resurse naturale, ele constituind cel mai important factornatural, eficient, stabil si inepuizabil, care aduce importante beneficii. Padurea detinuta in proprietate,reprezinta o sursa de venit prin asigurarea necesarului de materiale energetice(lemn pentru foc), dar side materiale de constructie(busteni, cherestea). Produsele forestiere, altele decat lemnul, reprezinta unvolum redus, in comparatie cu cel al produselor lemnoase. Dintre acestea amintim: fragi, mure, afine,zmeura, catina, macese, coacaze, ciuciuleti, galbiorii, hribii, florile de tei, muguri de brad, conuri debrad, mierea. Chiar daca aceste produse nu aduc venituri semnificative, ele contribuie la imbunatatireasi diversificarea alimentatiei rationale, prin consumul de produse in stare proaspata sau sub forma deconserve(gemuri, siropuri).

Turismul rural practicat in zona prezinta o serie de avantaje, prin valorificarearesurselor naturale si antropice, a patrimoniului cultural si nu in ultimul rand aproduselor agricole, de foarte buna calitate din zona, reprezentand in acelasitimp un factor de stimulare al economiei rurale.In Romania exista posibilitatiremarcabile de derulare a acestui tip de turism.

CONCLUZII:

Zona montana dispune de o multitudine de resurse naturale, ce constituie oparte importanta a avutiei nationale, folositoare omului in anumite conditiitehnologice, economice si sociale.